Câteva întrebări despre privatizarea Cuprumin Abrud

 

Nu mă număr printre cei care acuză, fără să pregete, orice tentativă de privatizare, pe motiv că ne vindem ţara străinilor. Privatizarea în România are atât modele bune cât şi jafuri în toată regula. Iar fără capitalurile străine, în lipsa resurselor interne, nu numai financiare, dar şi tehnologice şi manageriale, modernizarea economiei româneşti n-ar fi fost posibilă. Prin privatizare către investitorii străini s-au salvat Dacia Piteşti, Combinatul Siderurgic de la Galaţi ori Banca Agricolă (acum Raiffeisen). Tot aşa cum privatizarea ne-a distrus industria de utilaj greu, de ţevi sudate, de automobile de teren. Faptul că cca 90% din sectoarele strategice ale economiei româneşti (bănci, asigurări, automobile, siderurgie etc.) aparţine capitalului străin a fost, la vremea respectivă, o şansă, dar constituie şi o vulnerabilitate, căci la vreme de criză internaţională  producţiile de la noi se restrâng şi liniile de creditare se subţiază, capitalurile preferând să-şi protejeze activităţile din ţările de origine.

 

Să pornim, aşadar, în evaluarea privatizării Cuprumin Abrud fără astfel de prejudecăţi. Datele sunt următoarele: zăcămintele privatizate sunt estimate la cca 900 000 to cupru. La valoarea actuală a tonei de cupru (in jur de 10 000 dolari/to) ar putea fi estimate la 9 miliarde de dolari, adică peste 6 miliarde de euro. Suma cu care s-a vândut Cuprumin, prin licitaţie cu strigare, a fost de cca 200 milioane de euro.

 

Să mai adăugăm că în ultimii doi ani Cuprumin, pe fondul creşterii spectaculoase a preţului la cupru, şi-a reluat activitatea, angajând vreo patru sute de salariaţi şi extrăgând aproape 5000 de to de cupru pe an, ceea ce îi aducea un uşor profit de câteva milioane de euro. Să nu uităm, de asemenea, că zăcământul se găseşte într-o zonă săracă, unde locruile de muncă se creează, altminteri, cu mare dificultate.

 

Nu vom decide noi acum dacă ei bine sau nu. Vom spune doar că nu e normal ca 60% din rezervele naţionale de cupru să fie privatizate fără o informare corectă a opiniei publice. Astfel ar fi putut fi eliminate unele argumente nereale (cum ar fi că valoarea zăcământului e de 20 mld de euro) şi s-ar da răspuns unor întrebări legitime. Iată, aşadar, care sunt temele la care Guvernul trebuie să ne dea un răspuns:

 

-   care e situaţia financiară a Cuprumin Abrud? Are această companie, în acest moment, datorii la stat?

-   care e necesarul de investiţii pentru repornirea, la scară mare, a extracţiilor?

-    care sunt termenii negocierii cu Roman Copper Corp.? Ce garanţii avem că firma are capacitatea de a investi şi care sunt obligaţiile pe care şi le asumă?

-   care este nivelul cheltuielilor pe to, pentru a ne putea face o opinie în legătură cu profitabilitatea extracţiei?

-    în câţi ani se va epuiza zăcământul de la Roşia Poieni? Pentru că una e dacă cei 6 miliarde de euro se obţin în cinci ani, alta dacă se obţin în cincizeci.

 

 

Există şi alte întrebări la care Guvernul nu poate răspunde în acest moment, fie din lipsa expertizei, fie din motive tactice fie pentru că nu e treaba lui. Ca de exemplu:

 

-    daca e o afacere atât de bună, de ce marile companii din domeniu nu au participat la licitaţie?

-    ce s-ar întâmpla dacă China îşi încetineşte ritmul de creştere economică şi preţul tonei de cupru pe pieţele asitaice scade? Vor mai fi aceste extracţii rentabile sau  ne vom reîntoarce la situaţia de dinainte de 2009?

-   cu cât va creşte actuala redevenţă la cupru, de 4%, pentru a vedea cât câştigă statul, prin această taxă, din reluarea extracţiilor?

-   Guvernul este sigur că în acel perimetru nu sunt şi metale rare?

-   autorizările de mediu sunt la zi?

 

 

Ca şi în cazul şisturilor (vom reveni asupra acestei teme), Guvernul procedează destul de netransparent. Contractul trebuie să fie accesibil opiniei publice. Vremea secretizării contractelor comerciale la care statul este parte a trecut. Opinia publică nu are încredere în Guverne. Recâştigarea încrederii se face numai prin sinceritate şi transparenţă.

56 Responses to “Câteva întrebări despre privatizarea Cuprumin Abrud”

  1. emi spune:

    In sfarsit vorbeste cineva rational despre o privatizare. Oarece raspunsuri (neconfirmate de Guvern) ar fi aici:
    http://www.jurnalul.ro/economia/privatizare-cuprumin-rosia-poieni-608311.htm

  2. sorin gyorgyfalvi spune:

    Imi aduc aminte in campania electorala din 2008 cum striga nesimtitul de boc diferite slogane, printre care si cel cu transparenta, el… adica cel mai nesimtit, arogant si mirsav om care a condus tara asta vreodata il acuza pe Tariceanu de lipsa de transparenta. Poate va aduceti aminte cum a dat afara toata cancelaria primului ministru pentru a-si aduce el oamenii lui, singurii oameni in care cica el are incredere. Cu timpul s-a vazut si DE CE a trebuit sa aduca acei oameni: care nu erau corupti ca el erau prea prosti ca sa-si dea seama ce se pentrece, vezi cazul soferului facut consilier. Ca o paranteza as zice ca ar fi bine sa gasiti sloganele portocalii din 2008 si sa le dati ACUM pe toate posturile TV, sa-si aminteasca romanii cum au fost mintiti, si sa se cutremure cit de naivi au fost cei care au crezut.

    Deci, am pornit de la lipsa de transparenta. Azi putem vedea ca guvernul Tariceanu a fost cel mai transparent guvern, si cu mici exceptii imi aduc aminte ca multe din datele economice erau postate in timp real. Televiziunile neavind cu ce sa acuze guvernul Tariceanu o dadeau intr-una pe aia cu taxa auto, de nu se mai ulta nimeni la TV de plictiseala. Chiar si atunci ii ziceam lui Radu Tudor care se dadea in ceasul mortii atacindu-l pe Tariceanu cu taxa auto CA NU E NORMAL tonu cu care o face, deoarece daca sa zicem ar fi trebuit sa critice fostul guvern nastase pastrind proportia probabil ca nu i-ar fi ajuns vocea nici daca ar fi urlat ca un descreierat.

    Deci, rferitor la Cuprumin Abrud:

    1- Autorizatia de mediu nu exista, aceasta fiind cauza prin care au fost indepartatti adevaratii investitori cu traditie de zeci de ani in domeniu, in detrimentul unei firme care nu s-a ocupat niciodata cu extractie.
    2- Cuprumin extrage intr-adevar 5000 de tone pe an devenind nerentabila, dar oare a analizat cineva sa vada cum a ajuns sa extraga atit de putin? Eu am lucrat la mina la Petrosani, am oarecare experienta in minerit, fara a fi specialist pot spune ca 5000 de tone inseamna 100 de vagoane PE AN, adica un vagon la 3 zile… Nu trebuie sa fi specialist in economie sa-ti dai seama ca exploatarea Cuprumin a fost adusa intentionat la faliment prin metoda cu care boc a reusit sa falimenteze intentionat foarte multe obiective economice pe care pusesera ochii alde Videanu, Udrea, Cocos, Prigoana, etc, etc, lista cred ca ar necesita 3 pagini. La fel au facut si cu CFR, ii aduc aminte ca in 2009 i-au scos din minti pe calatori prin blocarea unui fir de circulatie exact pe segmentele cele mai circulate, cum ar fi valea prahovei. Cine e asa de bou sa mearga a doua oara cu trenul la Cluj cind in mersul trenurilor scrie ca ajunge in 12 ore si de fapt face 13-14 ? Un an jumate au tinut blocat in felul asta, si normal ca CFR a pierdut enorm. Daca mai este cineva care nu si-a dat seama ca CFR a fost falimentata intentionat acela eu il consider naiv de tot. In schimb uitati-va ce bine au inflorit firmele de autobuze, si uitati-va cui apartin? Si mai ales la campaniile electorale uitati-va pe cine serversc firmele de autobuze…
    3- Cuprumin Abrud nu trebuie vazuta cu cele 5000 de tone pe an pe care le exploateaza acuma, la fel cum CFR-ul nu trebuie vazut cu media de 40km/ora cu care se face ca misca trenurile. Ca o comparatie va pot spune ca atunci cind lucram la mina la carbune in Petrosani in 1992 mina Dilja scotea mai mult de 100 de vagoane PE ZI. La vremea aia la fel se zicea, ca e putin, dar orice miner intrebai ti-ar fi spus ca e extrem de bine cu utilajele cu care lucram noi. La fel si la Cuprumin, daca acel care cumpara mina va folosi aceleasi utilaje ca si cele de pina acum… inseamna toata privatizarea nu ar avea rost. Va spun sigur ca un singur front de lucru scoate 2-3 vagoane pe schimb, se lucreaza in 4 schimburi, sa zicem 10 vagoane pe zi la un signur front cu latime de 12-15 metri nu mai mult. Nu stiu configuratia din Abrud, dar in mod cert e mult mai usor ca la carbune, daca cuprul are concentratia asa mare cum se aude e chiar de 3-4 ori mai usor decit la carbune, deoarece carbunele contine multa piatra. In plus, daca latimea frontului e asa cum am auzit, de sute de metri, acolo se pot introduce foreze automate, care au randamentul de 20-30 de ori mai mare decit la fronturile cu explozie. Si fiindca tot suntem la subiectul asta va pot spune ca in valea jiului mai exista carbune pe cel putin 200 de ani. Acolo au fost alte interese, in general politice, pentru a disipa forta minerilor, dar realitatea este ca daca noi am fi fost Germania nu cred ca n-am fi stiut sa exploatam la maxim aea bogatie, respectiv carbunele cu valoare calorica apropiata de carbunele din bazinul Ruhr din Germania. Intotdeauna orice guvern a venit a trimis in valea jiului la regia autonoma a huilei oameni care sa nu faca altceva decit sa le explice minerilor de ce trebuie restructurati, de ce trebuie sa le dea mai putini bani… dar niciodata nu a trimis un om care sa incerce sa revitalizeze mineritul. Acelasi lucru se intimpla acum si cu Cuprumin, acelasi lucru se intimpla de regula cu tot ceea ce e detinut de stat, si AICI ar trebui sa vina USL cu un sistem diferit de management, cel cu regie autonoma nu e decit un sistem de jecmaneala politica.
    5- L-am auzit vineri si pe Mihai Voicu referitor la secretizarea clauzelor din contractele semnate de stat, si zicea ca NU SE POATE interveni. Ba se poate, in primul rind e neconstitutional. Dupa parerea mea de cetatean acel politician care zice ca trebuie sa ma prosteasca in secret trebuie sa se lase de politica. Nu exista niciun motiv plauzibil prin care cetateanul sa trebuiasca sa inghita pe nemestecate, fara dezbatere publica, fara licitatie cinstita, sau in cazurile de siguranta nationala fara referendum instrainarea proprietatilor statului. Spre exemplu, Iulian Iancu, presedintele comisiei de industrii din Parlament spunea exact contrariul, anume ca statu intotdeauna are pirghii si daca nu le foloseste inseamna ca interesele politice ale unora sunt mai tari.

  3. Corina spune:

    @VV
    Acum 5-6 ani am condus procesul de exit pentru o companie de vreo 200mld. EUR. Intre un exit in privat si unul la stat, lucrurile stau diametral opus (n-am experimentat la stat, dar asa pare).

    In primul rand, compania care urmeaza sa fie pusa pe exit este cosmetizata pe toate partile. Pe cat posibil se creste, fie si artificial, cota de piata, se iau masurile necesare pentru “estetizarea” situatiilor financiare, iar potentialul de crestere se prezinta ca cel putin enorm.

    De partea cealalta, cine vrea sa cumpere investigheaza luni in sir prin ceea ce se numeste due-dilligence (juridic, financiar-contabil, tehnic). A aparut in presa o informatie trecuta cu vederea: cumparatorul nu si-a trimis un reprezentant sa consulte documentele din camera de date. Aceasta achizitie la blind e cel putin ciudata. Compania putea avea in derulare contracte dintre cele mai nastrusnice pe care le prelua in mod normal achizitionand pachetul de actiuni. Asta doar daca nu cumva vanzatorul isi asuma prin contractul de privatizare responsabilitatea pentru orice se poate intampla ca urmare a acordurilor deja incheiate de societate. Sau cumparatorul stia ce si cum din alte surse, adica e de-al casei.

  4. Corina spune:

    @vv
    „Referitor la USL şi la mine, ca posibil candidat al USL la funcţia de prim ministru, în echipa economică la care lucrez împreună cu domnul Daniel Constantin ni s-au alăturat doi oameni pe care îi respect foarte mult, domnii Daniel Dăianu şi Liviu Voinea, cărora le mulţumesc foarte mult. De asemenea, echipa de comunicare va fi coordonată de domnul Bogdan Teodorescu”, a anunţat Victor Ponta.

  5. Elena spune:

    Un articol apreciabil, din multe puncte de vedere si cu un continut care imi da parca speranta ,vizavi de tot ce se vorbeste anapoda la Tvsi de cele mai multe ori in necunostinta de cauza,cu sloganuri dintre cele mai pompoase.
    De aceea si revin cu drag pe blog ,pentru ca ma incanta continutul articolelor postate .

  6. anca spune:

    @Elena are dreptate, astfel de analize asteapta oamenii (cei cu ceva profunzime si cu un dram de minte) de la politicieni. Spectacolul de vorbe si narcisismele glossy nu ne dau prea mare incredere. Nu mai spun ca majoritatea nu se pricep nici la vorbe, au un limbaj de lemn si sunt atat de cenusii ca-ti vine sa casti. Si din acest punct de vedere, dl VV e o exceptie fericita.
    Desi nu ma pricep deloc la economie, citind ce scrie dl VV mai inteleg cate ceva. Nu mai vorbesc de simpatia mea artistica pt un om politic care poate sa se exprime si interesant, expresiv.
    Zic asta fiindca m-am declarat sceptica vizavi de politica, si n-as vrea sa credeti ca dispretuiesc toti politicienii.

  7. Maria spune:

    inca o intrebare, care este valoarea estimata a aurului de la Rosia Poieni? Cred ca se mai adauga niste miliarde si valoarea de 20 miliarde euro s-ar putea sa fie cea mai aproape de adevar.Sau nu? Mai exista si altceva acolo?

  8. anca spune:

    @VV
    Haideti ca stiu diferenta, de aceea am si folosit in cazul dvs om politic. Dar e mai simplu de spus politicieni (e doar un cuvant).

  9. tiberiu spune:

    #VV
    Mi-a placut atitudinea dv de la Sinteza cu interventii concise si clare, cum ati ridiculizat de pilda declaratia lui MRU care a spus ca vanzarea actiunilor hidroelectrica reprezinta un gest de incredere a mediului de afaceri fata de guvernul sau. Ati demonstrat ca asa zisa “increderea” se baza pe vanzarea unor resurse energetice strategice la un pret promotional de 3 ori mai mic decat in 2008.
    De asemenea am remarcat cum ati fost pe faza in final cand D-l Craciun remarca faptul ca deciziile guvernului din ultima vreme demonstreaza un deficit grav de democratie la care ati adaugat promt si “un deficit de cultura civica”.
    Astept mai mult de la dv. mai vizibila implicare in planul initiativelor politice , numai ca partcipant in talk-show-uri.

    • @ tiberiu

      Ti-amj spus ce cred, ca nu e nevoie sa avem prea multe initiative politice. Am urcat iarasi in sondaje la intervalul 55 – 60%. Mi-e teama ca initiativele politice, prost conduse, ar putea sa ne depuncteze.

  10. transildania spune:

    Am scris pe blogul meu inca din noiembrie 2011, cand aproape nimeni nu vorbea de Cuprumin. Era insa clar din start ca este un subiect major, avand in vedere doua cifre: cantitatea zacamantului (si valoarea sa), si pretul de vanzare.
    E bine ca puneti acum acese intrebari, cred ca le puteau pune si multi altii si inainte.
    Cred ca opozitia trebuie sa promita si sa urmareasca rezilierea imediata a tuturor contractelor paguboase deopotriva pentru cetatean si pentru buget.

    http://transildania.wordpress.com/2011/11/02/guvernul-pregateste-pe-sest-un-nou-jaf-de-5-miliarde-de-euro/

    • @ transildania

      E greu sa promiti asa ceva, iti dai seama ce-ar fi daca in toate tarile democratice, opozitia ar promite ca va rezilia toate contractele paguboase facute de guvernarea precedenta, ce stare de neincredere in statul acela ar aparea?

  11. un liberal optimist spune:

    @VV,
    Eu cred ca viitorul guvern ar trebui sa aloce mai multe fonduri reluarii prospectiunile geologice. Toate guvernele responsabile o fac si chiar anunta descoperirea de astfel de resurse. Altfel, ne vom isteriza de pomana la fiecare tranzactie de acest gen. Sigur, preferabil ar fi ca statul sa-si creeze propriile firme pe principii comerciale si nu clientelare.
    Am citit ca Chevron ne anunta ca nu ea a cerut secretizarea ci ca a fost initiativa guvernului MRU(spionul tot spion!).

  12. un liberal optimist spune:

    @VV,
    In loc sa venim cu initiative populiste, gen supraimpozitarea marilor averi(idee preluata si de Ponta din nefricire), mai bine am pune la treaba si capitalul autohton.

  13. un liberal optimist spune:

    @VV,
    Si nu numai in acest domeniu. De fapt, in timp, au fost efectuate prospectiuni, numai ca rezultatele lor au cam fost uitate. Ar trebui intreprinse cercetari privind eficienta economica a investitiilor de exploatare, concomitent cu initierea altora, bazate pe progresul noilor tehnologii in domeniu.Decat parcuri rurale, mai bine prospectiuni geologice.

  14. Ciprian Sterpu spune:

    Domnule Vosganian, unde va pot contacta si eu pe mail pentru o problema economica ?

    Cu prietenie, Ciprian Sterpu

  15. un liberal optimist spune:

    @VV,
    Si BNR ar trebui sa-si schimbe radical politica de achizitii de metale pretioase(nu numai aur).
    Facem ce facem si tot la politica BNR ajungem!

  16. Claudiu Minea spune:

    De ce nu puneti aceste intrebari in parlament?

  17. Alex de la 6 spune:

    In conexiune cu tema dezbatuta dezvolt cateva idei.

    UN INSTITUT DE CERCETARE IN FALIMENT – PROBLEMA?

    A apărut în luna asta ştiirea cu vânzarea unor importante zăcăminte de cupru din ţară. Zăcămintele de cupru recent vândute pe mai nimic sunt apreciate ca fiind dintre cele mai mari din Europa. Vândute pe doi bani de un ministru proaspăt instalat, împins de la spate de nevoile disperate ale actualei guvernări de a face bani din piatră seacă. Care nevoi – se zice la nivel de 6 miliarde euro numai în luna februarie 2012 – vor fi prea puţin acoperite de cele 200 de milioane de euro aşteptate de la firma canadiana. În mod sigur 200 de milioane este o sumă nesemnificativă faţă de evaluarea de cca. 16 miliarde a zăcământului.

    Cei ce cunosc utilizările cuprului în electrotehnică, electronică, calculatoare ca şi în viaţa de zi cu zi, nu înţeleg şi nici nu văd justificarea unei astfel de decizii pripite ce ne aduce încă o gaură imensă în avuţia naţională şi aşa temeinic sărăcită de jaful naţional care galopează prin economia românească bolnavă de corupţie cronică şi condusă fără pricepere şi perspectivă în ultimii ani.

    Cuprul este azi pe bursa londoneză la 8,4 euro pe kg., deci iată un preţ bun pentru un metal valoros şi rar. Puseurile preţului său, de regulă în creştere de ani buni, au stricat de mai multe ori echilibrul economic mondial. Se cunosc doi exportatori mondiali precum Chile şi Kenia care şi-au salvat economiile tocmai prin posesia şi vânzarea la momentul oportun a acestui metal foarte valoros.

    Dar te poţi pune cu cei care habar n-au ce reprezintă cuprul şi s-au decis să vândă preţiosul zăcământ românesc fără să întrebe pe nimeni sau fără să aibă soluţii alternative?

    Nu mai departe de acum 25-30 de ani România era pe locul 4 în lume la exportul de motoare electrice, motoare în burta cărora cuprul participă adeseori cu aproape jumătate din preţ. Să mai adaugăm că peste 50% din energia electrică a unei ţări este consumată de motoarele electrice care sunt amplificatoarele energiei umane în epoca modernă ce s-ar părea – din ce se vede nu e sigur – că o parcurgem şi noi azi, alături de ţările Uniunii Europene.

    Cuprul are o conductibilitate electrică ridicată, adică pierderile electrice la trecerea curentului sunt reduse şi e întrecut în această privinţă numai de argint şi de aur. Iată unde e locul lui pe scara metalelor folosite în tehnici de vârf. Chiar şi în blocurile noastre construite în anii socialismului lipsa cuprului ne-a dat bătăi de cap şi ne mai dă şi astăzi. Astfel majoritatea apartamentelor din blocuri au instalaţiile electrice cu conductori din aluminiu care – multă lume ştie – se rup doar după câteva îndoiri şi care au o conductibilitate de doar 60% din cea a cuprului. Evident, mult mai bună este o instalaţie electrică ce foloseşte cuprul.

    A apărut însă, tot zilele acestea, încă o informaţie care se leagă de eroarea majoră făcută cu iniţiativa de vânzare a preţiosului zăcământ. E vorba de unul dintre institutele de cercetare din ţară, şi anume cel pentru maşini electrice, după siglă, ICPE-ME, cu sediul în Bucureşti, care va intra în faliment începând cu 4 aprilie 2012. Adică rămânem fără cupru dar şi fără cercetări ştiinţifice conectate cu unele dintre aplicaţiile de bază ale acestui metal.
    În fapt cercetarea tehnică e în mare suferinţă de ani de zile şi nu mai miră pe nimeni faptul că majoritatea institutelor de cercetare, deci cele care ar trebui să dea soluţii inteligente inclusiv pentru ieşire din criză sunt pe cale de dispariţie. Iată de ce Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (cam multe domenii şi mai toate în derivă) nu iese la rampă la vreme de criză cu soluţii salvatoare pentru economie. Zilele trecute acest minister a avut probleme grele cu intrarea în clasa I pregătitoare şi cu Universitatea de Medicină şi Farmacie de la Târgu Mureş. Ce soluţii să aibă MECTS când a acceptat ca finanţarea cercetării să se subţieze de la un an la altul, iar cercetarea să fie tratată ca o activitate inutilă şi oneroasă ?

    Pentru final iată şi o idee: dacă zăcământul de cupru vandut pe mai nimic e apreciat la o valoare aşa de mare, deci de peste zece miliarde de euro vin şi-ntreb pe guvernaţi de ce n-au optat în locul vânzării la o subscripţie publică pe acţiuni?
    S-ar fi văzut minunea că în primul rând românii ar fi cumpărat acţiuni la această investiţie şi preţul obţinut ar fi depăşit cu mult cele 200 de milioane de euro şi s-ar fi apropiat de preţul real, cum e normal întro economie de piaţă. Totodată ar putea fi investigate metode moderne de exploatare şi s-ar căuta soluţii de exploatare pentru preţiosul metal. Cuprul românesc ar urma să fie folosit sau exportat după nevoile româneşti şi nu după ale altora. Nu e singura idee alternativă, dar ar trebui să fie în grija Ministerului Economiei să analizeze situaţia şi să aleagă o soluţie mai bună decât aceea de a da bogăţiile ţării în doi timpi şi pe doi bani.

    Dacă aşa s-a procedat cu cuprul ce facem cu aurul de la Roşia Montană? Il dăm şi pe acesta pe mai nimic? Parcă aşa sună marile pregătiri de până acum şi reclamele interesate plătite la TV cu ‘Noi vrem să muncim în mină’ – să gândim se pare că-i mai greu, dacă nu imposibil. Redevenţe mici, oare după a cui gândire?, metodă cu cianuri respinsă de Europa; dar guvernul român se ambiţionează: când am zis că-l dăm, îl dăm pe mai nimic! Locuri de muncă? Câte? Cu ce preţ? Alternative nu există? Logică este o dezbatere publică, nu idei ‘de laborator’ fără a se ţine seama de sfatul specialiştilor!

    Generaţiile următoare – aşa cum li s-a propus deja – pot să-şi afle bunăstarea în orice colţ al lumii, că acasă lucrurile sunt pe terminate cu acest teribilism de final de domnie.

  18. Un liberal optimist spune:

    @VV,
    Multe banci centrale o fac!

  19. Ciprian Sterpu spune:

    Se poate si pe blog … dar nu e pe topic.
    E legat de plafonul de 35.000 de euro al unei firme neplatitoare de tva. Daca doriti, scriu aici.

  20. Ciprian Sterpu spune:

    Dezvolt. Desi cred ca deja banuiti unde merge discutia.

    Este vorba de plafonul de 35.000 de euro, plafon al cifrei de afaceri pana la care o firma poate alege sa nu plateasca TVA.
    Problema cu acest plafon este ca el se raporteaza la un curs valutar de 3,3817 lei/euro, curs valutar la momentul aderarii Romaniei la UE.
    De aici apar niste diferente in economia reala. 35.000 de euro al un curs de 3,3817 inseamna aproximativ 119.000 lei, pe cand 35.000 la un curs de 4,28 lei/euro inseamna 153300 lei. O diferenta de 34300 lei.

    Daca aplicam la valoarea de 119.000 , cursul valutar de astazi descoperim ca de fapt plafonul nu mai este 35.000 de euro, ci este aprox. 27200 euro.

    Solutiile ar putea fi urmatoarele:

    1. Raportarea la cursul leu/euro curent [ a anului financiar la care se face raportarea ]
    2. Marirea plafonului la 50.000 de euro.
    3. Ambele solutii de mai sus, este varianta care poate aduce beneficii mari firmelor ce se incadreaza.

    Noi liberalii, ne batem cu pumnul in piept, ca aparam interesele firmelor mici si mijlocii, a clasei mijlocii. Iata o oportunitate sa demonstram ca inca mai facem asta.

  21. Ciprian Sterpu spune:

    @VV

    Extras din recomandarile de pe site-ul Ministerului Finantelor.

    “Atenție! Cursul de schimb pentru calculul sumei de 35.000 EUR este cel stabilit de BNR pentru data aderarii Romaniei la UE – 01 .01.2007, adica 1 EUR = 3.3817 lei, plafonul anual fiind astfel de 119.000 RON ”

    Revin cu legile in curand.

  22. un liberal optimist spune:

    @VV,
    @Ciprian,
    Din ciclul:”Ia de la basescu!”.

  23. epolitikon spune:

    Eu as spune ca “recâştigarea încrederii se face numai prin JUSTITIE transparenta”.

    Altfel, la ce bun sa extragem cuprul daca nu-l procesam mai departe in Romania?!? Mai bine punem toti pe unde putem plop american si-l taiem peste vreo 15-20 de ani dar macar stim ca putem replanta dupa aia…

  24. Ciprian Sterpu spune:

    De pe site-ul Ministerului Finantelor :

    In conformitate cu prevederile art. 152 alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare “Persoana impozabilă stabilită în România, a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie poate solicita scutirea de taxă, numită în continuare regim special de scutire, pentru operaţiunile prevăzute la art. 126 alin. (1), cu excepţia livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b)”. Potrivit prevederilor pct. 61- Titlul VI din H.G nr. 44/2004 privind Normele de aplicare a art.152 din Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare “cursul de schimb valutar utilizat pentru calculul plafonului de 35.000 euro este cursul de schimb valutar comunicat de BNR la data aderarii”.

  25. Ciprian Sterpu spune:

    @VV – Sunt de acord cu dvs.

    Ce putem face pentru a o schimba ?

    Vreau sa va spun ca este asa nu doar din timpul acestei guvernari. Este o chestiune “uitata” asa de ceva vreme. Am auzit ca federatiile patronale au in vizor negocierea maririi pragului la 50.000 de euro.
    Eu sper ca daca vom re-echilibra raportul de forte putere-opozitie din parlament sa se reglementeze si asta.

  26. un liberal optimist spune:

    @VV,
    @Ciprian,
    Am mai auzit chestiunea asta in ultimul timp. Prietenilor in cauza le-am recomandat 2 avocati si un contabil. Chestia haioasa este ca legea asta e de prin 2003 cand euro ,cred, avea valoarea de aproape din zilele noastre. Poate @Bibliotecaru ne va lamuri, avand in vedere ca domnia sa este prieten cu Doamna Statistica. E ceva suspect in aceasta cauza.
    Pana nu vom creea un Corp de functionari publici cu statut de breslasi vom fi tot timpul la mana unor interlopi ca basescu, bok, MRU. Si nu numai…

  27. tiberiu spune:

    @VV
    1)O intentie de vot de 55%-60% pentru USL este insuficeinta tinand seama de previzibilele fraudari si cumparari de voturi pediste.
    2)Strategia pasivam, de asteptare pentru care optati : “sa lasam lucrurile sa curga”( presupunand ca ele curg in favoarea USL) mi se pare extrem de nesigura.
    3)De ce adoptati ipoteza apriorica ca initiativele politice trebuie sa fie prost conduse ?
    4)Cred ca USL trebuie sa denunte cu vehementa si perseverenta politica de tradare a intereselor nationale, de vanzare a resurselor tarii la pret promotional. Tradarea este pretul prin care actualul regim cumpara sustinerea externa.

  28. epolitikon spune:

    @VV
    Nu cumva e prea tarziu pentru conditia privitoare la prelucrarea in Romania a unui anumit procent din cuprul extras?

    Mie mi-a placut articolul acesta:
    http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/petru-ianc-fost-director-in-ministerul-economiei-la-baia-mare-noi-umpleam-o-magazie-intreaga-cu-aur-prin-electroliza-cuprului-9463029

  29. Ciprian Sterpu spune:

    @VV – Colega noastra, dna Alina Gorghiu, mi-a oferit un raspuns la problema ridicata. Il postez si aici.

    “Problema legiferarii domeniul impozitelor indirecte (care include si TVA) este destul de complexa din punct de vedere al tehnicii legislative.
    Prin Tratatul de Aderare la UE, orice Directiva Europeana trebuie implementata in legislatia romaneasca. La nivel UE TVA-ul este reglementat prin directiva 2006/112/EC (Council Directive 2006/112/EC of 28 November 2006 on the common system of value added tax).
    http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CONSLEG%3A2006L0112%3A20110101%3AEN%3APDF

    Conform articolului 287 din Directiva propunerile dumneavoastra (foarte utile in alta situatie) nu pot fi implementate intrucat:
    1) Plafonul nu poate fi modificat intrucat a fost agreat prin tratat si legiferat prin directiva (si oricum plafonul este la unul dintre cele mai inalte in comparatie cu celelelalte state membre);
    2) Cursul de schimb este stabilit prin directive ca fiind acela de la data aderarii.

    Va multumesc pentru propunerile dumneavoastra si astept si altele poate in alte situatii avem mai multe parghii de implementare

    Article 287
    Member States which acceded after 1 January 1978 may exempt taxable persons whose annual turnover is no higher than the equivalent in national currency of the following amounts at the conversion rate on the day of their accession:
    (1) Greece: 10 000 European units of account;
    (2) Spain: ECU 10 000;
    (3) Portugal: ECU 10 000;
    (4) Austria: ECU 35 000;
    (5) Finland: ECU 10 000;
    (6) Sweden: ECU 10 000;
    (7) Czech Republic: EUR 35 000;
    (8) Estonia: EUR 16 000;
    (9) Cyprus: EUR 15 600;
    (10) Latvia: EUR 17 200;
    (11) Lithuania: EUR 29 000;
    (12) Hungary: EUR 35 000; ▼B 2006L0112 — EN — 01.01.2011 — 011.002 — 109

    (13) Malta: EUR 37 000 if the economic activity consists principally in the supply of goods, EUR 24 300 if the economic activity consists principally in the supply of services with a low value added (high inputs), and EUR 14 600 in other cases, namely supplies of services with a high value added (low inputs);
    (14) Poland: EUR 10 000;
    (15) Slovenia: EUR 25 000;
    (16) Slovakia: EUR 35 000; ▼M7
    (17) Bulgaria: EUR 25 600;
    (18) Romania: EUR 35 000.
    http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CONSLEG%3A2006L0112%3A20110101%3AEN%3APDF
    eur-lex.europa.eu”

    Recunosc ca sunt deznadajduit de acest raspuns … si mi-a mai crescut nivelul euro-scepticismului cu 1 punct procentual.

  30. cuprom spune:

    Cata ipocrizie, dle. Vosganian. Ati incercat in 2008, TOT IN AN ELECTORAL, sa vindeti Cuprumin cu 25 mil EUR si ati primit 18 mil EUR. De peste 10 ori mai putin decat azi. Intre timp, rezerva de cupru este aceeasi sau chiar mai mica azi.

    http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/avas-scoate-la-vanzare-cuprumin-abrud-125668.html

    Nu va este putin rusine?

    • @ cuprom

      Bine, mai Cuprom, dar unde vezi numele meu acolo? Ori Ministerul Economiei? Daca tot zici ca te numesti AVAS, nu stii ca AVAS nu apartinea de Ministerul Economiei?