Alegerile, fie ele locale, fie parlamentare, obligă la exercitarea deplină, neîngrădită, a drepturilor cetățenești. Nu poți face precampanie și campanie electorală cu restrângerea dreptului la întrunire. Nu poți să-ți prezinți candidații cu masca pe figură și temându-te să dai mâna cu alegătorii. Nu poți alege consilierii locali într-o comună uitându-te la televizor, cu atât mai mult cu cât Guvernul finanțează presa cu sute de milioane de lei. Nu poți muta cu totul dialogul interuman pe Messenger. Nu poți transforma comunitățile în grupuri de prieteni pe WhatsApp. 

Nu poți preschimba zâmbetul în emotikon și șoaptele în sms-uri. Nu poți face din curentul electric cel mai important agent electoral. 

Cum spuneam, o comunicare virtuală nu poate duce decât la o democrație virtuală. Într-o democrație virtuală ca aceea generată de comunicarea prin cyberspațiu, conduc serverele. Serverele sunt un fel de arsenale burdușite nu cu praf de pușcă, ci cu informații. Și atunci vă veți închipui cine vor fi oamenii din spatele serverelor.

Potrivit cadrelor medicale angajate, spitalul Colentina a oferit, până în luna martie, tratament pentru cca 20 000 de pacienți lunar. https://rohealthreview.ro/medici-si-angajati-ai-spitalulu…/….
Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București ne spune că în ultimele trei luni, la Spitalul Colentina, devenit suport pentru COVID, au fost internați 542 de pacienți https://rohealthreview.ro/assmb-informatii-actualizate-pri…/
Cu alte cuvinte, un spital care în trei luni ar fi oferit servicii medicale pentru aproape 60 000 de pacientți, a făcut-o doar pentru … 542, adică pentru mai puțin de 1%! Ca să nu mai vorbim că o bună parte dintre aceștia s-au dovedit, în urma testărilor, sănătoși tun.
În prezent, un spital cu aproape 900 de paturi și peste 1200 de cadre medicale deservește… 77 de pacienți, dintre care doar 7 în stare gravă, iar o treime dintre ei fără simptome și fără vreun tratament specific.
Faceți un calcul să vedeți cât a costat întreținerea acestui spital în ultimele trei luni, în comparație cu serviciile medicale oferite. Gândiți-vă că, în același timp, spitalele modulare ale armatei inaungurate cu mare pompă și sălile de sport transformate în spitale de campanie au stat goale.
Nu vă sugerez să calculați și suferințele bolnavilor care nu au putut fi tratați la timp, căci pentru așa ceva nu există unități de măsură.

Nu ar fi la prima tentativă de acest fel. A mai făcut-o când spera că vom avea alegeri anticipate. Acum avem alegeri întârziate și tot nu s-a lepădat de nărav. S-ar putea să-i reușească și de data asta. 
Faptul că Guvernul nu a solicitat Parlamentului un vot pentru prelungirea stării de alertă este o ilegalitate. Iar motivul că, prin lege, la prelungirea stării de alertă nu se menționează aceleași proceduri ca la instituirea ei este cel puțin bizar.
Când a prelungit starea de urgență, președintele a urmat exact aceleași proceduri ca la instituirea ei. Astfel se petrec lucruile și în ceea ce privește starea de alertă. Prelungirea stării de alertă nu este un ecou întârziat al instituirii acesteia. Este o nouă stare de alertă care, la rândul ei, urmează exact aceleași proceduri. Altminteri, Guvernul ar putea să prelungească la nesfârșit restrângerile de drepturi constituționale și constrângerile de tot felul.
E drept că CCR dezbate dacă votarea în Parlament a unei Hotărâri de Guvern e constituțională sau nu. Dar până atunci legea e în vigoare și este cât se poate de clară, asta dacă vrei s-o înțelegi și s-o respecți.

. Lipsa mea de încredere în informările oficiale mi-am argumentat-o de fiecare data. O fac și acum.

În ultimele două zile am avut 542 de noi infectări. Cu toate astea, în mod ciudat, numărul bolnavilor aflați la terapie intensivă a scăzut de la 171 la 165. Cred că e momentul să știm și noi ce fel de bolnavi sunt aceștia care se declară zilnic? Prezintă ei simptome sau sunt asimptomatici? Prezintă risc de contminare sau nu? Sunt ei spitalizați sau nu, iar dacă sunt spitalizați, câți sunt spitalizați zilnic, care sunt spitalele unde sunt internați, ca să putem face o minima verificare a corectitudinii cifrelor?  (more…)

În 12 iunie 1990, Ion Iliescu considera că cei care nu sunt de acord cu el sunt golani.

În 12 iunie 2020, Klaus Iohannis consideră că cei care nu sunt de acord cu el sunt proști.

De fapt, noi nu eram golani, doar Ion Iliescu ne credea golani.

De fapt, noi nu suntem proști, doar Klaus Iohannis ne crede proști.

Cine știe ce-o mai fi și în 12 iunie 2050…

În România, în luna mai 2020, pensia medie netă de asigurări sociale de stat era de cca 1350 de lei. Tot atunci, salariul minim net, ponderat pentru toate categoriile salariale (studii medii, studii superioare construcții), era de cca 1400 lei. Așadar, pensia medie este mai mică decât salariul cel mai mic din România, salariu care este socotit minimul necesar pentru a asigura, cu chiu cu vai, supraviețuirea unei persoane.
Pensia medie nu împarte, însă, în două părți egale pensionarii din România. Piramida pensiilor are o bază largă și un gât ca de girafă. În fapt, dacă socotim diferitele categorii de pensionari de asigurări sociale de stat, peste două treimi dintre pensionari au o pensie situată sub cea medie. Ceea ce înseamnă că peste 3 milioane de pensionari au o pensie mai mică decât salariul minim pe economie! Pentru aceste persoane care au muncit o viață întreagă, sistemul de pensii de stat nu oferă condițiile necesare pentru un trai de o minimă decență.
Situația este chiar mai gravă dacă luăm în calcul disparitățile care există între județe și grupe de muncă. În județe cu o structură favorabilă din perspectiva ponderii industriei grele, Hunedoara sau Brașov, pensia medie ajunge la 1500 – 1650 lei/lună, în timp ce în județe cu pondere mai mare a industriei ușoare, pensia medie coboară la 1000 lei/lună (Vrancea, Giurgiu) sau chiar sub 1000 lei/lună ( Botoșani).
Toate aceste date artă limpede că legislația ce prevede creșterea pensiilor este oportună și că orice discuție privind această temă trebuie să pornească de la situația precară în care se află pensionarii din România.
P.S. 1. În această evaluare nu am luat în calcul pe cei 270 000 de pensionari din agricultură, a căror pensie este de 563 lei/lună. Ei sunt plătiți tot din bugetul asigurărilor sociale de stat și includerea lor în calculele de mai sus ar înrăutăți și mai mult situația de ansamblu.
P.S. 2. Calculul pensiei medii are în vedere doar pensiile plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, nu și pensiile necontributive (speciale) ce sunt finanțate din bugetul de stat.