Cine o să mai spună acum că exportăm numai cherestea şi cereale? Cum spuneam, România este o ţară necunoscută pentru români

Iată câteva cifre privind evoluţia şi structura exporturilor României în ultimul deceniu. Ele arată că peste trei sferturi din exporturile româneşti sunt produse manufacturate.

În perioada 2001-2008, comerțul exterior al României a avut o evoluție ascendentă, atingând în anul 2008 valori record atât la export cât și la import (33.725 mil. euro la export și 57.240 mil. euro la import). Reducerea activității economice, datorată crizei economice globale care a demarat în anul 2009, a avut influențe negative directe și asupra volumului comerțului exterior determinând o diminuarea a exporturilor, cu 13,8% și a importurilor, cu 31,9%, în 2009. Trendul crescător al schimburilor comerciale a fost reluat în 2010, când exporturile au crescut cu circa 28%, și importurile cu aproximativ 20%, volumul comerțului exterior situându-se totuși sub valorile înregistrate în 2008. O revenire importantă a tendinței de creștere a schimburilor comerciale ale României a avut loc în 2011 (+18% față de 2010), când nivelul maxim ce fusese atins în 2008 a fost depășit.

În 2011, exporturile au atins un volum de 45.040 mil. euro (+20,5%), iar importurile au crescut la 54.823 mil. euro (+16,9%), față de 2010, reprezentând o creștere de circa 3 ori atât a schimburilor comerciale totale, cât și a exporturilor, comparativ cu cele înregistrate cu circa 10 ani în urmă.

În 2012, conform estimărilor Institutului Naţional de Statistică (publicate în luna martie 2013), desi exporturile pe luna decembrie 2012 au scazut cu 5%, se previzionează un nivel aproximativ al exporturilor pe tot anul 2012 similar celui din anul 2011, cu o ușoară scădere de 0,5% datorată unei evoluții defavorabile a comerțului cu principalii parteneri comerciali și retragerii de pe piața din România a unor investitori strategici (Nokia – locul 2 la export). Evoluția pozitivă a exporturilor românești, înregistrată în ultimii ani a determinat o creștere a ponderii pe care exporturile o ocupă în PIB-ul României de la 23,7%, cât reprezenta în 2007, la circa 34,5%, în 2011.

 

Structura exporturilor

Modificări importante se constată în structura exporturilor românești în perioada analizată. Astfel, dacă la începutul perioadei ponderea cea mai mare, în totalul exporturilor, o aveau:

- anul 2002:produsele industriei textile și pielăriei (33,7%), urmate de cele ale industriei constructoare de mașini și echipamente electrice (15,7%), industriei de prelucrare a metalelor (12,9%), industriei de prelucrare a lemnului și mobilei (10,9%) și produsele minerale (8,5%);

- în anul 2008, predominau deja: mașinile, utilajele și echipamentele electrice (37,3%), urmate de produsele industriei textile și pielăriei (14,8%), industriei de prelucrare a metalelor (14,7%), produsele minerale (9,4%), produsele industriei chimice (9,3%) și cele ale industriei de prelucrare a lemnului și mobilei (7,3%);

- pentru ca în anul 2011 să se observe o creștere semnificativă a produselor cu valoare adăugată ridicată: mașini, utilaje, mijloace de transport și echipamente electrice (42,6%), produse ale industriei de prelucrare a metalelor (12,2%), produse textile și de încălțăminte (11,6%), produse ale industriei chimice (10,4%), produse agro-alimentare (8,9%).

Structura exportului se menţine constantă și după primele 11 luni din 2012, ponderea industriei constructoare de maşini şi echipamente de transport fiind de 41,8%. Din totalul exporturilor noastre, circa 75% reprezintă produsele manufacturate. Principalele grupe de produse exportate au fost: părţi şi accesorii pentru autovehicule (6,31% din total export), fire, cabluri, conductori electrici izolaţi (5,59%), autoturisme şi alte autovehicule destinate transportului de persoane (5,58%), uleiuri din petrol, din minerale bitum, altele decat brute: benzine, motorine (4,21%, anvelope pneumatice noi, din cauciuc (2,36%), aparate electrice pentru telefonie sau telegrafie (2,17%), medicamente (1,93%), scaune transformabile (1,80%), pompe cu aer vacuumetrice, compresoare (1,57%) şi altele.

76 Responses to “Cine o să mai spună acum că exportăm numai cherestea şi cereale? Cum spuneam, România este o ţară necunoscută pentru români”

  1. un liberal optimist spune:

    @Filip G.,
    Tocmai citii si eu stirea ca bancile cipriote vor ramane inchise a la long, iar ca MAp UK a trimis cu avionul 1 milion de pounds catre bazele sale militare. Iar Herr Merkel promite ca va debloca criza bancara din Cipru.Iti poti da seama in ce latrina vrea sa ne integreze Bashinosu? Iar deprecerea leului n-are legatura cu criza din Cipru. Pur si simplu cererea de lei e scazuta! Dar propteristele complica orice situatie menita sa aduca rating!

  2. un liberal optimist spune:

    @all,
    Faceti-va rost din timp de surse de energie alternativa, pentru ca tocmai citii un raport al ENEL potrivit caruia pana in 2017 pretul la energia electrica va creste cu 100% fata de pretul actual pentru consumatorii captivi(casnici). Cica IMM-urile pot iesi pe piata libera, dar si acolo pretul va ajunge doar cu 7% mai mic , ANRE, de prin 2015 nu va avea nicio autoritate in a reglementa preturile. Acum eu nu stiu unde se vor duce banii astia suplimentari: la producatori sau la distribuitori. Si n-am inteles niciodata de ce distribuitorii nu sunt de stat(romanesc), ca de ce sa fie de stat italienesc, ceh sau neamt? deocamdata nu avem stiri de la distribuitorii de gaze( de sta evident, dar francez si nemtesc).

  3. Pacala spune:

    @all
    Delirant, fabulos, etc etc. Wonderfulu Daniel al agriculturii graieste in scandalul laptelui cu aflatoxina:
    “Tot ce e pe raft in momentul de fata e absolut bun pentru consum”
    “preocuparea ministerului este reglarea “relatiei dintre producator si procesator si sprijinirea producatorului care a avut cateva zile de pierdere”
    “Vom izola fermele cu probleme, sunt cateva, nu foarte multe, se inlocuieste furajul si laptele va fi bun de consum” si la acesti producatori”
    (au controlat 700 de ferme de lapte si au gasit probleme la 25 din ele)

  4. un liberal optimist spune:

    @Pacala,
    Eu nu prea am inteles ce-i cu aflotaxina asta? Te face impotent, te face sa razi ca prostul in biserica, te face matol cand te scoli dimineata? E drept, eu nu beau lapte, dar imi prepar singur produse de lapte, pe care le folosesc ca ingrediente. Nimeni din familie si din cercul de prieteni n-am auzit sa aiba stfel de afectiuni. Curcanul nu-mi place dar habar n-am cu ce ar afecta un consumator inrait daca are in el niste penicilina. Sau daca in loc de carne de vaca(bou, vitel, taur) ai manca din disperare carne de cal(iapa, manz, armasar, zebra etc). Ca tot iarba mananca.

  5. Pacala spune:

    un liberal optimist
    bre, wikipedia zice:
    Aflatoxinele, abreviat AF (din latina a (Aspergillus) + fla (flavus) = galben + toxină) sunt micotoxine produse de ciuperci din genul Aspergillus (mucegaiuri), în special de Aspergillus flavus și Aspergillus parasiticus. Aflatoxinele principale: B1 (cea mai toxică), G1, M, sunt prezente în substraturile colonizate de micromiceta Aspergillus , dar ele sunt, de asemenea, excretate în laptele animalelor expuse, sub formă de compuși hidroxilați M1 sau M2 care au o toxicitate mai mică. Aspergillus flavus se dezvoltă pe furajele din arahide.

    Adica din furaje in lapte si de aici la tine si la mine in ficati.

  6. un liberal optimist spune:

    @Pacala,
    Nu te supara, dar tot nu mai convins:adicatelea ce-ti aflatoxinele astea? Cred ca @emi a explicat mai bine:sunt un fel de antibiotice care te fac imun la infectii!

  7. Filip G spune:

    @Pacala,micului fermier tot timpul i sa reprosat ca nu mulge vaca mecanic si din cauza asta laptele nu-i conform.Ori vedem ca silozurile nu-s conforme.Cand zic silozuri nu va ganditi la buncare sunt un amestec de tocaturi din furaje ,porumb,etc tasate cu tractorul.Au un miros oribil,stiu fiindca am facut practica la CAP pe tractor.Ori fanul si lucerna taranului se stocheaza uscata ,iar vacile primesc sfecla si tarate,drobul de sare nu lipseste din iesle.

  8. un liberal optimist spune:

    @Filip G.
    Nici la taran furajele primavara nu-s prea uscate, si prind un fel de mucegai.Strabunicul meu facea niste silozuri in niste gropi dreptunghiulare, arse cateva saptamani, dupa care depozita iarba si lucerna, peste care turna sare iodata, apoi le acoperea cu pamant. Pe timpul iernii, pe langa fan si lucerna din capita le dadea si furaje verzi. Prin vacanta de primavara(adica in aprilie), ultimile resturi de furaje de siloz, dar si furajele din capitele cu furaje uscate erau mucegaite. Dar toate ierbivorele le mancau in draci(vaci, boi, cai, oi, capre).
    Cred ca @Tiberiu are dreptate:tot scadalul cu aflatoxina l-a provocat unul Caras de la PDL, PAR, adica unul din bashinosi!

  9. Pacala spune:

    un liberal optimist
    tot wikipedia zice, stiam si eu de ciroza din aflatoxina:
    “Consumul unor cantități mai mici de aflatoxină, dar timp mai îndelungat duce la apariția intoxicației cronice, care se manifestă prin anemie, icter ușor, și, eventual, dezvoltarea carcinomului hepatocelular.”
    “La doze mari moartea poate surveni în câteva ore sau câteva zile, în funcție de doză și de sensibilitatea animalului sau omului. Leziunile hepatice (necroza, ciroza) apărute în intoxicație acută pot evolua spre carcinom hepatocelular.”

    Deci da, emi zice bine, e un fel de antibiotic. >>> :)

    Filipg
    Fermele tin furajele acoperite cu celofane si in spatii betonate, deci dezvolta mucegaiuri. Le trateaza cu antimicotice si ciupercile dispar in cateva zile. La tara fanul/furajele se tin in locuri aerisite, la distanta de pamant, sa fie uscate.

  10. un liberal optimist spune:

    @Pacala,
    In general tot ce se produce in UE(si SUA) este sub control. Sigur, pot si si scapari, datorita coruptiei din sistem. Dar mai sunt si exagerari, Toxinfectii alimentare se produceau si pe timpul comunismului(unde controalele erau foarte stricte). Dar cred ca se exagereaza prea mult in acesta privinta.

  11. Pacala spune:

    Un liberal optimist
    Domnu, halatu cat e? Bre, nu gandesti. Adica unu baga bani sa cumpere o ferma de vaci de lapte plus furaje, plus avize ansvsa si mai stiu eu ce, plus masini cisterna, dupa care vine la tv si zice- iote, daniel pc a gasit aflatoxina la mine si eu dau faliment…

  12. Pacala spune:

    Filipg
    Ai dreptate. Deci, dupa un an de guvernare usl si daniel pc ministrul agriculturii, dupa ce mamaligile explodeaza una dupa alta ca ansvsa nu isi face treaba sa controleze, da, nici furajele nu sunt confome. Pai vai, industria de lapte da si ea faliment si de vina e ue/ basescu/ ciuciu. Legile sunt clare, ei trebuiau sa le respecte, ansvsa sa controleze. Nu sa stea. E plina tara de bugetari care isi plang de mila, stau cu mana intinsa si nici nu muncesc. Taica, ai vrut bugetar, atata castigi si muncesti, nu te faci doar

  13. emi spune:

    @Pacala
    Secole de-a randul oamenii au mancat primavara aflatoxina cu lapte, dar cancerul a devenit o boala serioasa abia cand a inceput sa se dezvolte industria ingrasamintelor chimice, a e-urilor si centralele nucleare.
    Eu cred ca s-a pus problema invers: hai sa-i sabotam pe fraieri, au inceput cu carnea de cal, au vazut ca nu tine oricat ar umfla ei balonul, au schimbat tactica, acum e primavara, deci au bagat faza cu mucegaiuri si implicit aflatoxina. Pai la cat alcool si tutun baga oamenii la ficat, toxina asta e chiar nevinovata. Stiati ca ficatul poate procesa o cantitate limitata de alcool in 24 de ore?
    Despre alcool nu se deranjeaza nimeni sa faca reportaje:
    http://stiri.acasa.ro/social-125/alcoolul-face-praf-ficatul-89346.html

  14. un liberal optimist spune:

    @Pacala,
    Pana acum am stat pe B1 unde niste descreierati moderati de Turcescu incercau sa despice firul in patru cum e cu scandalul aflotoxinei. Cel care a provocat scandalul mediatic, unul Caras a venit cu un filmulet in care arata cum arunca el laptele dintr-o cisterna jegoasa pe camp. Cica e din cauza lui Ponta si al lui Daniel, ca nu cumpara nimeni laptele. Facatura se vedea si de pe Luna. Decat sa arunce laptele ala mai bine il dadea la jumatate de pret la copii si batranii din satele de prin prejur.Sau sa-l dea gratis!Cred ca si tu esti un fel de Caras.

  15. Pacala spune:

    Un liberal optimist,
    Eu caras, tu stiuca. Nu cred in vrajeli politice dezbatute la tv. Eu stiu ca dpdv lege ansvsa trebuia sa verifice de 2 ori pe luna toate fermele la probe de lapte. Procesatorii si ei yrebuie sa isi autoverifice probele de lapte. Nu au facut-o, doar ansvsa ma intereseaza ce face. Si l-au demis pe fostul director si l-au facur consilier al lui ponta. Deci gresise si ii invata pe altii bine…

    Emi
    Sabotajul ni- l facem singuri. Noi avem niste reguli simple, nu le respectam. Si la carne. Si la lapte. Si la multe altele, darnu respectam nimic. Si la banci, dar bnr nu fave nimic. Si la burse, dar cnvm nu face nimic. Eu zic sa nu mai vezi comploturi peste tot, ci ca nu ne facem treaba ca la carte

  16. Filip G spune:

    @Un liberal optimist
    Eu daca eram in locul jurnalistilor luam o monstra de lapte .Sa vedem daca era conform.Ori nu tot ce e alb e lapte si varul e alb.Oare a baut un pahar de lapte din cel aruncat?
    Pentru ministrul agriculturii.
    Saptamanal conducerea ANSVSA sa consume un pahar cu lapte din fermele ce vand in piata avand aviz si buletin de analiza fara a sti din care ferma e laptele.

  17. Filip G spune:

    http://www.agrointel.ro/5758/isteria-aflatoxinei-doi-din-cinci-romani-nu-mai-cumpara-lapte-de-la-izbucnirea-scandalului/

    Iata efectele de care discutam.Ori cine plateste pentru falimentul unor fermieri corecti?

  18. Tiberiu spune:

    @Filip
    Ro se afla angrenata intr-un fel de razboi civil cu arme economice,politice si mediatice cu bandele mafiote basiste protejate inca de procuratura lui Morar.Banditii care au ca scop sabotajul economic si politic vor continua cat timp la procuratura nu apar persoane corecte al caror interes este sa apere natiunea de hoardele satanice basiste.
    E un razboi de uzura care trebuie castigat cu tenacitate si istetime

  19. Buddha spune:

    E, or sa mai zica: Rares bogdan, Gusa, alti si alti neaveniti…

  20. un liberal optimist spune:

    @Filip G.
    Eu cumpar in continuare lapte si carne de vita. Curcanul nu-mi place, asa ca cel putin din acest punct de vedere sunt salvat.
    Insa asa cum am mai spus:fata de 1945 nivelui radiatiilor nucleare a crescut de 400 de ori. Ori si alimentele care le mancam si apa pe care o bem si aerul pe care il respiram este de 400 de ori mai contaminat decat cele consumate de bunicii si parintii nostri. Sa nu mai zic de nivelul de poluare cu produsi chimic extrem de nocivi.

  21. Domnule ministru, mai avem probleme si cu zaharul, practic cu…intreaga industrie a zaharului:

    Aproape totul despre mafia zahărului

    http://www.agro-business.ro/aproape-totul-despre-mafia-zaharului/2010/07/31/

    Cum va pieri industria zahărului din România?

    Materialul pe care îl supunem atenţiei provine din interiorul cultivatorilor de sfeclă şi producătorilor de zahăr. Recunoaştem că forma de redactare este greoaie, dar uşor de perceput pentru oamenii cu oarecare pregătire economică.

    Scenariul scoaterii României de pe piaţa intracomunitară a fost gândit imediat după 1990, când companiile transnaţionale au decis să ne scoată de pe piaţă. Cu 32 de fabrici şi o capacitate de procesare de 600.000-700.000 tone de procesare a zahărului rafinat, România devenea concurentul cel mai temut pe piaţa europeană. Nu atât pentru guvernele ce decideau asupra politicii alimentare europene, cât pentru firmele din interiorul comunităţii constituite într-un cartel mondial care astăzi controlează tot ce se mişcă pe piaţa zahărului.

    Marea conjuraţie

    În această conjuraţie, României nu i s-a hărăzit nici măcar locul de outsider.

    Era prea periculos pentru ei ca o ţară agroalimentară cu condiţii ideale pentru cultivarea sfeclei şi cu o bază de procesare cu un asemenea potenţial să le strice afacerile.

    Aşa se face că, în anul de referinţă 2010, România, cu aportul nedezinteresat al cozilor de topor pe care le are în interiorul ţării, este pe cale să pregătească prohodul acestei industrii. Cum şi în ce condiţii?

    Prin instituirea la nivel naţional a unui sistem de fraudare de tip mafiot. Fermierii şi procesatorii din România, câţi au mai rămas, încearcă să dezvăluie acţiunile mafiei zahărului la nivel mondial, pornind de la două întrebări de bun simţ:

    • De ce zahărul din import este mai ieftin decât cel produs în România, deşi costurile de producţie sunt aceleaşi, la care se mai adaugă şi transportul?

    • De ce produsele alimentare de orice gen, care se vând repede, sunt mai ieftine importate decât produse în România?

    Răspuns: pentru că guvernanţii noştri cu bună ştiinţă îi sprijină în primul rând pe cei care reprezintă interesele mafiei internaţionale.

    Pornind de la reglementarea europeană

    Să începem cu elementul cel mai nociv: scutirea plăţii TVA-ului. Reglementarea europeană în vigoare prevede ca, la importurile comunitare, firmele să nu plătească TVA la momentul importului (în vamă).

    Scenariile fraudării

    Ţara A. Să presupunem că un produs este realizat de firma A1 din ţara A, ţară de origine din spaţiul comunitar. Să presupunem că preţul de import era de 100 euro/tonă, fără TVA. Cu TVA de 19% de până acum, produsul costă pe piaţa românească 119 euro.

    Ţara B. Produsul este importat de firma B1, din România, unde TVA era de 19%.

    Firma B1 plăteşte firmei A1 100 de euro/tonă. La momentul importului, firma B1 nu plăteşte TVA.

    Firma B1 vinde marfa în România cu 108 euro, dar de data aceasta cu TVA inclus, firmei B2.

    După care firma B1 dispare (nu mai plăteşte TVA şi nici impozit pe profit).

    Aşadar, firma B2 înregistra marfa cu valoarea de 90,7 euro/ tonă şi TVA 17,3 euro.

    Firma B2 punea marfa în vânzare cu preţul de 95 euro, la care se calculează TVA corespunzător de 18 euro. Firma B2 câştiga 4,3 euro.

    Preţul pe piaţă este acum de 113 euro/tonă, faţă de preţul de producţie de 119 euro. Marfa se vinde imediat.

    Concluzie: de câte ori marfa trece o graniţă, ea se ieftineşte fraudulos, cu valoarea TVA a ţării importatoare. Prima firmă importatoare dispare, iar firma care pune marfa în vânzare are un preţ foarte bun, mult sub preţul corect al pieţei.

    Firma B1 a câştigat 8 euro x 10.000 tonă/import = 80.000 euro. Fără niciun impozit sau taxă.

    Firma B2 a câştigat 4,3 euro x 10.000 tonă /import = 43.000 euro. Şi a compensat TVA de 180.000 euro.

    O combinaţie stranie

    O marfă care se produce în România cu 119 euro/t se vinde „printr-un import fictiv“ cu 113 euro.

    Combinaţia cea mai eficientă este atunci când marfa pleacă fictiv din România, adică doar pe hârtie, se exportă în ţara cutare, apoi hârtiile se reimportă în România. Costul de transport este minim (marfa nici nu a părăsit depozitul), iar plimbarea hărtiilor prin vămi a dus la ieftinirea ei cu suma valorilor TVA din ţările „străbătute“. E drept, mai sunt costuri legate de înfiinţarea firmelor care trebuie să dispară imediat ce importul a fost făcut, plus micile atenţii în vămi pentru camioanele care nu vor trece niciodată pe acolo.

    Dacă „pierderea de TVA“ s-a realizat într-o altă ţară, controlul naţional devine foarte dificil de realizat. Totodată, firma importatoare care „dispare“ trebuie să aibă clientul asigurat pentru a face vânzarea repede. Aceasta plăteşte repede, aşteptând cu banii pregătiţi.

    Marele perdant

    Cine pierde? Pierd producătorii corecţi şi pierde România, pe teritoriul căreia se vinde marfa. Dacă marfa ar fi fost corect importată, fără intermedierea firmei care „dispare“ şi cu plata corectă a TVA-ului, marfa ar fi costat minimum 119 euro/tonă.

    În cazul zahărului, de exemplu, marfa ce provine din Grecia şi care tranzitează Bulgaria poate ajunge în România mai ieftină cu valoarea TVA de la bulgari (20%) şi cu TVA-ul din România de până acum de 19% – în mod real apare pe piaţă cu un preţ puţin mai mic decât preţul pieţei, cât să se vândă repede. Profitul se extrage de importatorul care „dispare“ din valoarea TVA neplătită.

    Cum va pieri industria zahărului din România?

    Exact aşa cum s-a întâmplat în Ungaria, unde au fost închise toate fabricile de zahăr.

    Aşadar, la un preţ de cost (valoarea produsului la poarta fabricii, preţ european) de 520 de euro/tona de zahăr, preţ fără TVA, o cantitate de 10.000 tone de zahăr adus din Grecia în formula frauduloasă de mai sus poate ajunge la noi la un preţ de 360 euro/tonă în România (433 euro/t în Bulgaria fără TVA). TVA pierdută de statul român: cel puţin 10.000 t zahăr x 520 euro/t x 19% TVA = 988.000 euro, dintr-un singur exerciţiu de import.

    Aşa găsim astăzi în rafturi două preţuri la zahăr: preţul zahărului produs în România, care până la începutul lunii era de 3,49-3,89 lei/kg, şi preţul zahărului „din străinătate“ importat şi ambalat în România sau Bulgaria, de 2,5-2,65 lei/kg. Acesta, mai ieftin, se vinde primul.

    Fabricile româneşti pierd. Deţinătorii de magazine, deşi cunosc provenienţa şi metoda, acceptă afacerea, de dragul preţului mic.

    Cât pierde statul român?

    Statul nu pierde numai valoarea TVA la cantităţile importate, cât mai ales dimensiunea consecinţelor. Apreciem că, în primele trei luni ale anului 2010, au intrat în ţară cca 150.000 t, adică trei sferturi din producţia naţională.

    Evident, fabricile de zahăr româneşti vor da faliment, iar fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr vor lua drumul Spaniei, în căutare de locuri de muncă.

    Dar Statul? Statul, „care nu are bani de pensii şi salarii“, îşi permite să piardă de pe urma acestor tranzacţii fictive aproape 166 milioane de euro.

    Au consemnat Iosif Pop, Dana Măcriş

  22. Culmea ipocriziei:

    Fabricanţii crizei iau bonusuri de 20 de miliarde de dolari
    Autor: Marius Oncu

    http://www.businessmagazin.ro/special/culmea-ipocriziei-fabricantii-crizei-iau-bonusuri-de-20-de-miliarde-de-dolari-10661469

    În ultimul deceniu, bancherii au condus omenirea către cea mai gravă criză economică după cea din anii ‘30, iar companiile în fruntea cărora se află a trebuit să fie salvate de guverne cu banii contribuabililor. În pofida acestei situaţii, vinovaţii nu prea au avut de suferit. În majoritatea cazurilor, bancherii crizei şi-au păstrat locurile de muncă şi sunt încă plătiţi, din perspectiva omului obişnuit, cu sume exorbitante. Bonusurile, care ar fi trebuit să răsplătească performanţe, au mai scăzut, dar se află încă la un nivel foarte ridicat.

    BONUSURILE ÎN BANI PENTRU ANUL 2012 SUNT ESTIMATE SĂ CREASCĂ CU 8% COMPARATIV CU ANUL ANTERIOR, în parte din cauza plăţii unor sume amânate din anii trecuţi, potrivit unui raport al autorităţilor statului american New York, citat de Wall Street Journal. Firmele de pe Wall Street vor plăti angajaţilor în bani 20 de miliarde de dolari pentru anul trecut, în urcare de la 18,5 miliarde de dolari în 2011. Creşterea vine, însă, după un declin de 19% în anul anterior.

    Chiar şi după revenirea uşoară din 2012, bonusurile rămân cu circa 42% sub nivelurile din 2006, când totalul fondurilor s-a situat la 34,3 miliarde de dolari.

    Raportul relevă îmbunătăţirea profitabilităţii băncilor anul trecut şi alocarea plăţii unor bonusuri în decembrie pentru a se evita taxele federale mai mari. Totuşi, firmele de pe Wall Street au desfiinţat în această perioadă locuri de muncă şi au transferat tot mai mult în viitor unele plăţi, pentru a fi condiţionate de rezultatele financiare. Plăţile amânate, încurajate de autorităţile de reglementare, ar trebui să descurajeze asumarea excesivă de riscuri, care a contribuit la criza financiară, şi să lege recompensele tot mai mult de evoluţia companiei pe termen lung.

    “Industria instrumentelor financiare s-a schimbat de la începutul crizei financiare, făcând estimarea bonusurilor din sectorul financiar mai dificilă decât în anii anteriori”, a declarat şeful autorităţii pentru audit a statului New York, Thomas DiNapoli. Wall Street “va continua să se restructureze şi să-şi reducă dimensiunile până la găsirea unui nou model de afaceri, a spus el.

    PLĂŢILE AMÂNATE PENTRU O DATĂ ULTERIOARĂ REPREZINTĂ O PARTE IMPORTANTĂ A PACHETELOR DE BONUSURI, a afirmat Alan Johnson, director operaţional la firma de consultanţă pentru salarizare Johnson Associates, care publică un studiu de referinţă pentru Wall Street pe acest subiect. La Morgan Stanley, de exemplu, traderii, bancherii de investiţii şi alţi angajaţi au fost informaţi că banca le va plăti bonusurile în patru tranşe egale, prima în mai, iar ultima în ianuarie 2016, au afirmat surse apropiate situaţiei.

    Aceste plăţi vor apărea probabil în viitoare documente financiare publicate de bancă şi în următoarele rapoarte ale autorităţii de audit. Biroul auditorului statului New York nu a precizat ce procentaj din suma totală pentru 2012 este datorată plăţii unor bonusuri amânate, dar a afirmat că o intensificare a acestui trend “va reduce volatilitatea în privinţa plăţii de taxe de către industria instrumentelor financiare”.

    Bonusurile de pe Wall Street au în general un impact major asupra finanţelor statului New York. Taxele colectate pe venit în cazurile persoanelor şi companiilor legate de central financiar al lumii au reprezentat 20% din totalul încasărilor statului în 2008, anul declanşării crizei financiare, însă au ajuns la 14% anul trecut. Pentru oraşul New York, fondurile obţinute din această sursă au consemnat un declin de la vârful de 12%, în anul fiscal 2008, la mai puţin de 7%.

    VALOAREA MEDIE A UNUI BONUS ÎN BANI A URCAT CU 9%, LA 121.900 DE DOLARI. Avansul s-a situat peste cel al sumei totale a bonusurilor, pentru că aceasta a fost împărţită între mai puţini angajaţi faţă de anul anterior. Numărul de posturi a fost de aproape 170.000 în decembrie, cu 1.000 mai puţine comparativ cu un an în urmă, după ce industria s-a confruntat cu pesimismul pieţelor şi lipsa de activitate a clienţilor.

  23. un liberal optimist spune:

    @Marian Nicolae,
    Aceeasi problema o au si cultivatorii de sfecla din Austria!