Pentru o noua paradigma a statului

(articol publicat pe www.cursdeguvernare.ro)

Ma bucura faptul ca ati deschis o asemenea dezbatere privind paradigma statului in Romania. Va trebui sa depasim limbajul conflictual, sa ne deprindem sa gandim Romania in termeni de optim. Cu alte cuvinte sa definim modelul de societate spre care dorim sa ne indreptam si, in consecinta, principalele echilibre pe care trebuie sa le asiguram.

Mulţi dintre noi au crezut că tranziţia către capitalism şi către o societate deschisă s-a încheiat odată cu aderarea României la NATO şi, mai ales, odată cu integrarea în Uniunea Europeană. Criza actuală ne-a demonstrat, însă, că economia românească este deosebit de vulnerabilă şi lipsită de resurse interne pentru a-şi atenua dezechilibrele, ca Romania este mai degraba complementara decat competitiva in Uniunea Europeana. Iată că astăzi, în numele statului social şi al binelui public, aşa cum l-a definit acesta, după mai mult de douăzeci de ani de tranziţie am ajuns la punctul de plecare: în loc de a evolua prin paradigma dezvoltării, am involuat prin întoarcerea la combaterea sărăciei. Această întoarcere este efectul aplicării inconsecvente, distorsionate şi populiste a principiilor statului social. Una dintre marile probleme ale tranziţiei din România a fost chiar cea a statului: cu cât acesta tindea să se modernizeze, cu atât el îşi restrângea baza socială, ceea ce a pus în faţa partidelor politice, mai ales în condiţiile aglomerării competiţiilor electorale, o dilemă greu de depăsit:  modernizarea statului cu riscul pierderii puterii politice, ori reîntoarcerea la populism, cu câştig electoral garantat?

Impostura în care se află astăzi statul social este evidentă. Nu se poate redistribui prin politici publice sustenabile decât ceea ce o societate matură, dezvoltată creează prin acumulare de avuţie. Aceasta este, de fapt, ceea ce îşi propune statul liberal, prin atributele sale. În condiţiile unei evoluţii organice a societăţii noastre, între statul social şi statul liberal nu ar fi trebuit să existe diferenţe atât de dramatice. În fapt, datorită condiţiilor istorice şi culturale, diferenţele sunt majore. Starea de deficit în care se află societatea românească este o consecinţă a predilecţiei obsesive pentru statul social. Deficitele sunt variate şi cronice: deficit de democraţie, deficite instituţionale, deficite economice şi deficite culturale. Ieşirea din starea de deficit a societăţii necesită trecerea de la statul social la statul liberal.

Romania a experimentat atat formele statului social cat si, ceva mai timid, pe cele ale statului liberal. Din pacate, insa, de fiecare data, datorita contextului politc si istoric, rezultatul a fost marcat de jumatati de masura, ducand la combinatii hibride. In perioada 1990 – 2004 viziunea de stat a fost precumpanitor sau, mai degraba, asa-zis sociala. Impozite relativ mari, egalitate impusa la limita saraciei si atributii precumpanitoare, asimetrice ale statului in rapport cu cetatenii si cu mediul de afaceri. Consacrarea statului social intr-o perioada in care structurile etatiste ale economiei socialiste nu fusesera inca demantelate, in care mentalitatile erau marcate de egalitarism, populism si nationalism, si in care capitalul, sub duversele sale forme – industrial, financiar, funciar ori tehnologic – nu era dezvoltat si nu evolua intr-o economie deschisa, competitionala, a constituit o mare greseala. Principalul efort ce trebuia facut in anii ’90 era cel de deschidere a economiei, de liberalizare, si nu de evolutie controlata. Din acest motiv, Romania nu a avut un stat social, in acceptiunea europeana a termenului, ci un stat clientelar si egalitar. Aceasta a permis si convertirea elitelor politice si directocratice ale comunismului in elitele politice si economice postcommuniste, intarziind tranzitia din Romania cu peste un deceniu. Si, din pacate, astfel am avut mai toate ponoasele statului social (impozite mari, birocratie) dar mai nici unul din foloasele sale (venituri bugetare consistente, cresterea nivelului de trai si protectie sociala reala).

Prin programul de guvernare pe care l-am coordonat in 2005 am incercat sa schimbam aceasta paradigma. Am reusit doar in parte. Impozitele au fost reduse masiv (impozitul pe profit de la 25% la 16%, impozitul pe venit de la o medie de 24,8% la o cota unica de 16%, contributiile de la 49,5% la 39,5%). Din pacate, insa, lipsa unui suport politic real a facut ca reforma sa nu poata fi realizata si in ce priveste cealalta componenta, cea care tinea de modernizarea statului.  Este ceea ce trebuie facut in perioada urmatoare, pe trei componente : infrastructura, competitivitate si mari sisteme publice. In aceasta privinta, clasa politica trebuie sa inteleaga faptul ca e nevoie de un nou proiect national, mai ambitios chiar decat aderarea la UE. Si ca trebuie sa abandonam obsesia unui iluzoriu stat social.

http://cursdeguvernare.ro/varujan-vosganian-pentru-o-noua-paradigma-a-statului.html

 

39 Responses to “Pentru o noua paradigma a statului”

  1. alexis spune:

    Eu cred ca sunt cateva reforme care sunt indispensabile daca vrem ca Romania sa se indrepte cu adevarat spre ceea ce se cheama o democratie consolidata. In primul rand trebuie reduse atributiile executive al politicienilor, de exemplu transferarea calitatii de ordonator principal de credite spre un functionar de cariera. Functii in care acum politicienii intervin intensiv si extensiv ar trebui sa fie atributul unor functionari independenti. De exemplu, alegerile ar trebui organizate de reprezentanti ai statului apolitici, in nici un caz de politicieni. In al doilea rand, Ministerul Finantelor trebuie regandit din temelie. Acesta functioneaza dupa mecanisme si proceduri pe care lumea civilizata le-a abandonat la ’970. In al treilea rand functionarea institutiilor statului ar trebui mult mai mult formalizata si obiectivizata. Exemplul cel mai dureros este justitia. Asa zisa reformista Monica Macovei a procedat exact pe dos, dand presedintelui atributii nepermise in numirea magistratilor.

  2. Filip G spune:

    Ruptura dintre clasa ce conduce si cei de jos e imensa.
    In randul populatiei s-a creat un curent periculos.
    Statul taie tot iar cand esti la greu te abandoneaza.
    Am un vecin care are un venit redus,nu beneficiaza de ajutor pentru incalzire fiindca are drujba si porc.Omul taie porcul si vinde drujba.Copii cand vin de la scoala taie lemne cu joagarul.
    Romania trebuie sa gaseasca masuri adecvate astfel incat sa propaseasca cetateanul.
    Un alt curent e urmatorul: Cum sa dau statului cat mai putini bani!
    Cumpar produse fara sa platesc TVA,etc

  3. Andreea spune:

    REMEDIUL RADICAL EMINESCIAN

    Considerate separat, ordinea şi haosul reprezintă în egală măsură două calamităţi.Un univers în care nu ar fi decât ordine ar fi un univers în care nu ar exista nici înnoire, nici creaţie.La fel, în universul în care haosul ar fi atotprezent nu s-ar ajunge niciodată la o structură de organizare, universul acesta ar fi inapt de dezvoltare şi inovare.
    Societatea în care nu există decât ordine este sinonimă cu statul poliţienesc.Cei mai mulţi dintre noi am trăit într-o astfel de ordine şi am tânjit după „haosul” din societatea capitalistă.Când, în sfârşit, am reuşit să spargem zidurile închisorii, ne-am grăbit cu toţii să fim cât mai liberi, crezând că libertatea este ceva ca un fruct pe care nu trebuie decât să-l culegi ca să-l şi ai.Şi am tot cules, care de care mai pe apucate şi după cât ne-a fost alonja, ca să observăm la un moment dat că din libertatea noastră mult visată nu a mai rămas nimic. Haosul a venit peste noi cu insolenţa musafirului nepoftit care, după ce i se deschide uşa, caută să se instaleze durabil şi să devină stăpânul casei.
    Am văzut şi am trăit-o cu toţii: capitalismul nu a devenit şi nu va deveni vreodată calul domestic care să se oprească sau să pornească din loc la porunca stăpânului.El este prin natura sa calul sălbatic care, dacă nu este strunit de legi clare şi egale pentru toţi, este gata la tot pasul să răstoarne căruţa. Şi pentru că noua clasă politică românească de după 1989 nu a fost în stare să meşterească noul frâu al legilor, ambiţionându-se să-l cârpească pe cel vechi, ne-am trezit repede în şanţ, la marginea drumului dezvoltării. Şi pentru că marea finanţă mondială a crezut că poate merge la nesfârşit cu o căruţă trasă de nişte cai care să vadă numai înainte, adică profitul şi numai profitul, şi nimic în lateral, spre marile probleme sociale, iată că în acelaşi şanţ al crizei alunecă şi alte căruţe, una după alta, într-un carambol ce pare să cuprindă întreaga economie mondială, blocând tot drumul, fără măcar o potecuţă pe care să se strecoare o rază de speranţă.
    Rămânând la realităţile româneşti şi oprindu-ne puţin asupra gândirii social-politice a poetului nostru naţional, nu putem ocoli faimosul „absolutism”, sub semnul căruia mulţi s-au grăbit să aşeze gândirea eminesciană. Ibrăileanu, de pildă, într-o conferinţă din 1876, afirma că poetul „dezvoltă ideea domniei absolute, ca singura formă bună de guvernământ”. Eminescu se folosea de prilej pentru a explica: „N-am cercat a dovedi nicăieri că despotismul este fericirea şi progresul popoarelor. Tot ce am arătat e că puterea statului, domnia concretă a legii trebuie să fie mai tare decât tendinţele claselor sociale şi să le frâneze”.Observăm aşadar că Eminescu nu a supralicitat absolutismul, ci numai „domnia concretă a legii”, subliniind necesitatea unei coeziuni a forţelor interne, capabile să asigure formarea punctului de vedere şi a interesului naţional. Într-un articol din 8 noiembrie 1878, relevând primejdiile individualismului care, împins la extrem, poate duce la „disoluţiunea completă a statului”, totodată, el recunoaşte şi „primejdiile” celeilalte „direcţii”, a statului absolut: „Veşnica tutelă asupra claselor de jos le dă într-adevăr pânea de toate zilele, dar le lipseşte de energia individuală, le face indolente”.
    Calea ideală? În alt articol, din 31 august 1878, el susţine: „Un remediu radical ar fi numai o mână de fier, dreaptă şi constituită de ţelurile ei bine hotărâte, care să inspire tuturor partidelor convingerea că statul român moştenit de la zeci de generaţii, care au luptat şi suferit pentru existenţa lui, formează moştenirea altor zeci de generaţii viitoare, şi că nu e jucărie şi proprietate exclusivă a generaţiei actuale”.
    Cu alte cuvinte, extrapolând, reîntronarea legalităţii, a domniei legii, construirea unui drum de ordine în haos, ca o magistrală pe care să rulăm în linişte şi siguranţă printre masivele abrupte ale Europei dezvoltate, nu poate să nu reprezinte un obiectiv prioritar al noii Puteri (în care se întâlnesc ambele „direcţii” descrise de Eminescu) dacă vrea ca, până la urmă, să iese învingătoare din defileul acestei crize, slalomând cu talent şi tenacitate printre stâncile care nu vor înceta să cadă de pe versanţi.

  4. hermann spune:

    @Varujan
    Imi pare tare rau ca tratam lucrurile la nivelul asta, pentru ca daca ne uitam in ograda noastra o sa vedem de unde ne vine raul, inclusiv asupra ta, ori nu esti bine informat, ori nu vrei sa vezi gunoiul din jurul nostru pentru ca…
    Oricum iti multumesc ca ne-ai amintit ca este vorba de Puiu si ca este istoric, desi cunoastem cu totii asta, insa va dau indicii mai departe pana va lamuriti ca suntem tradati rau de tot si apoi daca nu aflati pe cine apara, o sa va spun eu pentru a afla de ce tu nu ai nici un sprijin in BPC si DP si de ce toti se cocoseaza in fata intereselor de grup si a banilor primiti de la, concurenta sau altii…
    Deci: Celebrul avocat Ionel Haşotti, fratele liberalului Puiu Haşotti, împreună cu soţia sa, Doina… pe http://www.hasotti.ro!!
    Acum te rog Varujan sa nu imi spui ca este vorba doar de business care nu are de a face cu Puiu pentru ca iti spun ca nu este asa, au legatura si daca o sa vezi despre ce caz este vorba acum o sa iti dai seama de ce Crin al nostru isi permite toate astea cu… tine si cu partidul, adica cu noi… pentru ca ei dorm in alt pat, iar noi prostii, vai, vai… (sau sa imi spui asa cum ai mai spus cand era vorba de marile tranzactii financiare pe care le raporteaza SRI institutiilor de stat si nu se intampla nimic, iar tu mai contrazis si ai zis ca SRI nu se ocupa de marile tranzactii ale SIDEX, Erste, Petrom si nu stiu ce exemple ai mai dat), dar eu ziceam doar de tranzactiile ilegale pe care le stiti cu totii pentru ca primeati informatii de serviciu despre ele si nu s-a facut nimic: electricitate, gaze, tutun etc) vorbeam de cele care nu se vad, nu cele care se vad, dar se pare ca trebuie sa fiu mai explicit sau facem acest blog pentru copii…
    In rest poate maine ne vedem la LAL in Brasov…
    Nu stiu, chiar nu inteleg, nu vrem sa vedem ce se intampla sau chiar nu ne intereseaza!!!! sau…

    • @ hermann

      Nu înțeleg care e tema cu Hasotti. Nu am venit la Brașov pentru ca am rămas la Iași la sarbatorile Sfintei Parascheva si pe urma am fost la Siret, la zilele culturii.

  5. lorduljohn spune:

    @VV

    Maestre, acum cateva minute, un cadrul unei emisiuni a Alesandrei Stoicescu, la A3, in care erau discutate investitiile straine in Romania, a intervenit dna Vass spunand ca in perioada 5oct – 5 nov 2011< Guvernul Boc a discutat si a adus cinci mari investitori in Romania. Printre cele cinci nume a spus si de Firma americana Delphi care a deshis o capacitate de productie lasi. Din cate stiu eu firma Delphi a inceput constructia in 2008 si lucreza deja de u an, deci dna Vass se lauda cu investiiile facute pe vremea Guvernului Tariceanu.

  6. Deceneu spune:

    @herman nu vor sa vada si sa auda, si cum spunea Diderot “Cei mai cumpliti surzi sunt cei care nu vor sa auda.”

    Politicienii ii tot dau inainte cu economia, dar problema este de natura democratiei, democratie care nu exista nici in interiorul PNL.
    Nu pot romanii produce cat pot politicienii fura, asa ca nimeni nu mai incearca sa produca nimic. Aici nu-i problema de stat social sau liberal, este o problema de stat mafiot sau stat democrat.

    Un partid care nu comunica cu electoratul nu poate fi partid democat.
    Nu sunt capabili sa rezolve functionarea democratica a unui partid si au pretentia sa li se dea pe mana Romania, sau sa rezolve prombelemele europene.

  7. Buddha spune:

    VV
    Multa dreptate aveti in ce scrieti acolo. Si eu crec ca e nevoie de multa educatie si de multa cultura ca sa schimbam paradigme. Trecerea de la statul social la statul liberal cred ca e si o chestiune de educare a maselor. Atata vreme cat populatia cade in plasa masurilor populiste, este dificil sa schimbi ceva. Dar poate in timp, prin educatie, prin schimbarea generatiilor…Poate avem o sansa.

  8. tiberiu spune:

    @VV
    Aveti mare dreptate dar fara puterea de a impune dreptatea mori cu dreptatea in brate.
    Prioritatea absoluta in actuala conjunctura politica extrem de complicata si de periculoasa este sa gasiti modalitatea sofisticata de a accede la putere .Dupa aceea sunt convins ca veti sti ce sa faceti.
    Coborati din “turnul de fildes” al politicianului elevat , mergeti mai mult pe strada si discutati cu trecatorii, in pietele publice si discutati cu pietarii in supermarketurii si discutati cu cumparatorii si faceti sa apara totul in presa. Aceste execictii simple de comunicare va vor deschide o noua perspectiva.
    Convingeti in primul rand ca sunteti o persoana populara care stie sa comunice de la om la om. Este exact la fel ca intr-o relatie personala pentru a fi sprijinit trebuie sa fii iubit, iar pentru a fii iubit trebuie sa-ti arati in primul rand afectiuna si empatia in mod nemijlocit, dar fara excese pentru a nu fi luat de fraier.
    .

  9. tiberiu spune:

    @VV
    Aveti mare dreptate dar fara puterea de a impune dreptatea mori cu dreptatea in brate.
    Prioritatea absoluta in actuala conjunctura politica extrem de complicata si de periculoasa este sa gasiti modalitatea sofisticata de a accede la putere .Dupa aceea sunt convins ca veti sti ce sa faceti.
    Coborati din “turnul de fildes” al politicianului elevat , mergeti mai mult pe strada si discutati cu trecatorii, in pietele publice si discutati cu pietarii in supermarketurii si discutati cu cumparatorii si faceti sa apara totul in presa. Aceste execictii simple de comunicare va vor deschide o noua perspectiva.
    Convingeti in primul rand ca sunteti o persoana populara care stie sa comunice de la om la om. Este exact la fel ca intr-o relatie personala pentru a fi sprijinit trebuie sa fii iubit, iar pentru a fii iubit trebuie sa-ti arati in primul rand afectiuna si empatia in mod nemijlocit dar si fara excese.
    .

  10. maca spune:

    @d-le senator,
    Capitalismul este un pic cam falimentar, in special cel european, asa ca nu prea mai trebuie sa speram ca integrarea in UE ne va salva. Poate americanii vor reusi sa dreaga putin busuiocul dar nu prea cred cu 2 razboaie coloniale purtate simultan si un razboi limitat in Libia nu prea cred sa redreseze ceva. Cred ca statele occidentale mascheaza scumpirea resusrselor prin datori catre institutii private a scumpirii resurselor si criza de superproductie. De fapt criza de superproductieduce la epuizarea resurselor, resurse pe care occidentul nu le prea mai are, ori bunastarea occidentului depinde de industrie. Cum nu prea le-ar da mana sa atace Rusia pentru a putea pune laba moka pe resurse, occidentului nu-i mai ramane decat sa se sufoce, gen Grecia & Spania, in datorii imense.

  11. Mihai ANDREI spune:

    Tocmai ce văzui un promo la Realitatea – de la ora 8 dl. senator V.V. va fi invitatul emisiunii …

  12. Barosanul spune:

    Domnule Vosganian,

    Am mai spus-o ca este imperativ un SET de standarde de conduita a tuturor oamenilor cu functii de conducere si o COMISIE de analiza, investigare si mentinere a acestor standarde.

    Probabil ca sunteti la curent cu Demisia Ministrului Apararii al Marii Britanii Liam Fox? Uitati aici concluzia analizei

    “Governments must have rules and ministers must have standards. Liam Fox fell foul of the standards and he broke the rules. It was clear early on that he had breached the Ministerial Code,”. Adica daca nu-si dadea demisia il demiteam noi.

    Daca ar fi asa in Romania nu ar mai exista mai mult de 2% dintre politicieni si cei cu functii de conducere. Iar Riti-Udrea-Sebastian Vladescu-Oprea-Marian Oprisan-Sorin Oprescu-Videanu si multi altii nu ar fi stat in functii mai mult de 10 zile.
    Sa nu mai vorbesc ca la cite a facut Basescu ar fi trebuit JUPUIT DE VIU pus sare si URINAT pe el daca Ceausescu a fost executat.

  13. Sfarma -Piatra spune:

    De ce au astia de la PD, ostilitate pina la dusmanie fata de ideea de Stat ??? E bun Statul cind isi fac ei mendrele !!!
    In perioada 2004-2008, nu erau asa turbati impotriva ideei de Stat !
    Daca ar fi o invazie sau un atac extern, Statul imi va bate la usa ca sa-l apar !!! De ce as face eu asa ceva ??? Cind Statul ma desconsidera si imi spune ca nu mai e responsabil fata de mine si de tot poporul asta ??? De ce sa apar Statul ??? NU MERITA !!!

  14. Mihai ANDREI spune:

    @ Bibliotecaru
    un citat din editorialul d-lui Manolescu de azi:
    „Preşedintele Nicolae Ceauşescu îmi apare drept expresia cea mai desăvârşită a trăsăturilor nobile ale neamului nostru”, scria în „România liberă” din 1984 nimeni altul decât Alexandru Rosetti. „Am avut înaltul privilegiu de a susţine alegerea Preşedintelui Ţării în cadrul şi în conducerea supremă a Academiei, cu o justificată mândrie…”, mărturisea Alexandru Balaci în acelaşi ziar, în 1985. Iar Eugen Barbu preciza în „Săptămâna” că alegerea cu pricina reprezintă un „eveniment care va marca profund viaţa spirituală a patriei”. După cum se vede, distinşii scriitori şi academicieni nu se târguiau câtuşi de puţin cu propria conştiinţă când era vorba de cultul personalităţii.”

    M-a frapat că, după 30 de ani, modificăm iarăşi doar un nume şi obţinem paradigma statului nostru modernizat şi reformat perpetuu:
    “Preşedintele Traian Băsescu îmi apare drept expresia cea mai desăvârşită a trăsăturilor nobile ale neamului nostru !!!”

  15. Bibliotecaru spune:

    @ Mihai ANDREI

    Stimate domn,
    Pe timpul lui Ceauşescu toţi spuneau astfel de formule, nu avea nimic de-a face cu uzanţa gândirii. Fiecare lucrare avea la început câteva citate îmbărbătătoare din nu ştiu ce directive de congres, un “tribut adus personalităţii marcante ale celui mai iubit fiu al poporului”. După aceea urma lucrarea propriu-zisă.

    Alexandru Rosetti era un urmaş al familiei prinţului Rosetti şi membru al Academiei Române încă din 1948. Cu dosarul său, dacă nu şi-ar fi început a declama ataşamentul său pentru politica PCR, cum credeţi că şi-ar fi păstrat catedra şi cum să fi ajuns în Academie sau pe la puşcărie, alături de restul clase nobiliare. Acum aceste cuvinte par compromiţătoare, atunci poate că ar fi părut ironice…

    Cu Alexandru Balaci lucrurile stau altfel, domnia sa a fost un comunist get-beget…

    Şi Eugen Barbu a fost unul dintre comunişti, în cazul lui este evident însă că lucrurile sunt cu mult mai subtile, la el aceste laude trimit mai mult la pamflet, pentru că, deşi comunist, domnia sa nu prea era sincer în dragostea pentru iubiţii conducători.

    Sigur că da. Oamenii de cultură au contribuit profund la cultul personalităţii, dar aşa erau vremurile atunci. Unii erau împunşi în coaste de priveliştea “trecerii pe dreapta ostracizării din cultură”, alţii puneau o cărămidă la cultul personalităţii pentru a fi plătiţi, alţi pentru a se pune bine cu cineva, pentru a avea un avantaj, alţii erau şantajaţi, alţii, mai tineri, nici măcar nu aveau conştiinţa unei alternative, fiind născuţi în “timpul măreţelor împliniri”. Şi eu am fost în corul şcolii generale şi am cântat toată suita de corale patriotice, să nu vă închipuiţi că cineva mi-a spus… băi, ce faci? construieşti cultul personalităţii cu Nea Nicu! Aceste rezerve erau la începutul perioadei conducerii României preluate de către comunişti, în perioadele în care opresiunea era vizibilă şi cunoscută pentru că opresiunea se întâmpla peste tot, erau anii trimiterii la canal, “cine are gura mare, stă cinci ani ocnaş la sare”. În anii ’70 deja întreaga societate se obişnuise cu ideea că socialismul va fi veşnic în România, învăţase să înjure în şoapte, ferindu-se de vecini, de neamuri, de oricine putea să fie un turnător. Deşi astăzi nimic nu s-a schimbat esenţial, lucrurile se văd altfel, nici măcar nu se mai pot înţelege timpurile de ieri cu conştiinţa realităţilor de astăzi (motiv pentru care cei care reproşează acele timpuri sunt, de regulă, persoane tinere), după cum astăzi nici un tânăr minor nu-şi mai poate imagina că viaţa a putut fi odată fără internet, PC-uri, televizor color, filme, telefon mobil, şi dreptul de a merge pe stradă cu buricul gol. Mie mi se pare ciudat că astăzi sunt foarte mulţi care condamnă românii de atunci că nu au fost dizidenţi. Dizidenţii reali au fost foarte puţini şi aceia, de obicei, au rămas fără bani şi izolaţi faţă de toţi cunoscuţii… asta dacă nu cumva au ajuns prin puşcării sau cimitire. Atunci nu puteai să faci politică decât în PCR. Nu erai în PCR, nu făceai politică. Nu aplicai economie socialistă, nu erai economist. Nu făceai poezii patriotice, scriai pentru sertar şi nu pentru librării. Era atât de simplu.

    Ceea ce se întâmplă astăzi este însă cu mult mai sinistru. Dacă urmăriţi întrunirile politice, cum tocmai s-au terminat alegerile în Organizaţia de Femei a PDL (dar nu numai la PDL), veţi vede exact rămăşiţele mentalităţilor PCR. Festivismul, buchetele de flori în faţa mesei oficiale, steagurile din spate, imagini reprezentative partidului, imnul partidului, feţele de masă de la tribună, fondurile sonore, aplauzele ritmice, discursurile care înfierează duşmanul de politic, discursul afectat patriotard, perierea “şefului”…

    Lumea uită că RSR avea o societate care funcţiona într-o democraţie socialistă. Foarte mulţi cred că dacă pui democraţie prin constituţie sau altundeva, automat poporul este suveran. Lumea uită că Marea Adunare Naţională era tot o formă de Parlament constituit prin alegeri. Lume crede că Parlamentul şi alegerile reprezintă garanţia democraţiei.

    Nu este aşa, democraţie nu a fost nici atunci şi nici acum, pentru că poporul rămâne o entitate căruia i se comandă şi nu una căruia i se cere dorinţa pentru a fi executată, aşa cum ar fi normal de vreme ce poporul este suveran.

    Lumea crede că schimbând legile şi Constituţia se va obţine garanţia respectării legilor şi Constituţiei. Din păcate nu este aşa, dacă legile nu se respectă astăzi, probabil că nu se vor respecta nici legile modificate.

    Soluţia nu este modificarea legilor în primul rând, ci modificarea clasei politice prin eliminarea celor care au mentalitatea de stăpân şi atragerea celor care au mentalitatea de slujbaş al poporului, oameni cu o conştiinţă curată şi dorinţă de a face ceva bine. După ce politicienii vor avea conştiinţa că ei trebuie să pună în practică voinţa politică a poporului şi nu a preşedintelui partidului, se pot modifica şi legile acolo unde este cazul. Altfel aceste di-scursuri vor fi valabile şi peste 100 de ani.

  16. Barosanul spune:

    @ Bibliotecarul

    Scuze ca ma bag nepoftit in discutie, dar cand afirmi
    ”veţi vede exact rămăşiţele mentalităţilor PCR. Festivismul, buchetele de flori în faţa mesei oficiale, steagurile din spate, imagini reprezentative partidului, imnul partidului, feţele de masă de la tribună, fondurile sonore, aplauzele ritmice, discursurile care înfierează duşmanul de politic, discursul afectat patriotard, perierea “şefului”…” Eu i-as spune mai direct PUINCURISMUL

    Nu este altceva decit continuarea de catre SECURITATE, care momentan l-au pus ca Pres al tarii pe Basecu, a metodelor bine testate de Cult al personalitatii care PRINDE foarte bine la o extrem de mare parte a Romanilor.

    Asta deoarece Majoritatea Romanilor chiar daca dau aparenta ca Urasc fenomenul de PUINCURISM si Cultul Personalitatilor fac cam totul pentru a ajunge si ei sefi. Daca nu pot fi sefi mari Macar asa la Scara Mica.

    Este inca VALABILA Directiva din Iunie 1947, doar nu crezi ca daca s-a facut o Revolutie sau cum vreti s-o numiti si s-a Condamnat comunismul s-a schimbat ceva? Lupii si Naravurile lor sunt tot aceleasi, dar cu ceva tenta de modernitate.

    Directivă specială pentru implantarea comunismului 2 junie 1947

    » Să fie compromisă elita şi oamenii valoroşi, “astfel încît să fie imposibilă întoarcerea lor”. “Să fie schimbaţi şi înlocuiţi cu muncitori cu cea mai mică pregătire profesională, necalificaţi”
    » “Să fie promovaţi numai aceia care execută”, doar oameni mediocri, care nu gîndesc şi “nu analizează suplimentar”.
    » “Legile şi regulamentele să fie alcătuite nepunctual”, adică imprecis şi neclar, ca se să nască în mod voit confuzie şi să nu se poată aplica.
    » “Din şcolile elementare, dar mai ales din licee şi facultăţi trebuie să fie înlăturaţi profesorii care se bucură de popularitate. Locurile lor trebuie să fie ocupate de oameni numiţi de noi, avînd un nivel de pregătire slab sau mediocru”.
    » “Retribuţii cît mai mici pentru oameni, pentru funcţiile de conducere, mai ales în sănătate, cultură şi justiţie”.
    » “Trebuie făcut totul ca anumite cazuri să fie discutate concomitent de mai multe comisii, oficii şi instituţii, însă nici una dintre ele să nu aibă drept de decizie înainte de a se consulta cu celelalte”
    » “Se vor critica problemele trecutului sau cele locale, dar nu se vor înlătura cauzele fenomenelor în discuţie”

    Stiti cum se zicea ‘’ATENTIE ! NU RUPETI FLORILE. E PHILIPS’’

  17. Bibliotecaru spune:

    @ Barosanul
    Conceptul de “Securitate” este unul prea larg. Din acest motiv oameni ca doamna Mona Muscă au ajuns în rolul de colaborator cu regimul opresiv pentru că a respectat legea.

    Ceea ce numim “Securitate” nu este de fapt instituţia în sine, care astăzi, la nivelul SRI, duce o muncă informativă înzecit mai mare. Nu strângerea informaţiilor este blamabilă ci folosirea informaţiilor strânse pentru a crea avantaje şi dezavantaje, pentru a şantaja, pentru a supune sau a distruge. Dacă domnul Băsescu chiar şantajează persoane cu dosare la DNA şi ANI, dacă preşedintele chiar se foloseşte de rapoartele SRI pentru a vâna vulnerabilităţi ale oamenilor şi ai supune, ai converti şi ai face să-şi vândă conştiinţa, atunci aceste instituţii sunt folosite ca sisteme opresive de poliţie politică. Nu este vorba deci neapărat de oameni care supravieţuiesc în aceste sisteme de culegere de informaţii şi întocmire de dosare, ceea ce supravieţuieşte este mentalitatea. Astfel întreaga structură care constituie conducerea României, incluzând aici şi clasa politică, devine un sistem opresiv pentru cetăţeni, fie că fac parte din sistem, fie că sunt “civili”, în afara sistemului. Dacă observaţi, lucrurile sunt astfel concepute încât poporul nu are forţa de a interveni atunci când observă ceva “nesimţit”. Nu poate da afară parlamentari, miniştri, consilieri, preşedinte de conciliu judeţean, şefi ai instituţiilor de sub tutela statului, preşedinţi de întreprinderi de stat… preşedintele României. Deşi domeniul public este proprietatea întregului popor, poporul nu-şi poate exercita atributele de proprietar asupra domeniului public. În schimb o pot face politicienii în numele poporului. Astfel, deşi în acte poporul este suveran şi deţine România, de fapt suveranitatea este deţinută de cei care o exercită. Iată, astăzi este din ce în ce mai mult vizibil că aceşti reprezentanţi ai poporului exercită această suveranitate împotriva poporului român, democraţia rămâne o simplă declaraţie, nu mai crede absolut nimeni că poporul ia vreo hotărâre.

    Directiva din Iunie 1947 a fost modificate cu directivele CIA. Este absolut evident (mie cel puţin îmi pare evident) că după cum a existat o structură a statului cu “oamenii sovieticilor” acum există una cu “oamenii americanilor (oligarhiei mondiale)”. Diferenţa este că atunci erau “pe faţă”, acum lucrurile se joacă ceva mai tainic. De aici se explică de ce România este condusă de FMI, de ce vine în România domnul Bilderberg Étienne Francois Jacques Davignon invitat de domnul Comisia Trilaterală Mugur Isărescu pentru a ne învăţa ce să facem mai departe, de ce domnii Băsescu şi Boc primesc indicaţii preţioase de peste tot unde oligarhia mondială scoate un pic capul la suprafaţă.

  18. lorduljohn spune:

    @VV

    Si atunci, cum poate spune dna Vass pe post ca investitia DELPHI de la Iasi se datoreaza discutiilor de saptamana trecuta cu Guvernul Boc? Pana si extinderea era cuprinsa in planul initial.

  19. Barosanul spune:

    @Bibliotecarul

    Imi permit sa va contrazic in ceea ce priveste Institutia numita ”Securitate”. Pe aceasta nu a desfiintat-o nimeni.

    Omenii ei de la Varf s-au regrupat sub diverse startegii in tot felul de Organizatii si Partide politice iar mintile ei cenusii si exponeti ai acestora conduc INCA toate structurile Romaniei inclusiv PRESEDITELE Romaniei Basecu.

    Multi sunt oameni de fatada (MARIONETE) dar tot ”Securitatea” trage sforile.

    Apropos, semnificativ este si faptul ca toate partidele au fost infiltrate iar cind s-a dat ordinul au sarit cu totii in PDL-UNPR.

    Mona Musca si atlii nu au fost decit Sclavii care Lingeau Partile Dorsale.

    Iar chetia cu Romanie e condusa de Bilderberg mi se pare ca e o aberatie. Daca discutem pe aceasta tema Mai repede ai putea spune ca intrarea Romaniei in UE nu reprezinta decit o infiltrare a UE de catre KGB-Rusia Proletara.

  20. Mihai ANDREI spune:

    @ Bibliotecaru – şi eu cred că Barosanu se apropie mai mult de adevăr.
    Afirmaţia dvs. cum că SRI duce o muncă informativă înzecit mai mare m-a şocat (venind de la o persoană informată, ca dvs.)
    Rezultă că nu ştiţi ce instituţie pletorică era DSS, incluzând şi colaboratorii permanenţi sau ocazionali, voluntari. Gradul de penetrare socială (infiltrare) era incredibil de mare.
    Atât cantitativ, cât şi calitativ, ceea ce se face azi în domeniul culegerii de informaţii e o simplă revistă a presei faţă de ce se făcea înainte. Cum altfel credeţi că s-a menţinut regimul de teroare şi după ’65 ?

  21. un liberal optimist spune:

    @VV,
    Maestre, se pare ca in ultima vreme , absorbit de succesul literar deveniti din ce in ce in ce mai superficial din p.d.v. politic, economic si social. In primul rand ca nu exista nicaieri un lume vreun stat liberal, social, liberal-social, popular etc. Sunt vorbe. Eu cunosc multe state moderne conduse de diverse grupari politice mai puternice sau mai slabe unde oamenii o duc mai bine sau rau in functie de mersul economiei, de gradul de educatie al populatiei, de nivelul coruptiei, de sistemul cultural sau religios. In niciuna din aceste tari n-am intalnit atata desfrau declarativ ca in Romania de vreo 2 ani si ceva. OK! A zis basescu ca el trebuie sa-si rasplateasca camarila incompetenta care i-a castigat al doilea mandat ,si ,ca atare, angajatii statului, pensionarii, bolnavii, mamele ,pruncii etc trebuie sacrificati, toti cretinii din Romania s-au aruncat pe tema asta. Inclusiv asa-zisa Opozitie. A zis Isarescu ceva despre un nimic, toata lumea canta dupa el, fara nicio analiza. A zis ceva un functionar cretin din FMI, BM, UE, S&P, Moody etc., toti cretinii care se dau mari analisti, toata politichia hai dupa ei. Un lucru nu se intelege: toti cretinii care sustin statul minimal se hranesc pe spinarea acestui stat in devafoarea multimii sarace si neputincioase(inclusiv aceste institutii internationale!). Normal ca nu mai raman bani si dentru cei defavorizati. Prioritatea o are elita de prada la din ce in mai putinele resurse ale statului care devine, din pacate, din ce in ce mai minimal.N-am auzit pe nimeni sa vorbeasca ceva despre liberalizarea economiei,liberalizarea fortei de munca, liberalizarea accesului la justitie, liberalizarea profesiilor, liberalizarea circulatiei proprietatilor, liberalizarea acesului la educatie si la sanatate etc. Treziti-va Maestre!

  22. Bibliotecaru spune:

    @ Barosanul
    Stimate domn,
    Să nu ne contrazicem numai pentru că avem înţelesuri diferite relative la cuvântul “instituţie”.

    Instituţia s-a desfiinţat în penultima zi a anului 1989.

    DECRET Nr. 33 din 30 decembrie 1989 privind desfiintarea Departamentului securitatii statului
    Consiliul Frontului Salvarii Nationale decreteaza:
    Articol unic
    Pe data prezentului decret Departamentul securitatii statului se desfiinteaza.
    -****-
    PRESEDINTELE
    CONSILIULUI FRONTULUI SALVARII NATIONALE
    ION ILIESCU

    De aceea spuneam că “securitatea” şi “securiştii” nu au avut nimic de-a face cu instituţia în sine ci au fost oameni care au profitat de sistem pentru a capta putere.

    Mona Muscă nu a avut cu Securitatea (şi aici mă refer la instituţie) a relaţie propriu-zisă de informator, chiar dacă la dosar există un angajament. Conform legilor în vigoare de atunci, exista obligaţia de a raporta întâlnirea cu orice persoană străină (recunosc că am aflat asta mult după revoluţie, dar se pare că aşa era legea). Mona Muscă a dat declaraţii despre elevii străini pe care îi avea la clasă, dat fiind că proveneau dintr-o zonă de conflict a momentului şi caracterizări pozitive pentru câteva colege pentru ca acestea să ocupe nu ştiu ce post. Din dosar reiese foarte clar că domnia sa nu a fost deloc un informator din zona poliţiei politice.

    Chestiunea este că, după revoluţie, toată lumea s-a năpustit spre informatori, dar nimeni nu s-a chinuit să dezvăluie pe cei care au constituit teroarea ce ţinea regimul ceauşist în viaţă şi nici torţionarii. Nu vă întrebaţi de ce informatorii au ajuns “mai blamabili” decât călăii? Poate pentru că acei ofiţeri cu adevărat malefici sunt cei infiltraţi peste tot într-o reţea de interese care cuprindea şi posturi cheie din economie şi stat? Poate din alt motiv…

    Nu aţi înţeles, nu România este condusă de grupul Bilderberg sau Comisia Trilaterală, aceşti oameni reprezintă oligarhia Noii Ordini Mondiale, ei conduc guvernele lumii, fie direct prin instituţii de tipul FMI, Banca Naţională, Banca Mondială, Banca Europeană… fie indirect prin agenţi de influenţă. România este o mică parte din întreg.

    Parcurgeţi această listă…

    fromthetrenchesworldreport.com/bilderberg-group-2011-full-official-attendee-list/4870

    urmăriţi mai ales funcţiile pe care le au sau le-au avut cei din grup.

    Iată şi lista Comisiei Trilaterale:

    http://www.trilateral.org/download/file/TC%20list%208-11%20%285%29.pdf

    Mugur Isărescu este pe pagina 4.

  23. Bibliotecaru spune:

    @ Mihai ANDREI

    Munca operativă nu mai seamănă cu cea din trecut. Astăzi culegerea de informaţii nu se mai face neapărat prin informatori racolaţi ci trăgând cu urechea la ceea ce vorbesc oamenii, pentru că ei nu se mai feresc să vorbească. Nu uitaţi că astăzi serviciile secrete pot intercepta orice telefon mobil, chiar şi când este închis, poate afla ce emailuri trimiteţi, ce transmiteţi pe messenger, texte, fişiere, flux video… Se poate accesa microfonul sau camera web conectate la PC-ul domniei voastre cât timp îl aveţi deschis fără să vă daţi măcar seama, vi se poate scana întreg hard-diskul. Să vorbesc de camere video îngropate în perete sau microfoane puse în căptuşeala hainei…

    Partea prostă este că aceleaşi “facilităţi” la are şi orice serviciu secret din străinătate.

  24. Mihai ANDREI spune:

    @ Bibliotecaru
    Aşa şi aşa. Munca operativă e altceva decât culegerea statistică de informaţii.
    1. Aceleaşi facilităţi şi abilităţi tehnice le au şi “inamicii”.
    2. E cvasi-unanim recunoscut că Jimmy Carter aproape a distrus CIA printr-o viziune mecanicistă – concedieri masive ale persoanelor foarte calificate în munca de teren dar fără abilităţi tehnice. Reconstrucţia a început abia după 2001, când a devenit evident rolul primordial al factorului uman, al contactelor directe, etc.
    3. ŞI, MAI ALES, munca operativă nu e una de statistician. Informaţia nu e un bun în sine. TREBUIE AVUT ÎN VEDERE SCOPUL, FINALITATEA, acţiunile ce trebuiesc întreprinse după obţinerea şi analizarea informaţiilor. De aceea tot factorul uman (numeric, calitativ, etc.) e primordial, ca şi contactele personale, directe.

  25. Barosanul spune:

    @ Biblitecarul

    Stimabile, aveam pretentii mult mai mari de la Dv.
    Daca vreti si va place sa credeti ca ”Securitatea ca Institutie” s-a evaporat asa dintr-o data printr-un decret prezidential, toti au lasat dosarele, conturile bancare, operatiunile ‘Urechea si Timpanul’ si-au inchis pravalia si au plecat acasa ca le-a zis Iliescu, fie asa cum vreti.

    E ca si cum ai spune ca
    ‘Dictatorul Nicolae Ceausescu a fugit, dragi Romani de astazi s-a instaurat Democratia’, “Puterea a fost preluată de Frontul pentru Salvarea Patriei, sub conducerea fostului ministru de externe Corneliu Mănescu” aaa ba nu la loc comanda e Iliescu.

    Sau cum a declarat mai deunazi Vedeta purtatoare de cuvint dl Ciocan – A spune ca sunt legaturi intre Infractori-Crima Organizata, MAI, Direcțiile Județene SRI, Centrele Zonale de Combatere a Crimei Organizate, procurorii DIICOT, polițiștii, unii procurori și chiar judecători sunt pure speculatii.

    Dar in fine ‘let’s agree to disagree’.

  26. Barosanul spune:

    @ Bibliotecarul

    In ceea ce priveste grupul Bilderberg sau Comisia Trilaterală nu sunt altceva decit o alta forma de Francomasonerie.

  27. Sorin Muncaciu spune:

    Domnule Vosganian, eu chiar inteleg dorinta dumneavoastra de a redirectiona filozofia din spatele hotaririlor politice in directia optimizarii, pentru a asigura “echilibrele necesare ” societatii. Deasemeni inteleg perfect critica dvs. asupra principiului repartitiei din statul social. Mai mult, inteleg si eforturile guvernului liberal minoritar de a tranzitiona statul social catre un stat liberal. In opinia mea , insa, va trebui ca si dumneavoastra sa intelegeti problemele pe care democratia isasi le creeaza intr-o societate care incearca filozofia optimizarii. Vedeti dumneavoastra domnule Vosganian, experienta istorica de pina acum a aratat ca indiferent de calea, democratica sau nu, prin care s-a constituit puterea in stat, comprtamentul statului democratic, sau nu, este acelesi. Toate statele au la baza coercitiunea ca principiu de functionare si birocratia ca organizare. Exceptind perioadele de dupa revolutii cind, amintirea opresiunii statului prerevolutionar a facut ca noile state postrevolutionare sa fie supracenzurate si responsabile direct conducatorilor revolutiilor, dupa trecerea timpului statele au devenit din nou opresive reprezentind, in primul rind, interesele celor care conduceau statele. Asa se face ca desi, functia principala a statului este de aparare nationala, a fost total ignorata de statele europene care au declansat doua conflagratii mondiale, in totala opozitie cu dorinta popoarelor europene.
    Dar, revenind la cazul Romaniei, osificarea societatii in ideologia colectivista este cauza principala a esecului tranzitiei. Atita timp cit profesori prostatisti de stinga educa tinerele generatii in spirtul ideologiei colectiviste va fi foarte greu de schimbat mentalitatea. Totusi, este posibila reforma de sus in jos, cum a fost tentativa guvernului liberal, dar pentru ca aceasta metoda sa reuseasca este nevoie de majoritate parlamentara. Problema echilibrelor nu este deloc simpla : intre stimularea initiativei anteprenoriale a capitalismului laissez faire si necesitatea safety netului social, intre liberalizarea totala a economiei si necesitatea regulamentelor care sa descurajeze excesele si protejarea consumatorului, intre necesitatea libertati acumularii de capital si stabilirea nivelului minim decent de subsistenta, intre controlul majoritatii si libertatea minoritatii, si nu in ultima instanta a libertatii individuale, intre toate aceste echilibre exista o sumedenie de “raporturi optimale” care sa defineasca echilibrul dintre antagonismul stat-societate. Cum bine a spus Ayn Rand : cu cit o societate are un stat mai puternic si opresiv , cu atit societatea civila respectiva este mai saraca si lipsita de libertate, si invers, cu cit un stat este mai slab si minimalizat, cu atit societatea civila este mai bogata si puternica. Sint multe probleme legate de evolutia statelor democratice spre autocratie, nu mai departe criza europeana. Pe mine personal, ma ingrijoreaza criminalizare cetatenilor ca rezultat al activitatii parlamentelor democratice. Un exemplu ingrijorator este SUA care are de 5 ori mai multi cetateni incarcerati decit Marea Britanie sau de 9 ori mai multi ca Germania. In anii 70′ erau unu incarcerat la 400 de cetateni, acum, in 2011 este un cetatean incarcerat la 100 de cetateni , unul din 30 de cetateni americani fiind sub o forma de supraveghere corectionala. Se vede treaba ca democratiile,cu cit sint mai dezvoltate ,cu atit incarcereaza cetatenii mai mult si pentru motive care nu necesita lipsirea de libertate !!!

  28. Mihai ANDREI spune:

    @ Sorin Muncaciu
    1. Încă SUA n-au ajuns chiar la 1% – abia anul acesta s-a atins cifra de 2 milioane de încarceraţi.
    2. Peste 1 milion dintre aceştia au de ispăşit pedepse sub 1 an în închisori private de minimă securitate care, în România, ar părea pensiuni de 2-3 margarete.
    3. Rezultatele – cel puţin statistice – noii politici de izolare a infractorilor faţă de societate sunt spectaculoase (pozitive).
    4. Nu cred că noi, cei din UE, trebuie să aprobăm ori să ne îngrijorăm de sistemele americane – e tipic pentru ei că în situaţii limită nu tatonează dintru început, ci trec întâi în extrema cealaltă şi abia după ce dau cu capul de grindă reevaluează şi recurg şa politica tatonărilor, a paşilor mărunţi – tipic liberală.

  29. Deceneu spune:

    VV@ “Problema nu este economica ori politica, ci e mai ales culturală, adică de cultura civica.”

    Daca evolutia politica si economica a societaii depinde de cultura civica, si daca aceasta nu poate fi influentata de politic, atunci alegerile nu-si au sensul, pentru ca indiferent cine vine la guvernare, directia si ritmul evolutiei vor fi aceleasi.
    Asteptam un rapsuns mai responsabil!

  30. Sorin Muncaciu spune:

    @ Mihai ANDREI

    Informatia se poate verifica , the Economist din 22 iulie 2010 unde intre 2.2 si 2.4 milioane de americani sint incarcerati. Chiar credeti ca este noemal ca sa fie de 12 ori mai multi cetateni americani incarcerati decit japonezi, de exemplu ???

  31. Mihai ANDREI spune:

    @ Sorin Muncaciu
    Da, cifrele pe care le ştim amândoi sunt foarte apropiate, eu am precizat doar că abia de la începutul acestui an s-a trecut de 2 milioane, DATORITĂ UNEI NOI ABORDĂRI STRATEGICE, NAŢIONALE, A FENOMENULUI INFRACŢIONALITĂŢII în SUA.
    Dacă vreţi un răspuns extrem de cinic, acela e DA !!! Poate că nu e “normal”, dar e de înţeles, dacă e singura soluţie pentru A ATINGE aceleaşi cote scăzute de infracţionalitate ca în Japonia.
    Nu trebuie să pierdem din vedere că e mult mai greu să lupţi cu infractorii în SUA decât în Japonia sau în ţările UE. Lipsa anumitor tradiţii socio-istorice, structura şi dimensiunea emigraţiei, suprafaţa enormă, sistem de învăţământ extrem de scump, elitist – respectiv foarte slab pentru păturile sărace şi imigranţi, etc.

  32. Kronstadt an der Graft spune:

    Mai acu ceva vreme vă sugeram să începeţi o mişcare de renaştere spirituală a poporului român. Sunteţi politician şi scriitor. În Parlament se află totuşi şi politicieni autentici. Aţi putea lua legătura cu ei. Nu mai e timp de pierdut. Ceata de strânsură a matrozului se dovedeşte şi incompetentă şi răuvoitoare. Populaţia României rabdă cât rabdă, dar nu e cazul să fie lăsată să se revolte, pentru simplul motiv că din ce în ce mai mulţi oameni nu mai au ce pierde şi un om care nu mai are ce pierde poate face mult rău. Efectele proastei organizări încep să devină cronice. Tinerii sunt inculţi şi debusolaţi, iar bătrânii sunt neputincioşi şi dependenţi de un sistem falimentar. Aveţi ocazia să intraţi în istorie! Aveţi curajul să intraţi în istorie?