Am fost întrebat ieri, într-o emisiune televizată, ce opinie am, ca scriitor şi ca om politic, despre utilizarea termenului “replicabil” de către primul ministru, cu referire la preşedintele României.
Am răspuns că, în calitate de scriitor, nu aş folosi acest cuvânt, pentru simplul motiv că el nu există în limba română. Ăsta nu e un argument hotărâtor, în fond orice
limbă evoluează. Numai că “replicabil” nu este atât o expresie a creativităţii limbii române, cât o utilizare silnică a limbii franceze ori a limbii engleze. George Călinescu utiliza şi el astfel de neologisme căutate, cum ar fi “truvabil” care vine de la “trouver”, (a găsi, în limba franceză) dar la el era explicabil. Nu cred că utilizarea unor astfel de importuri lingvistice lipsite de noimă sunt ceea ce sperăm de la evoluţia limbii române, cu atât mai mult cu cât avem, deja, în vocabular, cuvinte ori sintagme cu astfel de înţelesuri.
Ca om politic, aş evita utilizarea unor termeni care pot duce la interpretări deloc măgulitoare pentru autorul lor. Nu putem uita, în această galerie, de faimosul: “Cutare doamnă nu e încă grea” al preşedintelui, care voia să spună una şi i-a ieşit altceva. Cum se zice, la români, despre gura păcătosului…
Cum spuneam, cuvântul “replicabil” nu există în limba română şi nici în limba franceză. El există în limba engleză cu familia de cuvinte “replication – replicable”, atunci când rezultatele experienţelor sunt identice. Există şi în limba germană forma Replikation. În limba română, nu prea se foloseşte « replicaţie », avem, în schimb, termenul “replicare” de la care, eventual ar putea proveni, dacă vrem cu tot dinadinsul, replicabil. Numai că replicare înseamnă nu doar acţiunea de a duplica, ci şi acţiunea de a riposta. Ori dacă afirmând că preşedintele nu e replicabil, primul ministru a vrut să sugereze că nu e bine să-i dai ripostă, căci o păţeşti, s-ar putea să fi fost mai aproape de adevăr.
Nu e singura năstruşnicie lingvistică a primului ministru. Ieri aflam, într-un interviu televizat, că « guvernul este consistent în ce priveşte privatizarea Curpu Min ». În limba engleză consistent înseamnă consecvent şi probabil că asta o fi vrut să spună primul ministru. În limba română, însă, consistent înseamnă tare, vârtos, săţios, hrănitor, bogat în substanţe nutritive (fig) important, temeinic, valoros. Care din sensurile acestea se potriveşte viziunii Guvernului despre « ţeapa » Cupru Min ? Poate cel de hrănitor, dar numai pentru unii…
Eu zic că, din moment ce domnia sa este, încă, primul ministru al României şi nu şeful Cabinetului Marii Britanii, să vorbească românilor în limba română şi nu într-un fel de esperanto care sugerează snobism şi ambiguitate.
@VV
Domnule senator, problema relatiilor si a atmosferei din interiorul unei aliante a fost dintotdeauna spinoasa. Conteaza foarte mult caracterul si calitatea liderilor pentru ca ei imprima un anumit spirit care ajunge sa domneasca in interior. Nu ma refer doar la cei din varf, ci la toata echipa. Va aduc aminte ce a zis Ponta (care, uneori, le mai nimereste) la infiintarea USL: e prima alianta fara basescu, ceea ce spune multe despre sansele acesteia de a rezista.
@ Corina Chiriac
Poate prima a PNL-ului. PSD s-a tot aliat cu PRM, cu PUNR, cu PSM, Doamne iarta-ma…
@VV
Nu cunosc toata istoria PSD :D. Observatia in schimb, de principiu, e buna.
@ Corina Chiriac
Am fost o singura data la sediul PSD, eram curios sa vad ce istorie isi revendica, pe cine au pe pereti. Am dat nas in nas cu Titel Petrescu, cu Elim Racovita. Oare ei or sti? Or fi si portretele lui Titu Maiorescu, Take IOnescu ori PP Carp la Partidul Conservator…
@Corina Chiriac,
De cand ai devenit activista infocata pari a inghiti orice; chiar si pe Mihaela, “dragostea mea”!
@liberalul
Pot sa am alta parere despre mine? Multumesc 
De ce as inghiti EU pe Mihaela, dragostea TA?
@Corina Chiriac,
La cat esti de dezamagita de ce se intampla, am mai venit si eu sa-ti amplific tristetea.
Astăzi tot musiu Ungureanu cică „așa cum i-am intrucționat”.