Corupţie se numeşte, în accepţiunea uzuală, atunci când cineva face un lucru incorect, pentru a obţine avantaje materiale. Cum se numeşte, însă, fapta incorectă, atunci când ea se comite pentru obţinerea unei funcţii mai înalte sau, măcar, pentru păstrarea funcţiei pe care o ai? Cum se numeşte ilegalitatea comisă pentru că eşti şantajat? Cum se numeşte lucrul incorect făptuit din laşitate, din supunere oarbă?

Niciun om nu se naşte corupt. Niciun om nu se naşte incoruptibil. Ceea ce are, însă, omul la naştere este propria voinţă. Totul depinde de ceea ce ştie sau poate să facă cu ea. Cheia este să poţi fi stăpânul propriei voinţe, nealterată de ispite sau de teamă. (more…)

Tranziţia românească a fost în permanenţă nepregătită. Asta s-a văzut încă din primul moment, când am trecut printr-o revoluţie nepregătită. În România nu am avut parte de forme structurate ale societăţii civile, legitimate în lupta împotriva dictaturii comuniste, precum Carta 77 sau Solidaritatea. Împotrivirea a fost, la noi, doar sporadică şi, cu excepţia bancurilor privind cuplul dictatorial, lipsită de orice coerenţă. În consecinţă, România a fost singura ţară din Europa centrală şi de est în care Partidul Comunist a rămas la putere, sub alte denumiri. La noi restauraţia a luat-o înaintea revoluţiei. Comunismul a murit aşa cum cineva îşi aruncă pardesiul în apă, având grijă să-şi pună şi buletinul în buzunarul de la piept, ca să-şi însceneze propria moarte. (more…)

Pentru că în ultimele zile, câţiva dintre bloggerii noştri au deschis discuţia despre modificarea Codului Fiscal, iată un studiu pe care l-am efectuat la solicitarea Institutului Naţional de Cercetări Economice privind acest subiect:

”  Este necesară, în prezent, o relaxare fiscală? Este ea posibilă, în sensul corelării ei cu o politică bugeară prudentă? Există premisele unei administrări eficiente a politicii fiscal-bugetare, astfel încât relaxarea fiscală să aibă efectele scontate asupra mediului economic, fără să afecteze procesul de consolidare fiscală? (more…)

Iată articolul al cărui autor este distinsul profesor Viorel Roş, aşa cum apare el împreună cu comentariile de pe luju.ro, şi cum, din păcate, din motive necunoscute, nu mai poate fi accesat pe adresa iniţială unde a fost postat:

(more…)

Există, fireşte, o seamă de diferenţe între colectivităţile umane şi cirezile ori turmele de animale. Una dintre diferenţele fundamentale constă în aceea că, în timp ce colectivităţile umane sunt conduse de unii care merg înaintea lor, cirezile ori turmele sunt mânate de alţii care stau în urma lor. Capacitatea de a genera conducători, modele pentru comunităţile respective, face diferenţa. Dacă vrei să transformi o societate omenească într-un soi de turmă, răpeşte-i capacitatea de a genera modele. (more…)

Nu am comentat încă rezultatele referendumului din Grecia pentru că acesta nu a rezolvat chestiunea de fond. Cineva (în speţă, poporul grec), care a împrumutat nişte bani, este întrebat dacă este dispus să strângă cureaua ca să plătească banii înapoi. Răspunsul era previzibil, chiar mă mir că aproape 40% dintre greci au răspuns da. Nu ştiu dacă e cazul, cu prilejul acestui vot, să ne amintim de Pericle şi de democraţia ateniană cărora Europa îi datorează atât de mult,  ori să-l socotim o victorie a democraţiei. Va trebui, totuşi, să aşteptăm ziua de joi (acum e marţi) când Guvernul grec va trebui să prezinte o propunere creditorilor săi.

Subiectul postării de astăzi este altul. Am văzut o declaraţie a doamnei judecător Viorica Costiniu, preluată de luju.ro. Am citit această declaraţie de mai multe ori.  Nu-mi vine să cred că am înţeles ceea ce am înţeles. De aceea vă supun şi vouă textul spre lectură (more…)

(more…)