Transcrierea conferintei de presa sustinute de ministrul Varujan Vosganian si secretarii de stat, Adrian Ciocanea si Manuel Donescu- 26 sept 2013

Varujan Vosganian:

Asa cum am anuntat inca din primavara acestui an, Ministerul Economiei   este angrenat pe de-o parte in rezolvarea unor dosare dificile ale industriei  cu capital majoritar de stat si printre acestea unele, credem noi, sunt deje rezolvate, altele sunt in diverse stadii de rezolvare. Unele, cum este cazul Remin sau Moldomin asteapta anumite hotarari legislative. Daca doriti, dupa expunerea noastra vom face un  scurt inventar al catorva dintre aceste dosare pe care le avem. A doua tema importana este cea legata de elaborarea unor strategii pe termene mai lungi care se suprapun peste perioada bugetara europeana, anume 2014-2020. Astazi dam in dezbatere publica primul dintre aceste documente. E vorba de Strategia Nationala de Export pentru 2014-2020. Diferenta intre precedentele strategii de export si cea de acum este ca ea este mai ampla. Veti vedea draftul de strategie, are 140 de pagini si probabil in final va fi mai mare. In al doilea rand acesta coroboreaza si cu celelalte strategii. In primul rand cu strategia de competitivitate.  Aceasta o vom prezenta intr-o alta conferinta de presa, probabil saptamana  viitoare sau peste doua saptamani. O vom lansa si pe aceea in dezbatere publica. Important pentru strategia actuala si ce o diferentiaza de strategiile precedente este ca este mult mai amanuntita. Ea vorbeste practic despre toate marile industrii romanesti si spune care este pentru fiecare dintre acestea gradul de competitivitate, despre punctele tari si cele  slabe, analiza SWAT pentru intregul mediu de afaceri romanesc in raport cu exporturile. Si stabileste tintele pentru viitor, tinte care nu au in vedere doar cresterea cantitativa a exporturilor, ci au in  vedere cresterea laturilor valorice, au in vedere stimularea inovarii si cercetarii pentru a dezvolta activitatile de export si in acelasi timp se coreleaza cu unele strategii nationale, inclusiv cu cele privind ajutoarele de stat. fireste ca in toate acestea sunt si unele cu prioritate, cele cu privire la reorientarea unei parti a exporturilor catre terte piete. Noi am finalizat aceasta… Fac o mica paranteza. Va amintiti ca am vorbit despre posibilitatea derogarii unor note de comert exterior dinspre Uniunea Europeana catre terte piete. Am finalizat in principiu dialogul cu celelalate autoritati.  Am inaintat astazi o nota primului ministru si asteptam raspunsul pentru a putea opera si aceste modificari. Saptamana viitoare probabil o sa prezentam si strategia de competitivitate. Dorim ca in elaborarea acestor strategii sa respectam si principiul din transparenta actului de Guvernare si sa oferim pentru fiecare din aceste strategii, o perioada de trei luni in care sa existe  o dezbatere publica cu toate partile interesate astfel incat sa reusim sa finalizam pana la sfarsitul lunii octombrie, inceputul lunii decembrie proiectul pe care sa il supunem atentiei Guvernului. Proiectul il gasiti pe site. El a fost publicat acum o jumatate de ora si il puteti lectura si dumneavoastra. As vrea in continuare, de ce am ales sa promovam aceasta strategie, sa incepem dezbaterea, pentru ca asa cum am mai spus si lunile trecute cred ca Ministerul Economiei are aceasta onoare de a prezenta societatii romanesti cele mai active componente ale peisajului economic romanesc. Industria a crescut pe primele 7 luni cu 7,9%. Am vorbit mult astazi si…. Am prezentat aceasta strategie de export intr-un moment care, spun eu, este foarte bun pentru exporturile noastre. Ele au crescut in primele 7 luni cu 7,7%. Este un mare succes. Exporturile au ajuns la 28,19  miliarde de euro. In crestere cu 7,7%, in timp ce importurile care s-au cifrat la 31,3 miliarde de  euro au scazut cu 0,7%. In fapt, deficitul comercial pe primele 7 luni a fost de 3,13 miliarde de euro, mai redus cu 2,23 miliarde de euro decat acelasi interval din 2012 si probabil ca pana  la sfarsitul anului deficitul comercial nu va urca la 4% din PIB. Ceea ce constituie o perfomanta si arata ca nivelul de competitivitate al exporturilor a crescut. In acelasi timp, e pentru prima oara de foarte multi ani, cel putin din 1990 e sigur pentru prima oara, cand contul curent inregistreaza la jumatatea anului excedent. Fata de perioada de dinaintea crizei cand deficitul comercial era mult mai mare de 10% si deficitul de cont curent se apropia de 10%. Iata ca suntem intr-o situatie noua, in care pozitia externa a Romaniei sustine consolidarea fiscala pe care o continuam in plan intern. Interesant este de asemenea sa semnalez ca 77% din exporturile romanesti sunt produse manufacturate. Insist asupra acestui lucru pentru a inlatura prejudecata care spune ca Romania exporta materii prime. Nu e adevarat. Majoritatea exporturilor romanesti sunt constituite din produse manufacturate. Dintre acestea, industria constructoare de masini si transport, aproape jumatate 42,5%. Interesant este de asemenea sa vedem si care sunt tarile cu care avem exporturi in ritmuri mari de crestere: Mexic, Indonezia, Thailanda, Vietnam, Adzerbaijan, Ecuador. Iata tari din fara UE. In unele din acestea noi dorim sa infiintam centre comerciale ca sa fructificam acest avans de crestere. Avem in acelasi timp cresteri importante cu Marea Britanie, 33%, cu Federatia Rusa, 34%, cu Maroc, cu Irak, cu Argentina. Vorbesc numai de tari cu care avem cresteri de peste 30%. Dar si cu multe alte state. Primele 12 tari ca destinatie pentru exporturile romanesti sunt Germania, Italia,  Franta, Turcia, Ungaria, Marea Britanie, Bulgaria,  Federatia Rusa. Dumneavoastra veti primi acest document la sfarsitul conferintei pentru a nu exista necorelari intre cifrele pe care vi le prezentam si cele transmise opiniei publice. Cum va spuneam, aceasta situatie se coroboreaza cu situatia industriei in general. Industria a crescut cu 7,9% pe primele 7 luni. Ceea ce este foarte important este ca avem si o crestere importanta la nivelul porductivitatii muncii, iar aceasta a crescut cu 5,5% fata de o scadere in 2012 fata de 2012 cu 0,2% in perioade similare. Iata asadar ca acecasta crestere a productiei industriale are o componenta calitativa careia i se adauga si cresterea locurilor de munca ocupate in economie cu circa 80 de mii fata de aceeasi perioada a anului trecut. Toate acete cifre, inclusiv cifra comenzilor din industrie, care este acum aproape de o crestere de aproape 10 % arata intr-adevar ca Romania intra intr-o faza pozitiva a ciclului economic. Asadar incepand cu aceasta jumatate a lui 2013 Romania, din perspectiva mecanismelor interne de functionare a economiei, reintra pe o faza pozitiva de crestere. Raman insa doua vulnerabilitati pe care trebuie sa le inlaturam. Acestea se refera la capacitatea scazuta de absorbtia a pietei interne care are aspect dintre cele mai diverse, de la nivelul scazut al veniturilor populatiei pana la bugetul redus al Apararii pentru modernizarea dotarii lor. Sau nivelul mai scazut de investitii directe  straine catre Romania. Deci consumurile si  investitiile trebuie sa constituie o prioritate pentru perioada care urmeaza. Fireste ca in aceasta privinta si sectorul bancar are o contributie, ca ministru al Economiei salut orice decizie a BNR de a reduce dobanda de referinta si m-as bucura ca stirile care deja au aparut privind reducerea dobanzii de referinta cu pana la un punct procentual sa se adevereasca. Asadar aceasta este tematica conferintei noastre. Acum daca doriti, putem raspunde si in legatura cu celelalte teme pe care le avem in dezbaterea Ministerului Economiei si in legatura cu alte teme.

 

Reporter:

Mi-a atras atentia o crestere a exporturilor extraordinara in Panama. Ce exportam noi acolo?

 

Varujan Vosganian:

In tarile din….. stati asa. In primul rand cresterile acestea sunt asa cum imi aduc aminte, odata domnul Mircea Ionesc, in 2001         raporta cu bucurie ca s-a dublat prezenta  feminina in Parlament. Inainte era doar domna Musca. A aparut si doamna Norica Nicolai. Tot asa in legatura cu Panama, in tarile din America Centrala, si aici incep cu Mexic, exporturile noastre merg in principal pe zona cooperarii in domeniul naval, pe zona echipamentelor auto, echipamentelor electronice si optice. Insa vreau sa va spun ca noi avem o prioritate acum cu America Centrala, nu numai cu Mexicul. Eu am fost in Mexic, dupa cum stiti. Noi avem un program ambitios cu aceasta zona. Dar veti ramane surprinsi sa constatati ca avem excendente economice foarte mari cu tari precum Marea Britanie, Tarile Scandinave, Federatia Rusa  pe zona nonenergetic, Turcia si altele.

 

Reporter:

O alta intrebare. 

 

Reporter: Stati putin ca nu ati raspuns la intrebare.

 

Varujan Vosganian:

Am raspuns.

 

Reporter:

Ziceati pe naval si auto.

 

Varujan Vosganian:

Echipamente auto, optice, electronice. Astea sunt in general cele pe care le exportam in tarile Americii Centrale.

Reporter: Iar, o crestere foarte importanta este exportul catre Libia, avand in vedere deranjul din tara cu pricina. Ce interes avem noi acolo? Sau ei fata de ceea ce produce Romania.

 

Varujan Vosganian:

In legatura cu exporturile exista o lista a produselor pe care noi le exportam mai mult. In ce priveste Libia si tarile care produc titei, exista un schimb de colaborare pe aceasta zona si…care continua. Echipamente in zona productiei.

 

Reporter:

La una raportare de crestere a exporturlor, companiile spuneau ca aceasta crestere contin mult fals a autoritatilor pentru ca nu este o crestere cu care sa se laude neaparat Guvernul ci este o crestere pe care o merita doar companiile respective. Pentru ca majoritatea sunt exprturi realizate de  investitori straini, nu de companiile romanesti. Ca ei vin, exporta… acum intrebare: aceasta crestere de 7,7% vi-o asumati dumneavoastra in calitatea Guvernului sau e doar o cifra, e doar meritul companiilor.

 

Varujan Vosganian:

In privinta  cifrelor economiei nationale pornim de la ideea ca imensa majoritate o constituie sectorul privat. Atunci cand eu la Bruxelles am trimis o scrisoare entuziasmata privind productia de automobile in perioada de criza si am solicitat ca Romania sa fie prezenta in sistemul Half 20-20, care reprezinta grupul de elita, fireste ca nu am spus ca eu la Oltchim sau la Cuprumin am facut automobile. Toata lumea stie ca Ford si Renault sunt firme care nu apartin statului. Tot asa si in privinta exporturilor. Exista intr-adevar si exporturi pe care le face Oltchim, minereu de cupru de la Cuprumin. pot sa va spun ca din cauza slabei productiei interne, 95% din productie, Romarm-ul o dedica pietelor externe. E adevarat. Dar eu sunt ministrul Economiei romanesti. Eu nu sunt mega director le Oltchim si pe Remin. De aceea va rog sa-mi permiteti ca la nivelul cifrelor sa nu faceti o distinctie. Noi de aia am facut revolutie. Ca atunci cand vorbim de economia romaneasca sa nu facem distinctie intre economia de stat si cea privata. De aceea eu va prezint niste cifre. Eu nu spun ca eu am facut asta. Spun doar ca eu atunci cand sunt solicitat ajut. Dar as vrea sa stiu care este aceea companie care s-a suparat ca eu laud exportatorii romani?

 

Reporter:

Intrebarea era alta. Din cresterea asta de 7,7% care este meritul statului?

 

Varujan Vosganian:

In  cresterea asta de 7,7% fiecare dintre noi are particica sa de merit. Daca ma intrebati pe mine personal, Varujan Vosganian pot sa va spun ca o buna parte din aceste exporturi se datoreaza investitiilor straine directe care au venit in Romania in perioada in care eu am fost ministrul Economiei si Finantelor si mai mult decat atat, analistii arata ca o buna parte a exporturilor vin de la o suta de companii mari, din care multe au venit in Romania pe vremea cand eu eram ministru. Dar este stupid pentru mine sa caut beneficii pentru mine. Eu nu am alt merit decat acela de a putea centraliza aceste date si de a vi le arata si de a face tot posibilul ca lucrurile sa mearga asa de acum inainte. Eu nu cred ca trebuie ca fiecare dintre noi sa caute sat raga merite personale. Meritele sunt asa, eu am satisfactia ca domeniul pe care il coordonez merge bine. Firmele au satisfactia ca dobandesc profit, iar actionarii ca dobandesc dividente. Eu daca as fi dorit dividente si profit ma faceam manager la o firma privata. Pentru ca eu am ales sa fiu om politic, satisfactia mea este legata de starea buna a lucrurilor. De aceea am fost corect si v-am spus, domeniul pe care eu il gestionez,economia si industria, merge bine. Poate ca asa mergea si alt domeniu. Poate ca eu aduc noroc acestei tari. Sau poate ca aceasta tara, in clipa in care eu o conduc, are o anumita stare de bine si merge inainte. In acelasi timp, v-am spus tot la fel de corect ca sunt si zone care nu merg atat de bine. Consumurile si investitiile. Sa stiti ca in Romania daca absorbtia era mai mare poate ca nu ar fi avut exporturi atat de mari. Dar intr-o anumita masura companiile cauta cu disperare pietele externe pentru ca nu au capacitatea in piata interna.  Nu este normal, de pilda, si spun asta si sub impresia inaugurarii Expomin, nu e normal ca industria de aparare din Romania sa exporte 95% din produse. Pentru ca cine cumpara un transportor sau o arma, intai te intreaba daca ai vandut armatei tale. Pai daca ii spui ca armata ta nu ti-a cumparat produsul respectiv fireste ca strainul are o doza de neincredere. Pentru ca in primul rand propria armata trebuie sa-ti valideze calitatea unor produse de acest fel. Deci nu se pune problema ca ma laud. Nu ma laud. Ca pana la alegerile mele mai sunt inca trei ani. Pana atunci oamenii uita.

 

Reporter:

Am si eu o intrebare. Vis-à-vis de aceasta crestere a exporturilor si scaderea importurilor. Exportatorii spuneau acum cateva saptamani ca aceasta scadere a importurilor ar putea sa dauneze exporturilor. Ca practic  noi importam materie prima, facem produsul si il exportam. Si ca scaderea importurilor ar putea sa dauneze exporturlor de mai tarziu. In primul rand daca sunteti de aceeasi parere. Si in al doilea rand legat de aceasta crestere fabuloasa a economiei noastre pe care ne-o prezentanti, in randul oamenilor de acasa, cel putin dupa declaratiilor lor, nu se cunoaste. Oamenii de afaceri sustin ca suntem intr-o o faza pe care nu am mai intalnit-o in economia noastra, cateva mii de companii au intrat in insolventa, guvernantii nu vorbesc cu ei. Totul li se pare negru. De ce nu se vede si in realitate aceasta crestere?

 

Varujan Vosganian:

… fabuloasa?!

 

Reporter:

… crestere a economiei, pe care o prezentati asa de frumos, in randul oamenilor de afaceri, cel putin dupa declaratiile lor, nu se cunoaste acest lucru. Oamenii de afaceri sustin, cu ghilimele: “Suntem intr-o faza pe care nu am mai intalnit-o pana acum in  economia noastra, 17 mii de companii au intrat in insolventa de la inceputul anului pana acum. Guvernantii nu vorbesc cu noi.” In fine, totul li se pare negru, de ce nu se vede si in realitate aceasta crestere economica?

 

Varujan Vosganian: 

Da. Am aici doua raspunsuri. Primul: nu stiu de unde aveti cifra cu 17 mii de companii. Pot sa va spun ultimele date. Iulie, august. In iulie am avut doua mii sase sute de companii si in august 976 de companii care au intrat in insolventa. In luna iulie, numarul companiilor care au intrat in insolventa este mai mic decat in iulie 2012, iar in luna august, numarul lor este cu 30% mai mic decat in 2012. Deci vestea proasta este ca in continuare sunt firme care intra in insolventa, insa vestea buna este ca numarul lor este sensibil mai mic decat in 2012 si acesta este iarasi un semn ca lucrurile, si aici sa raspund acum la partea a doua a intrebarii. Perceptia unei parti a mediului de afaceri este ca banul nu se invarte in Romania. Si aceasta perceptie se bazeaza in principal pe lipsa surselor de finantare, si pe slaba capacitate de absorbtie. Cand eu vorbesc despre cresterea industriei si a exportului, nu fac decat sa semnalez ca exista segmente dinamice care trebuie incurajate. In acelasi timp, nu trebuie sa ne facem iluzii. Daca Romania nu depaseste o crestere de 2% din PIB, cresterea economica nu se va repercuta in nivelul de trai, si in reducerea decalajelor fata de tarile avansate din Uniunea Europeana. Ca sa putem vorbi in Romania in mod real de o desprindere de criza, si de o crestere reala a veniturilor, nivelului de trai si reducerea decalajelor, trebuie sa vorbim de o crestere economica in jur de 4%. Deci obiectivul nostru este sa ajungem la 4%. Nu putem ajunge la 4% fara investitii straine directe si fonduri europene. Daca am mari capacitatea de absorbtie a fondurilor europene, am putea sa tindem spre acest 4%. Romania, singura, nu are resurse interne sa atinga acest PIB, care este de fapt si PIB-ul potential al Romaniei, in conditiile absorbtiei acestor fonduri. Deci am prea multa experienta ca sa incerc demagogii in domeniul economic. Acestea sunt cifre care arata ca avem segmente dinamice.  Pe de alta parte, contextul ar putea fie sa le franeze, fie sa zadarniceasca aceste cresteri. Pentru ca, asa cum spuneam, trebuie sa actionam la nivelul cresterii salariilor, trebuie sa incetam cu mitul societatii care este interesanta, pentru ca salariile sunt mici. Si trebuie sa actionam pe investitii. De aceea si noi, in discutiile pe care le avem la guvern, gandim o formula in care deja pentru anul 2014 sa dezvoltam o strategie a utilizarii parghiilor active ale statului, in domeniul investitional.

 

Reporter:

Domnule ministru, vreau sa va intreb un lucru a propos, pana la urma, tot de starea economiei. Pentru ca efectiv nu inteleg si poate ca ma ajutati sa inteleg fenomenul.

 

Varujan Vosganian:

Va rog.

 

Reporter:

Deci pe de o parte exporturile au crescut cu 7,7%.

 

Varujan Vosganian:

Fata de 2008, cresterea este coplesitoare.

 

Reporter:

Sunt vreo 4,5 miliarde de euro pe luna.

 

Varujan Vosganian:

Da.

 

Reporter:

Productia industriala a crescut cu 6,9%. Asta pe de o parte. Pe de alta parte, conform statisticii, consumul de energie electrica a scazut tot cu vreo 7%, tot pe primele 7 luni. Cum adica? Nu inteleg! Creste productia industriala, dar scade consumul in sectorul de energie?

 

Varujan Vosganian:

Raspund imediat. Fara sa vreau, ma reintorc la subminarea economiei nationale. Eu primesc multe date. Ieri, de pilda, am avut in guvern o prezentare cu privire la cazul Aversa. Am avut pe birou ieri doua cazuri de firme pe care noi le-am cerut la Ministerul Economiei, sa le preluam in administrare, e vorba de UCM Resita si Aversa. Stiti ca noi am cerut sa preluam in administrare Remin, Fortus, care erau in administrarea ANAF, si cum ANAF are ca prioritate recuperarea datoriilor, aveau putine sanse sa supravietuiasca. Uzinele Resita au fost infiintate, – tineti-va bine!-, in timpul rascoalei lui Horia, Closca si Crisan. E cea mai veche uzina metalurgica din Romania. Si a fost multa vreme si una dintre singurele societati mixte din Romania, se numea Resita Rank, pe vremea comunismului. A doua, Aversa, dateaza de pe vremea infiintarii Regatului. A fost infiintata la inceputul anilor 1880. In 1882. Acum 131 de ani. Ei bine, amandoua societatile erau in prag sa fie lichidate si vandute la fier vechi. Astazi am avut alte doua informatii care raspund la intrebarea dumneavoastra. In partea stanga am avut stirea cu privire la dezvoltarile de la Arctic, pe partea cealalta, situatia industriei de ingrasaminte, pe care am cerut-o actualizata pentru pledoaria pe care trebuie sa o sustin in parlament. Cel mai mare consumator de gaze din Romania, industria de ingrasaminte chimice, este in prag de disparitie. In primele 7 luni ale anului s-au inchis: combinatul de ingrasaminte chimice de la Savinesti, combinatul de ingrasaminte chimice de la Bacau, combinatul de ingrasaminte chimice de la Fagaras, combinatul de ingrasaminte chimice de la Turnu Magurele. Combinatul de ingrasaminte chimice de la Victoria a incetat sa produca metanol si oamenii doar fac servicii auxiliare. Combinatul de la Slobozia si-a incetat activitatea si se va inchide pana la sfarsitul anului, iar Azomures si-a redus activitatea. Va imaginati ce impact urias are reducerea sau stoparea acestor combinate in productia de energie? Pe urma, in primele 7 luni ale anului s-a redus drastic productia de la Mechel, care este unul dintre marii consumatori de energie electrica. In schimb, am facut o sectie de geamuri la Calarasi, Saint Gobain. Si altele. Deci se schimba structura economiei. Se reduce otelul, se reduce aluminiul, se reduce industria chimica, creste industria auto, industria de echipamente auto si echipamente electrice si electrotehnice. Din motivul asta, credeti-ma, scade intensitatea energetica. Pe de o parte, functioneaza mult mai putin Mintia si Paroseni, pe de alta parte, avem termocentrala de la Brazi. Care este o termocentrala ultramoderna. Asadar scad mult consumurile, scade intensitatea energetica si atunci, pe ansamblu, in mod corect, desi industria creste, consumurile scad.

 

Reporter:

Deci industriile energofage…

 

Varujan Vosganian:

Atentie! Sa nu credeti din asta ca eu incurajez disparitia industriilor de care v-am vorbit. Daca noi nu luam o masura rapida, dupa ce se termina povestea asta cu subminarea economiei nationale, trebuie sa ne reintoarcem si sa ne asezam la masa cu industria otelului, industria chimica si industria aluminiului, ca sa definim in mod corect, – vedeti, domnul Adrian Ciocanea inca mai discuta cu ei!-, trebuie sa definim in mod corect ce inseamna protectia industriei nationale. Sa vedem pana unde mergem, si cum ajutam aceste industrii, pentru ca altfel ele mor sub ochii nostri. Ingrasamintele chimice, l anul, vor fi disparute din Romania daca nu luam o masura, o schema de sustinere pentru marii producatori. Am primit si ieri o scrisoare incurajatoare de la comisarul pentru industrie, Antonio Tajani, ne multumeste pentru colaborarea de pana acum si care doreste sa continuam colaborarea astfel incat in februarie, la Consiliul European, sa prezentam un punct de vedere privind dezvoltarea industriei europene in perspectiva.

 

Adrian Ciocanea:

Vreau sa adaug ceva. In Romania s-au micsorat dramatic lanturile valorice. Adica daca o firma care produce tabla, o vindea unei firme care facea rafturi din tabla, din cauza crizei, firma care facea rafturi din tabla nu a mai exportat, fabricantul de tabla o exporta direct. A crescut exportul, ne-am bucurat ca a crescut exportul, s-a micsorat lantul valoric, s-a micsorat numarul de angajati, si atunci sigur ca pe un consum energetic mai scazut, a crescut exportul. Daca ne uitam pe bilantul asta, inseamna ca e bine, adica macroeconomic stam bine, dar microeconomic stam rau. Problema noastra esentiala este sa lungim lanturile valorice in Romania. Asta inseamna stabilitatea unei economii in timp de criza.

 

Varujan Vosganian:

Dar, avem cazul cuprului. Pe mine ma doare sufletul ca trebuie sa vindem minereu, cand am putea sa il prelucram in tara. Din pacate, insa, pentru ca acest domeniu al neferoaselor este pur si simplu ravasit in Romania, el e mai mult in subteran si incuiat cu lacate grele. Pana nu avem noua lege a minelor nu putem nici Remin, nici Moldomin sa il redeschidem si nici alte numeroase mine. S-a distrus in Romania toata forma de prelucrare. Practic, lantul valoric s-a distrus. Asa cum s-a distrus lantul valoric la mase plastice. Nu stiu daca stiti, dar Romania nu mai are PVC. Cei care in industria auto vor sa faca componente auto trebuie sa importe PVC pentru ca noi nu mai avem. Inainte se facea la Arpechim, adica la Oltchim, dar cum bine stiti din 2010 noi granule nu mai producem. Practic, in Romania se prelucreaza mase plastice, nu se creeaza mase plastice.

 

Reporter:

Daca economia arat asa cum arata pe primele sapte luni si mergem asa mai departe, nu ar trebui sa se vada la un moment dat ceva bun si in buzunarul romanului de rand sau nu are nicio legatura?

 

Varujan Vosganian:

Am o veste buna si una proasta. Vestea buna este ca pentru cei care lucreaza in industrii profilate pe export lucrruile continua sa mearga, cum este de pilda industria confectiilor, cum este industria auto. Vestea proasta este ca produsele care merg la export produc mai putin TVA si asta se resimte in veniturile bugetare pentru ca la export TVA-ul se returneaza si atunci Finantele simt in mod direct acest lucru.

 

Reporter:

Si sa ne bucuram sau nu?

 

Varujan Vosganian:

Nu, eu zic sa ne bucuram pentru ca exporturile valideaza economia romaneasca si dau o anumita stabilitate.

 

Reporter:

De acolo primesc salarii, poate chiar marite…

 

Varujan Vosganian:

Exact. Dar, obiectivul privind cresterea pietei interne ramane. Nu e normal ca noi sa fabricam rulmenti si 90% sa ii exportam, adica industria romaneasca sa nu aiba nevoie de rulmenti in productia din Romania?

 

Reporter:

Care sunt primele masuri pe care le-ati prevazut in Strategia de export?

 

Manuel Donescu:

In primul rand as sublinia elementele de noutate pe care le aduce aceasta armonizare cu exercitiul financiar 2014-2020 si transpunerea unor obiective strategice in planurile multianuale. Noi am avuto o problema realizand aceste planuri pe termen scurt fara a avea o viziune de perspectiva. Trebuie sa ne obisnuim sa lucram mult mai mult in zona programelor pe termen mediu si termen lung pentru a urmari anumite obiective, anumite tinte pe care Guvernul trebuie sa le atinga. Un alt aspect extrem de important e atragerea fondurilor europene. Urmarim cresterea competitivitatii externe a companiilor romanesti pentru ca aceste performante la export nu se pot atinge decat prin cresterea competitivitatii. De asemenea, dezvoltarea capacitatii IMM-urilor de a achiesa pietele externe. Pe langa faptul ca avem un deficit in ceea ce priveste numarul IMM-urilor, noi trebuie sa avem un numar mult mai mare si, in acelasi timp, sa fie mult mai pregatite sa acceseze pietele internationale. Si nu in ultimul timp, cresterea capacitatii institutionale. Vorbim despre aceste programe de sustinere si promovare a exportului. Cand privim numai spre multinationale avem o privire ingusta, in ce sens: fara a minimaliza rolul acestora in ce inseamna promovarea externa, programul de marketing international, trebuie sa ne gandim la sprijinul pe care statul, Guvernul, il acorda nemijlocit, plecand de la cadrul juridic, la ajutorul financiar s.a.m.d. Ca sa abordam un subiect legat de industria auto, de exemplu, vorbim de Ford si de Renault si foarte bine facem, pentru ca trebuie sa ii sustinem sa ramana in Romania, sa creasca productia si numarul locurilor de munca si implicit veniturile la buget, dar in acelasi timp sa ne gandim ca nu sunt singurii pe aceasta piata a componentelor auto. Ma refer aici la vanzari de 13 miliarde de euro, iar Ford si Renault au o pondere de o treime din aceste vanzari.

 

Reporter:

Marea problema este insa finantarea… V-ati gandit cumva la o modalitate de finantare?

 

Varujan Vosganian:

In Strategie exista o anumita axare pe trei teme. Prima este legata de investitiile straine, care ele insele isi asigura finantarea pentru export. Daca nu reluam ritmul de crestere pe investitiile straine, nu vom reusi sa ducem exporturile la un nivel ridicat in perioada urmatoare. Practic, noi acum am crescut exporturile intr-o anumita masura in baza investitiile straine directe venite pana in anul 2008. Al doilea lucru este legat de capacitatea de inovare. In Strategie poate in mod ciudat se pune un mare accent pe inovare, cercetare si clustere.

 

Reporter:

Este in prezent o mare dezbatere, pe Roasia Montana. Va bucura ca oamenii sunt mai interesati de economie sau va intristeaza ca nu sustin acest proiect…

 

Varujan Vosganian:

Uite, am sa spun asa. Am fost si eu chemat, cred ca miercuri dimineata. Va marturisesc si am spus asta si in sedinta de guvern ca mie mi se pare aceasta procedura puţin ciudată, aceea de a chema miniştrii la audieri pentru ca in mod normal ministrii trebuie sa vorbeasca intr-o voce unica. Eventual pot sa dea unele informatii, dar ei nu trebuie intrebati ce opinii au pentru ca opinia lor este opinia Guvernului. De aceea, daca eu am sa fiu intrebat ce opinie am despre proiectul Rosai Montana eu am sa spun ca opinia mea este opinia Guvernului si daca ma ceva de spus in plus spun in Parlament in timpul dezbaterilor. Dar echipa guvernamentala nu trebuie intrebata despre asta, ci trebuie date informatii. Am inteles ca eu voi fi intrebat in legatura cu tema care a aparut secreta – dar nu era – privind istoricul Rosia Montana.

Pe mine ma bucura atunci cand apar dezbateri de aceasta anvergura. In acelasi timp nu putem sa nu constatam ca exista o lipsa de informare la nivelul opiniei publice. Poate ar trebui intai sa convenim o suma de informatii pe care sa le acceptam cu totii. Imaginati-va ce ar fi sa fim in imponderabilitate si sa incercam sa doboram recordul de inaltime! Este nerelevant. Asa si aici: suntem intr-un fel de imponderabilitate in forma nationala. Nu am acceptat informatii pe care sa le respectam impreuna.

Eu cred ca ar trebui sa avem in privinta asta o informare riguroasa de la o parte terta, pe care sa o respectam: experti UNESCO, experti internationali de mediu, un punct de vedere al autoritatilor de mediu, o opinie autorizata din partea unor institute care sa ne ofere puncte de vedere. In Romania, din pacate, nu avem institute de profil cum este Adam Smith Institute, cum este Institutul de Economie de la Viena, care sa produca documente pentru dezbaterea publica.

Venind la Rosia Montana. Exista aici trei teme. Unu: oare suntem cu totii de acord ca resursele trebuie fructificate, in principiu? Da sau nu? Daca unii zic ca resursele trebuie lasate ca o conserva ingropata, iar altii zic ca resursele trebuie fructificate nu o sa ne intelegem niciodata. Suntem de acord ca intr-o buna zi aurul de la Rosia Montana trebuie exploatat? Daca unii zic ca da si altii ca nu, nu o sa ne intelegem. Si daca unii zic ca da si nu au fost nciodata pe acolo si nu au vorbit niciodata cu muncitorii, deci asta e prima intrebare.

Daca ma intrebati pe mine, eu cred ca Dumnezeu iti da, nu iti baga si in traista, daca ai o resurs te gandesti cum sa faci sa o exploatezi pentru bunastarea si binele natiei si mai ales pentru bunastarea oamenilor care lucreaza acolo sau locuiesc acolo si vor locuri de munca.

Al doilea lucru: suntem de acord ca orice resursa, care se exploateaza trebuie sa respecte Constituţia? In Constitutie spune clar: orice resursa naturala se utilizeaza  cu respectarea interesului naţional. Trebuie să ne punem de acord ce vom face cu aurul, trebuie să definim interesul naţional. Hai sa vedem in ce masura utilizarea de resurse serveste interesului national. Ce s-ar intampla daca am extrage aurul din Rosia Montana? Ar insemna ca statul sa castige atat saa Banca Nationala… Hai sa definim ce am face. Daca nu definim asta, putem sa dezbatem la infinit, sa inundam pietele publice. Unii intr-o parte, altii in alta, unii se incuie in mina, altii se duc sa ii scoata din mina. Am lamurit astea doua lucruri? Nu.

Acum vine a treia chestiune. Care este nivelul de tehnologie pe care noi il acceptam? La sisturi. La aur. Si nu numai la aur. Am vazut zilele trecute o fotografie cu iazul de de decantare de la CupruMin. Nu e nicio noutate. De aceea si facem atragerea de investitii ca sa putem sa modernizam acel iaz de decantare.

Dupa ce le-am lamurit pe astea trei, fireste ca putem face orice fel de dezbatere.

Eu ca ministru zic asa. Orice resursa trebuie exploatata. La orice resursa trebuie sa definim interesul national. De pilda, la gaz am definit ca interesul national este acela ca gazul sa fie folosit in productia interna si, intr-o buna zi, sa putem exporta, gazul sa se foloseasca la industriile nationale. La fel si cu energia electrica. La gaz am spus si ca trebuie vandut intr-un cos: populatia mai putin, industria mai mult etc.

La aur nu am definit ce inseamna interesul national. Toti avem aur la maini, dar cand e vorba de exploatarea aurului din tara spunem ca nu avem nevoie de el.

Hai sa definim si tipul de tehnologie: e filon, e minereu, ce concentratie are. Sa vedem in intreaga lume tipul asta de exploatare, cum se face. Daca ajungem la concluzia ca el nu se exploateaza in minereu decat in tari sarace in care exista un dispret fata de conditiile de mediu, in care apa freatica se contamineaza, in care Spring-book, caprele alea care sar, se nasc cu trei coarne, atunci spunem ca din punct de vedere al conditiilor tehnologice nu suntem inca pregatiti. Hai sa asteptam pana cand tehnologiile se imbunatatesc. Eu asa vad dezbaterea. Nu sunt in masura sa dau verdicte. Eu ca ministru al Economiei, trebuie sa fac cadrul legal daca celelalte trei conditii sunt indeplinite. Altfel, dezbatem la nesfarsit: cu huduieli, cu lovituri de PET-uri. Sunt oameni care nu stiu unde e pe harta Rosia Montana. Sunt altii care traiesc acolo si care nu se gandesc ce sa va intampla cu nepotii lor, vor doar salarii pentru astazi.

 

Reporter:

Daca tot ati deschis alte subiecte, va intreb de situatia Oltchim…

 

Varujan Vosganian:

Vineri, maine, creditorii se intalnesc pentru a conveni asupra modalităţilor de finanţare pe termen scurt pentru Oltchim. Se vehiculeaza tot felul de cifre: ca are pierderi de nu stiu cat. Aceasta cifra nu e relevanta ca o buna masura din pierderile alea sunt contabile si vin din nivelul amortizarilor. In fapt, pierderile au coborat de la 5 milioane de Euro in februarie cand a inceput insolventa la cateva sute de mii in iulie si in august a intrat chiar intr-un usor profit si probabil in septembrie va stabiliza. Insa, nu putem tine acest nivel fara sa schimbam niste membrane si fara sa efectuam anumite cheltuieli care se ridica la 12-15 milioane de euro. Pentru atragerea acestor bani există o ofertă din partea unor bănci – dar am sa va spun saptamana viitoare numele bancilor – şi posibilitatea de a vinde un activ, care este oarecum excentric in sensul ca nu face parte din procesul de productie, e vorba de Ramplast. Ramplast care din cauza ca Arpechim nu lucreaza, practic poate functiona numai prin relatii cu tertii. Unul din acei terţi doreşte să îl achiziţioneze.

 

Reporter:

Cine vrea sa cumpere Ramplast?

 

Varujan Vosganian:

Este un furnizor de la Dunarea de Jos din zona Galati-Braila. O sa va spunem saptamana viitoare. Dacă sunt de acord creditorii cu această formulă,  atunci săptămâna viitoare va anunţăm rezolvarea finanţărilor pe termen scurt. Oltchim poate redeveni bancabilă. In clipa in care Oltchim redevine bancabila inseaman ca nu doar a ieşit din moarte clinică, ci poate să treacă la saloanele cu cei care abia aşteaptă externalizarea. A, ca o banca privata sa accepte sa finanteze Oltchim care in februarie era in moarte clinica este o performanta extraordinara. Nu ascund ca sunt impresionat de capacitatea de regenerare a Oltchim. Se dovedeste ca este intr-adevar o unitate care conteaza pe pietele internationale daca, in conditiile in care lucra cu cateva procente din capacitate era inglodata in datorii si ipoteci, nu avea niciun contract de aprovizionare, de desfacere, a ajuns totusi dupa aproape zece luni in situatia aceasta. Deci, vineri se discuta aceste chestiuni. Eu am sa anunt saptamana viitoare care este rezultatul, luni sau marti.

Dupa care, in zece zile ar trebui prezentat raportul de evaluare. Dupa ce s-au facut cateva operatiuni laborioase, s-au inventariat activele, s-au inventariat stadiul activelor, fiecare unde e ipotecat. Pe urma s-a facut o ierarhizare a datoriilor si a creditorilor, s-au clasificat creditorii etc. Sa nu se creada ca lunile acestea au fost irosite! Nu! Creditorii sunt invitaţi să vadă care este valoarea de piaţă făcută de o echipă puternică de expertiză.

Pierderile la Oltchim au coborât de la cinci milioane euro în februarie, când a început insolvenţa, în august a intrat chiar pe uşor profit, în septembrie probabil se va stabiliza. Nu putem să schimbăm acest nivel fără să (…) facem anumite cheltuieli, care se ridică la 12-15 milioane de euro. Pentru atragerea acestor bani există o ofertă din partea unor bănci şi posibilitatea vânzării Ramplast. Nu pot să vă dau cifra, dar cred că valoarea de piaţă pe care o vor propune administratorii judiciari e undeva intre 250-300 milioane de euro. Ei vor spune: potrivit raportului de evaluare Oltchim ar valora atat. Peste zece zile ar trebui ca ei sa spuna : face atata, bine ! Noi ne-am multumi si cu atata. Sau nu, noi noi vrem chiar atat. Sau noi vrem mai mult de-atat. Din clipa in care creditorii isi stabilesc oferta, incep negocierile de fapt. Asadar, socotesc ca din 10 octombrie intram pe ultima turnanta la Oltchim, adica incepem negocierile efective.

Eu am anticipat putin, am trimis saptamana trecuta tuturor atasatilor nostri o scrisoare, am inceput sa primesc déjà de la ei posibile contacte. Nu puteam sa le trimit mai devreme pentru ca n-as fi putut sa raspund la o seama de intrebari. A, ca unii au venit singuri, da! Dar nu pot eu sa-i invit la dialog fara sa am aceste elemente.

Pe urma, luni incep sa ma intalnesc cu cu cativa ambasadori, unde exista firme cu capital de stat, cum este SOCAR sau KazMunayGaz. Si intentionez sa propun administratorilor sa angajeze si o firma de profil, specializata in cautari. Adica as vrea sa avem in vedere toate posibilele variante. Am avut o intalnire si cu un grup PP-DD pentru ca eu, in procedura pe care o am, ma intalnesc cu toate grupurile parlamentare. Si am avut o discutie interesanta si in legatura cu aceasta tema, pentru ca dansii m-au intrebat cum vad, in perspectiva implinirii unui an de la aceasta procedura, ceea ce s-a intamplat anul trecut. Si eu am spus ca, in clipa in care vom avea succes cu Oltchim, eu am sa-i invit la celebrare pe toti cei care, intr-un fel sau altul, au facut parte din biografia recenta a Oltchim.

 

 

Reporter : …

 

Varujan Vosganian :

In momentul in care Oltchim se privatizeaza, orice discutie de acest fel se face cu cumparatorul.  De altfel, daca creditorii erau privati, Oltchim era deja privatizat in februarie. Dar pentru ca actionarul si creditorul apartin statului, atunci noi am ramas in continuare administratori.

 

Reporter :

Ati spus ca ati prezentat o nota premierului legata de o serie de industrii pe cale de disparitie ? Ce contine acea nota ?

 

Varujan Vosganian :

Nu, Guvernului i-am prezentat o nota privind trei dintre ele : Aversa, Remin si Fortus. In legatura cu industriile pe care de disparitie, ele au venit in dezbaterea Strategiei de reindustrializare. Ce v-am spus acum legat de industria chimica este consecinta unui dialog pe care l-am avut cu industria chimica. N-am inaintat ministrului.

Legat de siderurgie, lucram acum un Plan de actiune. Am prezentat in Guvern o nota ca dorim sa prezentam pana la sfarsitul anului Planul de actiune pe otel. Noi avem trei in discutie: plan de actiune pe industria auto, pe otel, aluminiu, ca au aceleasi probleme, si pe industria chimica. Astea trei sunt prioritare pentru noi. Sigur ca insa va trebui sa definim exact acest concept pentru ca modul in care unele autoritati ale statului definesc conceptul de subminare a economiei nationale ne pune pe ganduri. Potrivit acestei definitii, orice provizion al Eximbank sau CEC este subminarea economiei national petnru ca CEC si Eximbank, avand un provizion, inseamna ca n-au protejat industria nationala. Orice discount, oirice schema de sustinere devine subminarea economiei nationale si va trebui sa clarificam ce inseamna acest concept, ca dupa aceea sa lucram cu mai multa ravna.

 

Reporter:

Referitor la Rosia Montana, Ministerul Economiei prin Minvest si Remin, are anumite obligatii potrivit proiectului de lege. Care este avizul final dat de Ministerul Economiei?

 

Varujan Vosganian:

V-am spus, Ministerul Economiei n-a fost avizator pentru ca, potrivit unei Hotarari de Guvern, Minvestul s-a divizat si Rosia Montana este in administrarea ministerului domnului Sova. Procedurile juridice nu s-au terminat, Tribunalul n-a dat ultima scadenta a divizarii, dar in plan guvernamental, ea a operat. Ministerul domnului Sova a fost initiator, nu Ministerul Economiei.

 

Reporter:

Aici scrie ca Ministerul Economiei concesioneaza terenurile si le da mai departe in folosinta.

 

Varujan Vosganian:

Cred ca e vorba de unele perimetre care se adauga, nu Rosia Montana.

 

Reporter:

Da.

 

Reporter:

Domnule ministru, daca ati adus aminte de discounturile cu iz de penal, l-am intrebat pe domnul comisar Ciolos daca dumnealui a fost cautat de procuratura ca sa dea explicatii vis-a-vis de implicarea sau neimplicarea dumnealui in povestea cu discountul pentru industria gazelor. Si a spus ca nu l-a cautat nimeni.

 

Varujan Vosganian:

Foarte bine a facut. Nici n-are de ce. Nici pe mine nu trebuia sa ma caute nimeni. N-ar trebui sa caute pe nimeni. De ce sa ne adancim in eroare cand am putea sa ne indreptam?

 

Reporter:

In ideea in care Senatul da liber la urmarirea penala a dumneavoastra, intentionati sa il chemati in apararea dumneavoastra si pe comisar?

 

Varujan Vosganian:

Stai putin sa ne intelegem. In primul rand, eu nu discut aceasta ipotez ; in aceasta ipoteza persoana mea n-o sa te mai intereseze. Atunci cand am fost o zi spion, niciodata pana atunci, niciodata dupa aceea, cand m-am retras de la candidatura, n-am mai interesat pe nimeni ca am fost spion. Decat pe mine, pentru ca au mai trecut sase ani pana cand mi-au dat dreptate, desi toti stiau ca e o aiureala.

Acum o luna, subminez economia nationala. Daca n-as mai fi ministru, de maine n-ar mai interesa pe nimeni pentru ca obiectivul a fost indeplinit. Dupa parerea mea, Ciolos este unul dintre cei mai onorabili si buni profesionisti pe care ii are Romania si marea mea rugaminte e sa fie lasat in pace. Ar fi rusine ca un om care face cinste Romania sa fie atras intr-o chestie atat de neplacuta.

Poate ati vazut si in nota pe care eu am facut-o si care a fost publicata pe lumeajuridica.ro. Eu am citit toate actele; modul in care s-a facut acest referat ar trebui sa fie subiect de analiza pentru noi pentru a vedea modul in care anumit tip de mentalitate a ramas 50 de ani si efectele care ar putea sa fie devastatoare pentru econoia romaneasca. Eu sunt deja cu pieptul brazdat de cicatrice, sunt o fire puternica si pot sa trec peste asta si am destula autoritate. Dar ganditi-va daca in locul meu aici, la Ministerul Economiei, era o persoana noua – n-ar mai fi avut niciun fel de autoritate, iar ministerul, dupa luni de zile in care abia s-a reorganizat, ar fi primit si lovitura asta. Eram vraiste cu totii. Si nici nu mai pierdeati vremea sa veniti la conferinte de presa atat timp cat, peste doua saptamani, v-ati fi intalnit cu alt ministru. Nimeni nu socoteste toate lucrurile astea.

Intrebarea este asa : cand un procuror face o cercetare, nu e corect sa faca cercetarea intreaga? El trebuie sa talmaceasca niste fapte si sa ajunga la o concluzie. El nu incepe cu o concluzie si rastalmaceste faptele. Ce sa cred din asta? De pilda, domnul procuror scrie in referatul ala – in treacat fie spus, nu e referat, e rechizitoriu – si e interesant ca, desi eu nu am nicio calitate, nu-s nici cercetat, nici nimic, si nimeni n-a dispus inceperea vreunei cercetari a mea, am deja invinuirea facuta: am complotat pentru subminarea economiei nationale. Cum s-a ajuns la aceasta concluzie, cata vreme nimeni n-a dat voie sa fiu cercetat, asta e o enigma pe care o vom descalci poate intr-o buna zi, cand cineva cu mai multa rabdare se va apleca asupra Romaniei de azi.

Dar nu e normal sa scrie acolo ca grupul infractional a conspirat ca sa dea aparenta ca avem o problema. Adica sidicalistii au iesit in strada doar asa, ca sa se vanture pe sub ferestrele noastre. Sa vedeti scrisorile prefectilor, disperate, sa vedeti scrisoarea care a venit de la Cabinetul Primului Ministru, sa vedeti scrisoarea de la Ministerul Agriculturii, sa vedeti scrisorile de la confederatiile sindicale – eu de ce le-am vazut si Parchetul, care a cerut trei metri de documente, nu le-a vazut ?!

De ce Parchetul spune ca eu am dat discountul fara control cand exista documente care arata ca aia si-au platit toate datoriile ? Datoriile pe care le-au platit in sase luni sunt aproape de opt ori mai mari decat discountul pe care l-am dat. De ce Parchetul n-a vazut si asta ?

De ce Parchetul n-a vazut ca a doua nota a fost data de ministrul agriculturii, si nu de noi? De ce n-a vazut ca, dupa ce Interagro nu si-a mai platit obligatiile, i-am sistat discountul? De ce n-a vazut toate lucrurile astea ?

Si mai e ceva care le intrece pe toate. In referat scrie asa : apogeul demersurilor grupului infractional a fost atins de Ordonanta 54/2009, votata prin Legea 322. Deci un procuror sutine ca ceea ce a facut Vosganian e nimica, e un prolog, e un vorspeis, cum spun nemtii, e un aperitiv, apogeul a fost atins prin lege, cu aviz de legalitate, cum spune comunicatul de la doamna Alina Bica, care acum cere ca eu sa fiu cercetat, votat de Parlament, si promulgat de presedinte. Adica Primul Mnistru, sefii Camerelor, comisiile de specialitate, presedintele Romaniei au culminat!

Nu mai vorbesc ca eu am complotat cu niste oameni cu care nu am comunicat niciodata.

Chestiunea aceasta este foarte grava. Pentru ca aici nu e vorba doar de viata unui om. In mod normal, eu, daca Senatul cere inceperea cercetarii, imi dau demisia, ca n-o sa astept sa fiu suspendat de presedinte, a doua zi se pune sechestru pe toata averea, fiind vorba de subminare, mi se blocheaza toate conturile si intru intr-o procedura care s-ar putea sa dureze ani de zile, zece ani, multa vreme.

Treaba este insa mai dificila pentru ca, in clipa in care un procuror scrie in referatul lui ca, in opinia lui, eu n-ar fi trebuit sa dau discount, ci ar fi trebuit sa ii dau in judecata pe aia care avea de dat bani la Romgaz, inseamna ca am ajuns intr-un punct de unde nu mai putem veni inapoi. In clipa in care procurorul zice : ce daca sindicalistii erau cu miile la usa, pichetau prefecturile, prefectii erau disperati, eu primeam adrese de la Cancelaria Primului Ministru si patronii anuntasera ca in 30 de zile inchid fabricile? Eu trebuia sa ii chem pe toti si sa le spun : dragii mei, nu numai ca nu fac nimic pentru voi, dar, uite, va mai dau si in judecata, ca sa stiu ca dispareti, ca Romgaz va avea probleme si asa mai departe.

Asta era adevarat subminare a economiei, asa este.

Asadar, discutia este putin mai lunga. Din fericire, perceptia opiniei publice a fost foarte corecta. Chiar si de la adversarii mei, nimeni n-a luat in serios aceasta acuza. A ramas doar un subiect de meditatie pentru noi, romanii.

 

Reporter :

Va ganditi sa mergeti in CSM sa faceti plangere ?

 

Varujan Vosganian :

Eu nu ma gadesc decat la un lucru, ca prin aceasta procedura, sa fie redata demnitatea Senatului. Aceasta procedura de proiectie a ministrilor dateaza in Romania de 150 de ani. Ea a fost inclusa in Constitutia din 1866. A fost preluata in Constitutia din 1923. Nu este o inventie a noastra, cu Schengen si cu Uniunea Europeana. Daca un ministru face un gest, este acest gest in virtutea responsabilitatii politice sau a incalcat vreo lege? Pentru deciziile gresite, nu-l judeca Parchetul. Il judeca Parlamentul prin motiuni si alegatorul, la vot. De aceea s-a pus aceasta pavaza, si pavaza spune asa: Senatul face parte din procedura. Senatul nu este un detaliu procedural. In mod gresit se crede ca Senatul da avize. Pentru procuror, Senatul e un fel de ghiseu unde vii cu actele si spui: la ce ora vin dupa ele? Nu, Senatul face parte din procedura. Abia dupa ce Senatul cere, intra justitia in functiune si abia atunci discutam de independenta justitiei. Senatul poarta raspunderea. Justitia isi face datoria numai dupa ce Senatul decide ca ministrul nu a actionat in aplicarea programului de guvernare, ci in aplicarea unui program personal, care nu avea legatura cu interesul public.

Pentru ca altminteri nu ne ducem intr-o zona care e in viitor, ci e in trecut. Dumneavoastra nu stiti ce stare de intimidare e in randul autoritatilor acum. In randul celor ce avizeaza acte normative. In randul departamentelor juridice din ministere. Chiar in randul ministrilor, care se tem sa semneze si nu e ca iti face maine, dar iti face, cum mi-a facut mie, peste sase ani. De ce nu mi-a facut anul trecut cand nu eram ministru? Nu era interesant anul trecut.

Nu vreau sa ma lansez in speculatii.  E limpede ca ceva este, pentru ca altfel m-ar fi audiat de acum doi ani cand am cerut-o.

 

Reporter :

Sindicalistii de la Oltchim de vreo saptamana stiau de vanzarea Ramplast si spun ca au trimis scrisori la creditori, la dumneavoastra ca nu sunt de acord, urmeaza proteste de strada.

 

Varujan Vosganian :

Discutam cu sindicalistii, ii respectam, ei muncesc, noi le platim salariile la oameni. Stiti, am avut discutii si cu sindicalistii de la Aversa, in care ei mi-au spus: dar n-aveam loc sa ramanem la stat ? Nu se poate sa ramaneti la stat. Si a venit ieri cel care a cumparat si a constatat ca nu au nici macar aparatura de protectie, ca nu au cantina si au inceput sa discute cu ei si oamenii, incetul cu incetul, au inceput sa intre in dialog cu noii proprietari. Asa si aici. Sunt de acord sa nu vindem nimic, desi pana la urma tot trebuie sa vindem tot, e putin ciudat sa nu vrei sa vinzi o unitate de 4 milioane cand trebuie sa vinzi o unitate de 300 de milioane. Si pentru ca eu trebuie sa decid, si eu imi asum raspunderea daca ei nu isi mai iau salariile si daca opresc tehnologiile, atunci eu trebuie sa am curajul sa merg mai departe. Si eu am curaj. Chiar cu acest proces de subminare a economiei nationale, am curaj. E cazul sa asezam puterile statului intr-o relatie corecta. Sa fie o lectie ca, pe viitor, cine mai face astfel de lucruri, sa respecte si puterea legiuitoare.

Justitia nu poate fi independenta cu un Parlament care e tratat ca o unealta. Pentru ca justitia, pentru a fi independenta, trebuie sa aiba protectia legii. Daca cel care face legea nu poate sa asigure garantiile constitutionale, atunci nimic nu mai e independent in Romania.

 

 

13 Responses to “Transcrierea conferintei de presa sustinute de ministrul Varujan Vosganian si secretarii de stat, Adrian Ciocanea si Manuel Donescu- 26 sept 2013”

  1. Kronstadt an der Graft spune:

    Domnule ministru, cum se spune în armenește: pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești?

  2. Pacala spune:

    @vv
    Multe cuvinte, putine rezultate. Multe intentii, putine concretizari. Multa literarura. Ciocanea e pe post de papagal de pirat. Nu puteti raspunde la intrebari simple si concrete ale presei, gen 7,7% si panama. Le aburiti. Multe din promisiunile dvs din primavara sunt reprogramate la anul si la multi ani. Va laudati cu aversa, care e nimika, dar cu oltchim, cuprumin etc nimica. Totul se rezuma la lauda de sine, consideratii ca la seminarii literare, si la viitor, vom facesi vom drege. Nici rahatul ala de lege a minelor nu e inca aprobata… ma opresc aici, ca ma necajiti. Parca nu ati fi armean si matematician, parca ati fi grapini el…

    • @ Pacala

      Uite ce e, ai inceput sa ma obosesti cu tampenia asta cu putine rezultate. Am salvat Aversa, am salvat Oltchim, am intors de la groapa Remin, Fortus Iasi, am detensionat numeroase conflicte sociale, am adus noi contracte la industria de aparare, industria si exporturile merg, am introdus in Parlament noua legislatie a minelor, am realizat cateva strategii, am introdus Romania in grpul de elita al constructorilor auto din Europa etc.etc. Cred ca esti prea odihnit si lipsit de fantezie.

  3. Adam Mares spune:

    papagal de pirat? :-) hai ca te-ai molipsit si tu de literatura! :-)

  4. Corina spune:

    @Pacala
    Tu crezi ca un ministru nu are treaba mai buna decat sa memoreze ce exporta Romania catre ce tara, produs cu produs??? Daca nu avea in fata datele, evident ca nu iti putea spune. Cat despre dl. Ciocanea, mi-e teama ca nu prea ii place sa-si faca publicitate si uite asa unii, in lipsa de informatii, trag concluzii la blind.

  5. Corina spune:

    @VV
    Nu e rea strategia de export. M-am apucat de citit cu gandul ca voi avea de bombanit si cand colo, am avut o surpriza chiar placuta. Plus ca e acolo o idee draga mie: serviciile contra-cost.

  6. Pacala spune:

    @corina
    Asa este, o conferinta de presa se face citand.din moliere, nustiind ce se exporta in panama… :)

  7. Marius Bacau spune:

    @Varujan
    Interesant ce spuneti. Dar dincolo de intentii bune si idei generoase, realitatea e crunta. Acest Guvern si acest premier nu pot nimic concret in folosul cetatenilor care au facut posibila ajungerea dumnealor la putere.
    Cand ai injurat Guvernul Boc pentru masurile sale nepopulare, dar intentionezi sa repeti aceleasi imbecilitati, e putin ciudat daca nu cumva e odios.

    http://pesurse.ro/2013/09/27/surse-guvernul-pregtete-reducerea-cu-pn-la-60-a-sa/#news

  8. Pacala spune:

    Colega dvs renate weber sustine ca trebuie sa va fie ridicata imunitatea, in interviu catre rfi…