Raspunsul Guvernului referitor la interpelarea privind evolutia PIB-ului neagricol, din care rezulta ca, in 2011, cresterea preliminata a PIB va fi de 1,7%, a PIB-ului neagricol de 1,4%, rezultand ca impactul suplimentar al anului agricol bun a fost de numai 0,3% din PIB (?!)

Iată textul interpelării din 22 octombrie a.c.:

La începutul anului 2011, Guvernul anunţa ieşirea din recesiune şi începutul creşterii economice, pornind de la o prognozǎ de circa 2% din Produsul Intern Brut, urmatǎ în anul 2012 de o creştere economicǎ de 3,5 – 4% din PIB. Prognozele pentru anul viitor se reduc însǎ alarmant, pânǎ la 1% (!) din PIB, fapt ce sugereazǎ cǎ, în realitate, 2012 va fi mai degrabǎ un an al stagnǎrii decât al creşterii.

În consecinţǎ, domnule prim-ministru, vǎ rog sǎ precizaţi:

1. Având in vedere faptul cǎ în anul 2011 investiţiile strǎine şi rata investiţiilor (totalul investiţiilor în PIB) nu au crescut faţǎ de 2010 şi cǎ, de asemenea, nu s-au înregistrat creşteri ale consumului sau ale numǎrului de salariaţi, cum caracterizaţi acum anul 2011? Vǎ rog sǎ ne indicaţi care este, potrivit datelor pe care le detineţi, evoluţia preliminatǎ a PIB pentru 2011.

2. Având în vedere urmǎtoarele elemente:

  • agricultura este în mare parte nefiscalizatǎ şi contribuie foarte puţin la veniturile bugetare;
  • sectorul agricol nu dispune decât de foarte puţinǎ muncǎ salariatǎ;
  • investiţiile în domeniul agricol sunt relativ reduse,

Vǎ solicit sǎ ne transmiteţi evoluţia PIB în anul 2011, fǎrǎ influenţa pe care a avut-o, datoritǎ condiţiilor climatice favorabile, producţia agricolǎ. În acelaşi context, pentru a ne face o imagine cât mai apropiatǎ de realitate, vǎ rog sǎ ne indicaţi care este evoluţia 2010- 2011 a Produsului Intern Brut neagricol. Mai exact,” aşa cum bǎnuiţi”, fǎrǎ contribuţia sectorului agricol.

Iată şi răspunsul Guvernului:

 

1. Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică relevă că până în acest moment anul 2011 poate fi sintetic caracterizat ca anul în care economia românească a ieşit din recesiune, existând o mare probabilitate ca nivelul creşterii economice să fie  superior mediei europene, reluându-se astfel şi procesul de convergenţă  economică.

De asemenea, este de subliniat că  economia româneasca şi-a demonstrat competitivitatea pe piaţa unică europeană,  exportul către ţările membre ale UE fiind principalul motor al creşterii economice  din acest an. De altfel exportul românesc a atins nivelul de dinainte de criză,  respectiv pe cel din 2008, încă din anul 2010; ca urmare şi producţia  industrială a recuperat încă de anul trecut pierderea din anul 2009.

Pe primele 8 luni exportul de bunuri  s-a majorat cu 25,1% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010, ceea ce a  determinat o creştere a producţiei industriale cu 8%. De altfel, exportul net  (cererea externă netă) a contribuit cu 0,6 puncte procentuale la creşterea  reală a produsului intern brut din semestrul I, de 1,6%.

Un al doilea element de cerere care  a stimulat creşterea economică a fost acumularea de capital care a compensat în  semestrul I reducerea consumului final. Ca urmare cererea internă a contribuit cu 1 punct procentual la creşterea  economică din semestrul I.

Realizările statistice din semestrul III 2011  relevă continuarea tendinţelor manifestate în prima parte a acestui an:  dinamica robustă a exporturilor şi a producţiei industriale, creşterea  veniturilor salariale în sectorul privat şi pe total economie, majorarea  numărului de salariaţi, creşterea serviciilor, dar şi unele evoluţii pozitive  noi, dintre care se detaşează redresarea sectorului de construcţii, unde  volumul de activitate s-a majorat în trimestrul II cu peste 10%. La toate  acestea se adaugă rezultatele foarte bune din agricultură, a căror contribuţie  în PIB se regăseşte, în raport cu ciclicitatea culturilor, în partea a doua a  anului.

In aceste condiţii cu certitudine prognoza de creştere economică avută în vedere la fundamentarea bugetului, respectiv de  1,5%, va fi depăşită. In funcţie de amploarea efectelor crizei datoriilor  suverane actuale asupra economiei româneşti în trimestrul IV, evoluţia  preliminată a PIB pentru 2011 este estimată de la 1,7% în sus. In condiţii normale, creşterea economică din acest an ar putea depăşi chiar 2%.

 2. Evoluţia sectorului agricol este puternic  influenţată de condiţiile climaterice, fapt ilustrat şi de fluctuaţiile mari  existente între nivelul valorii adăugate brute într-un an cu condiţii  favorabile şi în altul cu secetă, inundaţii, îngheţ,  etc., ceea ce conduce uneori şi la diferenţe foarte mari de la un an la  altul (de exemplu în anul 2007 valoarea adăugată brută din agricultură s-a  redus cu 15,3% pentru ca în anul 2008 să crească cu 20,7%).

In anul 2010 valoarea adăugată brută din sectorul  agricol a înregistrat o reducere de 0,8%, ceea ce a condus la un o influenţă nesemnificativă asupra nivelului  creşterii produsului intern brut. Atât produsul intern brut total cât şi cel  fără agricultură înregistrează aceeaşi creştere reală: – 1,3%.

In prima jumătate a anului 2011 creşterea valorii  adăugate brute din agricultură (2,5%) a fost superioară celei a produsului  intern brut total (1,6%). In aceste condiţii creşterea produsului intern brut  neagrcol a fost de 1,5%.

Anul 2011 este unul bun pentru agricultură mai  ales în ceea ce priveşte sectorul vegetal. Creşterea valorii adăugate brute din  sectorul agricol pentru întreg anul 2011 este estimată la circa 7%. Produsului intern brut neagricol este estimat să  crească cu 1,4%, cu 0,3 puncte procentuale mai puţin decât PIB total (1,7%).

 Cu stimă,

Ministrul Finanţelor Publice

Gheorghe Ialomiţianu

11 Responses to “Raspunsul Guvernului referitor la interpelarea privind evolutia PIB-ului neagricol, din care rezulta ca, in 2011, cresterea preliminata a PIB va fi de 1,7%, a PIB-ului neagricol de 1,4%, rezultand ca impactul suplimentar al anului agricol bun a fost de numai 0,3% din PIB (?!)”

  1. un liberal optimist spune:

    @VV,
    Maestre, simple speculatii statistice. Adevarul este ca agricultorii romani scot recolte si preturi bune si pe seceta si pe ploaie. Eu cand ii aud pe politicieni si pe analisti ca agricultura noastra este dependenta de Dumnezeu, imi vine sa rad. Asa cum bine ati zis in eseul precedent, romanul este foarte reticent fata de un stat idiot si jefuitor de bunuri. Daca statul ar fi alaturi de taranii astia am redeveni granarul Europei-cel putin.Cu un sisten de irigatii performant, cu o infrastuctura agricola pe masura, cu un lant de procesare, distributie si export i-am bate la fund si pe Sarcozi si pe Merkel. Dar lipsa de interes si de pricepere determina o vaicareala permanenta la nivel politic. De ce? Pentru ca establismentul politic si financiar s-a desprins de mult timp de realitatile tarii. Ca sa fiu la obiect, de vreo 10 ani de cand sunt arendator castig in fiecare an bani frumosi colaborand eficient cu arendasii mei. Cu unii mai mult, cu altii mai putin. La cata ticalosie si coruptie este in tara asta-protejate de Marile Puteri- ce castigam noi este mizilic fata de ce am castiga cu totii in conditiile in care aceasta mare avutie nationala este neglijata.

    • @ un liberal optimist

      Nu sunt chiar simple speculatii. Pentru ca daca influenta agriculturi in cresterea PIB e mai mare, cu un 0,9% crestere a PIB-ului neagricol nu prea te mai poti lauda cu crestere economica.

  2. lordul john spune:

    @VV

    Ce s-a ales din axa Londra – Washington pe care miza Basescu? Din cate observ, Marea Britanie se opune cu vehementa controlului Berlinului, in timp de dl. Basescu ne aseaza cu capul in latul axei franco-germane fara sa se consulte cu nimeni.

  3. lordul john spune:

    @VV

    Iata si pozitia Suediei:

    ‘Swedish prime minister Fredrik Reinfeldt has given his backing to David Cameron’s position, saying it would be “unreasonable” for a non-eurozone country to sign the treaty that was presented last night.
    “It seems a bit odd because the whole text is written to make eurozone members submit to certain restrictions and do certain things,” he told Sweden’s TT newswire. :”A non-eurozone country can’t reasonably sign up to that.”
    Mr Reinfeldt said he still had to discuss Sweden’s participation in the inter-governmental treaty with the national parliament, but hinted that Sweden, like the UK, would stand outside.
    “Sweden, which isn’t a member of the euro, does not want to tie itself to rules which are completely tailored for the eurozone,” he said.’

  4. lordul john spune:

    @all

    iata ce va semna TB la Brussel:http://www.scribd.com/doc/75217104/Euro-Area-Leaders-Statement.

    Bine ca macar l-au obligat pe TB sa se consulte cu Parlamentul

  5. Barosanul spune:

    Domnule Vosganian,

    Pe surse a aparut o Discutie in grupul Prim Ministrului Britanic care ar justifica motivul de Veto, pe care v-o redau
    ” The creation of the euro was a political move to calm French fears about a re-united Germany. Little thought was given to the financial and economic consequences. We now have an economic/financial fix to suit the Franco/German interest. It is essentially undemocratic, almost Napoleonic, in its disregard for the rights of individual nations. ”

  6. Kronstadt an der Graft spune:

    @ lordul john
    Cred că Băsescu se are pe el însuşi ca axă, şi atât.