Urgentarea licitatiei prin anulare mie imi miroase a coruptie…

Asta a fost prin 2009. Nu a mai fost facuta, deci nu a mai fost coruptie.

Si daca nici cei aflati la putere nu pot opri coruptia (ce blocheaza proiectul Comarnic-Brasov), atunci CINE?

Noi nu cu legea avem problema, ci cu disfuncţionalitatea celor care pun în operă aplicarea legii.

Dumneavoastră vă puneţi problema că nu ştiţi ce republică suntem… asta pentru că cineva a spus că suntem republică semi-prezidenţială şi aşa i-a rămas numele. De fapt republica semi-prezidenţială este în Franţa, acolo unde preşedintele înmânează premierului programul de funcţionare şi îl numeşte direct, fără avizul Parlamentului (e drept, Parlamentul îl poate demite, dar asta este deja altceva).

Article 8
Le Président de la République nomme le Premier ministre. Il met fin à ses fonctions sur la présentation par celui-ci de la démission du Gouvernement.
Sur la proposition du Premier ministre, il nomme les autres membres du Gouvernement et met fin à leurs fonctions.

La noi premierul este numit în urma procedurii parlamentare de acordare a încrederii Parlamentului atât pentru echipa Guvernului şi premier cât, mai ales, pentru Programul de Guvernare. Rolul preşedintelui este aceea de a uşura alegerea unui candidat pentru a nu avea 5 partide, 5 candidaţi… şi nimeni să nu renunţe la al său. România este deci o republică parlamentară, chiar dacă parlamentul nu alege preşedintele, chiar dacă parlamentul nu nominalizează candidaţi la funcţia de premier.

Preşedintele nu are voie să interpreteze oficial (adică cu efecte juridice) absolut nimic, el poate interpreta doar neoficial legea, adică să-şi dea cu părerea fără ca cineva să aibă obligaţia să şi facă ceva de pe urma acestei interpretări. Preşedintele României interpretează legea cu urmări pentru că este lăsat de Parlament să o facă, pentru că Parlamentul a cedat şi astfel a consfinţit interpretarea preşedintelui. La fel există şi disfuncţionalitatea CCR care are o activitate, recunoscută de domnul Zegrean, juridico-politică; Acestă disfuncţionalitate conduce la puteri sporite pentru preşedinte.

Problema se rezolvă extraordinar de simplu cu o lege a preşedinţiei. Există o lege a Administraţiei Prezidenţiale, nu şi cea care reglementează ce trebuie să facă preşedintele (respectiv ce nu are voie să facă). Este foarte simplu de făcut o asemenea lege, nu credeţi?… şi se rezolvă tot ce preşedintele şi-a arogat ca drept în mod neconstituţional.

În sistemul constituţional de astăzi nu se poate alege premierul. O astfel de problemă nu poate fi rezolvată prin revizuirea constituţiei, este nevoie de o constituţie făcută de o Constituantă, cu totul nouă. Rolul preşedintelui este deja simbolic, numai că cei trei preşedinţi care au urmat lui Nicolae Ceauşescu au avut, ca arhetip, acest model ceauşist (mai puţin Ion Iliescu în cel de al doilea mandat care a părut a înţelege rolul secundar al preşedintelui comparativ cu primul/primele mandate), şi toţi politicienii care au crescut cu modelul ceauşist nu au comentat nimic.

Stimate domn,
Problema instituţională a României începe de la falsul sistem Putere/Opoziţie. În realitate Constituţia României nu are la bază acest sistem dual, ea pleacă de la conceptul că toată lumea trebuie să colaboreze la bunul mers al lucrurilor. Dacă nimeni nu şi-ar depăşi atribuţiile (vezi puterea discreţionară a autorităţii de pe blogul http://bibliotecaru.blog.com/ sau de oriunde altă parte), dacă toată lumea ar colabora înspre binele României şi al românilor… şi nu s-ar mai bate pe posturi şi avantaje… lucrurile ar sta altfel. Dacă nu, puteţi să daţi şi mama lu’ doamna Constituţia, politicienii oricum nu vor pune în aplicare nimic din ce le strică “Ploile şi Interesele”.

Comarnic Brasov s-a oprit din cauza coruptiei.