1: Pe lângă cele trei direcții enumerate de dumneavoastră, aș mai adăuga: mentalitate/filosofică/de cultură socială (în cazul în care nu o plasați la culturală !), politică, juridică și de practici/experiență; căci dacă nu pornim de la cauze nu avem cum obține efectele dorite;

2: corect, dacă se pune accent doar pe una din direcții, dezechilibrul va duce la răsturnarea căruții; acum am înțeles ce înseamnă “dreapta integratoare” și de unde vine;

3: criza economică, socială, culturală și morală în care ne aflăm este datorită decalajului față de majoritatea țărilor membre ale UE;

4: nu am cunoștiințe în ceea ce privește liberalismul, creștin-democratismul sau conservatorismul, mai ales cele din UE, dar o să mă informez, pentru a putea face față unor dialoguri pe aceste teme;

5: în principiu nu făceam mare deosebire între doctrină și ideologie. M-am interesat și acum am eliminat acest inconvenient;

În concluzie, din punctul meu de vedere, această revoluție o văd pe mai multe nivele, ordonate astfel: filosofic, doctrinar, ideologic, economic, cultural, social, juridic și politic, căci:
totul începe de la o filosofie; din filozofie extragi axiome sau principii; din axiome sau principii sintetizezi ideile; ideile le aplici economiei (domeniul ce aduce prosperitatea), culturii – care schimbă mentalitatea – și socialului care redă regulile din societate (personal prin social înțeleg: educație, cultură, asistență socială, ocuparea forței de muncă, incluziune, sănătate și situații de criză); aplicând ideile în economic, cultură și social, poți elabora legile după care se pot ghida toți membrii societății – cetățenii; abia după ce ai parcurs aceste etape, poți elabora politici, căci întâi analizezi și abia apoi sintetizezi. Din păcate nu avem acestă metodă, dar totul trebuie să înceapă de undeva. Fie liberalii aceia care vor îndrăzni și reuși.

Scuze pentru stângăcia ideilor, sunt abia la începutul formării mele. Pentru a mă perfecționa îndrăznesc să vă cer opinia față de cele de mai sus.

Mulțumesc

Referitor la mecanismele de selectie si a directorilor vezi opinia mea pe acest blog(Proiectul nostru politic: Consolidarea dreptei româneşti în jurul PNL-28.02. ora 12:20 a.m.).Adica daca directorii sunt numiti politic si raspunderea pentru selectia lor trebuie sa si-o asume fruntasii politici.

Dar eu nu cred ca este vorba de nici o punere la zid.Oricine poate sa fie o somitate si sa beneficieze de tot respectul si fara sa fie director sau ministru.

Tu vorbesti pe partea de economie, eu ti-as spune ca pe partea de sanatate as lua fiecare presedinte, sef de guvern, ministru si secretar de stat de la sanatate din ultimii douazeci de ani si i-as pune la zid, pentru felul in care si-au batut joc de viata oamenilor – nimic nu imi repugna mai tare decit nesimtirea si cruzimea fata de cineva care nu se poate apara: copil, bolnav, batrin. Si o simt cu atita tarie incit am plecat din tara acum 10 ani cu asemenea furie, incit m-am mai intors acasa, si cu inima strinsa, abia dupa 7 ani….si am nimerit exact pe caldurile acelea oribile de acum 3 ani – stii ce m-a lovit, faptul ca ambulantele nu aveau aer conditionat – lesinau si pacientii si soferul si doctorul, ca sa nu mai spun de nesimtirea din trafic si multitudinea de gropi care faceau imposibil sa-ti transporti pacientul la spital in timp util.

Responsabilitate – iti amintesti de asistenta invinuita pentru copilasul acela ars in incubator, pe principiul ochi pentru ochi ea ar fi trebuit pusa in inchisoare. Iar eu iti spun ca nu: nu este posibil sa consideri ca o asistenta intr-o sectie neonatala poate avea grija de 27 de nou nascuti, si cu incubatoare din ’74 – inseamna mai putin de 3 minute pe ora acordate fiecarui copil. Aici este o asistenta pentru maxim 3 nou-nascuti. Corpul profesional al asistentelor, aici, nu da voie sa existe asemenea oroare; obliga spitalul, la modul “nu imi dai conditiile corespunzatoare de lucru, nu lucrez, sunt aici sa ajut oameni, nu sa omor oameni.”

Pentru tine e vorba de partea economica, pentru mine de viata si de moarte: indiferent ce metode coercitive posteriare faptului as avea la indemina, un om mort nu se mai ntoarce de la groapa – important e sa faci tot ceea ce iti sta in putinta ca asa ceva sa nu se intimple, iar aceasta inseamna profesionisti, o structura organizatorica serioasa, suportul material si logistic, safety-net, dupa safety-net pentru ca si daca o greseala se intimpla sa fie prinsa la timp.

Iti repet, ca medic, nu am nici o ezitare sa consider ca toti acesti neaveniti care ne-au condus pina acum ar trebui acuzati de genocid la adresa poporului roman. Au incalcat si incalca cu nesimtire unul din drepturile fundamentale ale omului, asa cum au fost scrise la Geneva: dreptul la viata. Dar important nu e sa-i pun la zid, important este ca asa ceva sa inceteze sa mai fie o realitate , important este sa nu se mai ajunga la asa ceva deloc, pentru ca intre timp mor mii si mii de oameni.

Iti inteleg opinia, este justificata si isi are locul ei. Tu o intelegi pe a mea? In meseria mea, a-i responsabiliza pe diletanti, oportunisti, nesimtiti ulterior faptei, e deja prea tirziu…poti da cuiva banii inapoi, dar nu-i poti da viata inapoi.

OK, got it. Si asa este, adica trebuie sa ai, hai sa spunem, o echipa nu numai interdisciplinara dar si deschisa. Nu stiu daca ai citit ce scrie hermann pe pagina urmatoare, dar realitatea nu e deloc roz, si nu stiu cum si cu ce se poate porni, ca tot vorbeam de specialistii care nu exista, si de organizarea care arata mai mult a dezorganizare.

Era o referire la chestii practice si pragmatice. In ceea ce fac nu ma pot limita numai la capacitatea mea si a colegilor, daca este cazul. Iar un lucru chiar daca este bine facut dar competititorii te contracareaza cu ceva mai potrivit pt situatia data si in final pierzi, iar pierderile sunt ori mari ori frecvente, ne pierdem munca.
Asa ca datorita competitiei trebuie sa faci lucrurile cit mai aproape de perfectie si deci in anumite momente trebuie sa selectezi idei si persoane din afara grupului care sa iti dea ‘the cutting edge’, si atunci poate ca trebuie sa le rasplatesti mai mult decit pe oricare alt membru al grupului, rasplata care poate fi sub multiple forme.

Ma caznesc de citeva ore sa pricep ce-ai vrut sa spui cu “daca mie imi iese un lucru bine…” Hai te rog explica, neuronii mei accepta un numar mare dar totusi limitat de moatze. Please…

Stii ceva, nu mi-ar fi rasarit niciodata prin minte asemenea idei adacadabrante despre sisteme fara tine si framework-urile tale. Mi-era cam lene (ca si asa dorm numai 4 ore din 24) sa ma duc si pe un MPH – dar de dragul tau si al framework-urilor m-am hotarit sa incerc si un masters. Uite, vezi ce-mi faci?