Interesant este că poziţiile sunt extrem de diferite ceea ce arată cât de diferit se vede societatea românească, funcţie de unghiul din care priveşti. Unii căinează pe clienţi şi incriminează sistemul bancar pentru felul în care tratează chestiunea creditelor, asuprind pe clienţi. Alţii sunt bucuroşi că cei care au luat credite au păţit-o, socotind că cei care ăîşi permit să ia credite ipotecare sunt oricum oameni cu bani sau, în orice caz, cu capacitate de garantare şi aşa le trebuie! Sunt şi dintre aceia, mai ales de partea cealaltă a baricadei, care căinează băncile şi preestesc insolvabilităţi şi falimente în situaţa în care băncile ar recurge la soluţiile propuse de asociaţiile clienţilor. Pe scurt, câte bordeie, atâtea obiceie. Read the rest of this entry »

Reacţiile la comentariul meu privind francul eleveţian au fost intereaante. In general, comentatorii se situează de partea clienţilor, socotind că ei trebuiau informaţi corect şi riscul valutar trebuia mai bine definit în contractele de creditare. Read the rest of this entry »

Am urmărit cu atenţie dezbaterea din ultimele zile privind criza francului elveţian (impropriu spus, căci, de fapt, francul elveţian nu e în criză, ci dimpotrivă). Am participat şi la întâlnirea Comisiei de specialitate de la Camera Deputaţilor (deputaţii m-au primit ) cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Băncii Naţionale, patronatului bancar şi clienţilor cu credite în franci elveţieni. Tot ce vă pot spune, în concluzie, este că nu avem, încă, nicio concluzie. Read the rest of this entry »

Înţelegem motivaţia Acordului politic privind alocare a 2% din PIB începând cu anul 2017 pentru bugetul Apărării. Aceasta ar însemna un surplus de peste un miliard de euro alocat Armatei. Bugetul apărării scăzuse dramatic în ultimii ani şi cea mai mare parte a sa mergea pe salarii, încât aveai impresia că România intenţionează să-şi externalizeze funcţia de securitate naţională. Faptul că am intrat într-o zonă de securitate, odată cu aderarea la NATO, nu înseamnă că de aici înainte singurii tanchişti din România vor fi soldaţii americani. Read the rest of this entry »

Fragmente din romanul Cartea soaptelor de Varujan Vosganian, traduse in 20 de limbi, vor fi citite in diverse orase din intreaga lume, pentru omagierea victimelor genocidului armean

In data de 21 aprilie 2015, Festivalul Internațional de Literatura Berlin si Lepsiushaus Postdam vor organiza o Zi mondiala a lecturii, pentru omagierea victimelor genocidului ce a avut loc cu un secol in urma impotriva armenilor (comemorat de acestia in data de 24 aprilie) din Imperiul Otoman. Initiativa este sustinuta de sute de oameni de cultura din intreaga lume, printre care Herta Muller, Mario Vargas Llosa, Orhan Pamuk, Noam Chomsky, John M. Coetzee, David Grossman, Elfriede Jelinek, Norman Manea, Bernard Noel, Michael Ondaatje, Elif Shafak si multi, multi altii. Read the rest of this entry »

Iată un extras dintr-un document confidenţial al Ambasadei SUA, din data de 17 decembrie 2004:

Senator and ethnic Armenian Varujan Vosganian first entered parliament in 1990 as a representative of the Armenian minority. In 1996, he was a cofounder of the Romanian Alternative Party (PAR), joining the PNL after the PAR-PNL merger in 2003. He has served on the PNL Executive Bureau since the merger. Vosganian is one of the authors -if not the principal author – of the Alliance’s economic program. He is a mathematician and economist by training.

http://www.cotidianul.ro/top-zece-surse-ale-ambasadei-sua-la-bucuresti-din-alianta-da-254728/

Aş vrea să încep cu un scurt citat din romanul “Cartea şoaptelor”, ca să-mi fie mai lesne să mă explic:

“Cărţile nu au gură să poată fi astupată, cum să faci o carte să tacă, ele vorbesc deodată cu trupul lor, care e alcătuit din coperţi, din pagini şi din foşnetul lor, frunzărindu-se. De aceea, trupul întreg trebuie distrus. Iar dacă cititorul se însăilează în trupul cărţii ori cartea în trupul cititorului, atunci şi cititorul trebuie distrus laolaltă cu cartea. În Cartea şoaptelor se povesteşte despre ziua în care au ars cărţile. Aşa cum ziua tăierii pruncilor nu i-a putut ucide pe toţi pruncii, tot aşa ziua arderii cărţilor nu putea distruge toate cărţile. În războiul dintre stăpâniri şi cărţi, deşi mor numai cărţile, stăpânirile nu pot câştiga niciodată. Pentru că oamenii au scris deja mai mult decât au capacitatea să uite.” Read the rest of this entry »

Aşa cum se poate observa din lectura articolelor mele de pe acest blog, nu prea am obiceiul să mă laud. Dacă faci lucruri bune, se cheamă că aşa trebuia să faci, e parte a normalităţii. Poliţistul de la intersecţie nu dă câte un covrig tuturor care trec pe verdele semaforului. Ceea ce nu-l împiedică, fireşte, să-i amendeze pe cei care nu respectă regulile şi traversează pe roşu.

În ultima lună, însă, cred că modul în care numele meu a fost utilizat în dezbaterea publică riscă să lase o imagine deformată în legătură cu activitatea mea politică de un sfert de veac. De aceea cred că ar trebui, din când în când, să reamintesc câte ceva din ceea ce am făcut (căci de ceea ce n-am făcut se ocupă alţii). Read the rest of this entry »

Această polemică în legătură cu decorarea de către preşedintele României a lui Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici dezvăluie una dintre rănile nelecuite ale poporului român. Eu am considerat că Steaua României” a fost acordată, în mod simbolic, ca omagiu pentru suferinţele îndurate de atâtea zeci de mii de martiri ai neamului şi că mai puţină importanţă are cine ocupă, vremelnic, funcţia de preşedinte al Asociaţiei. N-a fost să fie aşa. În clipa în care acest omagiu se personalizează se ajunge la controverse şi patimi. Read the rest of this entry »