I. Începem seria de comentarii cu privire la Tratatul privind stabilitatea

În acest sfârşit de săptămână vom face o dezbatere amănunţită cu privire la Tratatul de stabilitate, coordonare şi guvernanţă în Uniunea Economică şi Monetară. Vom analiza aspecte de natură tehnică, de natură economică, de natură politică. Vom încerca să corelăm prevederile Tratatului cu ceea ce noi definim prin interesul naţional. De altfel, necesitatea unei astfel de dezbateri este prevăzută şi în Art. 13 al Tratatului.

Rar mi-a fost dat să văd o temă atât de importantă pentru România şi care să fie atât de puţin dezbătută. Prevederile Tratatului sunt, practic, necunoscute opiniei publice, nu există evaluări realizate în baza unor metodologii unitare cu privire la consecinţele aplicării sale. Cât priveşte clasa politică, partidele din coaliţia majoritară, ele au semnat protocolul de susţinere, dacă ne luăm după declaraţiile din timpul ceremoniei de semnare, în deplină necunoştinţă de cauză.

Aşadar, să începem cu începutul. Iată în cele ce urmează textul Tratatului ce ar trebui să fie semnat pe 1 martie.  Apoi vom încerca, împreună, să desluşim posibilele sale implicaţii pentru destinul societăţii româneşti.

 

 TRATATUL PRIVIND STABILITATEA, COORDONAREA ŞI GUVERNANŢA ÎN CADRUL UNIUNII ECONOMICE ŞI MONETARE TRATATUL PRIVIND STABILITATEA, COORDONAREA ŞI GUVERNANŢA ÎN CADRUL UNIUNII ECONOMICE ŞI MONETARE ÎNTRE REGATUL BELGIEI, REPUBLICA BULGARIA, REGATUL DANEMARCEI, REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA, REPUBLICA ESTONIA, IRLANDA, REPUBLICA ELENĂ, REGATUL SPANIEI, REPUBLICA FRANCEZĂ, REPUBLICA ITALIANĂ, REPUBLICA CIPRU, REPUBLICA LETONIA, REPUBLICA LITUANIA, MARELE DUCAT DE LUXEMBURG, UNGARIA, MALTA, REGATUL ŢĂRILOR DE JOS, REPUBLICA AUSTRIA, REPUBLICA POLONĂ, REPUBLICA PORTUGHEZĂ, ROMÂNIA, REPUBLICA SLOVENIA, REPUBLICA SLOVACIA, REPUBLICA FINLANDA ŞI REGATUL SUEDIEI

 

REGATUL BELGIEI, REPUBLICA BULGARIA, REGATUL DANEMARCEI, REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA, REPUBLICA ESTONIA, IRLANDA, REPUBLICA ELENĂ, REGATUL SPANIEI, REPUBLICA FRANCEZĂ, REPUBLICA ITALIANĂ, REPUBLICA CIPRU, REPUBLICA LETONIA, REPUBLICA LITUANIA, MARELE DUCAT DE LUXEMBURG, UNGARIA, MALTA, REGATUL ŢĂRILOR DE JOS, REPUBLICA AUSTRIA, REPUBLICA POLONĂ, REPUBLICA PORTUGHEZĂ, ROMÂNIA, REPUBLICA SLOVENIA, REPUBLICA SLOVACIA, REPUBLICA FINLANDA ŞI REGATUL SUEDIEI,

denumite în continuare „părţile contractante”,

CONŞTIENTE de obligaţia lor, în calitate de state membre ale Uniunii Europene, de a considera politicile lor economice o chestiune de interes comun;

DORIND să promoveze condiţiile unei creşteri economice mai puternice în Uniunea Europeană şi, în acest scop, să dezvolte o coordonare din ce în ce mai strânsă a politicilor economice din zona euro;

ŢINÂND SEAMA de faptul că necesitatea pentru guverne de a menţine finanţe publice solide şi sustenabile şi de a împiedica evoluţia deficitului administraţiei publice spre un nivel excesiv prezintă o importanţă vitală pentru garantarea stabilităţii zonei euro în ansamblu şi că, prin urmare, se impune introducerea unor reguli specifice, inclusiv a unei „reguli privind un buget echilibrat” şi a unui mecanism automat pentru realizarea acţiunilor corective necesare;

CONŞTIENTE de necesitatea asigurării faptului că deficitul administraţiei lor publice nu depăşeşte nivelul de 3% din produsul lor intern brut, la preţurile pieţei, şi că nivelul datoriei lor publice nu depăşeşte pragul de 60% din produsul lor intern brut, la preţurile pieţei, sau scade suficient spre acest prag;

REAMINTIND că părţile contractante, în calitate de state membre ale Uniunii Europene, trebuie să se abţină de la orice măsură care ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor Uniunii în cadrul uniunii economice, în special de la practica acumulării datoriei în afara conturilor administraţiei publice;

ŢINÂND SEAMA de faptul că şefii de stat sau de guvern din statele membre ale zonei euro au convenit, la 9 decembrie 2011, asupra unei arhitecturi consolidate pentru uniunea economică şi monetară, care să se bazeze pe tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană şi să faciliteze punerea în aplicare a măsurilor luate în temeiul articolelor 121, 126 şi 136 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;

ŢINÂND SEAMA de faptul că obiectivul şefilor de stat sau de guvern din statele membre ale zonei euro şi din alte state membre ale Uniunii Europene este acela de a încorpora dispoziţiile prezentului tratat, cât mai curând posibil, în tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană,

SALUTÂND propunerile legislative înaintate de Comisia Europeană pentru zona euro, la 23 noiembrie 2011, în cadrul tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, privind consolidarea supravegherii economice şi bugetare a statelor membre afectate sau ameninţate de dificultăţi grave în ceea ce priveşte stabilitatea lor financiară şi privind dispoziţii comune pentru monitorizarea şi evaluarea proiectelor de planuri bugetare şi pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre şi LUÂND ACT de intenţia Comisiei Europene de a prezenta noi propuneri legislative pentru zona euro referitoare, în special, la raportarea ex ante a planurilor de contractare a datoriei publice, la programe de parteneriat economic care să detalieze reformele structurale pentru statele membre care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv, precum şi la coordonarea planurilor de reformă majoră a politicii economice ale statelor membre ;

EXPRIMÂNDU-ŞI disponibilitatea de a susţine propunerile care ar putea fi prezentate de Comisia Europeană pentru a consolida în continuare Pactul de stabilitate şi de creştere prin introducerea, pentru statele membre a căror monedă este euro, a unui nou set de obiective pe termen mediu în concordanţă cu limitele stabilite în prezentul tratat;

LUÂND ACT de faptul că, la revizuirea şi monitorizarea angajamentelor bugetare în temeiul prezentului tratat, Comisia Europeană va acţiona în cadrul competenţelor sale astfel cum sunt prevăzute în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special la articolele 121, 126 şi 136;

MENŢIONÂND în special că, în ceea ce priveşte aplicarea „regulii privind un buget echilibrat” prevăzută la articolul 3 din prezentul tratat, monitorizarea în cauză va fi efectuată prin stabilirea, pentru fiecare parte contractantă, a unor obiective pe termen mediu specifice fiecărei ţări şi a unor calendare de convergenţă, după caz;

MENŢIONÂND că obiectivele pe termen mediu ar trebui să fie actualizate în mod regulat pe baza unei metode stabilite de comun acord, ai cărei parametri principali ar trebui de asemenea revizuiţi cu regularitate, reflectând în mod adecvat riscurile datoriilor explicite şi implicite pentru finanţele publice, în conformitate cu obiectivele Pactului de stabilitate şi creştere;

MENŢIONÂND că realizarea de progrese suficiente în direcţia atingerii obiectivelor pe termen mediu ar trebui evaluată pe baza unei analize globale având drept referinţă soldul structural şi incluzând o analiză a cheltuielilor din care se deduc măsurile  discreţionare privind veniturile, în concordanţă cu dispoziţiile legislaţiei Uniunii Europene, în special cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi supravegherea şi coordonarea politicilor economice, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 („Pactul de stabilitate şi de creştere revizuit”);

MENŢIONÂND că mecanismul de corecţie care urmează să fie introdus de părţile contractante ar trebui să vizeze corectarea devierilor de la obiectivul pe termen mediu sau de la strategia de ajustare, inclusiv impactul lor cumulat asupra dinamicii datoriei publice;

MENŢIONÂND că, în ceea ce priveşte respectarea obligaţiei părţilor contractante de a transpune „regula privind un buget echilibrat” în sistemele lor juridice naţionale prin intermediul unor dispoziţii obligatorii, permanente şi de preferinţă constituţionale, competenţa ar trebui să îi revină Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 273 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;

REAMINTIND că articolul 260 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene conferă Curţii de Justiţie a Uniunii Europene competenţa
de a impune unui stat membru al Uniunii Europene care
nu a respectat o hotărâre judecătorească pronunţată de aceasta plata unei sume forfetare sau a unei penalităţi cu titlu cominatoriu şi REAMINTIND că au fost instituite criterii de către Comisia Europeană pentru stabilirea cuantumului sumei forfetare sau al penalităţii cu titlu cominatoriu impuse în cadrul articolului respectiv;

REAMINTIND necesitatea de a facilita adoptarea de măsuri în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive a Uniunii Europene în ceea ce priveşte statele membre a căror monedă este euro şi al căror deficit public preconizat sau efectiv depăşeşte nivelul de 3 % din produsul intern brut, consolidându-se totodată considerabil obiectivul procedurii respective, şi anume acela de a încuraja şi, dacă este necesar, de a obliga un stat membru să reducă deficitul care ar putea fi identificat;

REAMINTIND obligaţia ca părţile contractante a căror datorie publică depăşeşte valoarea de referinţă de 60% să reducă această datorie cu o rată medie de o douăzecime pe an, ca rată de referinţă;

ŢINÂND SEAMA de necesitatea de a respecta, în cadrul punerii în aplicare a prezentului tratat, rolul specific al partenerilor sociali, astfel cum este recunoscut în legislaţia şi în sistemele juridice naţionale ale fiecărei părţi contractante;

SUBLINIIND că nicio dispoziţie a prezentului tratat nu poate fi interpretată ca modificând în vreun fel condiţiile de politică economică în temeiul cărora a fost acordată asistenţă financiară unei părţi contractante în cadrul unui program de stabilizare la care participă Uniunea  Europeană, statele sale membre sau Fondul Monetar Internaţional;

MENŢIONÂND că pentru buna funcţionare a uniunii economice şi monetare este necesar ca părţile contractante să colaboreze în direcţia unei politici economice în cadrul căreia, în timp ce se bazează pe mecanismele de coordonare a politicilor economice, astfel cum sunt definite în tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, părţile contractante întreprind acţiunile şi măsurile necesare în toate domeniile esenţiale pentru buna funcţionare a zonei euro;

MENŢIONÂND, în special, dorinţa părţilor contractante de a utiliza într-un mod mai activ cooperarea consolidată, astfel cum este prevăzută la articolul 20 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi la articolele 326-334 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, fără a aduce atingere pieţei interne, precum şi dorinţa acestora de a recurge în totalitate la măsuri specifice statelor membre a căror monedă este euro, în temeiul articolului 136 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, şi la o procedură pentru coordonarea şi discuţia ex ante între părţile contractante a căror monedă este euro cu privire la toate reformele majore de politică economică planificate de acestea, în vederea evaluării comparative a celor mai bune practici;

REAMINTIND acordul şefilor de stat sau de guvern din statele membre ale zonei euro, din 26 octombrie 2011, privind îmbunătăţirea guvernanţei în zona euro, inclusiv organizarea a cel puţin două reuniuni la nivel înalt a zonei euro pe an, care să fie convocate, cu excepţia cazurilor justificate de circumstanţe excepţionale, imediat după reuniunile Consiliului European sau după reuniunile la care participă toate părţile contractante care au ratificat prezentul tratat;

REAMINTIND, de asemenea, aprobarea, la 25 martie 2011, de către şefii de stat sau de guvern din statele membre ale zonei euro şi din alte state membre ale Uniunii Europene a Pactului euro plus, care identifică aspectele esenţiale pentru încurajarea competitivităţii în zona euro;

SUBLINIIND importanţa Tratatului de instituire a Mecanismului european de stabilitate ca element al strategiei globale de consolidare a uniunii economice şi monetare şi PRECIZÂND că acordarea de asistenţă financiară în cadrul unor noi programe în temeiul Mecanismului european de stabilitate va fi condiţionată, începând cu 1 martie 2013, de ratificarea prezentului tratat de către părţile contractante vizate şi, de îndată ce perioada de transpunere menţionată la articolul 3 alineatul (2) din prezentul tratat a expirat, de îndeplinirea cerinţelor din articolul respectiv;

MENŢIONÂND că Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Republica Cipru, Marele Ducat de Luxemburg, Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacia şi Republica Finlanda sunt părţi contractante a căror monedă este euro şi că, prin urmare, prezentul tratat li se va aplica din prima zi a lunii care urmează depunerii instrumentului lor de ratificare, dacă tratatul este în vigoare la acea dată;

MENŢIONÂND, DE ASEMENEA, că Republica Bulgaria, Regatul Danemarcei, Republica Letonia, Republica Lituania, Ungaria, Republica Polonă, România, şi Regatul Suediei sunt părţi contractante care, în calitate de state membre ale Uniunii Europene, beneficiază, la data semnării prezentului tratat, de o derogare de la participarea la moneda unică şi atâta timp cât respectiva derogare nu este abrogată, acestea pot avea obligaţii doar în temeiul dispoziţiilor titlurilor III şi IV din prezentul tratat cu privire la care acestea declară, la momentul depunerii instrumentului lor de ratificare sau la o dată ulterioară, că doresc să îşi asume obligaţii;

AU CONVENIT CU PRIVIRE LA URMĂTOARELE DISPOZIŢII:

TITLUL I

OBIECTIV ŞI DOMENIU DE APLICARE

ARTICOLUL 1

(1) Prin prezentul tratat, părţile contractante convin, în calitate de state membre ale Uniunii Europene, să consolideze pilonul economic al uniunii economice şi monetare prin adoptarea unui set de reguli care au ca scop promovarea disciplinei bugetare prin intermediul unui pact bugetar, consolidarea coordonării politicilor lor economice şi îmbunătăţirea guvernanţei în zona euro, sprijinind astfel atingerea obiectivelor Uniunii Europene privind creşterea economică durabilă, ocuparea forţei de muncă, competitivitatea şi coeziunea socială.

(2) Prezentul tratat se aplică integral părţilor contractante a căror monedă este euro. Acesta se aplică, de asemenea, şi celorlalte părţi contractante în măsura şi în condiţiile stabilite la articolul 14.

TITLUL II

COERENŢA ŞI RELAŢIA CU DREPTUL UNIUNII

ARTICOLUL 2

(1) Prezentul tratat se aplică şi este interpretat de către părţile contractante în conformitate cu tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, în special cu articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, şi în conformitate cu dreptul Uniunii Europene, inclusiv cu dreptul procedural atunci când se impune adoptarea de legislaţie secundară.

(2) Prezentul tratat se aplică în măsura în care este compatibil cu tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană şi cu dreptul Uniunii Europene. Acesta nu aduce atingere competenţelor Uniunii de a acţiona în domeniul uniunii economice.

TITLUL III

PACTUL BUGETAR

ARTICOLUL 3

(1) Părţile contractante aplică regulile prevăzute în prezentul alineat, în plus faţă de obligaţiile lor ce decurg din dreptul Uniunii Europene şi fără a aduce atingere acelor obligaţii:

(a) poziţia bugetară a administraţiei publice a unei părţi contractante este echilibrată sau în excedent;

(b) regula prevăzută la litera (a) se consideră respectată dacă soldul structural anual al administraţiei publice respectă obiectivul pe termen mediu specific ţării respective, astfel cum este definit în Pactul de stabilitate şi de creştere revizuit, cu o limită inferioară a deficitului structural de 0,5 % din produsul intern brut, la preţurile pieţei. Părţile contractante asigură convergenţa rapidă către obiectivul pe termen mediu stabilit pentru fiecare dintre ele.

Calendarul pentru realizarea acestei convergenţe va fi propus de către Comisia Europeană, fiind luate în considerare riscurile pentru sustenabilitate specifice fiecărei ţări. Realizarea de progrese în direcţia atingerii obiectivului pe termen mediu şi respectarea acestuia sunt evaluate pe baza unei analize globale având drept referinţă soldul structural şi incluzând o analiză a cheltuielilor din care se deduc măsurile discreţionare privind veniturile, în concordanţă cu Pactul de stabilitate şi de creştere revizuit;

(c) părţile contractante pot să devieze temporar de la obiectivul lor pe termen mediu sau de la strategia de ajustare pentru atingerea acestuia doar în circumstanţe excepţionale, astfel cum sunt definite la litera (b) de la alineatul (3);

(d) atunci când raportul dintre datoria publică şi produsul intern brut, la  preţurile pieţei, este semnificativ sub nivelul de 60 % şi când riscurile în ceea ce priveşte sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice sunt scăzute, limita inferioară a obiectivului pe termen mediu specificat la litera (b) poate atinge un deficit structural de cel mult 1,0 % din produsul intern brut, la preţurile pieţei;

(e) în cazul în care se observă deviaţii semnificative de la obiectivul pe termen mediu sau de la strategia de ajustare pentru atingerea acestuia, se declanşează automat un mecanism de corecţie. Mecanismul include obligaţia părţii contractante vizate de a pune în aplicare măsuri  pentru corectarea deviaţiilor într-un termen stabilit.

(2) Regulile prevăzute la alineatul (1) produc efecte în dreptul intern al părţilor contractante cel târziu în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului tratat, prin intermediul unor dispoziţii cu forţă juridică obligatorie şi caracter permanent, de preferinţă constituţionale, sau garantând în alt mod respectarea şi aderarea pe deplin la acestea pe tot parcursul proceselor bugetare naţionale. Părţile
contractante instituie la nivel na
ţional mecanismul de corecţie menţionat la alineatul (1) litera (e) pe baza unor principii comune care sunt propuse de Comisia Europeană şi vizează, în special, tipul, amploarea şi durata acţiunii de corecţie care trebuie întreprinsă, inclusiv în cazul
circumstan
ţelor excepţionale, precum şi rolul şi independenţa instituţiilor responsabile la nivel naţional de monitorizarea respectării regulilor prevăzute la alineatul (1). Acest mecanism de corecţie respectă pe deplin prerogativele parlamentelor naţionale.

(3) În sensul prezentului articol, se aplică definiţiile prevăzute la articolul 2 din Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la tratatele Uniunii Europene. Se aplică, de asemenea, următoarele definiţii în sensul prezentului articol:

(a) „soldul structural anual al administraţiei publice” înseamnă soldul anual ajustat ciclic din care se deduc măsurile cu caracter excepţional şi măsurile temporare;

(b) „circumstanţe excepţionale” înseamnă un eveniment neobişnuit asupra căruia partea contractantă vizată nu are niciun control şi care are o influenţă majoră asupra poziţiei financiare a administraţiei publice sau perioade de recesiune economică gravă, astfel cum este definită în Pactul de stabilitate şi de creştere revizuit, cu condiţia ca deviaţia temporară a părţii contractante vizate să nu pericliteze sustenabilitatea fiscală pe termen mediu.

ARTICOLUL 4

Atunci când raportul dintre datoria publică şi produsul intern brut al unei părţi contractante depăşeşte valoarea de referinţă de 60 % menţionată la articolul 1 din Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la tratatele Uniunii Europene, partea contractantă respectivă reduce această datorie cu o rată medie de o douăzecime pe an, ca rată de referinţă, astfel cum este prevăzut la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea şi clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011. Existenţa unui deficit excesiv ca urmare a încălcării criteriului privind datoria va fi stabilită în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 126 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

ARTICOLUL 5

(1) O parte contractantă care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv în temeiul tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană instituie un program de parteneriat bugetar şi economic care include o descriere detaliată a reformelor structurale care trebuie introduse şi puse în aplicare pentru a asigura o corecţie durabilă şi efectivă a deficitului său excesiv. Conţinutul şi formatul acestor programe sunt definite în dreptul Uniunii Europene. Acestea vor fi înaintate Consiliului Uniunii Europene şi Comisiei Europene pentru aprobare şi vor fi monitorizate în contextul procedurilor de supraveghere existente în cadrul Pactului de stabilitate şi de creştere.

(2) Punerea în aplicare a programului de parteneriat bugetar şi economic, precum şi a planurilor bugetare anuale conforme acestuia, vor fi monitorizate de Consiliul Uniunii Europene şi de Comisia Europeană .

ARTICOLUL 6

Cu scopul de a îmbunătăţi coordonarea planificării privind contractarea datoriei lor publice, părţile contractante transmit ex ante Consiliului Uniunii Europene şi Comisiei Europene rapoarte referitoare la planurile lor de contractare a datoriei publice.

ARTICOLUL 7

Respectând toate cerinţele procedurale prevăzute în tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, părţile contractante a căror monedă este euro se angajează să sprijine propunerile sau  recomandările prezentate de Comisia Europeană în cazurile în care aceasta consideră că un stat membru  al Uniunii Europene a cărui monedă este euro încalcă criteriul deficitului în cadrul unei proceduri de deficit excesiv. Această obligaţie nu se aplică în cazul în care se constată că dintre părţile contractante a căror monedă este euro o majoritate  calificată a acestora, calculată prin analogie cu dispoziţiile relevante din tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, fără a lua în considerare poziţia părţii contractante în cauză, se opune deciziei propuse sau recomandate.

ARTICOLUL 8

(1)  Comisia Europeană este invitată să prezinte părţilor contractante în timp util un raport privind dispoziţiile adoptate de fiecare dintre acestea în conformitate cu articolul 3 alineatul (2). În cazul în care, după ce a oferit părţii contractante în cauză posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile, Comisia Europeană concluzionează în raportul său că partea contractantă respectivă nu a respectat dispoziţiile articolului 3 alineatul (2), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene va fi sesizată de către una sau mai multe părţi contractante. Atunci când o parte contractantă consideră, independent de raportul Comisiei, că o altă parte contractantă nu a respectat dispoziţiile articolului 3 alineatul (2), aceasta poate, de asemenea, sesiza Curtea de Justiţie în acest sens. În ambele cazuri, hotărârea Curţii de Justiţie are caracter obligatoriu pentru părţile implicate în procedură, care iau toate măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii într-un termen stabilit de Curtea de Justiţie.

(2) Atunci când, pe baza propriei evaluări sau a evaluării realizate de Comisia Europeană, o parte contractantă consideră că o altă parte contractantă nu a luat măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii Curţii de Justiţie menţionate la alineatul (1), aceasta poate sesiza  Curtea de Justiţie în acest sens şi solicita impunerea de sancţiuni financiare conform criteriilor stabilite de Comisia Europeană în cadrul articolului 260 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. În cazul în care Curtea de Justiţie constată că partea contractantă în cauză nu a respectat hotărârea sa, îi poate impune acesteia plata unei sume forfetare sau a unei penalităţi cu titlu cominatoriu adecvate situaţiei, care nu poate depăşi 0,1 % din produsul intern brut al părţii contractante vizate. Sumele impuse unei părţi contractante a cărei monedă este euro sunt vărsate Mecanismului european de stabilitate. În celelalte cazuri, plăţile sunt vărsate la bugetul general al  Uniunii Europene.

(3) Prezentul articol reprezintă un compromis între părţile contractante în sensul articolului 273 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

TITLUL IV

COORDONAREA POLITICILOR ECONOMICE ŞI CONVERGENŢA

ARTICOLUL 9

Pe baza coordonării politicilor economice, astfel cum este definită în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, părţile contractante se angajează să colaboreze în direcţia unei politici economice care să încurajeze buna funcţionare a uniunii economice şi monetare şi creşterea economică prin intermediul unei convergenţe şi al unei competitivităţi sporite. În acest scop, părţile contractante întreprind acţiunile şi măsurile necesare în toate domeniile esenţiale pentru buna funcţionare a zonei euro în vederea atingerii obiectivelor de sporire a competitivităţii, de promovare a ocupării forţei de muncă, de consolidare a sustenabilităţii finanţelor publice şi de creştere a stabilităţii financiare.

ARTICOLUL 10

În conformitate cu cerinţele prevăzute în tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, părţile contractante sunt pregătite să recurgă, ori de câte ori acest lucru este adecvat şi necesar, la măsuri specifice pentru statele membre a căror monedă este euro, astfel cum este  prevăzut la articolul 136 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, şi la cooperarea consolidată, astfel cum este prevăzută la articolul 20 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi la articolele 326-334 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în ceea ce priveşte aspectele care sunt esenţiale pentru buna funcţionare a zonei euro, fără a aduce atingere pieţei interne.

ARTICOLUL 11

În vederea evaluării comparative a celor mai bune practici şi a cooperării în direcţia unei mai strânse coordonări a politicii economice, părţile contractante se asigură de faptul că toate reformele majore  de politică economică pe care le planifică vor fi discutate ex ante şi, după caz, coordonate între părţi. Respectiva coordonare implică instituţiile Uniunii Europene în conformitate cu dreptul Uniunii Europene.

TITLUL V

GUVERNANŢA ÎN ZONA EURO

ARTICOLUL 12

(1) Şefii de stat sau de guvern ai părţilor contractante a căror monedă este euro se reunesc în mod informal în cadrul unor reuniuni la nivel înalt ale zonei euro, împreună cu preşedintele Comisiei Europene. Preşedintele Băncii Centrale Europene este invitat să participe la aceste reuniuni.

Preşedintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro este desemnat de şefii de stat sau de guvern ai părţilor contractante a căror monedă este euro prin majoritate simplă în acelaşi timp cu alegerea de către Consiliul European a preşedintelui său şi pentru aceeaşi perioadă a mandatului.

(2) Reuniunile la nivel înalt ale zonei euro se organizează atunci când este necesar şi cel puţin de două ori pe an, astfel încât părţile contractante a căror monedă este euro să dezbată chestiuni legate de responsabilităţile lor specifice pe care le împărtăşesc în ceea ce priveşte moneda unică, alte chestiuni legate de guvernanţa în zona euro şi normele care i se aplică, precum şi orientări strategice pentru realizarea politicilor economice în vederea creşterii convergenţei în zona euro.

(3) Şefii de stat sau de guvern ai părţilor contractante, altele decât cele a căror monedă este euro, care au ratificat prezentul tratat, participă la dezbaterile din cadrul reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro privind competitivitatea părţilor contractante, modificarea arhitecturii globale a zonei euro şi a regulilor fundamentale care i se vor aplica în viitor, precum şi, atunci când e cazul şi  cel puţin o dată pe an, la dezbaterile privind chestiuni specifice legate de punerea în aplicare a prezentului tratat privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul uniunii economice şi monetare.

(4) Preşedintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro asigură pregătirea şi continuitatea reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro, în strânsă cooperare cu preşedintele Comisiei Europene.

Organismul însărcinat cu pregătirea şi urmărirea rezultatelor reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro este Eurogrup şi preşedintele acestuia poate fi invitat în acest scop să participe la aceste reuniuni.

(5) Preşedintele Parlamentului European poate fi invitat pentru a fi audiat. Preşedintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro prezintă un raport Parlamentului European după fiecare reuniune la nivel înalt a zonei euro.

(6) Preşedintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro informează îndeaproape părţile contractante altele decât cele a căror monedă este euro şi celelalte state membre ale Uniunii Europene cu privire la pregătirea şi rezultatele reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro.

ARTICOLUL 13

După cum se prevede în titlul II din Protocolul (nr. 1) privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană anexat la tratatele Uniunii Europene, Parlamentul European şi parlamentele naţionale ale părţilor contractante vor stabili împreună organizarea şi promovarea unei conferinţe a reprezentanţilor comisiilor relevante din cadrul Parlamentului European şi a reprezentanţilor comisiilor relevante din cadrul parlamentelor naţionale, pentru a dezbate politicile bugetare şi alte aspecte care fac obiectul prezentului tratat.

TITLUL VI

DISPOZIŢII GENERALE ŞI FINALE

ARTICOLUL 14

(1) Prezentul tratat se ratifică de către părţile contractante în conformitate cu cerinţele lor constituţionale. Instrumentele de ratificare se depun la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene („depozitarul”).

(2) Prezentul tratat intră în vigoare la 1 ianuarie 2013, cu condiţia ca douăsprezece dintre părţile contractante a căror monedă este euro să îşi fi depus instrumentul de ratificare, sau în prima zi a lunii care urmează depunerii celui de al douăsprezecelea instrument de ratificare de către o parte contractantă a cărei monedă este euro, aplicându-se data care intervine prima.

(3) Prezentul tratat se aplică de la data intrării în vigoare în rândul părţilor contractante a căror monedă este euro care l-au ratificat. Tratatul se aplică celorlalte părţi contractante a căror monedă este euro începând din prima zi a lunii care urmează depunerii instrumentului lor de ratificare.

(4) Prin derogare de la alineatele (3) şi (5), titlul V se aplică tuturor părţilor contractante vizate de la data intrării în vigoare a prezentului tratat.

(5) Prezentul tratat se aplică părţilor contractante care l-au ratificat şi care beneficiază de o derogare, astfel cum este definită la articolul 139 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, sau de o derogare, astfel cum este definită în Protocolul (nr. 16) privind anumite dispoziţii referitoare la Danemarca anexat la tratatele Uniunii Europene, de la data la care decizia de abrogare  a derogării respective produce efecte, cu excepţia cazului în care partea contractantă vizată îşi declară intenţia de a-şi asuma obligaţii în temeiul tuturor sau a unei părţi din dispoziţiile titlurilor III şi IV ale prezentului tratat de la o dată anterioară.

ARTICOLUL 15

Statele membre ale Uniunii Europene, altele decât părţile contractante, pot adera la prezentul tratat. Aderarea produce efecte de la data depunerii instrumentului de aderare la depozitar, care informează celelalte părţi contractante în acest sens. După autentificarea de către părţile contractante, textul prezentului tratat în limba oficială a statului membru aderent, care este, de asemenea, o limbă oficială şi o limbă de lucru a instituţiilor Uniunii, se depune în arhivele depozitarului ca text autentic al prezentului tratat.

ARTICOLUL 16

În termen de cel mult cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului tratat, pe baza unei evaluări a experienţei acumulate în punerea sa în aplicare, se iau măsurile necesare, în conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană şi cu Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, cu scopul de a include dispoziţiile prezentului tratat în cadrul juridic al Uniunii Europene.

Încheiat la Bruxelles, la data de … două mii doisprezece.

Prezentul tratat, redactat într-un singur exemplar original în limbile bulgară, daneză, olandeză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, maghiară, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, malteză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă şi suedeză, textele în fiecare limbă fiind egal autentice, se depune în arhivele depozitarului, care transmite câte o copie certificată fiecăreia dintre părţile contractante.

_________________

48 Responses to “I. Începem seria de comentarii cu privire la Tratatul privind stabilitatea”

  1. lordul john spune:

    @VV

    Acum intrebarile:
    1. Deficitele bugetare care trebuie reduse sunt cauzate de cresterea cheltuielilor publice sau de scaderea veniturilor bugetare?
    2. Calendarul convergentei la tinte il face Comisia Europeana!!!
    3. Prezentul tratat se aplică în măsura în care este compatibil cu tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană şi cu dreptul Uniunii Europene. Acesta nu aduce atingere competenţelor Uniunii de a acţiona în domeniul uniunii economice. Adica nu se stie inca daca este compatibil?
    4. In preambul se vorbeste de: “aprobarea, la 25 martie 2011, de către şefii de stat sau de guvern din statele membre ale zonei euro şi din alte state membre ale Uniunii Europene a Pactului euro plus, care identifică aspectele esenţiale pentru încurajarea competitivităţii în zona euro”. Cu alte cuvinte interesul nostru va fi sa asiguram competitivitatea in zona EURO, nu in Romania?

  2. lordul john spune:

    @VV

    Cresterea economica din Brazilia, China si India cu ce deficite bugetare si cu ce datorii publice se fac?

  3. licurg spune:

    nu-i dracu’ chiar asa de negru.
    1. tratatul intra in vigoare de la 01.01.2013 si incepe sa produce efectele ce vizeaza deficitul structural numai de la 01.01.2014, deci exista un an intreg in care se poate gasi forma juridica (constitutie sau lege).
    2. exista un calendar de convergenta spre tinta de deficit negociat pt fiecare tara in parte. daca se va negocia bine, va fi un mare avantaj pt Romania: pe de o parte, guvernantii vor avea un drum strict de urmat, fara derapaje de tot felul, iar pe de alta parte, convergenta se va face tinand cont de starea noastra de subdezvoltare. acu’, depinde cine negociaza, ca daca se baga in seama presedintele, am imbulinat-o.

  4. un liberal optimist spune:

    Prevedereile sunt destul de relaxate pentru tarile dinafara de eurozone. De unde atata isterie portocalie pe marginea acestui tratat? Eu cred ca basescu vrea sa puna presiuni pentru modificarea Constitutiei, ca intre timp sa-si bage si alte prevederi.Asta pe de o parte. Pe de alta parte el vrea sa se faca pres pe la UE(dar USA), astfel incat atunci cand va fi condamnat, astia sa faca presiuni, ca in cazul Iuliei Timoshenko.
    Oricum Ponta trebuie lamurit sa nu mai puna conditia aia ridicola cu deficit structural de 1%, deoarece este deja prevazut. Pe de alta parte trebuie impusa drept conditie ca MRU sa mearga la semnare: geaca de piele are, putina bataie stie, are accent de Oxford si, cu voia CCR poate ca va fi si PM al Romaniei. Daca merge basescu, te pomenesti ca vinde si locul de veci al parintilor.
    Aseara la TMC ,Voinea a incercat o formula matematica privind deficitul structural (ma rog, una de manual), dar dupa cum stiu toti cei cu putin antrenament in ale matematicii, oricat de adevarata se poate dovedi o ecuatie, rezultatul depinde de ce parametri introduci in ea. Ori saracul, a si recunoscut ca nu stie ce sa bage in ecuatia aia. Va pot spune din experienta mea de modelator in campul cercetarii operationale ca e al naibii de dificil sa lucrezi cu un model matematic( in cazul in care l-ai identificat corect) in care datele sunt aproximative. Hai sa zicem ca in economie mai merge, ca e pe tendinte, dar orisicum e foarte dificil. Asa incat atunci cand ii aud pe lautarii astia din Coalitie chiuind pe toate canalele media imi vine sa le iau scalpul.

  5. un liberal optimist spune:

    @VV,
    Ca veni vorba de matematica; cominoritarul DVoastra, Pambuccian ,este absolvent de Matematica cu specializare Informatica. Cel putin asa se lauda. Cum ma’sa mare sa se duca sa semneze ca prostul acel Acord? Nu l-or fi invatatat profesorii lui cum e cu modelele astea matematice?Din cate stiu, la Facultatea de Matematica, pe timpuri ,se studiau cam toate capitolele de Cercetare Operationala( stiti, Matematica aia descoperita de ingineri, pentru ingineri).

    • @ un liberal optimist

      Cand minoritatile decid in bloc, Pambuccian, ca lider al grupului, face ce zice majoritatea. Cand fiecare minoritate decide separat, face ce il mandatam noi., Adica, la investitura a fost contra (el si neamtul).

  6. Filip G spune:

    In timpul unei vizite oficiale in Anglia, Basescu e invitat la un ceai de catre Majestatea sa, Regina.
    Zambitor, Basescu o intreaba:
    - Mi-ati putea raspunde la o intrebare?
    - Desigur, raspunse Regina .
    - Ei bine, cuteaza Basescu, care credeti ca este esenta leadership-ului ? |Care este secretul unei bune conduceri?
    Cu un zimbet suav, regina raspunse:
    - In opinia mea, filosofia minimala a conducerii cere sa fii inconjurat de oameni inteligenti.
    - Si cum iti dai seama cine este inteligent si cine nu? – insista Basescu.
    - Foarte simplu, spuse regina , ridicandu-se, permiteti-mi sa va arat.
    Ii telefona indata lui Tony Blair, puse telefonul pe speaker si spune:
    - Domnule prim-ministru, va rog sa aveti amabilitatea de a-mi raspunde la o intrebare: mama dvs. are un copil,tatal dvs. are un copil, iar acest copil nu este nici fratele, nici sora dvs. Cine este el?
    Blair raspunse fara ezitare:
    - Sunt exact eu, Majestate.
    - Corect, spuse regina . Multumesc si la revedere, sir Blair.
    Apoi, privindu-l pe Basescu:
    - Ati inteles, domnule presedinte?
    - Da, majestate! Foarte interesant! Fiti sigura ca o sa folosesc aceasta lectie!
    Odata intors la Bucuresti , Basescu se hotaraste sa-l supuna la test pe Emil Boc.
    Convocat, Boc vine.
    - Draga Emil, ma intreb daca ai fi capabil sa-mi raspunzi la o intrebare.
    - Desigur, dle presedinte.
    - Ei bine, mama ta are un copil, tatal tau are un copil, copilul asta nu este nici fratele, nici sora ta. Cine este el?
    Boc isi roteste cateva clipe ochii intre tavan si podea si, finalmente, isi intreba presedintele daca i-ar putea acorda un ragaz de gandire.
    Intors la Guvern , convoaca pe data ministri , alaturi de care zaboveste cateva ore asupra problemei, fara sa ajunga la o solutie.
    Prada disperarii, il suna pe Blaga, la Senat:
    - Asculta, zi-mi si mie: maica-ta are un copil, taica-tau are un copil, si acest copil nu este nici frate-tau, nici sora-ta. Cine este el?
    Blaga raspunse pe data:
    -E simplu, sint eu.
    Mult mai usurat, Boc fuge glont inapoi la Cotroceni si intra gafaind in biroul lui Basescu- Stiu raspunsul, domnule! Stiu cine este blestematul asta de tip! E Blaga !!!
    De peste birou, mangaind usor spatarul fotoliului – gandindu-se, probabil, ce noroc are regina cu asa oameni inteligenti pe langa ea (englezii astia!…) – cu o nedismulata grimasa de dezaprobare, Basescu ii raspunde:
    -Gresit, tampitule!
    E Tony Blair!

  7. un liberal optimist spune:

    @Filip G,
    Ehehe,
    Nici Tony Blair nu mai e ce-a fost odata!

  8. cris spune:

    off topic – cind nu pricep ceva, ca e in afara cunostintelor mele, ascult, asa incit astept sa ma lamuriti ce e cu tratatul.

    Domnul dr. Astarastoae a anuntat ca in ultimii 4 ani au plecat 10.000 medici, la care se adauga cei care se pensioneaza, si s-au “produs” numai 7000 rezidenti. In total in Romania sunt 56.000 medici – procentul de medici plecati este deci foarte mare, situatia e tragica – va amintesc, starea de alerta privind deteriorarea sistemului de sanatate incepe atunci cind se pierd 2% din medici (OMS), starea de alerta in Romania in privinta medicilor ar trebui sa fie rosu-mov fonce. Si iar am auzit ideea de tip basisto-stalinist ( leaga iobagul de glie pune-i botnitza si biciuieste-l) ca cei care termina medicina sa fie obligati sa ramina in tara 3 ani si daca pleaca sa plateasca cheltuielile de scolarizare, ca doar oamenii muncii le-au platit scolarizarea prin impozite. Ca si cum asta ar rezolva ceva….

    1. In Romania, parintii studentilor la medicina platesc si ei impozite. Dar dincolo de asta ei sunt cei care le platesc mincare, casa, transport, carti, imbracaminte timp de sase ani, si, din cauza salariilor mizerabile pentru rezidenti, participa in continuare pentru inca trei ani de rezidentiat. Deci 9 ani. Iar dupa rezidentiat, doctorii, ca nicaieri in lume, eventual ramin someri pentru ca posturile sunt blocate.

    2. In Romania statul cheltuie pe cap de student roman 7100 lei/an – e ridicol; spune cit de mult investeste statul in formarea capitalului uman in sanatate. In Statele Unite cheltuiala este de 75.000 dolari/student/an plus.

  9. cris spune:

    Care e problema? – dincolo de starea deplorabila a sistemului medical.

    In multe tari cei care merg la medicina au posibilitatea de a-si plati singuri studiile pe un sistem special de credite. Studentul are posibilitatea sa ia un credit care sa-l sustina pe durata studiilor (si este un credit dat in conditii avatajoase, pe increderea ca acesta va cistiga un salariu decent ulterior, nu pe baza averii pe care evident nu o are la 18 ani), credit care re reimburseaza in conditii rezonabile o data ce incepe sa munceasca. E un sistem inexistent in Romania, la noi “banca” de la care se imprumuta studentul e familia, iar salarizarea ulterioara a medicilor, complet neadecvata, nu da nimanui posibilitatea sa plateasca un asemenea credit.

    Cum stimulezi accesul la facultatea de medicina pentru cei care nu au venituri si mai ales cum faci asemenea doctori sa se duca in zonele cu asistenta medicale deficitara?

    Pentru zonele rurale exista un sistem de sponsorizare de catre comunitatile locale si ministerul agriculturii. Sunt selectionati copii cu rezultate bune la invatatura si dorinta de a face medicina, si sunt sponsorizati pe durata studiului la medicina si rezidentiatului. Pentru sponsorizare, acestia se angajeaza sa se intoarca in localitatea respectiva pe o perioada de trei ani ( timp in care sunt platiti desigur ca orice alt medic). Daca se duc in alta parte aceasta sponsorizare devine imprumut pe care trebuie sa-l returneze.

    Mai mult, pentru cei care s-au imprumutat exista un sistem special in care daca merg la lucru in zone defavorizate ca asistenta medicala, pentru trei ani, se considera ca acest credit este achitat.

    Sunt deci mecanisme benefice si pentru medic si pentru comunitate. Pentru comunitatile cu deficit de asistenta medicala si pentru copii care nu au posibilitati financiare sa urmeze o facultate de medicina dar au inteligenta, talent si dorinta.

    Cam asa se face normal, nu in regimul ciocoiul, iobagul, botnitza si biciul. Poate ii dati ideea domnului dr Astarastoae, fiindca cei plecati nu se mai intorc, si formarea de medici trebuie stimulata si in acest sens ca si al salarizarii echitabile.

  10. un liberal optimist spune:

    Pai daca statul nu mai investeste nimic, decat studentii si parintii lor(bursele au disparut), nu-i mai leaga nimic de statul roman. De fapt statul roman basist nu mai investeste nimic in stat. E trist ca pleaca ,dar alta solutie nu au. Si cred ca orice parinte responsabil i-ar spune copilului sa-si caute alt viitor decat intr-o tara condusa de un guvern ticalos. Desi copilul si-ar dori sa se realizeze alaturi de colegi,prieteni, vecini, co-nationali, sa fie de ajutor bunicilor si parintilor. Pana nu operam cauza, nu putem identifica efectul!

  11. emi spune:

    Tratatul se refera la statele din zona euro, pe noi cine si de ce ne preseaza sa semnam? Oricum intra in vigoare dupa ce va fi semnat de douasprezece state DIN ZONA EURO. Este iar motiv sa distraga atentia de la probleme serioase.
    In alta ordine de idei, sa recuperezi intr-un an o douazecime din datoria publica mi se pare o exigenta SF pentru anumite state. Exemplu Italia care are datoria publica 120% din PIB. Ca sa ajunga la 60%, ar insemna ca timp de 10 ani sa plateasca 6% din PIB doar datorie publica, plus dobanzi care nu pot fi mai mici de 10% din PIB. Cu alte cuvinte state care deja au deficit nu sunt ajutate sa se stabilizeze intai si abia apoi sa-si reduca datoria publica, sunt fortate practic sa paraseasca zona euro sau sa-si cedeze suveranitatea. Cel putin asta am inteles eu.

  12. un liberal optimist spune:

    @emi,
    Ai inteles bine!
    1. Mult deficit este pe cheltuieli militare inutile.
    2. Mult deficit este pe datoriile private.
    3.Mult deficit este pe cheltuieli sportive, iarasi inutile. Cate performante sportive s-au mai obtinut in ultimii 30 de ani?
    Practic, ne mai minunam de performantele fotbalistice ale Realului si Barcelonei care s-au rezolvat doar pe investitii private.
    Privind cheltuielile militare: sunt fara miza pentru noi. E interesul USA pentru niste resurse minerale si atat. Sigur, m-as mandri ca roman sa am cele mai bune trupe de uscat, cele mai bune forte aeriene, cele mai bune forte navale. Dar pentru ce obiectiv geopolitic?

  13. un liberal optimist spune:

    @VV,
    Ce-ar fi sa-l invitati pe Voinea(stiti probabil ca pe timpul lui Tariceanu ne critica din rarunchi) sa va puna pe tabla ecuatia lui privind deficitul structural, dupa care sa introduceti niste parametrii luati la intamplare din urma cu 10-15 ani. Sau, ma rog, din urma cu 4-5 ani. Ati putea sa-l invitati si pe R. Soviani sa traga o emisiune la TMC.

  14. cris spune:

    Inteleg ca bolnavii de cancer sunt lasati fara citostatice si fara medicamente pentru durere, fara opiati. Casa de asigurari nu le plateste si producatorii acestor medicamente se retrag de pe piata. Vorbeam de eliminarea preferentiala a celor vulnerabili – cum se numeste sa iei dreptul la viata unor oameni, copii si adulti, care au cancere curabile? Dincolo de asta, cum se numeste sa lasi oameni cu niste niveluri de durere inimaginabile sa moara in chinuri? Daca dumneavoastra va trece durerea de spate ori de dinti cu un nurofen, in palierea durerii in cancer se ajunge la doze mamut, de cite 600 mg de morfina pe zi si chiar mai mult, ca sa le imblinzesti suferinta cit de cit – cancerele pancreatice, melanomul malign, tumorile cerebrale, metastazele osoase. Acesti oameni sunt torturati, trasi pe roata, arsi de vii de durere, zi de zi, minut de minut, clipa de clipa, saptamini si luni la rind. Cu ce sa-i ajuti, cu nurofen?.

    Cum e posibila asemenea nesimtire criminala? Sa li se ia pina si ultima farima de demnitate umana, in suferinta cumplita si moarte, este de o cruzime fara seaman. Dumnezeule, cind ajunge sa-ti fie mila de un ciine ori un de cal care sufera, ii omori. Daca respect fata de viata si demnitatea omului nu le e, macar mila cit fata de un ciine, sa-i omoare din start si pe bolnavii de cancer, nu-i asa? Pina la ce nivel de tragedie trebuie sa se ajunga, cu oameni ingropati de vii in zapada – sunt viermi nu-i asa, sa-si sape singuri tuneluri sa iasa la suprafata -, oameni in suferinta lasati sa moara cu zile si in chinuri. Nici asta nu este de ajuns? In timp ce oltean se ocupa sa dea bani pe “gazete de perete” comuniste cu nenorocitii de parlamentari din opozitie care le boicoteaza politicile criminale. Mi-e rau.

  15. Adrian spune:

    Mi se pare un pret prea mic platit pentru stabilitatea intregii monede europene. Astfel statele membre vor renunta in mod indirect la o parte din suveranitate in schimbul aplicarii acestor masuri. Parerea mea este ca acest tratat era necesar inca de la infiintarea monedei europene, si nu tocmai acum, cand am vazut deja efectele negative ale crizei.

  16. un liberal optimist spune:

    @Adrian,
    Continui sa cred ca infiintarea euro a fost calul troian varat in UE s-o distruga! Ca si toate cacialmalele de tratate ante si posterioare.

  17. tudor spune:

    @Adrian
    @un liberal optimist

    moneda euro nu poate fi viabile cu state membre cu asemenea decalaje, diferentele de competivitate va trebui sa le acopere cineva.

    asta se intimpla intotdeauna cind deciziile politice prevaleaza asupra realitatii economice: cineva scoate banul.

    graba noastra, cel putin afisata, de a intra in spatiul euro este o aflare in treaba ce nu exista/
    in primul rind nu viitorul euro este foarte incert;adica iti propui sa aderi la nu se stie ce
    in al doilea rind vom plati diferenta de competitivitate; noi, romanii.

  18. tudor spune:

    @vv

    vad ca pdl ul a declansat campania electorala; una murdara, normal
    sunt curios ce reactiee va avea opozitia.
    Indraznesc sa spun ca una moale; normal.

    Spun asta urmarind reactiile opozitiei in alte situatii importante (sa nu mi spuneti de protestul parlamentar, fiindca acolo usl ul a jucat la impuse).

    Pe rolul instantelor se afla dosarul ce priveste ilegalitatea pdl. In fapt, pdl ul este ilegal, justitiei ii ramane doar sa constate ilegalitatea si sa dispuna in consecinta.
    Normal, instantele o lalaie.

    N am auzit o vorbulita de la dna alina gorghiu pe tema asta, altfel extrem de importanta .
    Am mai scris aici, prietenul meu a contestat legalitatea concursului de ocupare a functiei de director al bibliotecii universitare.
    Primul termen se judeca zilele astea, dupa mai bine de un an.
    Pai asta e justitie?
    Iar pe dra in cauza n am auzit decat ‘am incredere in justititie’; atit a invatat ea la facultatea aia pe puncte pe care a absolvit o.
    Cica se viseaza si ministrul justitiei!

    M am infuriat fiindca idiotul ala de ion olteanu iese cu porcariile alea pe piata iar el n a fost in stare sa si inscrie partidul in registrul partidelor, iar opozitia il lasa sa si faca de cap.

  19. cris spune:

    @ VV, @ tudor

    daca oltean vrea sa prezinte cit ii costa pe romani sa plateasca parlamentarii opozitiei care protesteaza, boicoteaza sau ce Dumnezeu fac, pot sa stiu si eu, cit costa Romania politicile acestea imbecile si criminale pe care le adopta si le pun in practica cei de la putere? Cit costa coruptia pe care au ridicat-o la rang de politica de partid? Si, mai ales, cite vieti omenesti costa, nesimtirea, cruzimea, aroganta, timpenia dumnealor?

    • @ cris

      Mi se pare si mie o chestie absolut cretina sa judeci prestatia opozitiei dupa prezenta in Parlament. Daca ar fi sa judecam dupa ce fac in realitate, multi parlamentari ai puterii nu vin decat ca sa voteze ce zice guvernul. In constiinta lor sunt mai absenti ca noi. Si daca am fi in Parlament, ce am face in plus, cu un astfel de tratament din partea dumnealor?

  20. tiberiu spune:

    @VV
    1)In preambulul tratatului se precizeaza ca acele state care nu sunt in zona euro (deci si pt Ro)” pot avea obligaţii doar în temeiul dispoziţiilor titlurilor III şi IV din prezentul tratat cu privire la care acestea declară, la momentul depunerii instrumentului lor de ratificare sau la o dată ulterioară, că doresc să îşi asume obligaţii”
    2)La TITLUL 6 (care nu este obligatoriu pentru Romania)la art.14
    se precizeaza ca” Prezentul tratat intră în vigoare la 1 ianuarie 2013, cu condiţia ca douăsprezece dintre părţile contractante a căror monedă este euro să îşi fi depus instrumentul de ratificare, sau în prima zi a lunii care urmează depunerii celui de al douăsprezecelea instrument de ratificare de către o parte contractantă”
    3)Este clar deci ca Ro nici macar nu este obligata sa adere la tratat pana la 1.01.2013.Toata chestiunea este o gaselnita basista pentru a arata celorlalte tari ca el este mai “catolic” decat cei din zona euro, dar si ca sa fie bagat in sema si sa creeze o presiune pe opozitie care nu asculta de ordinele lui.

  21. emi spune:

    Sa spunem ca politicienii unor state cu probleme ar vrea sa semneze tratatul dar le e teama de supararea populatiei. Si ca ar mai fi nevoie doar de al doisprezecelea stat pentru ratificarea acordului. Ne-am putea trezi acceptati in zona euro, pentru ca noi ardem de nerabdare sa semnam? Ar fi o victorie rasunatoare pentru portocale?

  22. Sorin Muncaciu spune:

    Domnule Vosganian, nu stint intrutotul convins ca am citit acelasi text al tratatului fiscal. Totusi,citeva idei si comentarii se impun :
    1.Remarcati ca nu exista o definitie clara a mecanismului de corectie, cit si, neclaritate in cea ce priveste metodologia aplicarii acestui mecanism ” in dreptul UE” de al impune partii contractante. Tot in acest context, este foarte nebulos “dreptul UE de a impune legislatia decundara art2 paragraf 1.
    2. Este absolut necesara coordanarea art3 cu articolele aferente din Pactul de stabilitate votat, in necunostinta de cauza, de doamna Manescu la 16 nov 2012. Deasemeni, este imposibil de interpretat rolul Curtii Europene de Justitie in termenii art 3 fara cunoasterea detailata a art 260 si , mai ales 273 , din tratatul de functionare a UE.
    3. Art 3 aliniatul “e ” foloseste un limbaj absolut de” lasare in ceata”, adica, “… se declanseaza automat” sau ” masuri intr-un termen stabilit…. ” intrebari : de cine se declanseaza, ce inseamna un termen stabilit ??? nici paragraful2 din articolul 3 nu ne lumineaza asupra functionarii ” mecanismului de corectie din dreptul UE” ……
    4. definirea deficitului excesiv prin modificarea regulamentului UE nr. 1177 din nov8 2011 trebuie vazut negru pe alb, deasemen si art 126 din tratatul de functionare a UE , altfel, art4 nu se poate interpreta.
    5. Articolul 5 ne baga direct cu capul in gard obligindu-ne sa adoptam ” reforme structurale” menite sa …bla,bla,bla stabilirea acestor reforme este obligatorie si ,din nou, in dreptul UE.
    6. Articolul 7 este praf in ochi , oricind se poate constitui o majoritate de interese si manipulari care sa sugrume o minoritate incapatinata… .
    7. Articolul 8 se reitereaza dreptul Curtii de a baga pe git o hotarire daunatoare pentru o parte, la instigarea Curtii de o alta parte piricioasa…, halal armonie intre parti…
    8. Bine inteles ca, in dispozitiile generale exista un paragraf care spune ca prezentul tratat nu modifica ” in nici un caz” conditiile economice (impuse) de camatarii ECB , bancile comerciale ale statelor membre sau “prietenii ” de la IMF. Cu alte cuvinte , indiferent cit de greu va fi capastru economic impus de ” mecanismul de corectie impus de UE” datoriile fata de bancheri trebuie platite , chiar daca, in procesul camatariei piere poporul partii contractante… Halal grija pantru om-cetatean european…
    Acestea au fost citeva remarci , in graba …..

  23. emi spune:

    De ce trebuie semnat tratatul de 12 state si nu de 14 (majoritate simpla)?

  24. lordul john spune:

    @all

    off topic

    “Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a declarat, vineri, cu ocazia “Zilei Dezrobirii Romilor din Romania”, ca Guvernul si Ambasada SUA sunt pregatite sa ajute romii romani sa ajunga la egalitatea deplina cu ceilalti, scrie Mediafax. Ambasadorul SUA a mai precizat ca acestia trebuie sa se organizeze in formatiuni politice care sa le ceara drepturile.”

    Partide etnice?

  25. lordul john spune:

    @VV

    e citat de pe hotnews

  26. Sorin Muncaciu spune:

    Domnule Vosganian, poate veti fi surprins dar, pactul asta are dintisori, sa roada in caz de nevoie. Depinde pe cine va roade pactul !! Nu sint convins ca, birocratii de la UE vor scapa ocazia sa faca jocul patronilor lor.

  27. emi spune:

    “Partile contractante” sunt 25 din 27, lipsesc Regatul Unit si Republica Ceha.
    Zona euro inseamna 17 din cele 27 de state din UE plus 4 microstate Andorra, San Marino, Monaco si Vatican care apartin zonei euro dar nu apartin UE. Ele au drept de vot.
    Ceva suna fals.

    • @ emi

      NU e fals. La sfarsit se face distinctia intre tarile euro si non-euro si se vorbeste de conditiile in care tratatul devine relaitate. Tarile non-euro nu au drepturi, nu au decat obligatii, ma rog, daca si le asuma singure.