- ce pretinde DIICOT? Cred ca pretinde ceva grav:
1.sa fie sanctionat ceva ce nu e sanctionat de nicio lege nationala sau internationala ? (in premiera in condamnarile de la CEDO din 2014 pentru Romania a fost si una pentru pedeapsa fara lege – om pedepsit fara sa existe legea care sa prevada ca acela ar fi gresit cu ceva, poate mai vor o premiera, mondiala de data asta)
2. sa statueze un precedent juridic conform caruia a sustine economia propriei tari este ceva de evitat daca nu vrei sa ajungi la inchisoare ? ( oare cui foloseste asa ceva. decit cuiva care ar vrea mai degraba sa distruga economia Romaniei ?) – poate ar fi bine sa se gindeasca serios inainte de a veni o a treia data cu asemenea cerere in senat, ca nu cumva sa trebuiasca sa si mute Romania in Africa.

Dupa cum spune articolul: “The important thing is not whether we have subsidies but whether they are illegal,” and that question is best determined by negotiation.” cel mai important este nu daca subventionezi sau nu ci daca aceasta subventionare este ilegala, iar aceasta intrebare este cel mai bine determinata prin negociere – se refera la relatii internationale, scandalul daca o tara subventioneaza o industrie sau alta se negociaza: deci cine cu cine doreste sa negocieze saracirea completa Romaniei?

Dar probabil ca ma insel eu: Probabil DIICOT e ultra progresist neoliberal si se referea la ce spune GTA: sa nu cumva sa subventionezi o ramura industriala proprie ca e mai bine sa importi – poate merita si DIICOT un articol cu mingiiat pe crestet in The Economist, nu doar DNA, si nu-i ia nimeni in seama.

- de gravitate si mai mare este ca asa ceva se discuta in primul rind juridic si nu in primul rind la nivel de specialist – ceea ce s-ar numi peer review, de mentinerea acestei discutii in domeniul politicii si politicilor ce sa mai vorbim.

Este aberant ca asemenea lucruri sa fie judecate de parlamentari care nu au formatie de economisti mai mult decit la nivelul de bun simt sau consiliere si cel reprezentativ poate (asa mi s-a spus, de ce sa judece niste pafaristi de parlamentari?), dar si de procurori sau judecatori care nu au formatie de economisti (oare acestia nu sunt la fel de pafaristi, ar fi raspunsul meu) fara sa existe inainte de orice o discutie intre oameni de specialitate.

Spre deosebire, discutia despre procedura de bailout pentru Ford, Crysler, GM a fost crincena, cu multe acuzatii din partea republicanilor, disputa continua si acum, dar nu i-ar trece cuiva prin minte sa puna guvern dupa guvern sau parlament in boxa acuzatilor pentru asemenea hotariri: o alta serie de articole care se uita la mai multe procese de bailout: industrie auto, asigurari, AIG, domeniu imobiliar,TARP.http://useconomy.about.com/od/criticalssues/a/govt_bailout.htm Un nivel de discutie normal si fatza de care aceasta agitatie cu “subminarea economiei!” pare cam cumplit de sovietica, de ani ’50, troglodita, anacronica, anormala. (repet, procedurile de bailout sunt privite ca si un mare pacat de GTA, bailout inseamna subventionare in caz de urgentza, adica echivalentul a ce a facut ministrul Vosganian/guvernul Tariceanu in ceea ce acum se considera dosar DIICOT).

Sa inlocuiesti critica specialistului cu acuza procurorului si dreptul alegatorului de a sanctiona ori aproba politici publice cu dosare DIICOT pe tema “subminarea economiei”, deci a transfera decizia despre cum se protejeaza economia procuraturii, arata extinderea nepermisa a unei puteri a statului in defavoarea altora, uzurparea locului pe care trebuie sa il aiba si specialistul pe fiecare domeniu, dar in final si dreptul alegatorului si principiul reprezentativitatii. Este cu totul altceva decit o legitima si necesara urmarire a cazurilor de coruptie.

Poate aceasta transformare a Romaniei intr-o tara guvernata de procurori cam tine si de deprofesionalizare, un lucru despre care am tot vorbit: in primul rind problemele de specialitate si specialistii sunt judecati de cei de specialitate care au aceasta autoritate, ori in Romania toata lumea se pricepe la de toate si nimic, fara nicio autoritate, fara niciun respect, aprioric, zarzavagioaica da lectii medicului, cirpaciul economistului, si dorel stapineste cu arogantza peste tot si toate. Procurarismul de acum e poate si o consecintza a acestui lucru adica o dovada de neputintza a unei societati de a se organiza si autoregla in normalitate, a unei societati destructurate, amorfe, fara scara de valori, standarde ori mecanisme reglatorii normale. Justitia nu tine loc de procese normale de autoreglare pe diferite domenii, nici nu poate lua locul valorilor si standardelor din toate domeniile – asa ceva duce la accentuarea anormalitatii in loc sa rezolve vreo problema. Iar bucuria populatiei ca se intimpla asa ceva, ca singura valoare in Romania ar fi acuzatia procurorului, e tragica.

In fine, Romania, tara tuturor posibilitatilor, in masura in care optimismul se poate defini ca raspunsul “ba da” la “mai rau de atit nu se poate”.

Pe scurt. ca sa inteleaga si nevorbitorii de engleza. Autorul comenteaza asupra asa numitului protectionism. Ca definitie clasica protectionism inseamna limitarea comertului dintre state prin diferite reglementari impuse de acestea care sa favorizeze productia interna fatza de importuri (clasic, tariff and quota ) Este discutie veche drept care si exista niste reglementari internationale stabilite de World Trade Organization (WTO) si OECD pentru tarile membre, de foarte mult timp, care sa limiteze protectionismul, cu putere de lege si pe baza carora se judeca si conflictele comerciale internationale.

Diversi ginditori economici mai “neo”, insa, exagereaza condaminind cam orice masuri prin care o tara isi sustine propria productie de orice fel. (sa zici de pilda “maninca mere din Romania” in loc de mere aduse din Turcia ar fi tot protectionism). De ce “protectionism” – pentru ca in fapt ce a facut domnul ministru, sau afirma ca a fost intentia sa – si asa se vede chiar si din stenogramele sedintelor de guvern- a fost sa nu lase sa moara o industrie locala, sa se piarda locuri de munca si sa se ajunga la import de ingrasaminte pentru agricultura (hotarirea s-a luat in discutie cu ministerul agriculturii se vede bine si cu domnul Ciolos printre altele), in plus parte din aceste ingrasaminte ajungind la export. Iar pe de alta parte acuzatia catre dumnealui e nu de coruptie ci de “subminare a economiei nationale” – cum aceasta notiune a disparut inteleg ca s-a schimbat pe abuz in serviciu ( se refera deci la a incuraja sau submina o economie nu la coruptie, dar ce inseamna a incuraja sau submina o economie in fond ? – o schimb pe o notiune din vocabularul international, a proteja sau nu si cit)

De partea acelora care isi fac cruce si isi scuipa in sin de ptiu drace la “romane maninca mere romanesti”, ” francezule fii mindru sa conduci un Peugeot”, etc, este si o organizatie numita GTA ( Global Trade Alert). Aceasta e partea interesanta din articol pentru cazul de fatza, fiindca dumnealor se ocupa cu adunarea de date. Din 2009 aceasta urmareste si masuri “protectioniste”: de stilul sustinerii de catre guvern a unei ramuri industriale, a cercetarii intr-un anume domeniu, a scaderii TVA-ului la niste produse, etc

( in text: “Global Trade Alert (GTA), a monitoring service operated by the London-based Centre for Economic Policy Research, defines protectionism more broadly as anything that hurts another country’s commercial interests. It thus includes government bailouts of domestic companies, wage subsidies, export and VAT rebates, export credits and financing from state-owned banks. For example, it classifies France’s loan guarantee to the financing arm of PSA Peugeot Citroën, a carmaker, as protectionist because, by helping sales of the company’s cars, it hurts their competitors’ sales. ” )

GTA numeste asemenea masuri de protejare “beggar thy neighbor” (cersetoreste-ti vecinul s-ar traduce). Si incepe cu a compara o companie Americana care vrea o afacere in Cehia fatza de o companie de stat rusa si comentariul americanului ca sa nu ne imbatam cu apa rece, suportul statului e in toate, firmele private nu prea fac fatza la asa ceva ( da, dar lucruri similare fac inclusiv americanii la ei acasa). Discutam mai demult de procedura de bailout facuta de Bush, continuata de Obama si aprobata de Congress, in privintza Ford, GM, Crysler – de succes de altfel, opusul acestei masuri ar fi insemnat disparitia acestor brand-uri, a milioane de locuri de munca, a unei industrii de masini americane si import masiv de masini din alte parti – dupa GTA o asemenea masura e o oroare desigur, si sugeram DIICOT sa aresteze si pe Obama pe Bush si Congress-ul American. Daca cititi articolul, se vede ca DIICOT ar cam trebui sa aresteze o multime de guverne, daca ar fi dupa dumnealor….

Statistica lor: Acest GTA spune ca se iau circa 400 de asemenea masuri pe an din 2009 incoace, deci cel putin 2400 pina in 2015 si citeaza tari ca Frantza, Argentina, Brazilia, India, China; iar daca te uiti pe hartile lor, mari “protectioniste” sunt si Germania, Anglia, Italia, SUA. Ca sa fie clar: asemenea masuri nu sunt ilegale, nu se sanctioneaza in niciun fel nici national nici international, absolut legale din punctul de vedere al WTO. Daca te uiti pe harta lor, cele mai “neprotectioniste”, deci dupa dumnealor curate si drepte tari. sunt de fapt in majoritate si cele mai spoliate – tarile africane. Adica discutia GTA cam spune: distruge-te pe tine ca sa iti pun stampila ca esti curat, si importa de la mine. In fapt toate tarile dezvoltate fac acest lucru, altfel nu ar rezista, iar tarile care vor sa se dezvolte si nu sa ajunga colonii de asemenea: articolul are numeroase exemple.

http://www.economist.com/news/special-report/21587381-protectionism-can-take-many-forms-not-all-them-obvious-hidden-persuaders

http://ascunzisuri-constitutionale.eu