Conferinta de presa la sediul Ministerului Economiei: “Nu inteleg cum un act normativ care contribuie la pacea sociala si care a fost solicitat de sindicate a putut fi interpretat ca fiind o amenintare la adresa salariatilor”

CONFERINŢĂ DE PRESĂ

28 februarie 2013

 MINISTRUL ECONOMIEI, VARUJAN VOSGANIAN

Invitaţi:

Ion Ghizdeanu, Secretar de Stat MFP

Adrian Ciocănea, Secretar de Stat Ministerul Economiei

 

Varujan Vosganian: Subiectul conferinţei noastre de presă a fost nu modificat, ci îmbogăţit,  având în vedere dezbaterea începută ieri la prânz, privind unele acte normative aflate în procedură.

Am onoarea să fiu însoţit de dl  prof Ion Ghizdeanu, secretar de stat în cadrul MFP şi de către Adrian Ciocănea,  secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei. Motivul pentru care l-am rugat  de dl Ghizdeanu să vină împreună cu noi în acesată conferinţă de presă este acela  că vrem să dăm răspuns unei anumite dezbateri cu o puternică tentă politică, ce  încearcă să sugereze că guvernul Ponta este o fabrică de şomeri. Nu avem încă  datele preliminate pe luna ianuarie, însă vă voi da datele pentru luna  decembrie, asta ca să închidem această dispută.

În luna decembrie 2012, în  comparaţie cu luna decembrie 2011, în economia românescă şi-au găsit loc de  muncă încă un număr suplimentar de 140.000 de persoane. În decembrie 2011  efectivul salariaţilor din economie era 4172 de mii de persoane, iar în luna  decembrie 2012, 4311 mii de persoane, diferenţa, dacă adăugăm şi zecimalele cu  care nu v-am obosit, duc la un număr suplimentar de cca 140.000 de persoane.

Pentru mine, ca ministrul  economiei, este şi un motiv de satisfacţie să vă spun că un procent similar se  regăseşte şi în ceea ce priveşte industria, unde, de asemenea, avem un spor de  aproape 100.000 de persoane, aşadar o bună parte din acest spor se regăseşte în  industrie. Şi cu asta sper să închidem această dispută lipsită de temei, cum că  guvernarea noastră este o fabrică de şomeri.

Acum am să vă fac câteva lămuriri şi în legătură cu discuţia privind proiectul de ordonanţă despre care s-a vorbit. În primul rând doresc să vă informez că acest proiect de ordonanţă a fost inclus în programul legislativ al guvernului. Aşadar, discuţia în legătură cu acest proiect nu este neprevăzută, ea a fost în programul legislativ al guvernului, comunicat încă de la înfiinţarea Ministerului Economiei, succesor al Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri din 2012 şi care a fost transmis ministrului pentru relaţia cu parlamentul.

Dealtfel, colegul meu, dl Adrian  Ciocănea, a şi transmis  guvernului acum  câteva zile stadiul în care se află dezbaterea acestui proiect şi anume că este  în avizare internă şi că a fost trimis spre consultare prealabilă la Ministerul  Justiţiei şi la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Trebuie să vă spun că Ministerul  Justiţiei ne-a şi trimis avizul favorabil în legătură cu acest proiect, fireşte  numai în chestiunile ce ţin de tehnica legislativă. În fapt, această ordonanţă  reia, într-o anumită măsură, textul Ordonanţei 116/2006, care a suportat câteva  modificări succesive.

Motivul pentru care Ministerul  Economiei a făcut o formă consolidată a ordonantei a fost acela că OU cuprinde  câteva elemente noi ce ţin de evoluţia legislaţiei muncii şi cuprinde şi câteva  elemente noi ce ţin de drepturile  salariaţilor, asupra cărora am să revin.  Dealtfel, textul care a fost supus dezbaterii şi care a fost şi prezentat pe  site, potrivit legii – trebuie să vă amintesc că potrivit legii, un astfel de  text, odată intrat în dezbaterea CES, trebuie să fie pus şi pe site -  la pagina 2 spune „luând în consideraţie  expirarea la 31 ianuarie 2012 a termenului prevăzut la art. 2 din OU 116/2006”  etc. Aşadar, el are în vedere faptul că e o prelungire şi că nu este un text  complet nou. Acest text nu a stârnit nici o dezbatere de acest fel din 2006  până astăzi şi cred că informaţiile pe care le dăm noi acum să fie lămuritoare  în legătură cu argumentele care necesită prelungirea acestui termen.

Cei care au solicitat ca acest  act normativ să fie urgentat au fost reprezentanţii sindicatelor. Există la noi  la minister şi unele documente, şi unele declaraţii publice ale unor lideri  sindicali, care solicită prelungirea cadrului legal pentru persoanele care ar  putea fi disponibilizate.

Dacă vor fi sau nu  disponibilizări, este o întrebare la care în acest moment putem doar să spunem că  sectorul de stat, fiind un organism viu, ca oricare alt domeniu economic, de la  sistemul bancar şi de asigurări, până la agricultura performantă, orice sector  economic presupune şi disponibilizări, şi angajări. Noutatea acestor acte succesive  din 2006 este că statul, în calitatea sa de angajator oferă un sistem de  protecţie disponibilizărilor. Nu este un semnal de alarmă, nu este un  avertisment, nu este anunţarea unei stări de calamitate pe piaţa muncii, este  prelungirea şi, cum veţi vedea, şi diversificarea unor drepturi salariale  pentru persoanele disponibilizate.

Într-adevăr, discuţia a fost  dusă pe domeniul energie, pentru că majoritatea companiilor care se află în anexă  sunt din domeniul energiei. Eu am să vă dau un răspuns care, sper să fie  lămuritor, în ce priveşte componenta din minister pe care o coordonez eu. În  componenta pe care o coordonez eu, acest act normativ a fost elaborat de aşa  manieră încât să nu pierdem locuri de muncă. Dealtfel, dl Ciontea, aici de  faţă, a condus din partea noastră dialogul cu sindicatele, care a fost dus  într-o atmosferă de conlucrare şi de acceptare reciprocă. Ca dovada dl Ciontea,  din partea ministerului, a transmis CES acordul de prinicpiu  al sindicatelor pentru acest act normativ.

Aaşasar, opinia publică trebuie  să ştie că acest act normativ a fost aşteptat, solicitat şi acceptat de  sindicate. De ce spun că din perspectiva Miniserului economiei, în componenta  pe care o conduc, sperăm să nu avem pierderi de locuri de muncă, ci dimpotrivă  angajări? Pe unii i-a speriat conceptul de restructurare-reorganizare.  Restructurare-reorganizare este un proces care poate să ducă şi la relansare  economică. Există unele componente care în mod natural există restrângeri de  personal în urma epuizării unor resurse. În anexă avem câteva astfel de exemple,  legate de exploatările de huilă de la Petroşani – şi asta nu e o noutate. Ştiţi  foarte bine că şi în dialogul cu FMI, şi în strategia guvernului de  reorganizare există un număr de mine care urmează să se închidă. Există însă o  altă anexă, la care eu ţin foarte mult şi care spune: „lista societăţilor  naţionale/companiilor naţionale/societăţilor comerciale care pot angaja salariaţi  concediaţi colectiv la activităţi de conservare, închidere, ecologizare etc.”  Ce înseamnă aceasta?

Că în situaţia în care vom avea  restrângeri de activitate prin închiderea unor mine, personalul care va lucra  la închideri de mine, prin acţiuni derulate de Conversmin va fi recrutat, cu  precădere, din cel disponibilizaţi de la activitate de reducere a extracţiei.  Astfel încât, eu sper ca pe ansamblul Ministerului Economiei, pe componenta pe  care eu o coordonez să nu avem pierderi de locuri de muncă. Mai multe decât  atât: e posibil ca procesul de reorganizare să ducă la creşterea activităţii,  eu aşa sper să se întâmple la Cuprumin şi la Remin, astfel încât să nu fie  nevoie să concediem, ci să angajăm în plus. Dar, repet, este o formulă cadru  general de protecţie şi care crează pace socială. Vă mărturisesc că sunt puţin  surprins că un act normativ care contribuie la pacea socială a fost interpretat  ca un act normativ care devine o ameninţare la adresa salariaţilor.

Acum aş vrea să adaug un cuvânt  legat de întrebarea de ce Oltchim de pildă sau CFR nu sunt pe această listă. Eu  vă voi răspunde în legătură cu Oltchim: fiind o societate aflată în insolvenţă  va avea un alt regim decât societăţile acestea, dealtfel noi am fost atenţi în  procedura de selecţie să nu intrăm în această incidenţă.

În mod corect Primul Ministrua subliniat ieri că este vorba despre  prelungirea unor drepturi şi că aceasta este linia pe care o susţine guvernul.  Orice altă interpretare este o interpretare care nu face parte din obiectivele  şi din viziunea guvernului.

Pentru a vă arăta, cel puţin una  dintre completările pe care le-am făcut, faţă de actele normative anterioare,  noi includem aici obligativitatea acordării plăţilor compensatorii. Ele sunt  trecute în parte în CCM, noi însă am considerat şi sperăm ca Ministerul Muncii  să fie de acord, ca includerea lor în lege să fie o garanţie în plus pentru  sindicate că aceste drepturi vor fi protejate. Există, de asemenea, unele  drepturi care se acordă persoanelor care sunt aproape de pensie, există anumite  termene care se extind în beneficiul salariaţilor. Ce vom face însă acum: având  în vedere această dezbatere care s-a creat şi necesitatea ca orice act normativ  să fie corect înţeles, eu i-am rugat pe colegii mei de la compartimentul de  dialog social să avem o nouă discuţie cu sindicatele, care, să se încheie cu un  comunicat care să fie adresat opiniei publice, astfel încât să nu existe niciun  dubiu în legătură cu aşteptările referitoare la această ordonanţă.

Acesta este şi motivul pentru  care, de comun acord cu Primul Ministru,  ieri după-amiază am decis să retragem de pe site-ul Ministerului Economiei  proiectul, să-l repunem în discuţia cu sindicatele şi apoi, în formula pe care  o vom conveni şi este aproape sigur că va fi cea pe care am prezentat-o acum,  îl vom repune pe site pentru dezbaterea generală. Acesta este, aşadar,  istoricul acestui act normativ.

Pe de altă parte, este bine că  apare o reacţie imediată la astfel de acte normative, pentru că aceasta face ca  ele să fie înţelese mai bine şi acolo unde, există în text anumite neclarităţi  care pot lăsa loc unor interpretări noi să le corectăm. Proiectul este într-un  stadiu incipient, el abia cum a plecat la ministere, remarc promptitudinea cu  care am primit răspuns de la Ministerul Justiţiei şi după ce vom avea avizele  vom solicita şi acordul guvernului, şi al Primului Ministru,  luând act de modul în care Primul Ministru  priveşte utilitatea acestui act normativ.

Rep.: A apărut acum un  comunicat de la Guvern iar dvs spuneţi că aţi discutat ieri cu guvernul, de ce  aţi scos de-abia acum de pe site-ul ministerului acest proiect?

Varujan Vosganian: Discuţia a fost aseară,  au am comunicat şi el a fost scos acum câteva ore de pe site-ul Ministerului Economiei  şi urmează în continuare să fie supus dezbateii. Deci, noi am convenit de principiu  împreună, în cadrul şedinţei de guvern, strategia de urmat, care este aceasta a  unei noi discuţii cu sindicatele.

Rep.: Comunicatul de la  Guvern sună cumva a ameninţare pentru că el spune aşa „proiectul nu este  susţinut de guvern şi drept urmare premierul i-a cerut ministrului economiei să  retragă acest proiect şi să clarifice acest subiect şi în plus să fie  identificate persoanele care au avansat un asemenea document pe site-ul  Ministerului Economiei”. Deci de asta spun…

Varujan Vosganian: Eu am avut cu Primul Ministru un dialog pe acea temă pe care l-am  prezentat. Conţinutul este cel pe care vi l-am prezentat. Dumneavoastră  întrebaţi în legătură cu solicitarea guvernului care…

Rep:..care spune că nu  susţine acest proiect….

Varujan Vosganian: …păi nu-l susţine,  pentru că, Primul Ministru, în mod  corect, nu a intrat în posesia lui şi atunci nu-şi poate angaja susţinerea lui.  Acest proiect este în discuţia internă a Ministerului Economiei. Chiar eu  însumi, dacă cineva mi-ar spune dacă susţin un proiect care este în discuţia  unui compartiment din minister, aş reacţiona la fel. Aş spune ce doresc eu şi  că nu susţin ceva ce nu am văzut. Primul ministru în mod corect a spus că el nu  susţine acest proiect, decât în situaţia în care el prevede prelungirea unor  drepturi.

Rep.: Dar, aşa cum aţi spus  şi dvs, premierul a subliniat faptul că susţine aceste drepturi şi prelungirea….

Varujan Vosganian: Exact în acest sens…

Rep.: …e o contradicţie  aici…

Varujan Vosganian: Nu este nici o  contradicţie. Primul Ministru a spus  în mod corect ce doreşte de la un astfel de proiect şi neavându-l în discuţie a  spus că nu susţine niciun proiect decât în măsura în care el răspunde  aşteptărilor sale.

Rep.: Dar măcar de ce nu i  l-aţi arătat că a fost pus într-o situaţie jenanată, mă scuzaţi,  atunci când a fost întrebat ieri premierul.

Varujan Vosganian:: În guvern, în  ministere există zeci, dacă nu sute de acte normative, ordine de ministru, HG,  proiecte de lege şi ordonanţe care sunt în diverse stadii de dezbatere. Ele se  aduc la cunoştinţa şefilor de departamente, miniştrilor de resort şi Primului Ministru funcţie de stadiul în care se află în  procedură. Procedura noastră internă este că, atunci când eu doresc să avansez  un proiect de hotărâre sau de ordonanţă către Primul Ministru  eu anunţ întotdeauna înainte. Cel mai adesea cer o întrevedere cu Primul Ministru în care îi aduc la cunoştinţă intenţiile  noastre. Acest document a fost supus discuţiei sindicatelor, pentru că mi s-a  părut mai întâi corect să ştiu ce vor sindicatele pentru ca apoi să fac o  solicitare către Primul Minstru şi către celelalte ministere.

Eu cred că o formulă în care aş  fi vorbit mai întâi cu ministerele, şi apoi cu sindicatele, ar fi fost o  formulă care ar fi putut să creeze o anumită discuţie. De exemplu, există şi  alte acte normative pe care noi le avem în minister pe faze de dezbatere – de  pildă, memorandumul cu Cuprumin. Eu am făcut o primă fază, am avut tatonări cu  Ministerul Finanţelor, după care, în momentul în care am decis să-l avansez,  l-am anunţat pe Primul Ministru în legătură cu conţinutul lui şi după aceea  l-am depus la pregătitoare. Niciodată nu am introdus în procedura pregătitoare  un act normativ fără să comunic cu Primul Ministru. Mai ales că, de această  dată, era un act care fusese transmis, el era în programul legislativ al  Guvernului, nu se punea problema unei decizii strategice majore.

Sigur că, dacă era un act  normativ care să impună o modificare de strategie a Guvernului, atunci aş fi  făcut o notă prealabilă.

De pildă, în legătură cu  insolvenţa Oltchim, întâi l-am anunţat pe Primul Ministru, şi abia apoi mi-am  anunţat publică intenţia. Dar dacă ar fi fost un act normativ care să  prelungească unele drepturi ale salariaţilor Oltchim, atunci aş fi discutat mai  întâi în Cabinet şi după aceea aş fi anunţat mai departe. Fiind vorba despre un  act în vigoare, în perioada în care Primul Ministru era învestit – era un act  normativ care era în vigoare până la 31 decembrie 2012, era vorba de prelungirea  acestui act normativ, în baza unui program de învestitură, atunci noi am  procedat la dezbatere internă.

E foarte bine că a făcut aşa  Primul Ministru. Dat fiindcă dânsul nu cunoştea textul supus în dezbaterea  compartimentelor ministerului împreună cu sindicatele, fireşte că dânsul a spus  că nu poate fi de acord cu ceva ce n-a văzut, dânsul poate fi de acord doar în  măsura în care răspunde aşteptărilor sale.

Şi eu v-am arătat astăzi că  acest act normativ răspunde acestor aşteptări şi că, în această lumină şi în  funcţie de noua discuţie cu sindicatele, el va fi prezentat în dezbaterea  guvernamentală.

 

Reporter: Domnule ministru, aţi  spus mai întâi că acest proiecte a fost inclus în programul legislativ. Apoi  aţi spus că premierul nu şi-l asumă pentru că nu îl ştie, deşi e proiect  legislativ…

 

 

Varujan Vosganian: Stimate domn, eu dacă aş  spune cuiva: te rog să îmi faci un act normativ care să prevadă cutare lucru,  iar după aceea voi fi întrebat: sunteţi de acord cu actul normativ? Eu am să  spun: da, sunt de acord cu ceea ce am cerut eu, dar nu ştiu ce s-a scris. N-aţi  face la fel dumneavoastră?

Reporter: Nu-mi dau cu părerea. O  altă întrebare era legată de comunicarea în interiorul ministerului, spuneaţi  că decizia retragerii proiectului a fost luată de ieri seară, azi ministrul  delegat pentru Energie, Constantin Niţă, nu ştia nimic de retragerea acestui  proiect – lui nu i-aţi comunicat, deşi erau companii care ţineau de portofoliul  său?

Varujan Vosganian: Am o rugăminte. Mi-aţi  pus această întrebare, eu am s-o lămuresc cu dl. Constantin NIţă. Ce v-am spus  dumneavoastră sunt chestiuni care s-au discutat în prezenţa tuturor miniştrilor  în şedinţa de Guvern ieri. Într-un fel, eu îl înţeleg pe dl. Constantin Niţă  pentru că Ministerul Energiei este primul interesat ca salariaţii să aibă un  sistem de protecţie pentru că în anexă, cum aţi văzut, Ministerul Energiei  dispune de cele mai multe companii de profil şi solicitarea de urgentare a  venit dinspre Ministerul Energiei. Deci Ministerul Energiei este actorul
principal al acestui act normativ.

Eu răspund în calitatea mea de  ministru al Economiei şi v-am spus că pe componenta mea, de Minister al  Economiei, eu sper ca această Ordonanţă să ducă la crearea, şi nu la reducerea  de locuri de muncă.

Reporter: Fără această percepţie  negativă, nu s-ar fi pus problema retragerii de pe site?

Varujan Vosganian: Eu am retras proiectul  de pe site dintr-un motiv precis: de a avea o nouă întâlnire – eu, de data  aceasta – cu sindicatele şi să rog să existe un comunicat. Pentru că, vă rog să  mă credeţi, dacă sindicatele sunt de acord cu un act care priveşte drepturile  sindicatelor, eu cred că, în acest moment, e greu ca altcineva, în locul  sindicatelor, să combată un act cu care sindicatele sunt de acord.

Deci repet: acest act normativ a  avut acordul sindicatelor, dar pentru a da mai multă putere şi a crea un  argument în plus în faţa opiniei publice, la începutul săptămânii viitoare mă  voi întâlni eu cu sindicatele.

De altfel, în ultima vreme m-am  exersat în acest lucru. Marţi voi avea o întâlnire şi cu sindicatele din  Arpechim pe chestiunea separată a Arpechim-ului. Aici vom avea o întâlnire cu  parlamentarii de Argeş, cu administraţia locală.

Eu nu înţeleg de ce această  dezbatere merge în această direcţie câtă vreme dialogul social i-a dat un  acord. Faptul că Primul Ministru a spus că nu este de acord cu el, este pentru  că nu l-a văzut. Şi eu aş fi făcut la fel în locul lui.

Reporter:  Domnule ministru, să înţeleg că  prima semnătură pe acest proiect a fost a domnului Constantin Niţă?

Varujan Vosganian: Acest proiect a avut la  bază dialogul cu sindicatele din energie. Poate mă veţi întreba de ce n-a fost  dat atunci, în noiembrie sau decembrie. Nu a fost dat până în acest an pentru  că actele normative care au stat la baza regrupării unor unităţi din domeniul  energiei – mă refer la Complexul Oltenia şi Complexul Hunedoara – s-au dat în  noiembrie şi decembrie.

Dar sindicatele din domeniul  energiei sunt cele care în primul rând au cerut acest lucru şi sunt declaraţii  publice ale unor lideri sindicali în această privinţă.

Reporter: Mai am doar o singură  întrebare. În nota aceea de fundamentare, se scria că toate companiile vizate  sunt aşteptate ca, pentru toată această perioadă, 2013-2018, să vină cu o listă  clară a numărului de disponibilizaţi. Voiam să ştiu dacă, în momentul de faţă,  există, printre acele 15 companii, unele care au bugetate pentru acest an  salarii compensatorii.

Varujan Vosganian: Eu nu răspund în numele  domnului ministru Niţă, sunt convins că dânsul o va face.

În legătură cu componenta de  economie, a Ministerului Economiei, în acest moment noi nu avem în vedere  programe de restructurare cu disponibilizări colective la companiile din anexă.  Singura excepţie este cea privind restrângerile de activitate în domeniul  huilei, unde însă, repet, sperăm ca personalul să fie reintegrat în activitatea  de închidere de mine.

Deci la nivelul Ministerului  Economiei nu avem aceste prevederi, domnul Constantin Niţă vă va răspunde pe  componenta de energie.

Reporter: Câţi angajaţi există în  cele 15 companii în acest moment?

Varujan Vosganian: Întrebarea poate căpăta  răspuns, dar nu vreau să asociaţi numărul de salariaţi cu numărul acelora  asupra cărora poate să planeze pericolul disponibilizării pentru că ar fi o asociere  nereală.

Reporter: Care e relaţia  dumneavoastră în prezent cu premierul Victor Ponta? V-a reproşat ceva?

Varujan Vosganian:  Relaţia mea cu premierul a fost  precizată în numeroase rânduri, şi de premier, şi de mine. Şi cred că premierul  a răspuns ultima oară vineri la această întrebare, spunând că relaţiile între  noi sunt foarte bune, bazate pe respect şi pe încredere. Personal, cu Primul  Ministru, de când ne cunoaştem – şi sunt, cred, aproape 15 ani de atunci, de  când era şeful organizaţiei de tineret a PSD şi apoi membru în Guvern – au  fost  relaţii bune şi nu au fost umbrite  de niciun fel de incident. Iar tentativele repetate de a băga zâzanie între  Primul Ministru şi mine până acum au fost zadarnice şi ele s-au bazat adesea pe  inovaţii sau pe exagerări ale unor enunţuri de-ale mele. Sau tentative de a-mi  cere mie o ripostă la declaraţiile premierului. Eu vă spun de pe-acum că, nu  numai în legătură cu Primul Ministru Victor Ponta, dar nici în legătură cu aţi  colegi de-ai mei din Guvern, eu nu dau reacţii publice la declaraţiile lor.

Reporter: Domnule ministru,  Constantin Niţă a aprobat publicarea proiectului pe site?

Varujan Vosganian: Publicarea proiectului  pe site este o cerinţă care ţine de regulamente. În clipa în care faci o  întâlnire cu sindicatele, nu poţi să ţii un proiect ascuns – nici nu s-ar putea  întâmpla acest lucru. Dar eu nu înţeleg de ce dumneavoastră consideraţi  publicarea pe site ca un gest politic. Premierul a cerut retragerea şi  proiectul a fost retras.

Reporter: Dar persoanele care au  cerut publicarea…

Varujan Vosganian: Aceasta este o chestiune  pe care o rezolvăm noi în interior şi vom vedea dacă persoanele respective au  încălcat regulamentele sau nu.

Reporter: Dar le-aţi identificat  sau nu?

Varujan Vosganian: Vom vedea care este  fapta, dacă există, şi vom comunica şi Guvernului dacă acestea sunt în afara  regulamentului.

Totuşi, vedeţi, această  voluptate dreyfus-iană de a găsi vinovaţi care să fie daţi afară, pe care o tot  sugeraţi, eu nu o împărtăşesc. A lua o bucată de pâine din faţa unui om nu e o  decizie foarte uşoară în condiţiile în care astăzi se găseşte un loc de muncă  foarte greu. De aceea, pentru a stabili o responsabilitate care să ducă la  desfacerea unui contract de muncă, nu cred că răspunsul trebuie dat cu atâta  uşurinţă numai pentru a oferi capul lui Moţoc cuiva. Primul Ministru pe bună  dreptate a solicitat o lămurire cu privire la derularea procesului interior.  Acestă informare este făcută, va fi transmisă şi este o chestiune de procedură  internă în cadrul Guvernului. Dacă ea va duce la responsabilităţi care necesită  desfacerea contractului muncă al unei persoane, o vom face.

În legătură acum cu chestiunea  Oltchim, am avut o discuţie săptămâna trecută cu comisarul Almunia,  vicepreşedinte al Comisiei Europene, dânsul a primit informarea noastră  iniţială şi ea cuprinde un al doilea plan, de detaliere, al unor elemente  pentru că, de această dată, informările care se cer vin chiar din anul 2007, în  legătură cu relaţiile Oltchim cu unii dintre partenerii comerciali, cum ar fi  de pildă AVAS sau Electrica. Domnul Adrian Ciocănea, împreună cu un grup  interministerial, au făcut această informare într-un termen de trei ori mai  scurt decât cel indicat, într-o săptămână, ea pleacă astăzi la Comisia  Europeană. L-am rugat pe dl. Adrian Ciocănea, după ce informarea va fi  lecturată, astăzi şi mâine, la începutul săptămânii viitoare să efectueze o  deplasare la Bruxelles, unde să vadă care sunt ecourile cu privire la această  informare. Eu sper ca ea să închidă dezbaterea privind existenţa unui ajutor de  stat prealabil şi să putem trece la analiza notificării pe care am transmis-o  privind ajutorul de stat.

În acelaşi timp, nu vă ascund  faptul că noi lucrăm la un plan B, anume de a găsi resurse financiare urgente  pentru a continua activitatea curentă a Oltchim.

Şi a treia temă, vedeţi,  discutăm despre disponibilizări, eu am să-mi permit pentru câteva clipe să  discut şi despre ocuparea de locuri de muncă.

În ce priveşte Autoritatea de  Management pentru Competitivitate pe care o gestionăm împreună cu dl. Secretar  de stat Adrian Ciocănea, vreau să vă spun că am efectuat în anul 2013, până  acum, plăţi de 205 milioane de lei. Până în luna iunie vom plăti încă peste 1  miliard de lei.

Avem în vizor un număr de 22 de  mari companii. Ieri şi astăzi am semnat contracte de finanţare pentru un număr  de 7 mari companii. Aceste sume sunt în valoare de peste 100 de milioane de lei  şi, potrivit planurilor de afaceri, ele pot genera peste 500 de locuri de  muncă.

Şi, pentru a exista o declaraţie  a unor colegi preopinenţi din Parlament privind situaţia Programului  Operaţional pe Competitivitate, am să-l rog pe dl. Adrian Ciocănea să facă  unele precizări, şi am să-l rog după aceea pe invitatul nostru, pe dl. profesor  Ion Ghizdeanu, la rândul său, să facă unele completări.

Vă rog, domnule Secretar de  Stat…

Adrian Ciocănea: Mulţumesc. Eu am preluat  această activitate pe 5 noiembrie, deci practic ce vă voi spune este legat de  ultimele trei luni efective şi, într-adevăr, şi discuţia legată de ce s-a  întâmplat începând din luna mai-iunie.

Acest Program a fost  presuspendat, de fapt, în luna iunie 2012. Soluţia aceasta a fost luată în luna  mai 2012 la Comisia Europeană în urma unor discuţii, ca urmare a unor evaluări  făcute pe tot anul 2011. Motivele principale au fost legate de problemele  găsite în neregulă referitoare la achiziţiile publice şi, de asemenea, probleme  de management de sistem, inclusiv cele care se refereau la nereguli în ceea ce  priveşte evaluarea proiectelor, controlul proiectelor cu efect direct asupra  rambursărilor.

Odată ce am avut documentele  care au spus ce trebuie făcut, am luat nişte măsuri care au fost chiar mai  radicale decât cele care au fost cerute, respectiv: în luna decembrie, eu am  introdus în şedinţa de Guvern (a Guvernului Ponta precedent) o notă care avea  trei obiective mari: primul, descentralizarea Organismului Intermediar pentru  IMM-uri la agenţiile de dezvoltare regională, lucru care se va face în ziua de  marţi, săptămâna viitoare. Este, de fapt, o decizie fără precedent în ceea ce  priveşte desenul instituţional.

Dumneavoastră aţi auzit  declaraţiile lui Leonard Orban întâi, apoi declaraţiile doamnei ministru Maria  Grapini pe tema aceasta. Eu n-am ieşit să spun, eu făceam lucrurile acestea.  Adică responsabilitatea a fost la mine. Discuţiile cu ADR-urile au fost făcute  în această perioadă, foarte bune discuţii, şi iată că, de fapt, noi facem  primul pas în descentralizare. Eu, fiind iniţiatorul Legii dezvoltării  naţionale în 1998, ştiam că lucrul ăsta trebuia făcut încă de atunci şi, în  momentul de faţă, Agenţiile de dezvoltare regională vor putea prelua toate  activităţile legate de IMM-uri, ceea ce în mod firesc e normal să se întâmple.

Ce se va întâmpla de fapt? În  loc să avem 1400 de proiecte la centru, adică la minister, vom avea în jur de  200 în fiecare regiune. Mult mai uşor de lucrat cu ele. Oamenii nu vor mai veni  până la Bucureşti ca să facă tot felul de drumuri pentru problemele pe care le  au, şi tot ceea ce înseamnă evaluare, ce înseamnă control în teren, ce înseamnă  returnarea sumelor, se va face mult mai bine descentralizat.

Măsura aceasta a fost luată şi  pentru că am dorit, inclusiv cu acordul ministrului Chiţoiu de pe vremea aceea,  dar şi în continuare, să eliminăm ceea ce s-a spus în rapoartele de audit în  legătură cu suspiciunile de fraudă – neregulile sunt una, frauda e altceva. Din  acest motiv, am hotărât să facem o modificare instituţională, nu doar să luăm  măsuri administrative.

Aceasta a fost prima obligaţie,  asumată încă din decembrie anul trecut.

A doua a fost legată de  corecturile pe care trebuia să le facem asupra sistemului, inclusiv chestiunile  legate de achiziţiile publice. Din acest motiv, am făcut multe modificări de  reguli în interiorul sistemului, şi s-au înfiinţat în interiorul fiecărui AM – nu vreau să vă plictisesc cu chestiuni tehnice, dar ele sunt esenţiale – nişte  direcţii care să urmărească corectitudinea acestor achiziţii publice pentru că  Comisia Europeană a sesizat, împreună cu Comisia de Audit din România, faptul  că de prea multe ori s-au înregistrat criterii discriminatorii la achiziţiile  publice.

O altă măsură pe care am luat-o  a fost elaborarea unei baze de date cu evaluatori independenţi, astfel încât să  se micşoreze acest risc de nereguli în privinţa unor firme de consultanţă care  aveau foarte multe proiecte şi puteau să fie în risc de neregulă, inclusiv prin  modalităţi de a, să spunem, de a manipula rezultatele unor controale pe teren.

Adrian  Ciocănea: Din acest punct de vedere a doua obligaţie pe care mi-am luat-o a fost să  corectez chestiunile de sistem şi, în final, am reuşit ca începând de această  săptămână să intre în funcţiune noua procedură de control, care va duce cu o  viteză crescut cam de trei ori în ce priveşte prelucrarea cererilor de  rambursare. Adică, pentru a vă da două exemple: în ceea ce priveşte achiziţiile  publice, dacă o entitate face achiziţia publică, nu va veni cu documentele  achiziţiei în momentul cererii de rambursare, ci va trimite din timp, astfel  încât să se controleze corectitudinea acestei proceduri înainte cu o  săptămână-două şi timpul va fi foarte scurt din acest punct de vedere. Sau vom  reduce controalele dublate la un singur rând de control. E o regulă care se  cheamă regula celor patru ochi. În clipa de faţă funcţionează o regulă a celor  opt ochi, adică se face o dublare a verificărilor. Aceste chestiuni de  management intern au fost legate de faptul că Comisia a cerut în mod explicit  să ne asumăm responsabilităţi de funcţionare. În fine, a treia obligaţie pe  care ne-am luat-o şi care nu am reuşit încă să o duc la bun sfârşit este o  chestiune care duce la o accelerare a absorbţiei fondurilor. Dumneavoastră  ştiţi că Ministerul Fondurilor Europene are atribuţii în acest sens pentru că  de aceea s-a înfiinţat, dar există şi oameni prin AM-uri care lucrează,  inclusiv noi care le coordonăm, şi care trebuie să luăm nişte măsuri  structurale pentru a face îmbunătăţirea acestei absorbţii. Şi măsura pe care o  luăm – în clipa de faţă o studiem – este în stadiu avansat şi pe care am  anunţat-o încă din decembrie, deci înainte să se înfiinţeze Ministerul  Fondurilor Europene – este aceea că dacă în cazul în care există proiecte de  tip bugetar, evident, adică insuficienţa sumelor, să putem să finanţăm  finalizarea acelor proiecte cu bani din Programul Operaţional de  Competitivitate. Dau un exemplu care poate fi bun sau rău. Dacă nu am reuşit să  introducem un IT în şcoli, program care era făcut cu bani din buget, pe aceeaşi  logic, pe aceleaşi criterii de eligibilitate şi pe aceleaşi reguli de  achiziţie, transparente, ş.a.m.d. putem, cu acordul Comisiei, să luăm bani din  POS-CCE şi să cheltuim direct astfel încât să închidem proiectele. Acestea se  cheamă proiecte suport. Există o bună practică în Italia. Există un document  european din 2012, pe care îl cunosc şi pe care l-am introdus în discuţia  miniştrilor de resort pe POS-CCE, domnul Nica şi domnul Costoiu. Din acest  punct de vedere suntem siguri că vom putea face o accelerare a absorbţiei. În plus,  şi asta este elementul cel mai curajos, am vrea să încercăm să facem acelaşi  lucru cu mediul privat. Pentru că reglementarea europeană are putere de a fi  recunoscută permite, ce spuneam mai devreme, folosirea banilor din POS-CCE pe  anumite programe este posibil ca numai în acest an pentru că se închide  perioada de programare să putem să folosim banii din POS-CCE pentru proiecte  ale unor firma care au făcut investiţii începând din 2007 chiar dacă ele nu au  fost în programul pe Axa 1 de IMM-uri. Mai precis, în care identificăm sume  disponibile – şi am să revin în final la acest lucru – vom putea să facem un  „call”, cum se numeşte, spunând firmelor în felul următor: dacă aţi făcut  achiziţii care încep din iulie 2007, care au fost făcute cu aceleaşi criterii  pe care le-am folosit şi la celelalte programe operaţionale, respectiv pe Axa  1, dacă se dovedeşte că achiziţia a fost făcută transparent cu documente care  sunt recunoscute, atunci puteţi veni cu documentele acestea şi cu un contract,  pur şi simplu, de decontare veţi putea primi suma pe utilaje deja cumpărate.  Pentru că există firme care au făcut achiziţii din banii proprii,  împrumutându-se la bancă în perioadele 2007 ş.a.m.d. si ele vor putea să  beneficieze de astfel de programe. Suntem într-o fază avansată de a propune un  astfel de ghid. Şi închei cu următoarea chestiune:  POS-CEE este cel mai mic program al  fondurilor, e singurul care produce locuri de muncă şi valoare adăugată –
POS-DRU produce autoangajare, dar sigur e altceva – este programul care are cei  mai puţini oameni în AM şi cel mai prost plătiţi. Problemele pe care le-am avut  au fost mari. În clipa de faţă, prin preluarea de către ADR-uri a OI-ului  central am dublat numărul de oameni din AM, le-am dat sigur alte atribuţii ca  să nu mai fie desigur probleme cu privire la siguranţa acestora, şi problema  care se ridică este următoarea: riscul de dezangajare al Programului  Competiţional de Competitivitate pe 2013 este de un miliard 68 de milioane de  lei. Dacă programul merge bine am putea absorbi, în acest an şi sigur până la  sfârşitul perioadei, în jur de 500-600 de milioane, poate 700 în cel mai bun  caz. Diferenţa până la un miliard 68 de milioane trebuie să fie produsă într-un  fel, adică noi avem contractare de 54% şi evident necontractare de 46%. Proiectul  pe care îl voi propune în legătură cu accelerarea absorbţiei vine de asemenea  pe linia pe care şi ministrul Teodorovici a spus-o în legătură cu transportul –
dumnealui nu a avut viziunea pe Competitivitate, am avut-o eu şi i-am propus-o,  este de acord să continuăm acest lucru. Vom face o misiune să dăm un fel de  bună practică în Italia şi în acest fel vom încerca să absorbim dacă se poate  sută la sută, având în vedere că dacă vom intra pe acest program de absorbţie  accelerată vom avea posibilitatea să dăm o gură de oxigen firmelor. Închei şi  spun aşa: este o decizie de tip politic să facem acest lucru şi vom avea o  discuţie cu patronatele pentru că ele sunt foarte interesate, mai ales firmele  mari care sunt mai agregate în ceea ce priveşte discuţia cu Ministerul  Economiei şi cu Guvernul astfel încât să existe o cale de solidaritate între  cei din mediul de afaceri astfel încât cei care au cheltuit şi pot veni cu  dovada cheltuirii să poată să facă mai repede accesul la aceste fonduri.

Varujan  Vosganian: Asta este o soluţie pe care am găsit-o, anume aceea de a da, în situaţia  în care se dovedeşte că anumite costuri ar fi eligibile să luăm banii şi să  căutăm pe cineva care a investit deja şi care a investit printr-o procedură  care să fie compatibilă cu Comisia Europeană şi să dăm bani pentru cheltuieli  deja făcute şi să salvăm astfel banii de la irosire. Staţi să vă spună şi  domnul Ghizdeanu şi după aceea…

Ion  Ghizdeanu: Bună ziua. Vă mulţumesc domnule ministru. Aş vrea doar trei elemente să  subliniez, mai ales că domnul ministru are o pasiune pentru cifre. Aş vrea să  vă spun elemente legate de şomaj şi de ocupare pentru a fi terminată discuţia.  În 2012 creşterea efectivă, procentuală, a fost de 3,3% în condiţiile a trei  ani de scădere a efectivelor şi comparabil cu cea din 2008. Industria  extractivă cu 4,2, după o scădere de 22 de procente ca efective din ultimii  trei ani. Al doilea element e legat de ocupare. Uitaţi-vă la prognoza apărută  de la Comisia Europeană. Suntem printre puţinele ţări cu îmbunătăţirea ratei  şomajului. Vorbesc de rata şomajului total, pentru prima dată trecând sub  pragul de 7% din totalul economiei. Şi asta în mod special activităţii  industriale. Pentru 2013 nu există şi nu am identificat un element din economie  care să afecteze, comparativ cu 2012, anul 2013. Şi, ultimul legat de ocupare.  Îl leg de creşterea economică pentru că avem doi ani care pot fi foarte bine  comparaţi. Un an cu producţie agricolă excepţională şi un an cu scădere  agricolă de 30%. Încercaţi cu puţină bunăvoinţă să scoateţi agricultura din  indicatorii economici să vedeţi cum a stat România şi industria în 2012 faţă de  2011. Şi vă spun doar două cifre: creştere de 1,9 în 2012 şi creştere cu 1,5 în  2011. Asta este economia românească. Aş reveni şi la un alt domeniu care nu a  fost subiectul conferinţei. Poate domnul ministru am putea discuta de comerţ  exterior…

Varujan  Vosganian: O să facem o discuţie separată şi despre comerţul exterior când ne va  lăsa puţin Oltchim-ul să privim şi în afara graniţelor ţării şi că tot suntem  aici şi cu asta închei. Remarcăm încă o dată abilitatea cu care încercaţi să ne  puneţi faţă în faţă prin declaraţii şi la care vă spun de pe acum că nu voi răspunde. M-aţi întrebat că domnul Niţă a spus cu tare lucru… Eu cred că ar  trebui să-l întreb mai întâi pe dl Niţă ce a spus şi după aceea vă voi da cu  mare plăcere şi răspunsul. Sau domnul prim-ministru a spus sau îi spuneţi  primului-ministru domnul Vosganian a spus… Până acum noi ne-am respectat şi  am avut încredere unii în alţii în echipa guvernamentală şi nu am niciun motiv  să cred că nu se va întâmpla aşa şi pe viitor. Dar vreau să vă spun de Mechel  ceva. Am avut câteva consultări. Ieri cu ambasadorul Rusiei, fireşte pe mai  multe teme, dar am atins şi chestiunea investiţiilor ruseşti în România şi cu  acţionariatul Mechel din nou în această dimineaţă. Eu consider – şi cred că  asta ar trebui să fie mutaţia semnificativă de viziune a guvernului actual faţă  de guvernele precedente, când spun guvernul actual mă refer la guvernul din mai  încoace, să nu se înţeleagă că vreau să opun guvernul acesta guvernului de  dinainte de 31 decembrie 2012. Mă simt nevoit să fac tot timpul precizări de  acest fel acum, mă scuzaţi – că acest guvern trebuie să fie guvernul societăţii  deschise şi al economiei de piaţă. Eu nu trebuie să fiu ministrul sectorului de  stat. Nu sunt un supra-director al companiilor de stat. Şi acesta este motivul  pentru care m-am simţit obligat să fac aceste discuţii cu Mechel, cu noul  acţionariat. Dânşii mi-au spus că au deplasat rapid o echipă acolo, de dialog.  Astăzi va avea loc, la ora 14.00 cred, un dialog cu prefectul, cu preşedintele  Consiliului Judeţean şi cu salariaţii de acolo. Dânşii deja le-au acordat o  seamă din drepturile pe care le revendicau şi speră să identifice soluţii şi  pentru onorarea celorlalte obligaţii.

Reporter: Puteţi să avansaţi un  termen realist pentru obţinerea unui aviz favorabil de al Comisia Europeană  pentru Oltchim?

Varujan  Vosganian: Doamnă, eu pot să vă spun ce sper eu, dar este un gest de nepoliteţe să  creez printr-o astfel de declaraţie o obligaţie morală Comisiei Europene.  Comisia Europeană nu este un ghişeu la care să ceri un anumit termen. Comisia  Europeană are o mecanică internă pe care nu o poţi grăbi. Tot ce putem face noi  este ca la fiecare sugestie sau solicitare a Comisiei să răspundem cu  promptitudine. Nu am acum o cifră exactă, dar cred că media în soluţionarea  notificărilor privind ajutorul de stat nu este foarte încurajatoare. În niciun  caz nu este la nivelul unui orizont pe termen scurt. Am în vedere toate  ajutoarele de stat soluţionate la nivelul Comisiei Europene. Acesta este  motivul pentru care noi vedem ajutorul de stat ca o soluţie pe termen mediu,  termenul lung în situaţia Oltchim fiind spre sfârşitul anului.

Reporter: Ce înseamnă termen  mediu?

Varujan  Vosganian: Termen mediu înseamnă până la jumătatea acestui an. Repet, asta este  dorinţa noastră, dar în niciun caz nu putem face o solicitare în acest sens  Comisiei Europene pentru că aşa ceva în relaţiile dintre un stat membru şi  Comisia Europeană nu se face. E o procedură care ar fi la nelalocul ei. Dar,  fireşte că noi în ceea ce am expus am prezentat urgenţa situaţiei. Deci, vă rog  să credeţi că am prezentat toate detaliile ca să arătăm că acest ajutor de stat  dacă nu se dă într-un timp rezonabil el nu-şi mai are oportunitatea.

Reporter: Vorbeaţi de un plan B.  Care ar fi acesta dacă nu ne dă avizul Comisia Europeană?

Varujan  Vosganian: Doamnă, observaţi că Oltchim, până acum, nu a mers nu mai bine, dar nici  mai rău decât înainte de a veni eu ministru, în condiţiile în care este – cum  spuneam – îndatorat şi ipotecat cum nu cred că a mai existat vreo companie în  România până acum. Deci, chiar în aceste condiţii a fost un efort foarte mare  de a dialoga cu furnizorii, cu clienţii, de a găsi „traderi” care să fie în  acelaşi timp şi furnizori şi clienţi, mai ales că nu putem utiliza companii de  stat pentru că s-ar sugera imediat că dăm un ajutor de stat implicit. Noi  încercăm acum, împreună cu administratorii judiciari şi vă mărturisesc că am  făcut ceva progrese în această privinţă, să reevaluăm toate ipotecile. Şi acolo  unde putem renegocia ipoteci, să mai găsim resurse care să poată fi invocate în  faţa băncilor, astfel încât ele să ne ofere un împrumut, respectând în acelaşi  timp şi normativele date de Banca Naţională privind siguranţa plasamentelor.

Reporter: Este în avantajul  companiei o reevaluare de ipoteci în condiţiile în care valoarea activelor  ipotecate a scăzut?

Varujan  Vosganian: În legătură cu ipotecile, noi reevaluăm în funcţie de valoarea de piaţă.  De pildă, există un studiu făcut în 2011, foarte profesionist, care reevaluează  valoarea de piaţă a activelor Oltchim. Nu avem date să credem că această  reevaluare s-a schimbat semnificativ de atunci şi până acum. O instalaţie de  anvergura celor de la Oltchim, o clădire de acest fel nu se poate reevalua  semnificativ în timp de un an şi ceva. De aceea, avem o evaluare a lor. Ce  discutăm noi este dacă putem, raportând valoarea unei creanţe şi valoarea  ipotecii, să putem scoate o parte din ipotecă. Unii creditori să accepte un  nivel corespunzător creanţei la ipotecă sau un nivel mai mic eventual. Nu e  uşor, dar noi până acum câteva mici succese. Sperăm să avem înţelegere şi la  bănci astfel încât băncile să ofere resurse de creditare. Eu am nevoie de două  luni de linişte acolo. Am nevoie de resurse financiare pentru două luni pentru  că această perioadă este o perioadă incertă. Trebuie să găsesc o formulă de
management privat, care să fie şi atractivă pentru eventuali „traderi” şi să  reintroducem Oltchim într-un anumit circuit financiar. Ştiu că există mulţi  care dau sfaturi acum. Am pe birou vreo cinci planuri de reorganizare oferite  de diverşi manageri din Oltchim, pe următoarea perioadă. Dar fiecare dintre  acestea ridică întrebarea de ce dacă puteau să facă nu au făcut până acum şi  cum ar putea să facă fără resurse financiare suplimentare. O sa existe si un  intreg dialog ca de ce nu au convertit creantele in actiuni, ne dau tot felul  de oameni lectii, unii au initiat chiar si o motiune pe aceasta tema. Eu o sa  explic luni toate aceste lucruri foarte raspicat celor care au facut aceasta  motiune, pentru ca , daca va uitati, motiune se termina in 2008 si o reia in  2012, de parca nu ar fi existat intre 2008 si 2012.

Reporter……

Varujan Vosganian: deci, orice firma aflata  in insolventa are trei categorii de deicidenti.

Sunt administratorii judiciari, care  vorbesc in numele creditorilor si care, practic, substituie actionarii. Decizia  apartine creditorilor. De fapt, in procedura de insolventa, unitatea apartine  deja creditorilor. Intr-un anumit sens.

Exista apoi, administratorii  speciali. Administratorii speciali sunt numiti de actionar. In momentul  declansarii insolventei, adunarea generala a asociatilor si consiliul de  administratie nu mai functioneaza si sunt inlocuiti de administratorul special,  care este exponentul vointei actionarilor. Are anumite drepturi, dar care sunt  relativ mici in raport cu drepturile administratorului judiciar.

A treia categorie este a  conducerii operative, adica, cei care asigura, in continuare functionarea  instalatiilor si a activitatilor curente.

Noi am numit administratorii  judiciari. In cateva zile va vom comunica si numele administratorului special  si al conducerii operative. Am probleme cu numirea unui director. in primul  moment am fost inclinat sa numesc pe cineva de acolo. mi-am dat, insa seama ca  acolo rivalitatile sunt atat de mari si interesele continua sa fie  deosebit  de virulente, chiar in  conditiile in care Oltchim e in situatia asta, va avea reactii atat de agresiva  din partea celorlati si va fi impiedicat sa isi duca munca la bun sfarsit,  incat cred ca solutia va fi sa aducem pe altcineva.

Reporter… aveti pe cineva din  afara ?

Varujan Vosganian: avem mai multe  propuneri. Chestiunea este asta: ca toti cei care ar putea sa lucreze acolo  sunt persoane care au experienta in domeniu. Nimeni  nu se duce acolo doar ca sa fie salariat de  circumstanta pe perioada mica. Oricine ar conduce Oltchim ar solicita o formula  in care sa aiba un venit curent cum au toti directorii de peste tot, dar si o  formula de recompensare daca reuseste sa obtina performante. Aceasta este  discutia pe care o avem si care trebuie sa vedem in ce masura se incadreaza si  in procedurile legale. Dar trebuie sa o rezolvam pana in jur de 15 martie,  pentru ca atunci expira intelegerea pe care o avem cu actualul director. Va  rog.

Reporter: Oltchim a mai  beneficiat de vreun ajutor de stat….

Varujan Vosganian: pai nu s-a intamplat  pentru ca….

Reporter:  Comisarul Almunia sau oamenii lui, de ce mai  este nevoie de o atat de mare analiza, din 2007 … sa vada ce s-a intamplat cu  Oltchim … doi ani de zile…..o astfel de ancheta ..

Varujan Vosganian: evaluarea comisiei este  in primul rand sa vada daca nu cumva in toamna trecuta am dat ajutor de stat.  Pentru ca a existat un verdict al Comisiei cum ca ajutorul asta .. si il rog pe  dl Ciocanea sa spuna ,pentru ca el stie mai bine, ca a fost implicat direct.  Intradevar, noi suntem curati cu cazierul pana in 2011. Studiul lor e in  principal pe 2012. Dar ei au cerut, intradevar. O sa il rog pe Adrian Ciocanea  sa va spuna ceva legat de asta.

Acum, in legatura cu creantele.  Am inteles ca unii reproseaza de ce nu s-a facut. Nu s-a facut pentru ca statul  nu avea 2/3 ca sa decida acest lucru. Deci, nu s-a facut, nu pentru ca nu am  vrut noi, ci pentru ca structura actionariatului nu a fost potrivita.

Reporter:…….sa inteleg ca pe  POC CCE se pune problema unor proiecte,ca sa zic asa, in ghilimele, de  achizitie de utilaje ….

Varujan Vosganian: dupa ce va raspunde dl  Ciocanea o sa va citesc doua intrebari ca sa vedeti exact ce au cerut.

Adrian Ciocănea: de obicei Comisia, are  ea insasi o problema cu DG COMP. Ei sunt cei care reprezinta elementele pure.

Varujan Vosganian: este Mona Pivniceru a CE, pe  care noi o admiram pentru asta, pentru ca vreau sa va spun ceva: de cand e Mona  Pivniceru la Justitie nu am avut atacuri pe neconstitutionalitate, in general,  pe actele normative avizate de Ministerul Justitiei.

Reporter:……

Adrian  Ciocănea: insisi comisarii din alte domenii, cum este comisarul Tajani  incearca sa negocieze de multe ori si stiti ca este acum un program in legatura  cu un anumit tip de sprijin pe industria siderurgica, o noua abordare asupra  ajutoarelor de stat in Europa si asa mai departe.

Deci, noi cunoscand aceste  lucruri si cunoscand modul de lucru incercam sa formulam , si am incercat cat  mai repede, cam de trei ori mai repede decat se obisnuieste, nu in 20 de zile  ci in cca 6-7 zile , sa raspundem nu numai intrebarilor pe care le pun ci si la  tendinte. Adica, noua ni se pun intrebari de tipul: care este productia Oltchim?
Noi stim ca  dumnealor intreaba asta ca sa judece cam care este concurenta in zona. Pentru  ca daca noi vom raspunde care este la aceasta intrebare si vor afla care este  productia Oltchim ei vor judeca daca noi cerem ajutorul de stat vom putea de  fapt sa cerem ceva ce va denatura concurenta in zona sau in regiune. Acest tip  de abordare il avem, am inteles din intrebarea dvs., dand acest exemplu ca sa  intelegeti cum abordam noi relatia cu ei.

Reporter:……

Adrian Ciocănea: Comisia Europeana,  adica DG COMP, va garantez ca are o atitudine la fel de dura cu toata lumea.  Problema este legata, intradevar, si aici puteti avea dreptate, de modul cum se  negociaza, si noi am luat lectii de genul asta incepand de prin 2007. Atunci am  inceput. Si AVAS atunci a inceput , daca ma intrebati pe mine, sa inteleaga  exact cum se negociaza.

Varujan Vosganian: am sa dau un singur exemplu , ca  sa intelegem. Relatiile mele cu comisarii sunt, fireste, si relatii  institutionale, dar si relatii interumane, care ar puitea sa ne avantajeze. Eu  am mai lucrat cu dansii. Cu dl. Almunia am mai lucrat cand eram ministru al  Finantelor. Dl. Almunia, dincolo de aceasta relatie, tocmai pentru ca avem  aceasta relatie, mi-a spus decshis ca principala lor obligatie este sa respecte  principiul „prima oara, ultima oara” . adica un ajutor de stat sa se ceara o  singura data. Si atunci, uite, un exemplu de intrebare care sugereaza care este  punctul de vedere al Comisiei. Comisia ne roaga sa ii spunem „care sunt  furnizorii publici ai Oltchim fata de care  Oltchim nu a platit sau si-a amanat platile”. Deci, din 2007 ne cer toate  platile. Se ne roaga sa le spunem daca creditorii de stat au folosit toate  mijloacele legale pentru a-si recupera banii. De ce fac ei asta? Vor sa vada  daca un creditor de stat conform testului creditorului privat. Sau fiind un  creditor de stat a fost sfatuit sa fie mai ingaduitor cu Oltchim. Si asta este  situatia, o anexa mare pe care o facem din 2007 pana astazi, aratand in ce mod  creditorii de stat: Electrica, AVAS si altii si-au exercitat drepturile si au  incercat sa recupereze creantele.

Reporter:  aceasta suma, care ar urma sa fie aprobata,  daca va fi aprobata ca ajutor de stat, sa nu mearga in plata salariilor. De unde veti avea …

Varujan Vosganian: pai nu numai asta. Eu va asigur  ca daca luam bani si de la banca nu-i vom da carne macra la salarii. Banii la  salarii trebuie sa vina din productie. Daca noi luam banii astia, cu banii  cumparam materie prima si energie electrica si cu ele facem productie si dupa  ce vindem, le dam bani.

Reporter: asta dureaza alte  cateva luni…

Varujan Vosganian: ei cateva luni! Nu, nu. La  Oltchim circuitul de productie nu este atat de lung, din fericire. Adica nu  este ca un reactor nuclear, de pilda, pe care pana il pornesti, pana il opresti  si pana il pornesti din nou trece o lunga perioada de timp. La Oltchim lucrurile merg repede, din  fericire.

Adrian Ciocănea: pentru intrebarea a  doua. Dvs. aveti dreptate cand vorbiti despre cheltuieli anterioare unui  proiect.  Asa este. noi am identificat  sume carenu vor fi cheltuibile. Adica: exista economii la achizitiile publice.  Exista, de asemenea, niste sume care in termeni tehnici se cheama top up, adica  acele sume suplimentare la supracontractare, exista contracte care s-au  reziliat, nu au produs efecte , exista contracte care nu se vor semna. Atrag  atentia asupra faptului ca dezangajarea inseamna chestiunea urmatoare: o firma  poate contracta, dar daca nu cheltuieste pana prin luna noiembrie acest an, nu  trimite macar o prima factura ca sa angajeze pentru anii 2014 – 2015, adica  regula n+2, atunci toata suma devine dezangajata si e pierduta de Romania  definitiv. Si atunci, pe aceste sume, eu am identificat intr-o prima evaluare  la Ministerul Comunicatiilor  si am dat  d-lui ministru Nica o evaluare, facand sa zic asa, o bunavointa, de cca 100  mil. Euro disponibili si procedura este urmatoarea, ca sa ma refer exact la  intrebare: de vreme ce sumele respective este posibil a fi pierdute, CE ne  permite si ne recunoaste faptul ca daca toate criteriile de referinta, a  apropos de cele din ghiduri, ca m-am referit la criterii, vor fi indeplinite sa  s epoata recunoaste, doar pentru achizitiile de utilaje, adica pentru productie  cheltuielile facute. Dar aceste cheltuieli nu sunt interpretate ca fiind  retroactive unui contract. Noi vom face un contract cu respectiva firma si  contractul va spune ca putem sa recunoastem cheltuielile facute in perioada de  programare 2007-2013, dar contractul respectiv va fi un contract de 10 zile, nu  mai mult, pentru ca sa semnezi un contract pentru o singura factura este  suficient si se va verifica daca achizitia respectiva este corecta.

Aceasta este o chestiune care  exista intr-un document, nu explicit, dar am intrebat si exista aceasta  posibilitate si noi am avut acesta problema cand am interpretat, ce conditii  trebuie sa respectam strict si nu va ascund ca acest lucru trebuie coroborat si  cu regulile de ajutor de stat, pentru ca atunci cand dai  girul unei firme trebuie sa stii exact pe ce  conditii.

Reporter: cand estimati ca s-ar  putea debloca fondurile?

Adrian Ciocănea: estimarea noastra este  ca POS CCE  s-ar putea debloca in aprilie  si pana inaprilie, vreu sa va spun, si astea sunt cifrele pe care le-am  neglijat , vreu sa va spun urmatoarele informatii: pana in iunie 2012 Romania a  primit returnari de la Comisie de 176 mil. Euro. Din septembrie pana  in 31 decembrie am trimis la Comisie 196 de mil. Euro,  cereri de rambursare. Pe site Ministerului  Fondurilor Europene veti gasi ca de la 6,77% acum avem 14,45%.

In  legatura cu absorbtia vreau sa va spun ca in  momentul de fata  ne asteapta la  Bruxelles , de pe 31 decembrie 200 mil. si estimez ca pana inaprilie, daca  mergem in ritmul pe care ni l-am propus, sa vina de la Comisie , daca se  deblocheaza programul in conditii bune, un sfert de miliard, adica 250 mil. Euro.

Reporter: Asta in procente cat fac?

Adrian Ciocănea: pai faceti o  socoteala. Sa fac o socoteala rapida… asta e absorbtia: noi avem 14,45,  socotim pe cei 196 din decembrie , mai adaugati 50 mil. s-ar putea ajunge pe la  cca 16% in luna aprilie. Avantajul este…

Varujan Vosganian: daca se deblocheaza si celelalte  250 mil. se dubleaza procentul , si ajungem la cca. 35% pe care ii putem plati.

Adrian Ciocănea: da. Ajungem la cca.  35% pe care ii putem plati, iar cu ideile pe care le-am avut in legatura cu  absorbtia accelerata, suma aceea care este risc de dezangajare ar trebui sa se  reduca extrem de mult si eu ma bazez inclusiv pe procedurile pe care le putem  face si pe achizitii publice in sectorul public, de care am spus, cercetare si  IT&C, dar ma bazez foarte mult si pe chestiunea legata de IMM-uri si  intreprinderi mari, adica partea care ne apartine, pentru ca , daca de exemplu  la energie avem clar subscriptie, la celelalte avem un deficit de contractare.

Deci, noi avem asa, si cu asta  inchei, ca sa fie o clarificare foarte buna pentru  …., noi avem asa: contracte care nu au fost  nici macar deschise, unele care au fost deschise si sunt in evaluare, altele  care sunt in curs de contractare. Toate astea sunt in risc, pentru ca nu stim  daca se vor duce sa faca cheltuieli pana in noiembrie-decembrie. Pentru ca vine  factura, noi platim si apoi trimitem la Comisie. Ne mai trebui e o luna pana  trimitem si sa fie acceptat, adica Ministerul de Finante sa valideze. Deci , acest  risc de accea este mare, de aceea propunem aceasta metoda, care este acceptata  de Comisie. Prin documentul pe care l-am citat si de aceea am spus ca mergem si in  Italia sa vedem buna lor practica. Daca vom reusi, asta este tinta mea si  aceste trei obiective: descentralizarea catre ADR-uri, accelerare la absorbtie  si modificari de sistem in AM au fost obiectivele mele, si doua dintre ele  le-am realizat in trei luni de cand am venit , pe o pregatire buna.

Vreau sa va mai spun ceva, poate de incheiere,  eu apreciez foarte mult ce a facut Leonard Orban. Lumea l-a uitat, dar el a pus  bazele la ceea ce se intampla acum, sa stiti.

Si pentru a spune, ca sa vedeti  cu cine vorbiti acum, in anul 2007 am facut un CD, acesta , pe care vi-l  arat,  ca sa va dati seama ca noi  intelegem despre ce este vorba, deci, in 2007 am facut un film de 3 ore  jumatate, am trimis celor 3550 de primarii din tara si le-am spus: daca cititi  greu, atunci macar uitati-va la filmul asta. Si le-am prezentat toate  programele …

Reporter: vreau sa va mai intreb  ceva: ieri au iesit in strada la Barlad vreo 8000 de oameni. Care e opinia ministerului?

Varujan Vosganian: opinia ministerului cred ca a  prezentat-o dl Constantin Nita. Eu am facut o prezentare, cred ca in luna  ianuarie, in care am exprimat, ca din parspectiva Ministerului Economiei, orice  actiune este eficient economic numai cand are avizele de mediu. Fara avize de  mediu  nu discutam oportunitatea. Cazul  specific al gazelor de sist ar trebui totusi sa avem cateva elemente ca sa stim  daca chiar merita inceputa  dezbaterea.  Adica daca avem gaze de sist. S-ar putea ca explorarea sa duca la concluzia ca  rezervele nu sunt exploatabile economic  si atunci lucrurile sa se opreasca acolo.

De aceea, asa  cum am vazut ca si dl. Constantin Nita, impartaseste acest punct de vedere, am  putea totusi sa facem o activitatea de explorare, ca sa stim cum stam in  Romania, astfel incat, inmomentul in care tehnologiile vor permite exploatarea  fara risc de mediu, sa procedam si la exploatare. Cred ca in acest moment ar  trebui macar sa stim cum stam.

54 Responses to “Conferinta de presa la sediul Ministerului Economiei: “Nu inteleg cum un act normativ care contribuie la pacea sociala si care a fost solicitat de sindicate a putut fi interpretat ca fiind o amenintare la adresa salariatilor””

  1. emi spune:

    La fel ca si aiureii, katrinii au program 11-19. Cratima n-au gasit-o inca (cum zicea Mircea Badea: “Mama are cratima, ma-ta n-are cratima…”) Lupul schimba parul dar naravul ba.

  2. emi spune:

    O banca nu te imprumuta pe cash-flow.

  3. emi spune:

    Pentru ca apar situatii-limita, o Lege noua, o scumpire brusca a materiilor prime sau nevoia de retehnologizare.

  4. @ Katrina

    Aici nu e vorba de romani, ci de gepizi.