Chestia cu mostenirea liberala a fost o aiureala populista si politicianista. Ca dovada ca mostenirea lui Boc din 2009 catre Boc din 2010 e cum e. De vina e Boc si cu ai lui si nu mostenirea liberala.

Chestia cu impozitul pe proprietate nu e noua si se aplica in alte tari. Nu trebuie sa condamni statul ca ia impozite, daca stie ce sa faca cu ele. La urma urmei, intr-un fel sau altul, fiecare dintre noi ar trebui sa beneficiem de banii astia. Necazul e ca banii din buget sunt adesea folositi pentru avantajul si influenta celor care guverneaza.
Iar gropile din asfalt raman la fel de dureros de cascate.

Pe timpul guvernării Năstase discutam cu oricine se nimerea de cât de rău este totul şi cum ne iau “ei” de proşti… Apoi, la mulţi ani după ce domnul Năstase nu a mai fost premier, mi-a căzut în mână o carte a domniei sale unde explica câteva decizii de guvernare… Am rămas mut… Ce spunea domnia sa acolo avea o logică, se lega de efortul de integrare europeană. Repet, avea logică. Eram mut pentru că mă întrebam de ce oare nu a spus aceste lucruri atunci când s-au luat deciziile, de ce nu a explicat fiecare pas… Eu nu ştiu dacă acţiunile mai puţin bune ale domnului Năstase, mai ales în zona aceea locală plină de baroneţi care creşteau precum laptele dat în clocot, dar nu pot vedea nici o logică în a lăsa lumea să te înjure atunci când ai o explicaţie. OK, poate nu te ascultă nimeni, poate explicaţiile sunt prea tehnice, dar de ce să nu încerci.

De câteva zile ascult numai aberaţii legate de impozitare şi mă întreb, chiar nu se gândeşte nimeni să şi muncească în ţara asta? Dacă în România s-ar produce măcar ce importăm în agricultură (desigur, ce creşte pe la noi), din creşterea economică s-ar rezolva şi cu veniturile bugetare. Toţi guvernanţii vor bani din taxe, impozite, accize, TVA… dar nu văd nimeni să se îngrijoreze că eliminarea subvenţiilor în agricultură va pune la pământ poate o jumătate de milion de ţărani. Nu din creşterea accizului la tutun se creează bunăstarea şi nici impozitarea averilor nu este legată fericirea românilor… dar poate dacă am produce ceva…
Omul câştigă bani şi este impozitat pentru că are venit. Omul cheltuieşte banii şi este iar “penalizat” că-şi cheltuieşte banii. Dacă îşi cumpără o casă, omul plăteşte nişte bani şi pe la notar. După ce şi-a cumpărat casa, omul plăteşte impozit pentru că are casa… Acum cineva vrea să-i mai ia nişte bani pentru că are o casă ceva mai mare şi nu are un cort.

Clasa politică ar trebui să reînveţe noţiunea de echitate socială. Investeşti mult, este echitabil să câştigi mult. Investeşti cu risc ridicat, este echitabil să ai un câştig mai ridicat. E simplu de înţeles şi cu bun-simţ. Ai două locuri de muncă, munceşti cât doi, nu are de ce să vină statul să te impoziteze suplimentar pentru că trăieşti de două ori mai bine decât cel cu un loc de muncă.

Am avut un moment favorabil in 2003 cand puteam sa aderam la Partidul Popular, dar unii colegi, mai ales Calin Tariceanu, care era responsabil pe relatiile externe si vicepresedinte al Internationalei Liberale n-au vrut. Daca PNL adera la populari, s-ar fi terminat cu comedia PD partid de dreapta.

Iesirea lui Boc a fost, intr-adevar, cea a unui individ complexat, reprezentant al unei guvernari crispate. Noi eram mai dezinvolti si cred ca aveam mai mult farmec. Iar Romania era mai vesela si mai increzatoare. In plus, pe Boc l-a enervat si discursul meu pe care il afisez acum pe blog.