„Cică pesedeii vor și ei la defilare! Comuniști tâmpiți, nu știu altceva decât diversiuni de doi bani. Ce-or să strige? ”Nu vrem Kent, nu vrem valută, vrem pe Dragnea să ne… dea ordonanțe”? Sau ”Noi șutim, nu gândim”? Proști, proști, proști ca noaptea! Aproape că mi-e jenă că luptăm contra unor astfel de neajutorați.”

nu este intamplator ca dragnea a acuzat fb ca ar fi la originea victoriei lui iohannis.
de fapt el era frustrat de faptul esecul cvasimonopolului lor asupra posturilor tv.

Pentru informarea d-voastra, pe masura ce lumea este intr-o miscare de schimbare accelerata sub impulsul evolutiei mijloacelor de comunicare in masa, manipularea devine mult mai usoara si mai eficienta, lucru perfect observabil in aceste zile. Dar lucrul acesta domnul Cartarescu se face ca-l uita. Pentru ca scopul fundamental in acest moment, cel putin pentru dumnealui se pare ca nu este de-tensionarea situatiei, este demonizarea PSD-ului, baietii aia rai cu stetson negru care vor sfarsi invariabil impuscati, trasi in teapa, spanzurati si eventual arsi pe rug in piata publica. Stiti voi, partidul ala votat de cetatenii mai tampitei, de mana a doua, care nu stiu sa butoneze pe feisbuc si se dezinformeaza de la TV urmarind cele doua televiziuni ale infractorilor Voiculescu si Ghita.

Ce mai spune domnul Cartarescu”? Zice ca… [PSD]“si-a gasit un mare opozant intr-o structura mult mai avansata, azi, decat partidele politice: supra-constiinta si gandirea colectiva a retelelor de socializare”.

Iata deci noul Übermensch cu Iphone in actiune, aruncand la gunoi trecutul vetust in care oamenii respectau niste reguli ale democratiei, in cautarea unui nou mod de guvernare al societatii. Numai ca de obicei calea a treia duce spre lumea a treia. Citez in continuare: “Nu vreau sa spun prin asta ca sistemul traditional de partide si-a pierdut rolul in democratie, ci ca alaturi de ele a aparut un nou actor care va schimba foarte repede, vrem sau nu vrem, regula jocului. Strada, cum o vedem azi, e noua agora virtuala a lumii moderne.”

Din experienta mea, in momentul cand strada incepe sa vocifereze, mai devreme sau mai tarziu se va gasi cineva de bine care sa zica, bravo, copii, ati facut treaba buna, hai sa-i radem de tot pe baietii rai (& vezi paragraful de mai sus cu spanzuratul si arsul in piata publica). Dupa care va continua cam asa: Apropo, eu sunt unul de-al vostru, nu-i asa ca va aduceti aminte de mine (aveam si jacheta rosie peste vesta anti-glont ca sa va sar mai in ochi) ma ofer eu voluntar sa va reprezint interesele, nu-i asa ca sunteti de acord?

Pai as zice ca ramane cum a spus prietena noastra @cris: apelul emotional are doua componente, intai partea inflamatoare ce apeleaza la cuvinte simple, emotionale, apoi partea excluziva: cine nu este cu noi este impotriva noastra.

Dragilor, aici m-ati pierdut. Nu sunt cu voi. Astept cu interes invectivele, injuriile si insultele. Dar incercati sa fiti creativi, va rog, sa va folositi capul propriu, nu sa re-utilizati porcarele servite de altii. Va marturisesc ca eu personal nu sunt deloc enervat. Din contra, sunt indurerat cand vad oameni altfel inteligenti care pun botul pur si simplu la niste instigari simple, de manual. De asemenea, pot intelege ca nu toti au pasiunea istoriei in general si nici a istoriei Angliei in particular si deci n-au auzit de formularea Blackstone (merci frumos Cris ca ai adus aminte de ea!) si cu atat mai putin de Sir John Fortescue, legist de frunte al Angliei in perioada Razboiului celor doua Roze.

Iarasi, pot intelege ca nu toti cei care urla in piata sunt crestini practicanti sau interesati suficient sa citeasca macar din curiozitate intelectuala in Vechiul Testament povestea Sodomei si Gomorei (Geneza, capitolul 180) unde apare de fapt pentru prima data problema juridica fundamentala careia Blackstone i-a raspuns prin celebra formula care ii poarta numele: raportul dintre pacatosi/inocenti admisibil pentru a considera o justitie corecta.

Nici nu cred c-ar putea sa inteleaga legatura directa dintre aceasta formula si buna guvernare, sintetizata atat de bine in cuvintele lui John Adams: “when innocence itself is brought to the bar and condemned, especially to die, the subject will exclaim, ‘it is immaterial to me whether I behave well or ill, for virtue itself is no security.’ And if such a sentiment as this were to take hold in the mind of the subject that would be the end of all security whatsoever” (Iarasi, pentru cei mai putin interesati de istorie, cuvintele au fost spuse de John Adams in calitate de avocat al apararii pentru soldatii britanici acuzati de crima in Masacrul de la Boston din 1770. Inca o data, istoria are placerea de a se repeta la nesfarsit pentru cei care nu invata nimic din ea.)

Si ca sa raspund si temei de meditatie propusa de Varujan mai sus, as zice ca-mi vine in minte asa zisa cruciada a copiilor. Nu mai pun link-ul ca sa nu intru din nou la moderare, dar va las placerea sa cautati singuri pe Google si sa gasiti macar articolul de pe Wikipedia referitor la subiect.