da, si oul din poiata pe care-l dai medicului sau politistului ca n-ai ce altceva sa-i dai de un multumesc e …”spaga” si inseamna ani de puscarie. Ce curios nu-i asa, ca oul in chestiune e supravietuire pentru unii, generator de bunastare si impozite pentru altul, si de ani de puscarie pentru DNA… Acelasi ou inseamna tigaie pentru unul, impozite pentru altul si e masurat in ani fara libertate pentru altii, cred ca e parte din acea fluiditate de-a dreptul bolnava a valorilor in Romania despre care vorbeam, mda.

In aceeasi masura poate dati atentie si la ce spune Filip, fiindca face de inteles de ce un asemenea program functioneaza in State si in Romania nu: in Romania e ceva folosit strict pentru a impovara producatorul sau a-l bloca in final. Aveti nevoie de propriile studii, desigur, ca sa vedeti cum se pot inlatura asemenea fenomene, iar eu nu am cum sa le discut ci doar cineva ca Filip.

Un singur fragment din argumentarea lor privind necesitatea stimularii productiei locale, tranzitiei sale in economia generala, inclusive a productiei micului gospodar: Studiu facut pe sase state Midwestern privind potentialul de productie de alimente local si impactul acestuia, pe un numar de numai 28 de alimente. Stimularea productiei locale pe numai aceste 28 alimente ar insemna in jur de 800 mil dolari la vinzarea locala, o crestere a vinzarilor in retail de 3.31 miliarde dolari, peste 9000 de locuri de munca noi in agricultura, inca peste 9000 in retail, un venit din munca de cca 300 mil dolari in agricultura si tot atit in retail local.
https://www.farmaid.org/our-work/family-farmers/rebuilding-americas-economy-with-family-farm-centered-food-systems/

Inutil sa va spun ca da, eu la aprozarul meu, la Walmart adica, am acum predominant produse locale si nu am de ce sa cumpar rosii de cauciuc de nu stiu unde cind asa am acces la rosiile din curtea omului, la fel de gustoase ca cele romanesti, ori ca si doar recent, in interval de citeva luni, s-au deschis citeva magazine de asa numite natural groceries, alimente naturale, care au mai ales produse facute de micii fermieri ai locului, la preturi egale sau chiar mai mici decit cele de la marile lanturi alimentare si ca acestea infloresc. Asta ca exemplu concret, iar aceasta mica fotografie locala inseamna desigur venit local reinvestit aici, locuri de munca, si impozite platite pe tot acest lant de consum care se reinvestesc mai ales aici – orasul meu creste vazind cu ochii si nu e ditamai orasul industrial, e oras universitar inconjurat de ferme, cum sunt si multe altele, Charlottesville, Rochester adica vestitul Mayo’s sunt asemenea orase universitare in mijlocul fermelor.

VV, eu ca om din afara care e atent la asemenea programe altundeva, inteleg ce spuneti, romanul insa reactioneaza la cosmarurile sale, aici cuvintul impozit- cum va spuneam, e chestiune de propaganda, se foloseste cite o sintagma, un cuvint, o idee, ca dogwhistling, tradus concret “chematul ciinilor sa latre si sa muste”, adica un stimul care enerveaza si creste agresivitatea. Sigur ca adreseaza ceva real dureros: romanul vede ca e jupuit prin impozite si ca acestea sunt aruncate pe prostii sau furate pur si simplu, deci e ceva usor de folosit propagandistic, emotional. Deci sa porniti discutia cu impozitele nu e o alegere fericita ci prilej de dogwhistling. Daca puneati problema cu stimularea economica a micului gospodar, pe de alta parte, in aceasta atmosfera generala oricum agresiva, trecea neobservat. Nu stiu in ce masura puteti folosi publicitatea aceasta nefericita ca sa promovati o idee buna, dar stiu eu, poate merita incercat…desi se vede ca in continuare singurul lucru care preocupa si concentreaza orice efort e… scandalul.