IV. Ce ar fi însemnat aplicarea Tratatului, dacă România l-ar fi aplicat din 2005 încoace

După ce am arătat că, având în vedere condiţiile concrete în care se află societatea românească, prevederile art. 3.1.a ale Tratatului, privind necesitatea menţinerii unui excedent bugetar (sau, in cel mai rău caz, o poziţie bugetară echilibrată) sunt, practic, imposibil de respectat pe termen mediu (2013 – 2015), să vedem în ce măsură prevederile alineatelor următoare înlesnesc încadrarea în prevederile Tratatului. Iată care sunt acestea:

(b) regula prevăzută la litera (a) se consideră respectată dacă soldul structural anual al administraţiei publice respectă obiectivul pe termen mediu specific ţării respective, astfel cum este definit în Pactul de stabilitate şi de creştere revizuit, cu o limită inferioară a deficitului structural de 0,5 % din produsul intern brut, la preţurile pieţei. (…)

 (d) atunci când raportul dintre datoria publică şi produsul intern brut, la preţurile pieţei, este semnificativ sub nivelul de 60 % şi când riscurile în ceea ce priveşte sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice sunt scăzute, limita inferioară a obiectivului pe termen mediu
specificat la litera (b) poate atinge un deficit structural de cel mult 1,0 % din produsul intern brut, la preţurile pieţei.

Se pune întrebarea firească: ce deosebire există între deficitul bugetar, aşa cum l-am utilizat până acum, şi deficitul structural? Cât de corelaţi sunt aceşti doi indicatori şi cât de diferiţi pot fi ei?

Cheia în aflarea răspunsului la această întrebare este un alt indicator, neutilizat deloc până în prezent în dezbaterea publică românească, şi anume PIB-ul potenţial. Noi am vorbit mereu în termeni de PIB realizat, de evoluţia PIB de la un an la altul şi ne-am definit perioadele de expansiune şi pe cele de recesiune funcţie de acesta. Va trebui să ne obşnuim să introducem în dezbatere şi PIB-ul potenţial.

Trebuie să acceptăm faptul că nici în ceea ce priveşte PIB-ul potenţial nu există definiţii şi metodologii unitare. Să pornim, însă, de la următoarea definiţie pe înţelesul tuturor:PIB-ul potenţial este definit ca acel nivel al PIB-ului la care toţi factorii de producţie sunt utilizaţi deplin, adică piaţa muncii şi piaţa de capital sunt în echilibru.”

În situaţia în care forţa de muncă este utilizată pe deplin, adică prin atingerea unei rate naturale a şomajului, PIB-ul îşi atinge potenţialul. Dacă forţa de muncă nu este utilizată pe deplin, adică există şomaj peste nivelul său  natural (care poate fi definit fie ca rată a şomajului, fie ca populaţia angajată în totalul populaţiei active) putem spune că PIB este sub potenţial. Dacă forţa de muncă este utilizată în exces, atunci, pentru a atrage forţă de muncă suplimentară, angajatorii trebuie să mărească salariile la un nivel care sporeşte consumul, creind presiuni inflaţioniste. Tot astfel şi în ce priveşte capitalul. Utilizarea lui în sectoare volatile, speculative poate „înfierbânta” economia, ducând la presiuni inflaţioniste ori la dezechilibre ale balanţei externe.

Economia unei ţări are o evoluţie ciclică. Perioadele în care economia funcţionează sub potenţial alternează cu cele în care economia funcţionează peste potenţial. În general, pe perioade mai lungi de timp, ca medie, PIB-ul real şi PIB-ul potenţial tind să se egalizeze. Acesta este şi cazul României, dacă avem în vedere perioada de un deceniu şi jumătate 1997 – 2012. Relaţia dintre PIB real şi cel potenţial, aşa numitul output gap a alternat, după cum urmează: între 1997 şi 2003 PIB real a fost sub potenţial, între 2003 şi 2008 PIB real a fost peste PIB potenţial, iar după aceea PIB real a fost iarăşi sub potenţial.

Acum, cu scuzele de rigoare, voi încerca să simplific la extrem explicaţia. Se consideră că în perioadele în care PIB se află peste potenţial, economia dispune de venituri de natură ciclică, pe care le va pierde, în viitor, când PIB se reîntoarce la potenţialul său, de aceea este bine să-şi redimensioneze deficitul, astfel încât, în perioade de recesiune, să existe spaţiu fiscal pentru menţinerea deficitului la un nivel controlabil. Acesta este sensul utilizării deficitului structural.

În urma acestei logici, rezultă că, în perioade de expansiune economică, deficitul structural este mai mare decât deficitul bugetar. În schimb, în perioade de recesiune, deficitul structural este mai mic decât cel bugetar. Diferenţa dintre cele două tipuri de deficite este direct proporţional şi de acelaşi semn cu ceea ce am numit output gap.

Iată, ca exemplificare, seria de date 2005 – 2012, aşa cum apare în Raportul Consiliului Fiscal din anul 2011 (datele din 2011 sunt preliminate, iar cele din 2012 sunt prognozate), în baza calculelor Comisiei Europene:

 UM – % PIB                 2005    2006    2007    2008    2009    2010    2011    2012

 Deficit bugetar             – 1,2     -2,2      -2,6      -5,7      -8,6      – 7,3     – 4,4     – 3,5

consolidat

Deficit structural          – 2,3     – 4,4     – 5,1     – 8,9     – 8,6     – 6,1     – 3,5     – 2,6

Pentru a înţelege impactul aplicării Tratatului, să ne imaginăm cum ar fi trebuit să fie execuţiile bugetare, astfel încât să ne încadrăm în limita celor 1%. Practic, în perioada 2005 – 2008 România ar fi trebuit să aibă excedent bugetar. În anul 2007, de pildă, excedentul bugetar ar fi trebuit să fie în jur de 2%, iar în 2008, de peste 3% (2,5% potrivit ultimelor estimări)! În anul 2009, faţă de un deficit de aproape 9%, ar fi trebuit să avem un deficit de 1%, cu alte cuvinte, cheltuielile bugetare ar fi trebuit să fie mai mici cu 10 mld lei, adică cu peste 20% din cheltuielile reale. Cum s-ar fi putut face asta în 2009, e greu de explicat.

Nu vreau să comentez acum aceste cifre, deşi, în opinia mea, deficitele structurale ale României sunt calculate după metodologii din cale-afară de aproximative. Am dorit doar să prezint această serie de date, pentru a putea să imaginăm un posibil scenariu al aplicării Tratatului, dacă el ar fi funcţionat din 2005 încoace.

Teoria ne spune că,  pe termen lung, aşa cum PIB-ul real, în medie, se apropie de PIB-ul potenţial, şi deficitul bugetar se apropie de cel structural. Ceea ce înseamnă că România ar trebui să aibă un deficit de cel mult 0,5% din PIB, ca medie pe următorii, să zicem, zece ani sau, dacă se acceptă că ne încadrăm în condiţiile alineatului 3.1.d, cel mult 1% din PIB.

Să facem o scurtă socoteală, ce-ar fi însemnat dacă am fi aplicat Tratatul din 2005 până acum. În această perioadă ar fi trebuit să cheltuim cu cca 25 mld euro mai puţin. Cam cât toate cheltuielile bugetare ale anului 2006. Era posibil? Răspunsul nu poate fi dat prea uşor.

Care ar fi scenariul pentru viitor, în comentariile de mâine.

74 Responses to “IV. Ce ar fi însemnat aplicarea Tratatului, dacă România l-ar fi aplicat din 2005 încoace”

  1. hermann spune:

    Imi amintesc de anii 2006-2007 cand ma mai intalneam in avionul de Washington cu Luci Croitoru care facea naveta intre DC si Bucuresti si discutam despre Capitalismul si politica de tip Dambovitean!
    Sa nu mai zic ca stau de vorba cu parlamentarii de provincie, mai ales din Ardeal, Banat si Moldova si imi povestesc cum la inceput de mandat te duci cu ganduri curate si cu dorinta de a face treaba si dupa 4 ani te dezumanizezi acolo si nu te mai recunosti in oglinda pentru ca sistemul bolsevic functionaresc inca este viu si te acapareaza.
    Si acum din spusele lui Luci care sunt si in asentimentul meu:

    Din pacate si guvernarea noastra a promovat si dezvoltat aceasta mentalitate retrograda si nu a facut nimic din punct de vedere al justitiei si al spatiului de evaziune fiscala de cateva mld. de EURO care se tolereaza de 20 de ani incoace!
    Zilele trecute povesteam cu cei care lucreaza in zona biroului FBI deschis la Rm. Valcea si spuneau ca acum inteleg americanii de ce hipermarketurile si supermarketurile sunt in plina dezvoltare in Romania si sunt mereu pline, din cauza spatiului fiscal de evaziune fiscala estimat de ei la 9-12mld de Eur (agricultura, turism, servicii, energie etc)
    Si acum Luci:

    “Capitalismul” de Dâmboviţa
    În România, clicile (acea simbioză apărută după revoluţie între creatorii de reguli şi noile “elite” de afaceri) au capturat economia încă din decembrie 1989. Criza actuală din România este în primul rând expresia eşecului guvernelor de a instaura capitalismul. Economia de piaţă se bazează pe principiul că oamenii sunt liberi să exploateze oportunităţi şi să evalueze riscuri în limite stabilite prin legi. Cei care reuşesc sunt liberi să ia profiturile, iar cei care fac pierderi trebuie să plătească.

    În România suntem departe de principiile la care m-am referit. În primul rând, întârzierea cu care au fost adoptate anumite reguli bune fac să lipsească antreprenorul adevărat. Sunt prea mulţi antreprenori “de carton”. Cu unele excepţii, antreprenorul român a rămas cu trăsăturile pe care le-a identificat Gusti cu multe decenii în urmă: el se uită spre bugetul public aşteptând să pice ceva.

    Antreprenorul conectat la fondurile bugetare nu vede în orice o oportunitate, aşa cum se întâmplă în capitalismul bazat pe pieţe libere, ci vede oportunităţi în orice proiect bugetar. Unii dintre aceşti antreprenori sunt clienţi politici.

    Ei nu se îmbogăţesc din riscurile pe care şi le asumă pe banii proprii, cum ar fi normal, ci din “alocările”care îi favorizează în raport cu alţii. Proverbul “spune-mi cu cine umbli ca să-ţi spun cine eşti” funcţionează şi în varianta “spune-mi cine este la putere ca să îţi spun cine câştigă licitaţiile pentru proiectele finanţate din bani publici”.

    În al doilea rând, aceşti antreprenori “de carton” nici nu evaluează şi nici nu-şi asumă vreun risc de contrapartidă. Ei sunt la adăpost. Chiar dacă plăteşte cu întârziere, bugetul până la urmă plăteşte.

    Plăteşte însă un preţ suficient cât să acopere şi perioada de întârziere. Această dobândă implicită este inflaţionistă. Dar plătitorul de impozite este captiv, nu are ce să facă. Antreprenorii conectaţi la bugetul public reflectă mai degrabă un defect al aparatului de stat decât caracterul malefic al afacerilor lor.

    În al treilea rând, ceilalţi antreprenori care îşi asumă riscuri nu sunt în mod necesar liberi să ia profiturile. Profiturile estimate pentru investiţiile de astăzi ar putea pur şi simplu să nu se materializeze din cauza schimbărilor prea dese ale sistemului de impozitare.

    În sfârşit, în economia României nu toţi cei care fac pierderi suportă consecinţe. În relaţia cu statul continuă să opereze restricţiile bugetare slabe. Multe entităţi de stat, sau chiar private dacă sunt too big to fail, sunt salvate de stat ex post. Firmele au arierate către bugetul public de aproape 3,3 procente din PIB, cea mai mare parte venind de la companiile de stat. Dar, parţial, aceste arierate se şterg din când în când, sub diferite pretexte.

    PS de luni incep asa cum am promis sa fiu mai concis si sa propun in puncte un program de guvernare pe puncte simplu si usor de diseminat pentru popor care ar trebui sa il promovam, dar cu cine, cu cine d-le … niste tarani ca tot suntem in anul Caragiale

    • @ hermann

      Sunt de acord cu tine ca aceasta criza nu este una a capitalismului, ci a statutului. Si ca economia s-a liberalizat transformand relatiile de nfluenta din perioada comunista in relatii financiare, dar cu aceeasi actori, cel putin in primul deceniu.

  2. Dan spune:

    Comentariul lui Hermann atinge una din problemele sustinerii deficitului structural pe termen mediu si lung: structura capitalismului romanesc. Daca judecam pe orizontul analizat, vedem ca investitiile nete tind sa fie nule, ceea ce anuleaza la fel sansele de crestere economica. Esenta teoriei economice dominante este ca oamenii sa prospere. Ori, in absenta cresterii generale, oamenii nu pot prospera decat daca statul saraceste, adica isi reduce componenta sa de cerere. In Romania, statul inca are o foarte mare componenta de crestere (sau de recesiune) prin investitiile pe care trebuie sa le faca intr-o tara saraca precum este Romania. Daca deficitul structural este un criteriu atat de strict, in niciun caz el nu va da posibilitatea angajarii de resurse suplimentare de crestere. Ne vom inscrie intr-un proces de cvasi-stagnare ce ne va tine inca si mai departe de obiectivele de convergenta sociala, pentru ca cinci indicatori macro-economici ar putea fi respectati, insa cu ce ne-ar ajuta mai mult moneda Euro?

  3. antimarinari spune:

    Iata ca asa cum spune hermann , PIB-ul potential este cu siguranta mult mai insemnat , iar acesta poate deveni real sau realizat daca se si vrea…
    nu suntem lunatici sa credem ca din prima zi se va rezolva in proportie de 100% problema , dar este clar ca “sistemul” acesta excesiv de permisiv cu voie de la “stapanire ” si “fara consecinte” pentru practicanti trebuie sa fie retezat din fasa.
    este parte din misiunea aceea pe care o aveti/avem cu totii de realizat , societatea dreapta , fara de care totul este in zadar.
    conformarea voluntara ( pentru care trebuie create conditii reale), un sistem al impozitelor cumsecade, flexibil (ca numar, ca procentaj din venituri , ca formalitati ) si un sistem sanctionator cu mult mai dur( care sa apere societatea si nu “clicile” de care vorbeste hermann, … care sa mearga si pana la 30 de ani de interdictie in a avea o firma, in a desfasura o activitate ,etc) sunt conditiile unui PIB cat mai real, printre altele ( parerea mea de neeconomist )

  4. Filip G spune:

    PIB-ul meu a scazut .
    Noroc ca am avut ceva economii.
    In 2011 am consumat peste venituri circa 2000 Euro
    - Taxe Facultate pentru fiicame
    - Plata energiei electrice pentru lunile de iarna circa 600 lei pe 2 luni{nu exista gaz la conducta}
    -Singura sansa se reusesc este agricultura,am o mica afacere.
    Dilema mea este:
    Sa pastrezi economiile ori sa investesc mai departe?????????
    Sa astept roadele muncii mele si sa pastrez economiile?
    Depind de mine 4 persoane
    Norocul meu este ca am terminat cu bancile.
    Iar diminuarea investitiilor,reduce speranta unor profituri posibile.
    Situatia mea se rasfrange asupra multor persoane,iar cand incetezi sa speri e FALIMENT CERT.
    La fel este si cu PIB-ul Romaniei.

  5. Un liberal optimist spune:

    @Filip G,
    “PIB”-ul unei familii nu este similar Pib-ului unui stat. O familie reactioneaza mult mai rapid cu mediul economic decat un stat.
    In general ,economiile unei familii sunt utile pentru ca lasa acesteia o libertate de miscare mai larga. Un stat daca face economii ele sunt risipite pe prostii de amploaiati. Si aici nu vorbesc numai de Romania. Ex. China are multa rezerva valutara. A crescut nivelul de trai al chinezului de rand?

  6. Filip G spune:

    @Un liberal optimist
    Sunt de acord cu tine,am muncit o viata iar in aprilie depun dosarul de pensie.
    Ma retrag in agricultura pentru perioada de vara.
    Daca produc o sa vand apoi cumpar,iar daca cumpar platesc TVA
    Eu consider ca e suficient impozitul de 24%la micul producator.
    Am ajuns o tara de consumatori fara sa producem.
    Cum platim datoria tarii?
    Nu toti suntem baieti destepti!

  7. Un liberal optimist spune:

    @Filip G.
    In Romania este greu sa traiesti din agricultura. Ideal ar fi sa ai o “ferma totala” , in scopul valorificarii tuturor resurselor fermei. Lucru absolut posibil intr-o economie asezata, nebruiata de globalism si troglodism.Nici inainte de globalizare nu era atat de usor, acum este chiar imposibil. Azi am cunoscut un fost colonel care are o ferma totala la Snagov, dar si o supraspecializare pe apicultura(100 de familii). Practic are supraproductie dar n-are piata.Norocul lui ca are pensie ca si tampon de supravietuire.

  8. Un liberal optimist spune:

    @Filip G,
    Mi-a mai propus omul un targ tentant:sa-mi dea 20 de stupi cu conditia sa-i fac rost de clienti. Sper sa-i fac rost de clienti, dar de cei 20 de stupi n-am timp sa ma ocup. Si daca ma ocup ce?
    Are Romania o populatie atat de educata incat sa consume produse ecologice?

  9. Un liberal optimist spune:

    @VV,
    E adevarat ca cele 25 miliarde nici n-au intrat toate in economia reala. De regula spagile se duc in banci straine , producand valoarea acolo. Sa presupunem ca au intrat 10 mld. Dupa o guvernare criminala, majoritatea investitiilor s-au topit. Sigur, luand in calcul sutele de mii de investitii marunte realizate la un moment t si care, prin politici antieconomice, au disparut.

    • @ un liberal optimist

      Nu poti sa dai un singur raspuns la intrebarea asta. Cata vreme banii s-au cheltuit, au intrat in economia reala, ca nu puteai sa cheltui cumparand smirna de la ingeri. Problema e aceea a eficientei.

  10. anca spune:

    @un liberal optimist
    Ma inscriu la cumparat de miere! De aproape un an am inlocuit zaharul cu mierea (doar la cafenele sunt nevoita sa-mi indulcesc cafeaua cu zahar).

    • @ anca
      @ un liberal optimist

      Ce ti-am zis ca o sa gasesti cumparatori? Hai sa facem un falanster cu membrii clubului nostru., Sa avem cizmarul nostru, croitorul nostru, vanzatorul de miere. O sa trebuiasca atunci sa avem si securistul nostru, si spionul nostru…

  11. Un liberal optimist spune:

    @anca,
    Cati ca tine?Observ cu ingrijorare cat de mult se consuma sucurile la PET. Sau cum se bat romanii la ulei pe promotii. Ma refer la uleiul acela presat la cald. Sau la mezeluri ieftine.
    Am vazut un reportaj englezesc despre Mongolia. Avea o tema interesanta:mostenirea culturala a lui Ginghis Han. Ideea era ca desi mogolii sunt foarte saraci, mancand numai din ce le da natura si practicand miscarea fizica(necesara supravietuirii) sunt un popor foarte sanatos.
    Legenda spune ca Ginghis a infiintat scolile si spitalele gratuite(sec 14!).

  12. anca spune:

    @un liberal optimist
    Se bat pe promotiile astea si pt ca unii sunt foarte saraci. Nu e ieftin sa mananci eco.
    Interesant Temujin asta, il stiam doar de unificator al triburilor mongole si de cuceritor.

  13. Un liberal optimist spune:

    @anca,
    Nenorocirea e ca sunt si needucati. Cred ca ai vazut ca bietii crescatori de animale pleaca de prin targuri cu ele nevandute.Daca mergi la tara, te roaga sa le cumperi carnea de vitel, gastele, ratele curcile etc. Sigur, nici nu trebuie sa cumperi porcul sau vitelul intregi, dar oamenii intai isi aduna clientii, optiunile lor(marketing primar!), dupa care decid daca sacrifica animalul. Pobabil s-a pierdut si stiinta aia straveche de a-ti prepara mancaruri sanatoase in bucatarie.
    Imi aduc aminte ca acum multi ani cand lucram in minister, pe drumul spre casa am trecut pe la un depozit en gros(cred ca nu aparusera hipermarketurile) sa cumpar niste PET-uri de apa plata pentru fata mea. Le cumpar, soferul de serviciu ma ajuta sa le duc la masina. Cand sa plecam spre casa, soferul, imi zice asa, cu oarecare ciuda:”Sefu’ apa de asta va pot vinde si eu de la mine din fantana mult mai ieftin!”.
    Cand mergem la Baduleasa, fata mea imi zice:”Sefu’, cat ma costa apa asta de fantana!”

  14. cris spune:

    In Romania multe calcule sunt aproximative, aminteam raportarea somajului frictional in loc de cel structural, adica fotografia polaroid, instantul, in loc de imaginea de ansamblu care iti spune care sunt deficitele majore in modul in care se concep niste politici economice.

    In calcularea PIBului potential despre care vorbiti se ajunge din nou la echilibrul intre piata muncii si piata de capital.

    Cum se poate crea acest echilibru daca piata de capital e infestata pe de o parte de coruptie, pe de alta de aceeasi mentalitate instant a tunului prin care unul se imbogateste in scurt timp, nu construieste de fapt nimic durabil ci isi face averea distrugind orice in jur?

    Cum se poate vorbi de o piata a muncii coerenta daca nu se da nici un dram de atentie celui mai pretios capital, cel uman, si dezvoltarii acestuia? Daca vorbim de educatie in acest sens, nu exista o corelare a sistemului de educatie cu necesitatile economice, ca sa nu spunem ca din putzul gindirii basiste apare doar necesitatea de a avea timplari si tinichigii, nici vorba de o structurare a educatiei si scopul acesteia de a crea niveluri dinamice de profesionalism si specializare. De salarizare pe masura profesionalismului, adica de incentivul major care stimuleaza “forta de munca” spre performanta nici sa nu amintim, caci nu exista. De sanatate, un alt parametru al “fortei de munca” ce sa mai vorbim – in actuala conceptie lucrezi cit esti sanatos si in putere, daca exista vreun deficit de sanatate, in loc ca acesta sa poata fi corectat, omul, indiferent de capacitatile sale, este bun de aruncat la tomberon (un Stephen Hawking nu ar avea voie sa existe in Romania, de un Steve Jobs, care a continuat sa lucreze ani dupa ce a fost diagnosticat cu un cancer de pancreas nici vorba – acesti oameni in conceptul basist ar trebui rasi de pe fatza pamintului din start, sunt “asistati”).

    Daca semnarea unui asemenea tratat de stabilitate fara sa pricepi despre ce e vorba este snobism ridicol, (de-a dreptul ciobanesc, vorba barosanului), atunci cind se analizeaza mai in detaliu se vede ca ajungem iar la tichii de margaritar si acoperisuri cu turnulete si alte farafasticuri puse peste case nu de chirpici ci de-a dreptul decrepite si mincate de carii. Guvernantii obliga Romania sa traiasca din instanturi, expediente, din peticiri si cioburi; cum pot sa se repeada sa semneze un tratat de stabilitate in asemenea conditii?

    Ajung sa vad aceasta actiune iar ca pe ceva instant, nechezol instant ca asa a dat din picior basescu si caprele portocalii asa trebuie sa behaie in cor. Nu ca pe ceva care sa indeparteze “populismul”, ci ca pe un tratament cosmetic pe care sa-l aplici unui muribund, in loc sa-i tratezi bolile. Asa, ca sa arate roz in obrajori in cosciug desi pe dinauntru a fost ros de ciuma in timp ce tu, guvernant, i-ai dat cu parfum de cocofifi si praf in ochi. Cumva pe aceeasi linie de “gindire” cu patinoare, terenuri de fotbal si gondole in locuri care nu au nici macar strazi ori canalizare.

    • @ cris

      In evaluarea factorilor de capital nu se ia in calcul coruptia. Ea intervine atunci cand sunt repoartizati factorii, adica in functionarea economiei. Un lucru e , insa, cert, coruptia reduce PIB-ul potential in viitor.

  15. Un liberal optimist spune:

    Evident, @cris are dreptate. Am mai comentat ca Raportul Consiliului Fiscal este viciat, dar Maestrul trebuie sa lucreze cu datele astea oficiale. Nici rapoartele INS nu sunt corecte, precum nici cele ale BNR. Dar chiar si cu datele astea oficiale introduse intr-un model economic concluziile sunt catastrofale. Mi-am trait mai mult de o treime din viata pe timpul comunismului. Parca si oficialii aia aveau mai mult bun simt decat basistii astia etnobotanici. Cu aia puteau sa dialoghezi, sa-ti impui un punct de vedere rezonabil, te mai lasau sa demonstrezi ce poti. Astia sunt beton! Bine ca si presa romaneasca e vai de capul ei!

  16. Mihai ANDREI spune:

    @ un liberal optimist
    Văd o legătură între tema ultimelor zile şi problema ridicată de tine, cu produsele bio/eco.
    După părerea mea, a semna tratatul în forma actuală va condamna România la subdezvoltare faţă de celelalte ţări UE – nu poţi spera să depăşeşti Mercedesul cu un Trabant ci, dimpotrivă, ecartul va creşte. Dacă nu faci un pic altfel decât ei n-ai cum să-i ajungi din urmă, şi nu stau acum să-l psihanalizez pe băsescu ca să vedem ce dezechilibre mentale îl împing pe căi stupide şi sadice, de tipul deficitului structural zero.
    Una din căile / resursele mai “altfel” ar fi şi agricultura eco. Ştii bine că dincolo acest cuvânt – bio sau eco – se foloseşte mult mai riguros decât la noi. Nu e suficient ca un produs să fie neindustrializat, ţărănesc, pentru a căpăta această certificare. Una din primele condiţii sine qua non este ca pământul pe care a fost cultivat produsul respectiv (sau pe care s-au hrănit animalele respective) să nu fi fost tratat cu îngrăşăminte chimice de mulţi ani în urmă.
    Ei bine, asta se întâmplă la noi cu câteva milioane de hectare, din cauza destructurării iliesciene a agriculturii de după ’90. E ca o bogăţie naturală. Cu o strategie naţională, guvernamentală, la noi s-ar putea obţine producţii bio/eco într-un termen mult mai scurt şi cu investiţii mai mici decât în ţările dezvoltate ale UE, care n-au lăsat niciodată pământurile nelucrate sau lucrate medieval, ca la noi.

  17. emi spune:

    Daca Romania ar fi aplicat tratatul din 2005 incoace, ar fi trebuit sa cheltuie mai putin si nu se mai imprumuta. Asta inseamna dupa parerea mea ca aplicarea tratatului impune responsabilitatea cheltuirii banului public, planificare, disciplina economica. Problema este ca daca Guvernul investit nu este in stare sa respecte regulile, asta inseamna spitale inchise si analfabeti [stilizat vorbind].
    Avem totusi nevoie sa investim si in dezvoltare si de aceea sustineti deficitul de 1%. Vorbind pe intelesul tuturor, inca avem nevoie sa rostogolim imprumuturile la banci, nu le putem achita inca, pentru ca toate sectoarele bugetare [cu mici exceptii portocalii] sunt epuizate din pricina a doi ani de lipsuri crunte.
    Asta ati vrut sa-mi spuneti mie, excontabil roman?

  18. anca spune:

    @cris
    Parfum de cocofifi?! Cocofifi parca era o maimuta de BD.

  19. anca spune:

    @VV
    Il avem spion pe aurel.

  20. Un liberal optimist spune:

    @Mihai ANDREI,
    Cred ca nu prea ai dreptate. Destructurarea asta a terenurilor despre care faci vorbire nici nu s-a intamplat. Sunt milioane de persoane care inca mai au terenurile(proprietatile) in indiviziune. Pe langa faptul ca sunt inca sute de mii de procese verbale pentru care nu s-au emis titluri de proprietate, plus milioanele de titluri de proprietate in indiviziune, rezulta cateva milioane de terenuri(proprietati) care nu se supun regulilor circulatiei bunurilor. Eu nici nu prea inteleg cum naiba se acorda subventiile pe hectar(magnitudinea fraudelor este uriasa).
    Pe de alta parte, nivelul de poluare este redus in Romania. Pur si simplu fermierii n-au bani pentru imputuri chimice. La mine in Baduleasa majoritatea locuitorilor aveau fantani sapate la mica adancime(7-8m). Pana acum 2 ani nu le puteau folosi. Asa incat mergeau la asa-numita Fantana a lui Badan(porecla bunicului socrului meu , care o construise din banii lui prin anii’30 si pe care n-avem titlul, avand in vedere ca este de interes comunitar) pentru a se aproviziona cu apa pentru uz casnic si pentru animale(treceau prin fata casei noastre). De doi ani acel exod a incetat deoarece apa din fantanile lor au redevenit curate. Am vorbit cu arendasii;prefera culturile ecologice pentru ca obtin preturi foarte bune pentru produse. Au crescut si profiturile lor, dar si ale arendatorilor. E mare bataie in schimb pe composturile animale.
    Adevarul este ca realitatea din batatura este mai a naibii decat aia de la TV.

  21. Mihai ANDREI spune:

    @ un liberal optimist
    Îmi răspunzi sibilinic: “Pe de alta parte, nivelul de poluare este redus in Romania. Pur si simplu fermierii n-au bani pentru imputuri chimice.”
    Având în vedere că exact la acest fenomen m-am referit şi eu ca potenţială bogăţie naturală pentru o strategie de stimulare a agriculturii bio, cum se face că nu prea am dreptate ? Referirea la Legea 18 a fost colaterală, fără importanţă în discuţia noastră.

  22. Un liberal optimist spune:

    @VV,
    @anca e desteapta foc. Mi-a luat commentul din tastatura, in legatura cu spionul. De aceea propun s-o trimitem la specializare( pe banii falansterului!) pentru postul de contraspion!
    Maestre, vorbind serios, cunosc multi romani capabili, invinsi de piata globala, coruptie si lipsa de educatie a consumatorilor. Daca va mai aduceti aminte ,prin anii ’90 cetatenii fostei RDG isi promovau intre ei doar produsele fabricate in teritoriul lor pentru a-si mentine economia. Pentru ca si la ei a fost un jaf mai mare ca la noi. Fapt care il stiu de la refegisti(pentru ca si lor le-au scazut veniturile la jumatate in perioda aceea si nici macar nu prea si-au revenit).Asa ca sa nu ne mai dea lectii Herr Merkel, ca si ea provine tot din RDG(sefa UTC cu rang mai mare decat MRU).

  23. emi spune:

    Basebocul ar fi fost cel mai fericit daca in 2008 era excedent 3%. Avea si el cu ce sa “construiasca” autostrada aia cu care ne ameninta la fiecare discurs. Asta nu inseamna ca am fi avut autostrada.
    Raspunsul meu stilizat si priceput de oricine suna asa: scoala in care am invatat si eu si baiatul meu, in 2005 avea buruieni in curte, crescute din ciment, zidurile erau crapate de vedeai lumina prin crapaturi [scoala data in folosinta in 1973]. Pur si simplu se prabusea. In 2009 era parca alta scoala, parea noua. Mi se pare normal sa fie cheltuit un ban care exista, pentru intretinerea si dezvoltarea obiectivelor de interes public.

    • @ emi

      Era imposibil sa fi avut excedent in 2008. Boc si Geoana ar fi racnit ca din gura de sarpe, ne-ar fi dat motiuni peste motiuni daca taiam ceva la salarii sau la pensii. Ce sa mai zicem ca mai voiau sa dea 50%.

  24. Un liberal optimist spune:

    @Mihai ANDREI,
    Crede-ma, am raspuns la obiect! Mai citeste o data!

  25. Un liberal optimist spune:

    @emi,
    Fii fericita ca n-a desfiintat-o funebru! Sa stii ca mie mi-a placut foarte mult ministrul invatamantului de la Iasi. Nu era profesor, doctor, academiciam, dar a investit in aia 2 ani cat n-a investit nimeni in educatie. Ca si Nicolaescu in Sanatate(nefiind medic!).

  26. cris spune:

    @ anca

    nu e spion e doar flasnetar, “Bond, James Bond” e “maimutza, maimutza cu flasneta”. Se asorteaza cu parfumul de cocofifi.
    Ne-ar trebui un Orwell autohton sa scrie o “gradina zoologica” in loc de Ferma Animalelor, materialul de lucru e bogat, o adevarata ierarhie de oranjgutani, babuini, capre, magari, soareci, iar de partea cealalta, restul oamenilor, viermi in vederile aristocratice ale oranjgutanilor.

  27. emi spune:

    EU NU I-AM VAZUT NUDUL LUI BOC!!!
    Nu ma poate obliga nimeni sa-l vad. Chiar trebuie transformat Boc din obedientul sarac cu duhul in martirul chinuit de opozitia cea rea? Nu vreau sa-i mai vad nici fata si nici fundul lui Boc!!!

  28. anca spune:

    @cris
    Inca nu e spion aurel, dar are stofa. Deja a invatat cum sa roteasca perspectivele.

  29. tiberiu spune:

    @VV
    Felicitari pentru seria de postari pe tema Tratatului fiscal. Imi place mult modul dv. de a analiza consecintele acordului fiscal multrambitat de TB si de corul lui de “sclavi” pedisti retardati.
    Analiza dv este pe gustul meu, elaborata in mod serial(ca o telenovela) si gradual, documentata cu date sintetice,redactata intr-un limbaj economic popular fara briz-brizuri, pe intelesul oricarui “cioban” care este interesat sa va cunoasca opiniile.
    La intrebarea retorica “ce-ar fi însemnat dacă am fi aplicat Tratatul din 2005 până acum. În această perioadă ar fi trebuit să cheltuim cu cca 25 mld euro mai puţin. Era posibil?” asteptam sa dati si un raspuns elocvent care ar fi fost consecintele unui asemenea tratat sinucigas pentru Roamnia daca prin absurd ar fi fost aplicat retroactiv.
    Nu intamplator acest tratat este destinat in principal tarilor dezvoltate din zona Euro(tratatul intra in vigoare numai din momentul in care va fi semnat de 12 tari evident mai dezvoltate).
    In afara de jocul politic intern care viuzeaza opozitia,TB intentioneaza insa sa faca un gest de servilism fata de occident pe spinarea cetatenilor care vor trebui sa moara pe capete pentru ca “Zeus in mizerie” sa-si satisfaca planurile grandomane.
    Tratatul este pentru Romania un acord de continuare a politicii de stagnare economica si de euthanasiere a paturilor sarace(cu accent pe pensionari si asistati sociali pe care TB are “boala” ca trebuie sa le plateasca bani buni )

  30. Un liberal optimist spune:

    @VV,
    Sa stiti ca “falansterele” astea chiar functioneaza- din datele care le detin- in Franta, Germania si Marea Britanie. S-au implicat sindicatele din agricultura(Franta) si Uniunea Fermierilor(Germania). In Marea Britanie chiar hipermarketurile. S-au infiintat piete locale, abonamente pe gospodarii. Unde este deficit de forta de munca(si unde nu este?) se merge pe voluntariat. Este o miscare antiglobalizare.
    De aceea cred ca Tratatul asta nu va avea niciun viitor. Ca si ACTA.
    Stiati ca in Grecia partidele de extrema dreapta au sarit de 30%? Sau ca zonele rurale autoritatile nu mai autoritate?Ca au aparut bande de albanezi care terorizeaza gospodariile izolate(ramasi primii someri)?

  31. tiberiu spune:

    @Anca
    1)Un spion are atributul clandestinitatii si disimularii ,ceeace nu este cazul lui Aurel care isi afiseaza franc optiunile portocalii.
    2)Sursa de informatii care face oboiectul spionajului este secretizata, ceeace nu este valabil in cazul acestui blog, care poate fi accesat liber de oricine

    @aurel nu este deci un “spion”(oricine ne poate “spiona”) ci are misiunea din partea aparatului de propaganda pedist de a purta mesajul “noii politici de dialog” social si cu opozitia, ca un rezultat nemijlocit al protestelor antiguvernamentale si antibasiste.

  32. anca spune:

    @Tiberiu
    Glumeam. Unde va este simtul umorului?

  33. Filip G spune:

    @
    Un liberal optimist
    Afacerea propusa nu e rea ,e domeniul meu.
    Practic apicultura de zeci de ani.Cand munceam in fiecare zi mergeam cu 2-3 Kg de miere la serviciu.Asa am reusit sa fac o retea de vanzare.Un client multumit mai aduce 10.
    Azi nu mai am un kg de miere am vandut tot.
    http://filip41.sunphoto.ro/
    Locul unde ma relaxez cu adevarat.

  34. Un liberal optimist spune:

    @VV,
    Pai banii aia investiti intr-o afacere dinamitata de Guvernul bok nu mai pot fi recirculati si reinvestiti. Decat daca proprietarul falimentar a vandut afacerea altuia. Am vazut si astfel de intamplari, dar s-au lasat pagubasi rand pe rand din cauza scaderii consumului de produse si servicii( chiar in conditiile pastrarii locatiei cu obiecte de activitate diferite). Ultima veste este ca Dinu Patriciu a cerut insolventa lantului de magazine Mic.ro (care este inca o megateapa a “megacapitalistului” Conu Dinu).

  35. tiberiu spune:

    @anca
    Sunt convins ca glumeai.Am vrut numai sa subliniez ca @aurel este un fel de “sol de pace”( armistitiu,nonbeligeranta, sau de “anesteziere a opozitiei” pe blog). Nu exclud evident ca poate fi lucrator al “serviciilor”,dar in cazul de fata are alt gen de misiune.

  36. cris spune:

    @ anca, @ all

    Un articol Financial Times din 2009, cu o galerie superba de lupi in piei de oaie. Adica, atunci cind spuneai stofa, era mai bine sa zici blana. Si din care se vede ca vorbaria basescianista din 2009 ca si usl=alianta socialista, era/este de fapt la moda. Basebocul & Co este de fapt casa de moda coco chanel de obor in disguise care va sa zica.

    http://itssdpathologicalcommunalism.blogspot.com/2009/10/european-centrists-are-socialist-wolves.html

  37. Un liberal optimist spune:

    @Filip G,
    Observ ca tu chiar vorbesti serios cand ai spus ca vrei sa-ti dezvolti ferma ta. Felicitari! Daca zici ca ai si desfacere,” pe cai(mari)!”

  38. Filip G spune:

    @Un liberal optimist
    Legislatia romaneasca e curva.
    Daca accesezi fonduri UE trebuie sa faci firma.Daca faci firma nu beneficiezi de somaj.Acceseaza fonduri baietii destepti ce nu au nimic in comun cu domeniul.Eu am scos CAR-uri am cumparat lazi ,am vandut miere si apoi am achitat CAR-ul.
    Statul roman azi subventioneaza prin PNA[Program National Apicol }siropuri din Germania [Apiinvert}Iar momentan piata mierii e blocata de falsuri.
    Interesele si comisioanele distrug toate lucrurile bune.

  39. Un liberal optimist spune:

    @VV,
    Cu Grecia e groasa rau. Luati in calcul ca cea mai mare datorie a statului a facut-o armata in ultimii 10 ani, deoarece Grecia a devenit cel mai sigur membru NATO pe flancul SUD(dupa deviatiile Turciei). Cine credeti ca a profitat de acest statut? Culmea, nu USA, ci..Franta si Germania. Din informatiile mele, tot scandalul a pornit de la cele doua tari care conditioneaza imprumutul ala nesimtit de continuarea liniilor de credit pentru mentinerea inarmarii si a mentenantei. Imaginati-va cand se vor supara militarii aia care trebuie sa le taie salariile si pensiile, cu superinarmarea care o au ,ce se va intampla?. Ca doar si ei au scapat de dictatura militara ceva mai devreme decat noi de dictatura ceausista.

  40. Un liberal optimist spune:

    @Filip G,
    Las-o moarta cu fondurile europene. Este o megateapa ca si aia cu privatizarile. Necazul ca noi avem politicieni de taraba, nu dedicati trebilor tarii.Eu chiar nici nu-mi dau seama cum niste politicieni de prin niste state fara istorie au mai mult cohones si fata de USA si fata de UE.

  41. anca spune:

    @VV
    Cum sa-l punem prim-ministru?! Aurel e un pion. Doar sefii spionilor ajung prim-ministri.

  42. Un liberal optimist spune:

    @VV,
    Ati dat telefon prin Colegiu? V-au “rusinat” portocaliii?
    Eu zic sa nu cedati. Comandati un sondaj peste vreo saptamana. Nu vom scadea in sondaje din pricina asta. Veteranul Ghise a nimerit-o:in Senat ei nu-si pot aduce senatorii sa realizeze cvorum. Foloseau prezenta Opozitiei!

  43. Sorin Muncaciu spune:

    @ Un liberal optimist :
    Aici la capitolul inarmare in cadrul NATO, cu furnizori Germania si Franta, tot, grecii si-au facut-o cu mina lor. Odata, a venit PM al Turciei la Atena in parlament si le-a propus grecilor o reducere la inarmare cu 25%. Ce au facut grecii, la presiunea corporatistilor franco-germani si cu concursul bancherilor ??? Au continuat inarmarea a proasta… bagind tara si mai adinc in datorii… Aici este problema statului in alianta cu big business.. adica statul corporatist, aceiasi problema in SUA, in UE si de ce nu si in Romania !! Problema aliantei stat-corporatii este foarte greu de solutionat…
    @ Varujan Vosganian, pseudo economia romaneasca bazata pe mafie , clanuri si subordonarea justitiei acestor interese face ca resursele anteprenoriale ale natiei sa fie sugrumate de acest sistem, deci, sa autolimiteze progresul economiei noastre. Consider ca pe acest front, dupa preluarea puterii, este absolut necesara o remaniere drastica a justitiei si incarcerarea sefilor de clanuri si a operativilor lor politici . Alfel , fara izolarea cancerului, nu se poate impiedica patrunderea sistemului ticalosit la cele mai inalte nivele ale noii puteri USL. Cu riscul reactiilor adverse a UE si a acuzatiilor de dictatura sau regim antidemocratic, judecarea in captivitate a acestor capi ai mafiei economice trebuie executata cit mai rapid posibil dupa preluarea puterii. Eventual , ulterior , un referendum national care sa consfinteasca dorinta nationala de reformare a justitiei, trebuie a fi intreprins dar, arestarea de urgena a tuturor celor asupra carora planeaza suspiciunea ca au beneficiat de sprijin politic, pentru a sabota bugetul de stat, prin contracte contraproductive pentru economia nationala si aceia care exercita monopol ilegal in economie , este o conditie sine gua non pentru deschiderea economiei romanesti catre adevaratul capitalism.

    • @ Sorin Muncaciu

      Personal, as incerca, o vreme, sa evit referendumurile pe teme ce tin de puterile statului. Fireste, nu/l am in vedere pe cel de suspendare, acolo nu e un blam la adresa institutiei., ci a persoanei.

  44. cris spune:

    @ anca

    cine stie cunoaste: banda desenata, Mac si Cocofifi, a Liviei Rusz parca.

  45. anca spune:

    @cris
    Da, mari matematicieni, Mac si Cocofifi!

  46. cris spune:

    @ anca

    tocmai de aceea parfum de cocofifi; daca vorbim cifrat, matematica lui mac si cocofifi, uite unde era Bond, James Bond.(smiley) Bunicul meu s-a ocupat de litografie, era fascinat de benzile desenate, se uita la ele cu ochii specialistului, eu, copil, aveam alte motive de fascinatie, si cum sa nu fii absolut fascinat ca si copil – aveam in casa colectii intregi, de la Pif la ….Mac si Cocofifi. Gata, te declar membru onorific la ong-ul capsunarul – sper sa fie de acord si barosanul, el e cu eugeniile, mentosanele si cico. Suntem capsunari vintage adica.

  47. anca spune:

    @cris
    Ma simt onorata! Sunt si eu putin vintage, desi la Revolutie aveam 9 ani. Dar m-as delecta si-acum cu BD-uri de-astea.
    Iar eugeniile imi plac la nebunie, insa nu stiu daca se mai gasesc. N-am mai mancat de mult. O sa caut maine.

  48. emi spune:

    @anca
    Eugenia a fost “inventata” de un brailean. In Braila se fac la cel putin trei firme. Dar am mancat eugenia buna si de la Constanta.

  49. Un liberal optimist spune:

    @VV,
    Va raspund la tema Greciei. Da ,s-au ales cu ceva care pur si simplu nu le era necesar. Populatia rurala traieste tot din cules si pescuit, industria (firava, cei drept) ,construita de dictatura militara a fost delocalizata in spatiul balcanic in scopul himeric al recuceririi spatiului grec antic(chiar si la noi s-au extins extrem de obraznic), au cheltuit aiurea pe armamente, au construit o arhitectura olimpica inutila in raport cu calitatile fizice ale grecilor moderni(inclusiv al spatiului competitional), plus coruptia admisa de principalii creditori(ca si creditorii se naturalizeaza-ca si la noi).

  50. anca spune:

    @un liberal optimist
    Drumurile si aeroporturile le erau necesare pt turism. Restul…