Romania dupa 5 ani la masa bogatilor Europei
Sa luam un alt exemplu- centrala de la Cernavoda. Aici, atitudinea statului a fost de indiferenta, daca nu chiar de dispret. Seful companiei respective a dorit o intalnire cu ministrul Economiei, intalnirea a fost aranjata, respectivul si-a luat bilet, a venit in Romania si, in momentul in care a ajuns in Bucuresti, a aflat ca intalnirea a fost contramandata.Dupa ce toate aceste companii s-au retras, a ramas una singura- Enel. Nimeni de la Guvern nu a sunat la Enel sa-i multumeasca pentru faptul ca a ramas si ca doreste sa sustina proiectul.
EON nu si-a manifestat inca dorinta de a pleca, insa exista un ton de amaraciune in glasul managerilor. EON si alte companii acuza faptul ca programul de liberalizare al preturilor cu care ne-am angajat in momentul intrarii in UE nu este respectat.
Noi am negociat un calendar putin mai relaxat, iar el a fost acceptat ca atare, dar respectand principiul. De la o vreme acest principiu a fost abandonat, in Camera Deputatilor este chiar o initiativa legislativa cu mari sanse de reusita care doreste sa interzica exportul de gaze naturale care cred eu ca este un apogeu al modului in care o parte a clasei politice intelege spiritul real al integrarii intr-o piata comuna europeana.
Sunt trei exemple diferite. Unul care tine de neintelegerea corecta a functionarii pietei europene, altul care tine de dispretul fata de investitori si altul care tine de tentativa de a abuza, de pozitia statului care negociaza in dezavantajul investitorilor.
In toate aceste cazuri, statul nu a fost constient de importanta investitiilor straine. Cifrele sunt tulburatoare. In 2008, am avut aproape 10 miliarde de euro investitii straine, care s-au prabusit in 2011 ajungand pana la 1,5-1,6 miliarde de euro pe tot anul.
Tendinta a fost de scadere abrupt si nu se poate explica doar prin contextul international. Daca continuam in acest ritm, in 2012 investitii straine vor fi la nivel de zecimala.
Sa presupunem ca ati fi un antreprenor cu o firma de zece angajati si ar trebui sa incheiati astazi un contract pe termen lung. In ce moneda ati avea cea mai mare incredere pentru a vi se face platile catre firma dumneavoastra: euro, franc, leu sau dolar?
Ca sa fiu foarte corect, primul lucru la care m-as gandi ar fi riscul valutar si instrumentele de piata care ar putea sa diminueze acest risc valutar. M-as uita sa vad care este moneda in care desfasor cele mai multe tranzactii si in care este cel mai convenabil sa realizez imprumutul bancar.
Daca ar fi sa optez pentru o moneda stabila, in acest moment francul elvetian ar fi aceea. Trebuie sa avem in vedere ca francul elvetian este o moneda putin uzuala in astfel de tranzactii. Daca, insa, as fi pe o piata romaneasca nu m-as da in laturi nici de la moneda euro.
Mostenirea comunista, definitorie pentru situatia actuala a Romaniei?
Dinu Patriciu spunea recent ca nu putem deveni prosperi fiind un vagon in coada unui tren intrat pe o linie moarta in competitia globala. In acest caz trenul este clar UE, iar noi suntem printre tarile cele mai sarace din UE. Ne putem aduce prosperitatea singuri, in conditiile in care economia romaneasca depinde in proportie covarsitoare de economia statelor europene?
Romania a avut o situatie specifica ce vine din modul in care comunismul a stapanit economia. Poate parea putin caraghios ca eu in 2011 vorbesc despre mostenirea comunista, insa in acest caz este definitorie.
In timp ce in tari ca Polonia sau Ungaria, terenurile au ramas in proprietatea particulara si au existat culturi agricole intinse majoritatea peste 80% detinute de persoane private, sau au existat chiar partide ale micilor mestesugari, vezi cazul Ungariei, in Romania, singurii care aveau ceva bani fara sa fie suspectati la Legea 18 si vanati de politica economica erau oierii. In rest, nimeni in Romania nu dispunea decat clandestin de anumite sume de bani.
Cu exceptia privatizarilor romantice de tip Mebo, care au fost cea mai mare parte esuate si nu au facut decat sa promoveze directocratia, adica sa transforme vechii directori in noii proprietari, toate investitii facute pentru modernizare au cele ale investitiilor straine.
Romania, din aceasta perspectiva e un caz special. Peste 90% din domeniile strategice apartin capitalului strain, fie ca e vorba de banci, de asigurari, de industria otelului sau de cea a automobilelor. Nu vreau sa blamez in niciun fel investitiile straine. Au fost necesare in Romania, insa e bine sa fie dublate si de capitalul autohton.
Capitalul autohton e cel care da stabilitate unei tari si cel care cultiva noua clasa manageriala, clasa de mijloc, gulerele albe, noile mentalitati de care noi ducem atata lipsa.
Aminti-va ca la sfarsitul anilor ’90, bancile cadeau ca perele coapte in luna august. Daca as face o insirare de la Dacia Felix si Credit Bank la Columna Bank, Banca Agricola, Banca Religiilor, Banca BRC, Banca Romana de Comert Exterior, veti vedea ca situatia era dramatica.
Daca nu intervenea capitalul strain care sa consolideze BRD si sa salveze Banca Agricola si Banca Postelor, Romania cu capital autohton ar fi fost undeva pe nicaieri.
Poate BCR s-ar mai fi salvat, dar capitalul strain a adus nu numai bani ci management, o noua atitudine despre mecanismele economice si a creat locuri de munca in Romania.
Aduc un omagiu capitalului strain, dar in acelasi timp nu pot sa nu observ ca a mulat Romania ca pe un bulgare de plastilina in mainile unui scolar, adica a mulat tara nu dupa specificul si traditiile romanesti ci dupa ceea ce aveau unii nevoie. Din acest motiv, Romania a devenit un fel de colonie industriala, un atelier mestesugaresc al Europei.
Sunt domenii intregi care au intrat in zona de lohn. Lohn este o formula prin care partenerul strain aduce materialul, conceptia si in tara se asambleaza, se cos nasturii, se pun fermoarele si formele. Diferenta care ramane pentru salarii si profituri este atat de mica, incat salariile sunt de mizerie si nu sunt bani de tehnologizare.
Aceasta a fost situatia Romaniei in domeniul industriei usoare, cu marea sansa ca am pastrat locurile de munca, dar cu nesansa ca am marit decalajele tehnologice.
In ceea ce priveste alte industrii, cand a inceput criza, bancile si-au restras liniile de finantare, iar combinatul siderurgic de la Galati si-a injumatatit productia. Singura care s-a salvat a fost fabrica de automobile de la Pitesti care a reusit pe piata germana sa aiba o capacitate de productie. Romania este o tara vulnerabila din acest motiv, nu exista radacini ale capitalului in Romania.
Romania este o tara concave fiindca nu poate refinanta nici macar un deficit de 4-5% din PIB. Asta e motivul pentru care o tara ca Marea Britanie, cu deficite covarsitoare este o tara sigura din punct de vedere economic, iar Romania nu.
Cei care guverneaza tara trebuie sa aiba in vedere faptul ca Romania trebuie sa se reindustrializeze, sa recladeasca industria autohtona pe baza de competitivitate.
Competitivitatea este unitatea de masura a tranzitiei din Romania, cuvantul cheie care ne va putea scoate din aceasta stare de sclavagism sau colonialism in care ne aflam .
Romania are nevoie de un proiect national. Ea a mai avut un singur proiect pe care l-a dus pana la capat: aderarea la NATO si UE. Aderarea la UE a fost rodul unor mutatii structurale.
Dupa ce am intrat in UE ne-am dat seama ca noi de fapt suntem complementari si nu competitivi si am observat ca e mai greu sa fii sarac inauntru decat sa fii sarac afara.
Daca esti sarac afara te uiti pe geam la ceilalti cum mananca, insa daca stai la masa cu ei simti si mirosul mancarii. Atunci, Romania, tara saraca in UE, si-a simtit ca o lovitura in plex saracia.
Intelectualitatea si oamenii capabili au inceput sa emigreze, banii adusi n-au putut fi absorbiti pentru ca Romania nu avea structuri institutionale puternice si, dupa cum vedeti, zilnic avem problem cu adaptarea pseudo-democratiei romanesti la regulile democratiei traditionale europene.
Cum se poate transforma Europa dintr-o mare entitate birocratica intr-o zona unde libera initiativa, antreprenoriatul si liberalismul economic sa fie trenduri principale?
UE trebuie sa schimbe paradigma statului. In UE, cuvintele de acest fel nu prea sunt folosite, oamenii prefera sa utilizeze un limbaj conventional si din acest motiv, Europa a ajuns unde este in momentul de fata, un tinut suprareglementat care isi leaga singura o cala de picior, ca la ocnasi.
Prin suprareglementare pierde competitia cu tarile emergente. Statul costa prea mult.
Nouriel Roubini spunea ca asistam la esecul capitalismului. Nu e adevarat, asistam la esecul statului.
Capitalismul ar fi bun, numai ca avem un stat care il tot imbranceste, ii leaga mainile la spate si ii spune sa faca flotari.
UE ar trebui sa redefineasca atributiile statului si sa faca astfel incat democratia sa fie mai flexibila si mai putin costisitoare. Daca am aduna toate costurile datoriei publice din tarile UE si toate deficitele, am ajunge la niste sume la care pentru a numara zerourile ne-ar trebui minute in sir.
Am fost la Geneva la o conferinta despre energie. Mi-am dat seama, intr-un mod foarte abrupt si neplacut pentru mine, ca Europa este doar un colt de pamant in lume, din ce in ce mai mica. Acolo, in lumea energiei, se vorbeste mai mult despre Rusia, China, sisturile din SUA decat despre Europa care nu este decat un client, nu este decat cineva care se uita cu ochii umezi peste tijghea la mila celui care imparte energia.
Trebuie sa ne imaginam o lume in care nu Columb europeanul a descoperit America ci poate sa ne gandim ca au fost si africani, asiatici sau americani care au descoperit Europa si ca nu suntem buricul pamantului.
De curand, sefa FMI, Christine Lagarde declara ca lipsa masurilor impotriva crizei instalata in Europa poate trage toata economia mondiala cu un deceniu in urma. Europa pare anchilozata si mult mai putin pregatita in competitia in care Statele Unite si China vor lua partea leului…
Europa este suprareglementata, are costuri suplimentare ce vin din aceasta reglementare si din acest motiv are un handicap competitional cu alte tari. Trebuie gasita o formula in care sa aducem toata omenirea la acelasi numitor si, in competitive, sa avem o singura linie de plecare.
Exista o alta tema foarte complicata in legatura cu aceasta afirmatie privind felul in care tarile trebuie sa-si gestioneze datoria publica.
Exista mai multe cauze in UE. Una tine de faptul ca in UE au intrat tari cu o cultura civica diferita, state care au experimentat dictaturi si au pierdut pasul. Ma refer la Grecia, Spania, Portugalia si Irlanda.
Sa luam pe de o parte Germania, care dupa al Doilea Razboi Mondial a facut eforturi considerabile de a-si inchide traumele si de a se maturiza si, pe de alta parte, aceste tari.
Aceste tari, inclusiv Romania, au avut multa viata netraita, perioade grele, pline de nostalgii pe care au vrut sa le recupereze repede. Din acest motiv toate tarile de care am vorbit au ajuns sa aiba mari probleme privind nivelul datoriei publice si costurile de refinantare.
Problema datoriilor publice este intr-o mare masura o chestiune de cultura civica. Asta se intampla si in alte tari in care exista un anumit suport de cultura civica dar pe care clasa politica l-a neglijat sau l-a dispretuit intr-o anumita perioada – acesta e cazul Italiei.
Fiecare moment de trufie, in care uiti ca tara nu e neaparat mostenire de la parinti sau imprumut de la copii, te duce in aceasta situatie.
Eu insumi, cand eram Ministrul Finantelor, am avut mult de furca cu aceasta dorinta a romanilor de a recupera viata netraita si de a redobandi repede ceea ce generatii intregi au pierdut.
Este un proces de maturizare si cred ca pana la urma stapanirea datoriei publice va fi un pact cu trecutul si mai ales cu viitorul nostru.
Dupa izbucnirea acestei crize, pornita din mediul financiar-bancar, ca liberal, sunteti pentru mai multa reglementare sau, in continuare, sustineti ca fluxurile de capital sunt in cautare de piete cat mai dereglementate in goana lor dupa profit?
Aveam la mine la Focsani un negustor care dis-de-dimineata turna ulei peste mititei ca mirosul sa atraga musterii.
Imaginati-va ca sistemele bancare au ajuns sa fie exact precum gratarul de mititei al negustorului cu singura diferenta ca nici macar spre pranz nu aveau mititei sa puna pe el. Oamenii veneau, se imbulzeau, ademeniti de aroma si cand cereau, negustorii ridicau din umeri.
Asta s-a intamplat intr-o comparatie plastica cu Lehman Brothers si cu alte sisteme care au creat instrumente financiare, care in momentul in care au vrut sa-si recapete corespondentul real nu au mai avut de unde sa-l ia.
Eu sunt pentru existenta unor repere mai stabile, pentru o corespondenta mai buna intre instrumentele financiare si economia reala. Asta nu se poate realiza decat prin existenta unei anumite reglementari.
In zilele noastre nu trebuie sa cerem in mod simplist reducerea rolului statului. Asta e o formula gresita pe care nici liberalii nu o sustin. Noi vorbim despre redimensionarea rolului statului.
Statul, fata de perioada comunista, nu trebuie doar sa-si reduca functiunile, trebuie sa-si rafineze functiunile.
Ma declar pentru redefinirea rolului statului, reducerea lui ca actor si rafinarea si adaptarea functiilor lui ca arbitru al pietelor.
Mai avem putin si in loc sa “strangem cureaua” in jurul braului, o strangem in jurul gatului…
Bancile par ca asteapta ca valorile activelor imobiliare sa revina la valorile de acum cativa ani si abia atunci sa dea drumul la creditare. Si-au dat seama ca au gresit expunandu-se prea mult pe finantarile pietei imobiliare?
Bancile privesc un anumit barometru, anume nivelul creditelor neperformante care creste amenintator atat in ceea ce priveste persoanele fizice cat si in ceea ce priveste companiile.
Bancile au o raspundere fata de cei care au pus banii acolo si in acelas timp au o obligatie in ceea ce priveste criteriile de solvabilitate. Basel II a adaugat si a intarit conceptul de solvabilitate.
In plus, bancile au un client nedezmintit, vesnic flamand care este statul. Prin 2007-2008 am avut mult de furca cu bancile cand refinantam datoria publica.
Institutiile financiare aveau numerosi clienti – firmele – si atunci tineau la pret. Uneori dobanda over-night o urcau pana la 20% fata de asa numita dobanda lombard care era de aproximativ 14%.
Dupa 2009, lucrurile s-au schimbat fiindca firmele au inceput sa-si piarda bonitatea. Bancile au inceput sa riste mai putin cu firmele, s-au dus la stat si au scazut si dobanda pentru ca nu aveau alt client.
Acum, bancile sunt foarte retinute pentru ca in situatia in care judecatorul sindic incepe sa imparta creditorilor bunurile, ele se trezesc in brate cu niste imobile cu care nu au ce face, pe care nu le pot vinde, pe care piata nu le absoarbe.
Neexistand o piata imobiliara atractiva, bancile se gandesc de doua ori. Nu mai vorbesc de faptul ca in cazul in care cineva de la tara ia un credit si vrea sa puna garantie pamantul sau alte acareturi, bancile nici macar nu se ostenesc sa-i deschida usa de la intrare.
Din aceasta situatie se iese in mod natural prin scaderea unor costului fortei de munca,a costul de constructie, sau a costului creditului bancar si aici BNR ne-a mai ramas putin datoare.
O mana de ajutor poate sa vina si din partea statului care are niste parghii active si care trebuie sa readuca un pact national pe care sa-l accepte toate partidele.
In mod normal, partidele politice ar trebui sa convina asupra a trei domenii importante: infrastructura, competitivitate si marile sisteme publice.
Multi spun ca “daca am intrat in UE, trebuie sa traim ca in UE”. Romania duce insa lipsa de un echilibru fiscal si este multe ori caracterizata ca fiind o tara impredictibila. Asteptam ca Uniunea sa-si schimbe filosofia fiscala, sau Romania trebuie sa adopte un sistem conform cu propriile nevoi?
In situatia in care Europa impune un singur sistem fiscal, Romania ar fi intr-o situatie foarte delicata.
Nu cred ca o Europa cu Germania, Franta si Marea Britanie ar accepta o cota unica de impozit pe venit de 16% sau o cota de impozit pe profit de numai 16%.
Nu cred ca ar accepta regimul de impozit pe proprietate care e in Romania. Noi, asa cum suntem astazi, nu suntem capabili sa facem fata unei legislatii comune in plan fiscal.
Am putea sa traim ca in Europa in sensul ca daca semaforul e pe rosu sa nu traversam strada, daca legile interzic, noi insine trebuie sa ne interzicem. In primul rand, ar trebui sa ne educam sa traim ca in Europa.
Nimeni nu iti da salariul de profesor si apoi te duci si iei diploma. Noi trebuie sa luam diploma de cetateni europeni pe care nu ne-o da numai Dimitrie Cantemir, Titu Maiorescu si Nicolae Iorga ci ne-o da modul in care traim zi de zi. Apoi, incetul cu incetul vom putea trai ca in Europa.
Cel mai dureros lucru astazi este administrarea fiscala. In 2008, am demarat un program de administrare fiscala cu Spania, de creare a unui suport informatics pentru administrarea fiscala.
Notarii, in clipa in care incheie o tranzactie, o comunica la serverul central. Cand te duci sa cumperi un aspirator, factura se comunica, iar cel de la administratie stie in fiecare moment tot ce-ai cumparat tu.
Administratorul fiscal are in timp real o evolutie a intregii economii romanesti. El nu trebuie sa stea sa-ti calculeze situatia financiara ca sa-ti returneze TVA pentru ca el stie.
Acest sistem ar economisi pe de o parte numarul de functionari, ar evita haiducia celor card se duc pe la angro-uri ca sa mai stranga bani pentru Craciun si ar ridica foarte mult nivelul economiei fiscalizate.
Informatizarea administratiei fiscale este primul lucru pe care ar trebui sa-l faca Ministerul de Finante in viitor.
Cifrele sunt dramatice. Nu colectam nici macar 60% din taxa pe valoare adaugata. Daca am face toate aceste lucruri, Romania ar duce-o mai bine fara sa avem nevoie de “curea”. Mai avem putin si in loc sa “strangem cureaua” in jurul braului, o strangem in jurul gatului.
Stăteam şi mă gândeam, după ce-am parcurs cele spuse de dumneavoastră, că România a fost probabil cea mai bulversată ţară din Europa secolului XX. Pentru că după primul război mondial a fost făcută împroprietărirea lui Ferdinand, pentru luptătorii de pe front, apoi au venit comuniştii cu anii de prigoană a proprietarilor de pământ şi bunuri în general, a mai venit şi Ceauşescu cu industrializarea forţată şi fără noimă, după care a venit perioada retrocedărilor după ureche, în care s-a definitivat balamucul. În acest moment satele sunt goale şi oraşele sunt pline cu dizlocaţi rurali, bătrâni şi bolnavi, captivi ai unui sistem care nu e în stare să-i susţină.
@ kronstadt
Romania tot rataceste in afara propriei sale istorii.
@VV
Un material de referinta, dar pentru cine? Pentru cei care elaboreaza politici economice la Ciresica pe baza dictonului “In Whisky veritas “? Intre limbajul lor si cel din acest interviu nu exista nici o punte de comunicare. Si atunci ?
Ideea dv. despre “criza statului” desemnata ca o cauza majora a actualei crize atinge un punct nevralgic al filozofiei dezvoltarii sociale si economice contemporane. Modul in care au acumulat datorii exorbitante statele suverane prin diverse mecanisme economice total eronate si prin acoperirea irationala in ultimii ani de catre statul american al falimentelor unor giganti financiari si economici faliment datorat unui management incompetent si corupt a reprezentat o adevarata rasturnare de valori in conceptia liberala traditionala despre rolul statului in economie.
Acest comportament irational al statelor a fost indus prin forta exemplului si in comportamntul individual al producatorului, industriasului si consumatorului.Cu alte cuvinte este vorba de insasi filozofia existentiala a individului contemporan.Iar toate acestea sunt inca numai o mica particica din complexitatea problemei existentiale.Lumea are o Mare Problema dar Ro are o PROBLEMA inca si mai mare-Reaua Credinta.
@ Tiberiu
Ai încredere, noi, de pe acest blog, vom avea un rol de jucat in tara asta.
Un exemplu din Polonia: Datorita aderarii la UE preturile la alimentele de baza au explodat si polonezii sunt nevoiti sa isi faca cumparaturile de baza in Belarus. O situatie pur si simplu surrealista, sa iti cumperi paine, ouale, faina, carnea si zarzavaturile intr-o tara condusa de un dictator.
@ Gabriel Savulescu
Polonezii cumpara din Belarus pentru ca acolo nu sunt taxele UE. ASA cum noi am putea sa cumpărăm in Moldova sau in Serbia.
Domnule Vosganian, un pic de spirit polemic nu strica, consider ca din punct de vedere ideologic chiar meritati o sapuneala, fireste in sensul constructiv al cuvintului !! Here we go :
1. ” Aduc un omagiu capitalului strain…” La acest punct va reamintesc ca ” mirosul” ,adica profitul, pe o piata financiara neregulata , nici macar masurile de protectie a solicitantilor de credit din tarile UE nu au fost adoptate, s-a axat pe bunuri deja existente si a inflationat piata realestate spre profitul net al bancilor care au speculat populatia profitind de inflatia artificiala a pietei. Bancile straine au luat imprumut de la ECB cu 2% si ni l-au bagat noua pe git cu 10-14 -20% , halal escrocherie care merita “omagiu”. Nu mai vorbesc de tratatul de aderare la UE unde BNR-ului i s-a luat dreptul de a monetiza datoria nationala si de a fi sursa primara de credit. Pai, cum sa sporeasca capitalul autohton cind BNR nu este sursa de credit si toata dobinda, valoarea produsa in economie, a fost si este luata de bancile straine ??? Ca sa nu mai vorbim de imprumuturile IMF si ECB destinate acoperirii pierderilor bancilor straine in imprumuturile “neperformante”. Socializarea datoriei private prin tradarea guvernului roman !! Ce sa mai vorbim de faptul ca, pe bursele europene , aceleasi banci, au mizat contra imprumuturilor pe care le-au acordat cetatenilor romani. Caracterul pradator al capitalului strain nu puteti sa-l contestati !!
Capitalul a ajuns o arma de lupta politica, nu mai departe de saptamina trecuta ” oligarhii financiari” au executat o manevra pe piata de bonduri germane 35% raminind nevindute, o palma economiei germane prima din Europa, si apoi, la doua zile s-au cumparat toate bondurile Italiei o tara cu datorie enorma si vraiste din punct de vedere financiar de scurta durata. Minariile detinatorilor de capital sint parte din istoria de zi cu zi !!
2. ” Noi vorbim de redimensionarea statului” .. albitrul pietelor, costuri prea mari ale statului suprareglementat …etc.etc.
Domnule Vosganian, stadiul in care se afla tarile europene este un stadiu intermediar pe drumul catre TOTALITARISM !! Principala cauza a evolutiei catre totalitarism este interventionismul statului in economie !! Interventia statului in economie este maligna, nu benigna ! Cu alte cuvinte, odata identificarea unei probleme, arbitrar din punct de vedere ideologic, se care cere interventia statului, aceasta interventie nu mai poate fi oprita . Democratia parlamentara nu rezolva situatia, din contra, parlamentarii se angajeaza de o parte sau alta a intereselor contrarii si rezultatul este o legislatie din ce in ce mai intrusiva, adica suprareglementarea !! Mai mult, se creeaza “agentii guvenamentale” si “comisii de supraveghere” care incep sa emita regulamente, inlocuind parlamentele, si a caror jurisdictie devine
obiectul arbitrajului justitiei, care, din nou, inlocuieste parlamentul prin decizii. Dinamica intrinseca a “eficientei” interventiei statului face ca, in mod logic, diferitele aspecte divergente sa necesite concentrarea puterii si centralizarea acesteia. Odata o problema identificata si sanctionata cu ideea ca ” statul trebuie sa faca ceva”… , sa intervina.. , cascada interventiei presupune concentrarea puterii de decizie si centralizarea puterii. Corolarul imediat este marirea considerabila a costurilor si dezvoltarea in perpetuitate a birocratiei statului. ca o consecinta a suprareglementarii . Este de referinta , in acest sens, lucrarea economistului suedez Gustav Cassel, ” From Protectionisn Through Planned Economy to Dictatorship” . Imi pare rau, domnule Vosganian ca nu ati inteles natura maligna a predicii in favoarea ” rafinarii si adaptarii functiilor lui ca albitru al pietei “.. Interventia statului in economie, mai devreme sau mai tirziu, duce la totalitarism !!
3. Ce se intimpla in Europa acum, este lupta dintre capital si labor, elitele oligarhiei financiare organizate la nivel global care incearca sa impuna popoarelor europene ” the Global Governance”. Oligarhii organizati la nivel mondial au inceput sa forteze democratiile europene folosind sistemul financiar ca arma de cucerire. The Global Governance, se sprijina pe institutii si organisme controlate de marea finanta , astfel:
-prima linie sint institutiile financiare si politice globale : IMF,WB,EU Commission, WTO, UN Council
- linia a doua , organismele de “socializare” a elitelor : World Economic Forum ( de la Davos), Bilderberg Group, Trilateral Commission, G 20 summit, European Council summits
- linia a treia bancile centrale : ECB, FR, Bank of England etc.
-linia a patra agentiile de rating : Standard and Poor, Moody, Fitch
Toate aceste organisme acctioneaza coordonat pentru concentrarea puterii in mina oligarhiei financiare in detrimentul democratiilor europene. Printre ultimile “cuceriri” ale elitelor se afla: impunerea fortata a regimurilor de austeritate , demisionarea PM italian si grec, evitarea referendumului in Grecia, incercarea de a forta Germania sa accepte dictatul elitelor, reprezentate cu brio de “stralucitii escroci de la Goldman Sachs” prin manevra de pe piata germana a bondurilor .
Din nou, imi pare rau ca numa luati in serios si nu vedeti ” the writting on the wall”…
Ptiu drace, nu am crezut ca voi ajunge sa-l citez pe Marx, dar aici are dreptate :”that economic minutia measure class struggle and our struggle therefore has an impact on the system as a whole, its profitability,its flows of investment, its institutional stability .”
Have a nice day,
@ Sorin Muncaciu
Încearcă pentru o clipa sa-ți maginezi Romania fără capitalul străin.
Ar trebui sa citeasca foarte multi romani acest interviu al dvs.; este definitoriu pentru situatia in care ne aflam si evidentieaza in mod realist sincopele ce stau in calea definirii Romaniei ca stat european.
Totusi, as vrea sa evidentiez faptul ca-si sper sa nu gresec-la finele anului 2008, ca urmare a politicilor publice implementate de fostul Guvern, Romania iesise din randul statelor cu saracie severa. Exista un anumit grad de satisfactie al cetetanului vis-a-vis de traiul de zi cu zi din tara noastra. Dar, aveti perfecta dreptate cand afirmati ca nu suntem educati pentru a trai ca intr-un veritabil stat european. Si asa si este: incepand statul si pana la ultimul cetetan trebuie sa ne regandim si sa ne reconfiguram rolul si menirea in interiorul comunitatii numita Roamnia si marii comunitati numita UE
@ PAPASTRATOS
Mi-ai dato idee buna sa verific barometrele sărăciei.
Din pacate foarte multe facute in guvernarea dv. au fost abandonate sau distruse de acesti panglicari care de fapt destructureaza statul in fiecare zi. Daca sistemul informatic despre care vorbiti ar functiona ar fi mult mai complicat, daca nu chiar imposibil sa se incaseze spagile, sa cumpere voturi si toate mizeriile de care se ocupa portocalii. Dar ma intreb de ce dl. Franks nu insista pentru implementarea acestui sistem si pentru reforme structurale.
@ alexis
Pe Franks nu-l interesează lucrurile astea de termen lung cum ar fi informatizarea admin fiscale. El trebuie sa raporteze scăderea deficitelor pana in 2012. Pe urma, potopul.
@ VarujanVosganian
Şi mai greu de imaginat ar fi România fără investiţiile străine în know-how (savoir-faire, pour les connaisseurs anglais Lord John & Shin).
@ Mihai Andrei
ASA este, investițiile străine sunt importante mai ales in ce privește aportul de tehnologie si management.
@VV
Maine e 1Decembrie. Trebuie sa postati ceva optimist. Problema noastra e ca ne irosim ca popor contestand/subevaluand propria identitate, fie ea culturala sau economica. Nu ne va rezolva nimeni problemele (UE, FMI etc). In loc sa privim in farfuria vecinului, zic sa punem oala la fiert si sa reevalum fasolea cu ciolan si sarmalele -o alternativa chiar atractiva la branza mucegaita la care aspiram (macroeconomic vorbind).
Romania are nevoie de un proiect indraznet, nu de trait de pe o zi pe alta. Politicieni ca dvs. au puterea de a aduce in prim-plan un astfel de proiect.
@ Corina
Ne gândim
@VV
Fac un efort sa-mi imaginez Romania fara capitalul strain, dar in acelasi timp nu trebuie sa ma fortez sa mi-l imaginez fara capitalul romanesc. Acum 8 ani am facut un proiect cu finantare olandeza in Iasi. conditia guvernului olandez era sa facem o firma mixta in care firma olandeza sa aiba max. 49.9% din actiuni.
In alta ordine de idei si eu le-am spus de multe ori celor din Comisia Europeana sau colegilor din UE ca functionam intr-un cadru suprareglementat care ne creste cheltuielile de productie, neputand astfel concura cu economiile din Asia si Americi (in conditiile ultimelor evolutii din WTO).
@ Lordul John
Corect, trebuie si capital străin si capital românesc.
Domnule Vosganian,
ce parere aveti de articolul asta?
http://www.tolo.ro/2011/11/30/cum-a-ignorat-primaria-sfatul-unui-consultant-platit-cu-15-milioane-de-euro-ca-sa-creasca-pretul-la-national-arena-cu-25-de-milioane-de-euro/
@ barosanul
De obicei, Tolontan are dreptate.
Apropos Domnule Vosganian,
Nu mi-ati raspuns la postarea mea, probabil din lipsa de timp, sper sa aveti timp curind.
@ ”Dacă Oprescu a furat, trebuie sa dovedeasca Parchetul. Nu stiu dacă el a decis cine sa luna gazonul.”
Fraza asta a OMORIT Dreptatea si incredera in Justitia Romana ‘sa lasam organele abilitate si Justitia sa-si faca datoria”.
Am vazut citi corupti si ce pedepese s-au dat de catre ‘organele abilitate’ in 21 de ani de SILUIRE a Avutiei Nationale de catre Securitatea Mafiota. ZERO!
Referitor la Oprescu.
1. Gazonul a fost pus pe relatia SECURISTO-MSONICA-MAFIOTA Marian Oprisan alias ‘Renato’ cu gruparea masonica rit de York condusa de agentul SRI sub acoperire Adrian Theiss (acum agent de campanie al lui Dan Diaconescu). Surpriza, surpriza OTV au fost primii care au identificat problemele.
2. Proiectul initial al Stadionului de 100 Milioane Euro a ajuns la aproape 240 Milioane Euro. Mai are Rost sa comentam ca acelasi Proiect (identic) la Frankfurt a costat doar 140 Milioane Euro, in plin Boom, cu salarii la muncitori de 4-6 ori mai mari si unde ei au facut si o Linie de Tren plus ca la noi s-a facut pe proiectul lor deci normal economisindu-se 15 Mil Euro?
Eu l-as intreba pe Dl Antonescu USL-ul il sustine pe Oprescu din OBLIGATIE, din INTERES sau din PROSTIA de a nu verifica pe cine sustii si LIPSA de a recunoaste ca ai gresit intr-o apreciere?
@ barosanul
USL Il sustine pe Oprescu pentru ca e candidat cu șanse sa recastige mandatul. Dacă ceea ce spui e adevărat, sunt sigur ca președintele nu va lasa ca aceste lucruri sa rămâne neobservate.
Domnule Varujan Vosganian, un interviu de nota 10, provocari excelente, raspunsuri peste asteptari. Poate de aceea aseara nu am putut citi postarea…puteam intra pe blog dar nu si aici…
Corina, nici nu stii cata dreptate ai cu branza mucegaita… Masa europeana e plina de conservant, coloranti si arome sintetice, la primul miros pare super dar o privire atenta ar observa ca furnicile si chiar mustele ocolesc “masa europeana”.
E adevarat ca referirea la “masa europeana” a fost metaforica, dar decat sa salivam la ce au altii, e mai practic sa ne apucam de gospodarit “ograda” noastra. Si primul pas ar fi ce facem cu contractele baietilor destepti din energie (si nu numai)?
@ EMI
Mă bucur ca ți-a plăcut.
@ Varujan Vosganian
Văd că vă “iubesc” nespus ziarele băsiste – EVZ zice ca aţi dormit zeci de minute “de-a rupt malul” la discursurile lui Victor Ponta şi Crin Antonescu. Învrăjbeşte şi cucereşte …
MIhai Andrei
Ponta si Antonescu au avut discursuri bune. Cel putin finalul discursului lui Antonescu a fost foarte bun. Restul sunt prostii.
@ VV, @ LordulJohn, @ Mihai Andrei
In umanismul meu optimist (honi soit qui mal y pense, pentru vorbitorii de franceza), consider ca dincolo de investitie de capital strain si romanesc, ori de investitia in tehnologie si management, ar trebui investit in capitalul uman, pentru simplul motiv ca in final o structura organizata de capital uman este cea care preia investitiile de capital, de know how si de management si face si ceva cu cap si coada din acestea. Daca nu iti creezi si specialistii si structurile care suporta acesti specialisti la un mod dinamic, degeaba. Ori in Romania nu se vorbeste de capital uman ci doar de capital politic – adica de punerea in pozitii cheie care ar trebui sa preia aceste investitii ( de capital, know-how, management) a unor pafaristi de partid/clan, drept care investitiile, si daca vor sa vina, cad intr-un groapa a neavenitilor si gusterilor si se scurg prin toate gaurile acestei gropi.
@ Shin
Se vorbeste mai degraba de resursa umana decat de capitalul uman. Dar mai mult se vorbeste.
@ Varujan Vosganian
Domnule Vosganian, nu sint adeptul izolarii dar nici a dictonului ” e mai rau fara rau” ! Cea ce am vrut sa subliniez a fost caracterul pradator al capitalului care a invadat Romania dupa acordul de aderare la UE. In acelasi timp, nu cred ca Romania a avut la dispozitie arsenalul de masuri pe care India le-a adoptat , evitind astfel recesiunea din 2008. Totusi, consider ca aspectele cele mai taioase ale practicilor capitalului strain puteau fi ” slefuite”. Adica, guvernele ar fi trebuit sa instituie masurile de protejare a populatiei pe care legislatiile din tarile UE le prevad cind vine vorba de imprumuturi catre persoane fizice. Mai mult, iesirea capitalului din tara ar fi trebuit reglementata, la fel cum se intimpla in Germania sau Franta. Nici mai mult nici mai putin decit conditiile de pe piata financiara, pe care tarile UE le considera necesare pentru reglementarea activitatii bancilor. Renegocierea conditiilor de aderare la UE sub aspectul creditului este IMPERATIVA, in opinia mea. La fel, acordul cu IMF-ul trebuie renegociat dupa un audit ” la singe” in cea ce priveste legitimitatea datoriei contractate de guvernul Boc.
PS. Domnule Vosganian, ati vazut astazi o alta manevra a FR si ECB , americanii cu o expunere de 1 trilion la bancile europene, au gasit o solutie temporara :” daca voi europenii sinteti cacaciosi si nu aveti curajul sa tipariti euro, lasa ca pitem noi sa tiparim dolari” luati citeva vagoane de hirtie igienica si deblocati bancile domle’ !! Buna solutie in era FIAT MONEY, tiparim , tiparim….
@ Sorin Muncaciu
De ce crezi co Nokia sau Ford sunt pradatori? Ce-ar fi vrut sa prade Ford? O fabrica inchisa? Sa vanda pamantul de sub ea? Dar Delphi la Iasi? Niste hartoape la marginea orasului? Poate ca investitiile imobiliare sa fi vrut sa castige pe termen scurt, nu neg. Cat despre timarirea de bani, ea are anumite limite, banii tipariti sunt prea putini, in procent din total masa monetara pentru ca tiparirea de bani sa te poata salva.
@ Varujan Vosganian,
Pai , haideti sa vedem cum stam la capitolul tiparirea banilor din burta, ex nihilo pentru Federal Reserve incepind din 2008 dupa Lehman Brothers : 700 Miliarde de dolari TARP, apoi Quantitative Easing # 1, Quantitative Easing # 2 and 3, program de cumparare de bonduri ale Trezoreriei Americane pentru mentinerea ratelor bondurilor , “open window” overnight banks loans etc. in total, probabil, intre 3,5 si 4 trilioane de dolari, dupa estimarile mediului academic american !!! Cam tot atit este si rezerva de dolari a Chinei, obtinuta prin cumpararea bondurilor trezoreriei americane. Dumneavoastra credeti ca sumele acestea sint ” maruntis” ?? Nu stim astazi, cit de mare va fi “imprumutul ” in dolari pe care Federal Reserve il va acorda bancilor europene , prin intermediul ECB. Cred ca va fi substantial pentru a reusi deblocarea creditului interbancar in Europa. Joaca cu FIAT MONEY, reteta pentru dezastru , mai devreme sau mai tirziu…..
@ Sorin Muncaciu
Hotaraste-te, ori vorbim de tiparire de moneda, ori de emisie de moneda? Masa monetara nu creste neaparat din intentia FED, poate sa creasca datorita dezvoltarii creditului ori a lansarilor de titluri, etc. Eu spuneam doar ca tiparirea de bani e limitata.
@lorduljohn,
Partea olandeza a pus punctul unde trebuie. Pai ,daca olandezii dau banii sa implementeze ceva mishto, cu tehnologia si know-how-ul lor e normal ca banii aia sa se intoarca tot la contribuabilul olandez. Pentru ca statul olandez da banii , dar banii aia provin din taxe si impozite. Acest lucru nu se intelege in legatura cu banii europeni; faci proiectul pe niste tehnologii europene, eu raman cu tehnologia si know-how-ul lor, dar banii se intorc inapoi la ei. Banii mi-i scot eu din afacerea cu care m-au ajutat ei. Sigur , europenii au proceduri complicate si costuri stupide, care, cu siguranta ne scad competivitatea fata de mediul de afaceri asiatic, dar, imi aduc aminte, ehheehei, acum vreo 13-15 ani, ca lucram la fel de dificil si cu granturile date de Banca Japoniei.Pentru ca si ei trebuiau sa justifice niste orez luat de la gura micilor japonezi.Eu cred ca acest lucru nefiind inteles pana acum, o sa ramanem cu buza umflata vis-a vis de fondurile europene. La cata criza e in zona euro…
@VV,
Maestre, in Romania e mai simplu:te duci in orice sat si cumperi ieftin orice:faina, paine de test, pasari , porci, vitei, branza, lapte, lemne de foc, miere de albine, muraturi , tuica, vin etc;fara TVA, fara accize. Cu transportul propriu sau al producatorului. Ce sa te mai chinui cu Belarus, Ucraina si Moldova?Atat este de tamp statul roman incat sa nu bage chestiile astea in circuitul economic…
@ un liberal optimist
Fiscalizarea agriculturii ar aduce vreo 1,5 mld euro la buget, cel putin. Dar nu poti fiscaliza tot, nu poti pandi taranii sa nu vanda gaini si oua din curte.
@VV,
Nu-i vorba sa-i pedepsesti, ci trebuie sa creezi un cadru legislativ prin care sa-i atragi in circuitul economic:pensii, asigurari de tot felul, acces la credite garantate, cadastru gratuit sau foarte accesibil, acces la justitie facil(pentru rezolvarea a tot felul de conflicte de interese) etc. Ganditi-va ca e vorba de o jumatate de Tara.Eu am stat o saptamana la mine la tara si vedeam pe canalul firmei de cablu ce oferte tentante erau. Plus vecinii si cunoscutii care imi ofereau fel de fel chestii pe care nici nu le-am vazut prin hipermarketuri. N-am fost in stare sa bag in masina nici o gramada de chestii gratis pentru niste bagatele de terenuri date in folosinta gratuit, avand in vedere ca nu erau comasabile pentru a le arenda(tampeniile ramase de la L18/1991).Eu de aceea insist ca PNL(partid liberal!, deh!) trebuie sa mearga pe teren si sa vada Tara. Locurile de munca nu le creaza doar Statul, multinationalele si asa-zisul patron local. In conditiile in care peste 90% sunt proprietari pe ceva trebuie create conditii ca fiecare familie cu potential sa-si creeze proprile locuri de munca impozitabile.
@ Varujan Vosganian,
Bineinteles ca ma refer la emisiunea de moneda. Eufemistic vorbind, americanii denumesc creerea banilor din burta, adica fara nici o acoperire, cu expresia “printing out of thin air”. Metodele de inflationare a masei monetare sint multiple : tiparirea este una din ele, apoi creditul creeat la computer tot din ” thin air”, sistemul bancar fractionar american care obliga bancile sa aiba o rezerva la FR de 10 ori mai mica decit creditul pe care il emit etc.etc. . Una peste alta FR a inflationat masa monetara, ca din 1913 si pina acum , un dolar din 1913 acum valoreaza 4 centi !!