[...trebuie sã fiu extrem de explicit ca sã nu te mai duci imediat "dupã fentã"...]

Cãnd ziceam /sã-ti vezi de drumul tãu/ era vorba de drumul /de aici/, dar fãrã a mai pune atâta patimã, nu arde nimeni, nu e unitatea de primire-urgente, …cã dacã lumea nu ar lua razna cu umorile si orgoliile ar putea pricepe cã orice-lucru-se-discutã [...Anything Goes, era prin anii'90 un program fain la BBC]

Oricine, mai ales cel plecat în vest, poate dovedi cã si-a depãsit conditia obsesiilor lãsate aici si e capabil sã dialogheze, da, ferm, desigur, dar tolerant !

Iar conceptele teoreticienilor despre manevrele mai oculte ale statului, da, s-ar confirma, îmi pare cã “statul” creeazã astfel de genuri de algoritmi de rãspuns pentru scenarii, dar aplicarea lor “localã” diferã pe fatza pãmântului.

Ne spui tu cã, uite, “it is happeninig again !” buuun, dar manevrele statului sunt conforme genul de reactie/rãspuns de care sunt capabile masele…, emisfera de nord e altceva, comparat cu cea din sud; iar, la fel, între est si vest, din pãcate, gradientul-de-ce-vrei-tu se simte clar.

Altfel, personal nu-mi fac mari iluzii despre viitor, bãnuiesc cã se cautã matrix-uri ce vor face fatzã la variatiile de entropie ale omenirii.

Am zis

Oricum, multumesc frumos pentru atentie !

Si cu asta cu “mergi pe drumul tau”, ce doresti domnule, sa nu mai scriu pe blog, ca te stingheresc? eu ma conversez mai degraba cu gazda decit cu altii. Dar….BTW, nu mai esti doar psihiatru, critic si director artistic, esti si portar la blog? Bravo, bravo pe cind maturator?

Dacã esti atât de inteligentã, cum vrei sã demonstrezi la orice postare [...adicã nu cumva sã uitãm între timp ], n-o mai lua atât de personal.

Mergi pe drumul tãu si nu mai arãta lumii cã “sãngerzi” atâta !

Alte indicatii mai aveti, doamnã …?

[Hai, unpic mai empatic, cã se poate, te mai apropi...!]

Am ajuns pe acest blog descoperind un senator neobisnuit fata de marea masa politica si unul din putinii din Romania care stiu inca ce inseamna liberalismul. Pina atunci si oricum in rest am considerat si consider politica romaneasca o zvircolire amorfa de interese personale, umori si securism, de “se poate si asa”/lipsa de atentie fata de norme, si acum de extremisme nu doar pernicioase ci si cretine, absolut nefrecventabila.

Nu sunt deloc de accord cu domnul senator in unele privintze, nici dinsul cu mine, e normal sa existe diferentze de opinii: un lucru nu poate fi privit strict dintr-o singura perspectiva, atunci mai bine am trai intr-o lume liniara. Dar nu mai putin daca eu imi accept subiectivismul si propriile greseli accept si dreptul altuia de a privi lucrurile cu propria experientza si de a gresi sau avea dreptate, si asta nu va face vreodata o prietenie atit de neobisnuita ca cea pe care ne-o purtam unul altuia, fara sa ne fi intilnit vreodata in persoana, mai fragila, dimpotriva. Secretul este ca nu a incercat niciodata sa-mi impuna opinia dinsului si nu are sensibilitatile, si mai ales frica dumneavoastra viscerala de opiniile altuia, care va face sa excludeti sau sa dispretuiti orice nu va convine si sa continuati sa va spuneti poeziile hotnews inca si mai abitir: aceasta e ce ma poate face sa discut cu dinsul linistit si face vreun soi de dialog cu dumneavoastra imposibil in majoritatea timpului: fricile dumneavoastra.

Nu domnule, eu sunt un om absolut normal, ca percepi asta drept patologic, ca reduci orice fel de discutie la cele prezente acum aici, fara sa te uiti si in urma sau la alt fel de discutii, nu este problema mea, ci a dumitale, si a dumitale sa o rezolvi sau nu. Vezi-ti deci de treaba, spune ce ai de spus la un subiect sau altul si lasa analizele psihiatric inepte si consideratiile de tip ad hominem: nu te-a investit nimeni cu rolul de psihiatru, critic sau director artistic al blogului.

Multumitã, da ?