Vosganian: Putem iesi din criza in acest an daca sprijinim industria si daca ne orientam catre piete din afara Uniunii Europene (interviu acordat Agerpres)

România ar putea să înceapă un nou ciclu de creştere economică în a doua jumătate a acestui an, însă industria trebuie sprijinită, iar economia românească trebuie să se orienteze catre piete din afara Uniunii Europene a declarat ministrul Economiei, Varujan Vosganian, într-un interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.

 Vosganian a precizat că, în prezent, mulţi dintre miniştri sunt inhibaţi şi intimidaţi de felul în care este înţeles curajul lor de a lua decizii care să ajute domeniul pe care îl gestionează. Aceasta în contexul în care el este acuzat de subminarea economiei naţionale pentru că, în timpul fostului său mandat la acelaşi minister (2006-2008), a acordat un discount la preţul gazelor pentru industria îngrăşămintelor chimice.

De asemenea, Vosganian a subliniat, în interviu, ce calităţi trebuie să aibă în prezent un ministru capabil şi cum poate un Guvern să păstreze echilibrul între interesul investitorilor şi cel al populaţiei. De asemenea, ministrul a mai vorbit şi despre interesul Rusiei pentru industria românească.

AGERPRES: Când vom ieşi, concret, din criză? Când vor simţi românii că au ieşit din criză?
Varujan Vosganian: Întrebarea asta are un răspuns care este simplu, dar şi un răspuns care este mai nuanţat. Dacă ne uităm în urmă, vedem că România a avut următoarele perioade: a avut un ciclu negativ în perioada 1998-2003, apoi a intrat pe o fază pozitivă a ciclului economic, între 2003 şi 2008, a reintrat pe o fază negativă între 2008 şi 2013 şi ar trebui ca, în a doua jumătate a anului 2013, România să intre din nou pe o fază pozitivă a ciclului economic. Deci răspunsul simplu este că, cel puţin din perspectiva comenzilor din industrie, din perspectiva structurii amortizărilor, ar trebui ca România să reintre într-o fază de creştere economică care să dureze cel puţin până în prima jumătate a anului 2018.

Răspunsul este mai nuanţat pentru că, în primul rând, aceste cicluri economice largi nu se suprapun neapărat peste evoluţiile sectoriale. De exemplu, industria auto a avut o fază pozitivă de creştere între 2008 şi 2013 în România. Sau putem spune că sectorul bancar nu a avut o creştere care să se fi suprapus neapărat peste ciclurile economice de care vă vorbeam. Criza a fost simţită diferit de sectoarele economice. De aceea, s-ar putea ca unele sectoare să fie marcate în continuare de criză chiar şi după 2013. Vă dau ca exemplu industria chimică, industria oţelului, industria aluminiului. Dacă nu luăm câteva măsuri de protecţie a industriei şi nu imaginăm câteva scheme de susţinere pentru marii consumatori, care să fie agreate şi pe plan european, s-ar putea ca la anul industria îngrăşămintelor chimice să fie dispărută din România şi să avem probleme reale de a ţine în România investitori din domeniile de care vă vorbeam.

Dar, pe ansamblu, există această şansă, cu condiţia ca România să-şi lecuiască o parte din vulnerabilităţi şi să mai reducă din legăturile strânse pe care le are cu piaţa europeană. Câtă vreme aproape 80% din fluxurile economice ale României sunt legate de Europa, dacă Uniunea Europeană nu îşi regăseşte ritmul de creştere economică, s-ar putea ca asta să afecteze şi România.

AGERPRES: Cum poate Guvernul să păstreze un echilibru între interesul investitorilor şi cel al populaţiei?
Varujan Vosganian: Eu zic aşa: dacă vrei să pui toate pe un singur taler, un cântar nu va fi niciodată echilibrat. De aceea trebuie să ai în vedere ca şi riscurile şi beneficiile să fie distribuite în mod egal. Un Guvern modern este de fapt un management al riscurilor. Ce trebuie să facă un Guvern? Să evalueze riscurile, să le anticipeze, să le evite, acolo unde ele nu pot fi evitate să reducă pe cât se poate efectele, iar dacă efectele se produc, să le împartă în mod corect între participanţii la jocul economic.

Tot aşa, şi cu avantajele. În clipa în care vrei prea multe avantaje pentru tine şi prea puţine pentru celălalt, atunci societatea rămâne dezechilibrată orice ai face. De aceea, atunci când un investitor vine în România trebuie să ai în vedere ce câştigă bugetul, în condiţiile în care bugetul oferă anumite avantaje investitorului, pornind de la unele taxe locale, care pot fi negociate, şi terminând cu scheme de ajutor de stat sau cu anumită găzduire prietenoasă, cum ar fi clusterele sau parcurile industriale.

Dacă mă întrebaţi în legătură cu populaţia, aici mai apare un concept pe care nu prea îl utilizăm: responsabilitatea socială. Modul în care un investitor, prin activitatea sa, oferă şi locuri de muncă, dar şi susţinere pentru obiective de natură socială şi culturală. Eu vă spun că, dacă un investitor, cum ar fi cel de la Aversa (nu am vorbit cu el, e doar un gând), care s-a angajat să păstreze în continuare Aversa, dacă el ar anunţa public că intenţionează pe partea de pământ care rămâne să facă blocuri şi din acele blocuri o scară sau două să le ofere primăriei pentru persoanele care au resurse materiale reduse, atunci acest act de responsabilitate socială cu siguranţă l-ar umaniza în ochii opiniei publice pe acel investitor.

Deci, pe scurt, Guvernul trebuie să aibă în vedere îmbinarea avantajelor şi riscurilor cu investitorii. Şi mai e ceva: sentimentul onoarei. Nu numai oamenii au onoare, ci şi statul are onoare. Or statul, ca să-şi respecte onoarea, trebuie să dea reguli stabile şi să fie primul care le respectă, inclusiv în ceea ce priveşte plata datoriilor. O lege, ca să fie bună, are o condiţie: când o pui pe perete să ştii că, pentru cel puţin câţiva ani, nu trebuie să schimbi rama şi conţinutul la ceea ce ai pus pe perete.

AGERPRES: Cine trebuie să definească ce înseamnă protecţia industriei? Până unde putem merge?
Varujan Vosganian: Unitatea de măsură în ceea ce priveşte protecţia industrială este curajul celui care o administrează, cât de mult curaj are el în a lua o măsură. Îmi veţi spune poate că nu este momentul cel mai potrivit să vorbim despre curajul miniştrilor, câtă vreme mulţi dintre ei sunt inhibaţi şi intimidaţi de felul în care este înţeles curajul unui administrator. Dar eu cred că un ministru trebuie să fie curajos indiferent de mediul în care activează, mai ales că, dacă este să vorbim de curaj, el se vede mai ales în medii potrivnice, pentru că e uşor să fii curajos atunci când în jurul tău toate lucrurile merg bine. Măreţia unui om politic se vede mai degrabă în momente grele.

Al doilea lucru este lipsa de inhibiţie, lipsa de prejudecăţi şi dezinvoltura. Un ministru este un întreprinzător al spaţiului public, el nu trebuie să spună că lucrurile nu se pot schimba pentru că aşa arată rânduielile. El trebuie să schimbe rânduielile. Pentru un ministru, nu există niciun alt obstacol decât legea. Deci, dacă este curajos, dezinvolt, lipsit de prejudecăţi, el are ce-i trebuie ca să ducă lucrurile. Îi mai trebuie ca aceste două calităţi să genereze şi încredere. Cinci lucruri trebuie să existe pentru ca un ministru să fie capabil: viziunea strategică, voinţa politică, capacitatea managerială, puterea de comunicare şi calitatea suportului politic şi susţinerea populaţiei. Le reiau: viziunea strategică, voinţa politică, capacitatea managerială, calitatea suportului politic şi susţinerea populaţiei (…)

AGERPRES: De ce credeţi că a fost scos la iveală acest dosar chiar în această perioadă? Aţi spus că o carte este scoasă din bibliotecă atunci când trebuie. De ce acum?
Varujan Vosganian: Eu zic să-i întrebaţi pe cei care voiau să citească această carte, nu pe mine. Eu, în momentul în care mulţi dintre colegii mei au primit aceeaşi acuză, în ianuarie 2012, am cerut să fiu audiat. Nu m-a audiat nimeni aproape doi ani. E limpede, deci, că era nevoie să fie folosit acest lucru la momentul potrivit. Acuza este, însă, atât de pompoasă şi de găunoasă şi lipsită de orice consistenţă, încât eu îmi manifest speranţa ca Senatul să o oprească.

AGERPRES: Cum stăm cu strategia de reindustrializare?
Varujan Vosganian: Strategia de reindustrializare are 4 componente: strategia de competitivitate, care este un concept pe de-o parte complex, de amploare şi foarte necesar, pentru că trebuie să vorbim nu doar de convergenţa nominală, ci şi de nivelul de trai, pentru că am intrat în Uniunea Europeană ca să o ducem mai bine şi să ne apropiem de nivelul ţărilor dezvoltate. În al doilea rând este un concept care este foarte sever, care arată limpede ce anume din societatea noastră este anacronic, ce anume este viabil. A doua componentă este strategia de export, a treia strategia de inovare, iar a patra – strategia de reindustrializare, cu planul de acţiune pe domenii.

Azi (joi – n.r.) am prezentat strategia naţională de export. Săptămâna viitoare vom prezenta proiectul pentru strategia de competitivitate. Până la finele anului vom prezenta planurile de acţiune pe oţel, aluminiu, auto şi industria chimică. Împreună cu alte ministere, cu cel al Cercetării, cu cel al Informaţiilor, vom prezenta în acest interval şi strategia de inovare. Ele vor face obiectul dezbaterii publice şi, într-o formulă sintetică, le vom termina până la sfârşitul anului, astfel încât în exerciţiul bugetar 2014-2020 să ştim în principiu încotro mergem.

AGERPRES: Veţi include în legislaţie ce facilităţi vor primi marile companii?
Varujan Vosganian: În legătură cu posibilele facilităţi, lucrurile stau aşa: în planul pe care îl realizăm împreună cu partenerii sociali şi cu partenerii economici facem câteva propuneri. Ele urmează apoi să fie discutate cu Cabinetul, pentru a vedea până unde putem merge cu avantajele pe care le oferim. Ministerul Economiei are rolul de a îmbina viziunea noastră cu viziunea mediului economic. Dar decizia finală trebuie luată printr-o formulă interministerială, pentru că, împreună cu noi, trebuie să decidă Ministerul Finanţelor, cel al Justiţiei, al Mediului, al Protecţiei Sociale şi alte ministere.

AGERPRES: Este bine sau nu este bine că liberalizăm piaţa de energie?
Varujan Vosganian: În clipa în care intri într-o piaţă comună, în care o marfă poate fi transportată, ea trebuie liberalizată. Poţi, de pildă, să ţii preţuri diferite la metrou, pentru că nimeni nu va merge la Paris cu metroul din Bucureşti. Însă, în clipa în care gazul începe să circule prin conducte, prin tronsonul de la Szeged sau prin cel către Republica Moldova, iar gazul poate fi şi importat, şi exportat, atunci nu mai poţi să ţii preţul la gaz într-o formulă strict naţională. Aşa cum s-a întâmplat, de pildă, cu benzina. Noi avem petrol în solul românesc, dar câtă vreme benzina poate fi transportată peste graniţă, degeaba ţii benzina mai ieftină în România, pentru că atunci benzina se va exporta şi eşti nevoit să imporţi benzină mai scumpă din străinătate. Deci, în momentul în care o marfă poate să treacă dincolo de graniţă, ea nu poate fi ţinută la un preţ controlat.

Însă aici sunt două teme: dacă industria românească s-a modernizat suficient ca să poată include în costuri un preţ mai mare şi dacă populaţia are nivelul de venituri suficient de mare. În ceea ce priveşte populaţia, termenul este puţin mai lung (de liberalizare, adică 2018-2019 – n.r.). Dar avem probleme cu industria, în special cea mare consumatoare, şi nu doar România, ci întreaga Europă.

Aşa că vom propune în februarie Consiliului European un proiect de reindustrializare pe care l-am numit ‘La Rennaisance Industrielle’ (renaşterea industrială – n.r.), care să aibă în vedere tocmai impactul asupra marilor consumatori.

AGERPRES: În această perioadă există o dezbatere foarte acidă în Marea Britanie pe tema preţurilor la energie, în condiţiile în care Anglia a fost printre primele pieţe de energie care s-au liberalizat. Acum, pentru că preţurile au ajuns foarte sus, există propuneri de îngheţare a preţului pentru o anumită perioadă, iar companiile şi-au anunţat intenţia inclusiv de a părăsi ţara şi a bloca investiţiile. Deci vedem că, după ani de zile, se ajunge tot la fixarea preţurilor…
Varujan Vosganian: Vreau să pun ceva foarte răspicat. În privinţa României, câtă vreme media europeană a contribuţiei industriei în PIB este 5,5%, iar România are 26%, este clar că în România impactul creşterii preţurilor este mai mare pe industrie decât în alte ţări. De aceea, România este chiar mai datoare decât alte ţări să-şi dezvolte o politică de susţinere a industriei naţionale.

Marea Britanie a fost una dintre primele pieţe care s-au liberalizat, pentru că acolo ponderea industriei este extrem de redusă în PIB, acolo ponderea mare este a sectorului financiar. Puterea Marii Britanii în secolul al XIX-lea era mai ales industrială, iar în secolul al XXI-lea este mai ales financiară. De aceea şi-a permis să facă acest lucru. Numai că în acest moment, chiar şi într-o ţară ca Marea Britanie, care este preponderent axată pe servicii, iată că energia ridică o problemă.

Problema nu este atât internă, cât este în relaţia cu pieţele terţe, precum cea din Rusia, Ucraina, China, Statele Unite – care după dezvoltarea gazelor de şist a devenit un actor important pe pieţele energetice – faţă de toate acestea industria europeană înregistrează un deficit de competitivitate. S-a ajuns chiar, în mod paradoxal, ca deficitul de reglementări din alte ţări, pe mediu sau pe altele, să devină un avantaj competitiv.

AGERPRES: Care este interesul ruşilor în industria românească? Am văzut că sunt interesaţi de Oltchim, vor să facă o conductă de petrol… Sunt planuri răzleţe sau e ceva mai mare, un plan integrat?
Varujan Vosganian: Opinia publică trebuie să ştie că în relaţiile economice nonenergetice, România are un excedent copleşitor cu Rusia. Noi vindem în Rusia de 1,4 miliarde de dolari şi Rusia vinde în România de 400 de milioane de dolari. Aşadar, avem un ascendent de competitivitate foarte mare pe care trebuie să îl extindem.

În legătură cu relaţiile investiţionale, a existat în timp un anumit interes al Rusiei în România. Au existat şi exemple care merită menţionate, dar şi exemple mai puţin îmbucurătoare. În continuare, însă, capitalul rusesc reprezintă o ofertă pentru România. Avem cazul Oltchim, apoi cazul Mechel, unde există o altă ofertă, care vine din aceeaşi zonă, pentru revitalizarea combinatelor metalurgice. Dar să ştiţi că, în clasificările noastre, Rusia nu ocupă una dintre primele poziţii în ceea ce priveşte investiţiile străine directe. Deci nu putem spune că România a devenit ţinta unei politici de stat a investiţiilor ruseşti.

AGERPRES: Vorbiţi de faptul că Gazprom este interesat şi de Oltchim, şi de Mechel?
Varujan Vosganian: Noi nu dialogăm cu Gazprom, există alte companii cu care am avut contacte şi în cadrul acestor companii nu am înţeles că Gazprom are o poziţie dominantă.

sursa:  AGERPRES

45 Responses to “Vosganian: Putem iesi din criza in acest an daca sprijinim industria si daca ne orientam catre piete din afara Uniunii Europene (interviu acordat Agerpres)”

  1. Pacala spune:

    Poate inteleg si domnii sefi ai USL cine protesteaza: http://sutu.ro/angoasa-politica/mic-tratat-hipsterologie/.
    Atentie, corelati si cu mitingurile din tara si veti avea un tablou mai general al nemultumirii fata de tot usl-ul. De PDL se saturasera, s-au saturat si de USL. Prea repede…

  2. livia spune:

    Corect. Industria trebuie sa fie romaneasca. Nu inteleg dle Vosganian, de ce au aparut pe piata Eon si Enel? Energia electrica este produsa de noi, retelele sunt ale noastre. Ce contributie au cele doua firme? Cand le expira contractul? Sau este pe vecie? Ele doar incaseaza facturi grase.

  3. Claus Patera spune:

    RONDELUL LUPTEI ANTICORUPŢIE sau RONDELUL CONDAMNĂRII LUI DAN VOICULESCU LA 5 ANI CU EXECUTARE: http://ascutirealupteideclasa.wordpress.com/2013/09/27/rondelul-luptei-anticoruptie-sau-rondelul-condamnarii-lui-dan-voiculescu-la-5-ani-cu-executare/.

  4. Adam Mares spune:

    Mai tineti minte declaratia lui Ponta, pe care am comentat-o deunazi, din postura mea de nespecialist in domeniu? Iata ca vine si replica de la un economist:
    http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/ba-putem-cu-taxele-din-romania-sa-avem-spitalele-si-drumurile-din-germania-98524.html

  5. Adam Mares spune:

    Cred ca dl VV este la petrecere. :-)

    • @ Adam Mares

      Eu sunt la Goteborg, la targul de carte unde Romania e invitata de onoare.. Tocmai l-am ascultat pe Cartarescu care spunea ca intelectualii sunt demonizati (?!) in Romania si ca se simte strain in propria tara.

  6. Adio, Schengen!

    de Valentin Mândrăşescu
    http://romanian.ruvr.ru/2013_09_27/Adio-Schengen-5360/

    Guvernul francez a confirmat că se opune intrării României în spaţiul Schengen. Din nou se adevereşte un pronostic lansat de Vocea Rusiei, care pe 5 martie 2013 a publicat un editorial cu titlul „România nu va intra în Schengen niciodată”.

    Presa din România analizează declaraţiile oficialilor francezi, iar analiştii de politică externă caută „soluţii” pentru spinoasa problemă a romilor din România. În fond, ambele tipuri de reacţie sunt absolut inutile din perspectiva înţelegerii situaţiei reale în privinţa „problemei Schengen”. Uniunea Europeană aplică României tratamentul pe care l-am descris cu şase luni în urmă: ţările din „Vechea Europă” îşi asumă, pe rând, rolul de „poliţist rău” în relaţiile cu România, blocându-i intrarea în spaţiul Schengen. În trecut, acest rol a fost asumat de Olanda care apoi a fost ajutată de Germania. Acum a venit rândul Franţei să-şi dea jos masca de „partener strategic” şi să demonstreze o dată în plus faptul că românii rămân în continuare „europeni de mâna a doua” şi nu merită să aibă drepturi egale cu cetăţenii ţărilor privilegiate.

    Uniunea Europeană aplică o metodă eficientă de blocare a intrării României în spaţiul Schengen care-i permite să găsească permanent noi motive pentru refuz. În trecut, motivele erau legate de securizarea frontierelor, acum romii au devenit o problemă. Când se va rezolva problema romilor, din nou se vor găsi nereguli la capitolul securizării frontierelor. Ciclul problema – soluţie – problemă poate fi veşnic. Întreaga situaţie are un aspect comic: politicienii români şi presa de la Bucureşti nu pot recunoaşte, în ciuda tuturor evidenţelor, că decizia de a nu permite intrarea României în Schengen este o decizie eminamente politică şi nu are vreo legătură cu toate tertipurile invocate de diverse capitale europene. Băsescu şi Ponta nu pot recunoaşte faptul că România nu a fost, nu este şi nu va fi vreodată un partener egal al ţărilor privilegiate din Uniunea Europeană, fiindu-i hărăzit rolul de apendice de consum al exporturilor produse de economiile dezvoltate.

    Aşteptăm cu nerăbdare ca analiştii de la Bucureşti să vină cu acuzaţii la adresa Rusiei care, în viziunea unora dintre ei, este de vină pentru toate insuccesele României în orice domeniu.

    Notă:
    Toate informaţiile prezentate în articol aparţin autorului.
    Postul de radio Vocea Rusiei nu răspunde pentru ele.

    Valentin Mândrăşescu

  7. liana spune:

    avti cea mai de bun simt solutie:
    Proiect Rosia Montana
    Afacere romaneasca. Exploatare cu romani pentru romanii de azi si de mine!!
    Etapa1. Evaluarea exploatarii actuale a resurselor materiale si a necesarului pentru :
    • tehnologizarea exploatarii in siguranta si in spiritul respectului sanatatii mediului inconjurator
    • determinararea potentialului real de exploatare de toate tipurile de minereu
    • determinarea sumei necesare deschiderii exploatarii prin metodele noi care evita cianurile.
    Etapa2. Emiterea unor titluri de proprietate in participare directa a populatiei la exploatarea de la Rosia Montana. Un titlu =100 lei, ca urmare a exploatarii, aceste titluri vor aduce beneficii oricui a cumparat participarea la un astfel de proiect national. Colectarea de la populatie si deschiderea unei creditari de la BNR cu restul sumei necesare deschiderii exploatarii. BNR spune ca nu doreste sa cumpere aur…Nu e nevoie sa cumpere aur, va primi in inapoi aurul pe care a trebuit sa il vinda pentru deschiderea exploatarii. Pe o perioada lunga de creditare, exploatarea va aduce in paralel rambursarea catre BNR si dividente pe actiunile catre populatie si stat, in functie de participare.
    Etapa3. Numirea unui management angajat cu un contract cu raspundere personala. Cei care vor conduce aceste exploatari vor fi platiti in functie de rezultate si vor raspunde cu averea si persoana de rezultatele corecte ale exploatarii. Nimeni nu va avea dreptul sa fure sau sa doarma pe salarii de la stat. Numirea unei echipe de control al activitatii minelor cu participarea celor care au cumparat actiuni, stat si populatie.
    Etapa4. Deschiderea unor galerii de vizita modernizate care sa aduca si locuri de munca si turism in zona. Repunerea patrimoniului istoric la dispozitia turismului respectuos, national si international.
    La anuntarea proiectului, evaluati cistigul potential al unui titlu. Populatia va fi interesata de un astfel de proiect daca va avea de cistigat. Si e normal sa se imparta bogatia tarii cetatenilor, care participa la dezvoltarea ei. Modelul de actionariat multiplu e de luat si de la Tunelul Marea Minecii si de la Norvegienii care au facut asa ceva pe petrolul din Marea Nordului.
    Remarca : Primul ministru spunea ca pentru exploatare e nevoie de 1,5 miliarde de euro/ aproximativ 6,75 miliarde de lei. Daca se evalueaza o actiune/titlu catre populatie la 100 de lei si presupunem ca 2 milioane de romani ar cumpara cite 10 actiuni, se poate stringe aproape o treime din suma de la populatie. Pe de alta parte sa faca bine premierul sa se bata pentru tara si sa nu plateasca companiei despagubiri, cind se pare ca nici nu e cazul. Desecretizarea acestui contract ar putea aduce lumina in ce priveste responsabilitatea angajarii statului roman fata de acesti asa zis investitori. De ce nu ar raspunde vinovatii direct ???? Ar fi un inceput bun de re-normalizare a politicii romanesti.
    Intrebati-i pe manifestantii din tara daca sint de acord sa investeasca cite o mie de lei in actiuni pentru un astfel de proiect…
    cit timp va veti asocia cu hata de gogomani care nu cedeaza la apelul generatiei de azi care iese pasnic in strada sa va traga de urechi nu veti putea intra in istorie ca unul care si-a iubita tara si poporul care la ales. Avem nevoie de adevarati barbati de stat nu se fatuci basitoizate, de hoti deghizati in autoritati s-a saturat romanul…
    Ia sa vedem ca faceti dv ca sinteti nu numai inteligent dar si cult. Si asta ar trebui sa va oblige la onoare…..

  8. Apocalipsa, la 1 octombrie? Americanii fac provizii

    Postat la: 26.09.2013 – 14:28 | Scris de: Luciana Pop
    http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/apocalipsa-la-1-octombrie-americanii-fac-provizii-104253

    În ultimii ani, Agenția Federală pentru Gestionarea Dezastrelor din SUA (FEMA) s-a făcut remarcată prin colectarea de provizii necesare supraviețuirii populației, în caz de calamități naturale sau războaie. Această entitate a Departamentului american pentru Securitate Internă a declanșat însă o acțiune de amploare, în ultimele săptămâni, iar mulți se întreabă ce se ascunde în spatele ei. FEMA a comandat rezerve de alimente și apă ce pot fi păstrate pentru o perioadă mai lungă de timp.

    Toată marfa trebuie livrată nu mai târziu de 1 octombrie 2013. La fel de suspect este faptul că Departamentul pentru Securitate Internă(DHS) a achiziționat cantități masive de muniție, arme și echipamente de luptă. Teoria intens vehiculată pe site-urile conspiraționiste este aceea că guvernul SUA se pregătește de o catastrofă naturală majoră.
    Cum ar fi impactul cometei Ison asupra Terrei. Sau de o pandemie.

    FEMA a luat legătura cu My Patriot Supply, un furnizor angro de rezerve de alimente, solicitând “livrarea imediată” a unor provizii de alimente în decurs de 24 de ore. Agenția a comandat conserve şi mâncare, ce pot fi păstrate pentru o perioadă mai lungă de timp, în valoare de 14,2 milioane de dolari. Cu mențiunea clară că marfa trebuie livrată înainte de data de 1 octombrie.

    Achiziții pe repede înainte

    Mulți se întreabă de ce, în loc să achiziționeze aceste produse ca și până acum, prin intermediul site-ului specializat Federal Business Opportunities, FEMA i-a contactat direct pe furnizori, astfel încât toată operațiunea să fie ținută departe de ochii presei și ai populației. Totul a ieșit, însă, la lumină, după ce a fost descoperit unul dintre e-mail-urile trimise de agenție celor de la Patriot Supply. Adepții teoriilor conspirației încearcă să afle ce a determinat această mobilizare și ce vor să ascundă oamenii guvernului. Dacă unii merg pe teoria unei catastrofe naturale de proporții, alții fac scenarii legate de o pandemie sau un dezastru similar celui de la Fukushima.

    Scenariul Armageddon

    “Scenariul Armageddon” a aprins și mai mult imaginația după ce, pe internet, au apărut filmulețe cu alte pregătiri masive. FEMA a cerut echipamente și instalații de urgență pentru 100.000 de persoane care vor lucra în interiorul unor celule medicale de criză, repartizate în 1.000 de tabere ce ar urma să adăpostească, fiecare, câte 100 de oameni. Agenția pentru dezastre a vrut ca aceste materiale să îi fie aduse rapid, în 48 de ore. Una dintre firmele antreprenoare a confirmat existența acestor centre operaționale în cazul unei catastrofe, denumite “tabere”. Firma spune că își va asuma responsabilitatea pentru 20 astfel de “tabere” din California, 5 în Oregon și 5 la Washington. În plus, FEMA a făcut comandă de rezerve uriaşe de apă plată, ce trebuie livrate tot înainte de 1 octombrie.

    Provizii militare

    FEMA nu este singura care se pregătește de ceva. Departamentul Securității Interne a cerut, la rândul lui, livrarea imediată de muniție, arme și echipament de luptă, în cel mai scurt timp. Totodată, pe plan militar, nu va fi acordată nicio permisie pentru soldații americani în intervalul 28 septembrie – 5 noiembrie, iar unităţile Gărzii Naţionale trebuie să îşi termine trainingul în domeniul “controlul revoltelor” până pe 30 septembrie 2013.
    Adică tot înainte de 1 octombrie.

    15.000 de militari ruși pe teritoriul SUA

    Site-urile americane care fac aceste dezvăluiri susțin că și în Rusia au loc acțiuni asemănătoare. Și că Ministerul de Interne rus îşi pregăteşte angajații pentru a gestiona situaţia “în cazul unui dezastru major”. În plus, între SUA şi Rusia, recent, s-a semnat un acord mutual prin care cele două mari puteri se angajau să facă “schimb de experţi” în cazul unor dezastre de amploare. Înțelegerea, pentru care au bătut palma tot FEMA și DHS, cu partea rusă, prevede, printre altele că 15.000 de militari ruși vor putea fi desfășurați în SUA, pentru a gestiona “anumite situații de urgență”.

    Misterul cometei ISON

    Despre Cometa ISON, descoperită de experții de la NASA, s-a spus că va apărea pe cer la sfârşitul lui 2013 şi că va fi atât de strălucitoare, încât Luna va fi eclipsată noaptea de ea. S-a speculat că ISON ar fi o navă spațială, datorită unei fotografii realizate de telescopul Hubble cu Wide Field Camera 3, pe care utilizatorii internetului au editat-o și au descoperit că aceasta are o formă triunghiulară, ce seamănă mai curând cu un obiect neidentificat.

  9. Pacala spune:

    MariaN Nicolae,
    Toata lumea o da cu chenghen. cu ce ne impacteaza neintrarea?

  10. Adam Mares spune:

    @pacala
    Cica economic, mai Pacala, ca tot esti tu economist/finantist… :-)

  11. Adam Mares spune:

    @VV
    Cartarescu sufera de mania persecutiei si a victimizarii. :-)

  12. Adam Mares spune:

    Prolegomene la tema de maine:

    „Printre ţigani. Rasismul este o demenţă, dar – cum să spun? – nerasismul, contestarea unor rase deosebite, fiecare cu însuşirile ei, este o nerozie. Sunt mai degrabă certăreţi, rostul vieţii lor e gâlceava, harţa; fără de larmă şi tărăboi se asfixiază şi pier; pângăritori, au un dar neîntrecut de a terfeli totul; mincinoşi, minţim cu toţii, dar idealizăm realul, la ei e altfel, ca la antimaterie. Şi găsesc de cuviinţă să-şi întărească minciunile cu jurăminte grele: să-mi sară ochii, să-mi moară mama, să fiu nebun. (…) Şi nu le poţi intra în voie. Oricât de frumos le vorbeşti, orice umilinţă, orice făţărnicie: deopotrivă de inutile. Leneşi, urăsc pe cine le cere un efort, o lene îndărătnică, violentă, ca instinctul de conservare. Şi nu pot bea în cârciumi, numai afară, pe stradă, cu sticlele înşirate alături şi puradeii roată; o maidanofilie, un exhibiţionism, o nostalgie a bâlciului; şi un jind al ocării, ţipetelor, poalelor date peste cap. Spurcăciunea. Dracul sordid, dracul poltron, dracul ţopăitor. Cărora Coşbuc le-a găsit nume atât de potrivite şi care îşi fac din cur o goarnă“.
    Nicolae Steinhardt

    :-) :-) :-)

  13. Pacala spune:

    @vv
    Conserve cu pdl mancati pe rand dvs ( pnl) si psd. Cu sos de alianta. Eu si alti fraieri putem eventual sa salivam cand vedem cum unii sus o boieresc si freaca menta in glorie iar cei de jos inghit in sec. Ups, m-am adresat gresir, dvs insiva ati fost mare iubitor de pdl si apoi de psd. Daca doriti va cautpoze pe google. Parca chiar ati fost la sarbatori de victorie cu bashinescu, nu?
    Maestre, noi care scriem la dvs nu suntem politruci sau bugetari. Ne chinuim la real, cu viata asta. Unii suntem plecati din tara pe considerente de trai zilnic. Asa ca atat cat mai sunteti ministru, va rog din suflet sa lasati aroganta si plimbarile si simpozioanele. Aratati- ne macar in al 12 lea ceas ca puteti fi si umil, si cu rezultate, si mai bun ca fenechiu, sova etc

  14. mirceamihail spune:

    @d-l senator,
    Iesim din criza dupa ce suspendam pe Basescu !

  15. tudor spune:

    @VV

    Cresterea exporturilor nu poate compensa caderea pietei interne.

    Piata interna este singurul temei al unei cresteri economice sustenabile.

    Trei sunt elementele care vor determina si in continuare caderea consumului:
    1. constringerile asumate fata de organisme internationale ( dv o numiti consolidare … spanac, de fapt e sinucidere economica )
    2. lipsa investitiilor interne si externe
    3. structura neperformanta a guvernului ( adica neputinta predestinata) si neasumarea de catre acest guvern a valorilor democratice autentice.

  16. tudor spune:

    Cartarescu este basist, deci defect.
    Sigur, cine nu i aduleaza este mahalagiu inept; problema lor este ca i mahalaua mare; si ii cam da cu sictir.

    Altfel, nu ma cobor sa citesc ce scrie un basist.

  17. Pacala spune:

    @ tudor
    Daca faci un simpozion vine si vv si iti crede ideile si iti da dreptate
    Altfel e zidul plangerii

  18. cris spune:

    Cu tot respectul, cred ca parlamentarii dumneavoastra trebuie sa inceapa sa citeasca. Ar descopri poate ca Romania nu este doar in Comunitatea Europeana ci in compania Serbiei, Ucrainei, dar si unor tari ca Peru, Zimbabwe, Camerun, Nigeria si Botswana si nu tocmai in democratie, ci intr-o categorie numita REGIMURI AUTORITARIENE COMPETITIVE.

    Regimul autoritarian competitiv este definit ca un hibrid de democratie si autoritarism, in sensul in care institutiile democratice exista, exista opozitie si lupta pentru putere politica dar detinatorii puterii abuzeaza de institutiile statului in defavoarea populatiei si a oponentilor. Se numeste competitiv pentru ca aceasta competitie politica tipica unei democratii exista, insa nu este echilibrata ci puternic in favoarea celor de la putere.

    Este un concept dezvoltat de unul din profesorii de stiintze sociale si politice de la Harvard, Steven Levitsky, dar cartea sa nu apare dintr-un neant, bibliografia nu dovedeste atit eruditia autorului cit faptul ca exista un numar incredibil de studii asupra acestui tip de hibrid democratie/autoritarism, un limbaj politic vorbit de multzi. Analiza este pe mai multe paliere, de la regimuri electorale si media la dinamica unor asemenea hibrizi autoritarieni.

    In ce priveste legea, caci e subiectul zilei, remarcile din aceasta carte sunt sunt dupa cum urmeaza :
    Arbitrii sunt partinitori: curtile judecatoresti si alte institutzii arbitru in jocul democratic sunt nu doar controlate de cei aflati la putere (prin mita, santaj sau intimidare) dar si folosite sistematic ca unelte partizane impotriva opozitiei. in consecintza in dispute judiciare, electorale sau de alta natura aceste instititutii destinate sa functioneze ca arbitrii decid sistematic in favoarea celor care detin puterea. Manipularea sistemului legal afecteaza competitia politica in mai multe feluri: Atunci cind judiciarul este in mina unui partid sau grup de putere, acesta poate guverna fara teama de consecinte. Represiunea folosind aparatul legal: curtile de judecata dar si alte agentzii cum sunt cele de control financiar sunt folosite impotriva oponentzilor si a mediei (desi aceasta represiune foloseste metode corecte tehnic, aplicarea acestora e selectiva, nu universala) legi impotriva calomniei si defaimarii si institutziile care le aplica sunt folosite pentru a desfiintza media opozanta celor de la putere
    VA SUNA CUNOSCUT?
    ( hmmm, daca analistii de la a3 ar citi cartea – simplu, costa 14 dolari si se descarca de pe amazon direct pe tableta – nu s-ar mai mira de cna, brindushe, amenzi, telepatii si procese: nu sunt singurii pe lume, li s-a intimplat si altora)

    Desi destul de lung va dau mai jos fragmentul referitor la justitie din debutul cartii – fie si numai pentru ca desi nu vorbeste de Romania vorbeste concret de situatii similare din Peru, Ukraina, Rusia, Mexic, Camerun. Poate indeamna la citit. gasitzi in acelasi link discutzii si despre palierul economic si despre cel electoral, etc.

    Cartea: Competitive Authoritarianism: Hybrid Regimes After the Cold War (Problems of International Politics) Steven Levitsky, Lucan A. Way, Cambridge University Press, 2010

  19. cris spune:

    Am sa va dau si o conferinta de la Oslo a lui Levitsky, http://www.youtube.com/watch?v=6aIlSdVhfDM

    si dincolo de conceptul pe care il prezinta o sa va izbeasca la un anumit moment faptul ca vorbeste despre Romania – dar in termenii in care presiunea UE ar fi readus democratia in Romania anul trecut – nu e de suparat, este ca sa va dati seama in ce termeni trebuie abordati cei de la bruxelles si de ce este imperios sa lamuritzi inclusiv la nivel international ce anume face regimul basescu.

    Daca basescu este unul care nu citeste fitzi convins ca are in spate un aparat de manipulare extrem de inteligent si de citit: in balacareala de la Bruxelles de anul trecut s-a mers tocmai pe concepte prezentate si in aceasta carte dar prezente in multe rapoarte, aceasta este vioara la care s-a cintat.

    Si acestia sunt termenii in care sa desluzitzi la Bruxelles despre ce e vorba cu justitzia independenta: colega dumneavoastra Renate Weber, care nu are vreo problema sa va retraga imunitatea, si multzi altzii, ar trebui sa inteleaga ca nu in felul acesta se va ajunge la terminarea MCV-ului, oferind capete pe tava, aceasta e parte dintr-o minciuna, dintr-un santaj al lui basescu &co fatza de fraierii si analfabetzii politic de parlamentari. Nu se va ajunge acolo decit explicind corect situatzia din Romania, vorbind limba pe care o vorbesc si un Levitsky si altzii ca el, si facind curatzenie inclusiv prin legi care sa reaseze sistemul judiciar pe linii democratice.

  20. cris spune:

    Din introducerea cartii, introducere integral la
    iis-db.stanford.edu/pubs/24290/Levitsky-Way-Stanford.pdf‎

    Biased Referees: Uneven Access to the Law . In many competitive authoritarian regimes, the courts, electoral authorities, and other nominally independent arbiters of the rules of the game are not only controlled by incumbents (via packing, blackmail, bribery, or intimidation) but also are systematically employed as partisan tools against the opposition. Consequently, in electoral, judicial, and other critical disputes, agencies that are designed to act as referees rule systematically in favor of incumbents.
    Incumbent manipulation of the legal system may affect political competition in several ways. First, where the judiciary is solidly under the control of the governing group or party, the government may violate democratic procedure with impunity. For example,
    the Fujimori government’s control over judicial and electoral authorities enabled it to violate legal and democratic procedure with impunity. Illegal acts included bribery, illegal surveillance, the stripping of media owner Baruch Ivcher’s citizenship, the massive forgery of signatures on behalf of the governing party, and the passage of dubiously constitutional legislation permitting Fujimori’s bid for a third term in 2000 (Cameron 2006). (….)

    Second, incumbents may engage in “legal” repression, or the discretionary use of legal instruments—such as tax, libel, or defamation laws—as a weapon against opponents
    or the media. Although such repression may involve the technically correct application of the law, its use is selective and partisan, rather than universal. A spectacular example is Vladimir Putin’s use of the courts to destroy Mikhail Khodorkovsky, the owner of the
    enormously powerful Yukos oil company. In 2003, after Khodorkovsky began to finance opposition parties and expand his influence in the legislature, the government jailed him on
    tax charges, imposed enormous fines on Yukos, and seized company property and stock (Baker and Glasser 2005: 272-292). On a more modest scale, the Fujimori government in Peru “perfected the technique of ‘using the law to trample the law’”(Youngers 2000a: 68). The courts and the tax agency “were converted into institutions of political persecution” (Ames et al 2001: 220), becoming “a shield for friends of the regime and a weapon against its enemies” (Durand 2003: 503, 459). Rivals—particularly internal rivals—may also be
    prosecuted for corruption. In Malaysia, for example, Prime Minister Mahathir Mohammad used corruption and sodomy charges to purge and eventually imprison his chief rival, Anwar Ibrahim, and in Ukraine, Kuchma used corruption charges to derail the presidential
    candidacy of Prime Minister Pavlo Lazarenko (Darden 2001).

    @ pacala,

    stii, zidul plingerii e cind nu citesti si nu mergi la simpozioane:

    in materie de manipulare cind am dat si de exemplul din alta tara cu trei judecatori de curte constitutionala inchisi de guvern si mi-am amintit de o aceeasi fumigena aruncata la bruxelles anul trecut… caci din fericire aceasta carte e si o sinteza de exemple din diferite tari, din rapoarte catre US department of State de pilda, am inteles macar putin din originea si mecanismul manipularii de anul trecut – la acel timp s-au spus la bruxelles, de catre oameni care stiau bine ce fac (ei citesc si merg la simpozioane se vede) exact acele cuvinte care sa le ridice parul in cap de groaza. Am gasit si altele. Au facut un spectacol de fumigene, o compilatie de situatzii care au fost in alte tari, nu anul trecut in Romania, deci foarte credibile.

  21. cris spune:

    @ pacala

    deja anul trecut descoperisem de unde vine timpenia cu “lovitura parlamentara de stat” Acum am descoperit mai multe. Era ce se numeste un buzz word – cuvinte cheie, cuvinte care iti induc anume reactii ( pavlovian: au sunat clopotzelul la bruxelles, au inceput sa saliveze). Paraguay – destituirea presedintelui Fernando Lugo in iunie 2012 a circulat in stiri asa cum a numit-o acesta, ca “lovitura de stat parlamentara” http://www.internationalviewpoint.org/spip.php?article2693
    Ar fi de preferat ca televiziunile sa nu ai prezinte ce catzel a fost salvat din ce copac in papua noua guinee, ci subiectele importante de politica international. Mda.

  22. Filip G spune:

    Iata roadele reformei Chitoiu si Constantin.
    Producatorul e sanctionat iar evazionistii zburda/n voie.
    http://www.cotidianul.ro/actiunea-para-umple-tomberonul-sectiei-4-223338/
    O sa mai castige voturi USL cand zboara porcul.La fiecare colt de strada se vand tigari pe sub mana acolo agentii nu se sesizeaza poate au cota parte.

  23. Pacala spune:

    cris
    ei, acolo sus, s-au dus sa faca ceva. Din pacate se plimba pe la saloane de carte… sau nimic altceva… la fel cu bruxells… ei ai fost pe rand si basisti si uslasi. nu eu.

  24. Adam Mares spune:

    @tudor
    Incercati sa iesiti din capcana asta cu basismul, care explica totul. Basismul nu este o etiologie universala. :-) Cartarescu are probleme de personalitate dinainte de a fi basist. Si nu se simte nebagat in seama doar de “mahalaua inepta”, ci chiar si de oameni care il apreciaza. Mania persecutiei si a victimizarii este la el o boala.

  25. tudor spune:

    @Adam

    Aveti dreptate, basismul nu exista, folosesc termenul pentru simplificare.

    In fapt, basescu este parte a sistemului, el interpreteaza roluri: protector al sistemului “ticalosit”sau paravan al nemultumirii populare (este riscant ca electoratul activ sa se revolte impotriva sistemului, asa ca i se arata o tinta: vreti sa scuipati? scuipati aici!); in schimb, i se ofera anumite avantaje materiale si i se garanteaza protectia ulterioara.

    Daca nu exista basism, exista insa basisti: idioti care s au identificat ci rolurile pe care si le a asumat tipul.

    Asadar, basismul nu este o boala, ci un simptom al unei boli grave care macina societatea romaneasca: SISTEMUL, EI.

    In aceqasta cheie, ce reprezinta cele doua acte definitorii ale lui ponta imediat dupa alegeri, semnarea “pactului” si numirea procurorilor?
    Primul, acordul sistemului de a l accepta.
    Al doilea, confirmarea din partea celui acceptat.

    Este ca n societatile secrete.

  26. epolitikon spune:

    @VV

    Eu cred ca acest guvern ar trebui sa-si dea demisia. Este ineficient, incompetent. Joaca numai cu pase de-a latu’ terenului, trage de timp si bubuie mingile in tribuna.

  27. Adam Mares spune:

    @tudor
    Folosisem persoana a II-a plural pt ca nu ma adresam doar tie. :-)
    Altfel, imi place sa ne tutuim, ca vechi prieteni ce suntem! :-)

  28. Adam Mares spune:

    @tudor
    Da, e vorba de un intreg sistem. Dar sistemul se intareste si pt ca gaseste oameni slabi, vulnerabili. Chiar si printre tineri, dupa cum vezi.

  29. tudor spune:

    @Cris

    Extrem de interesant: iar le dai liste de lectura politicienilor liberali …

    Exista o categorie – deloc restrinsa – de oameni carora nu le poti face un rau mai mare decit sa i pui sa citesca; nu e vorba de analfabeti, multi dintre ei sunt scoliti si au functii de raspundere; daca vrei sa te urasca, pune i sa citeasca!

    Mi e teama ca multi dintre mindrii nostri politicieni fac parte din aceasta categorie.

    Dealtfel, nici “analistii” nostri cei de toate zilele nu s mai breji.

    Asadar, in marea Ta generozitate, nu vrei sa le faci un rezumat?
    Ar fi de preferat audio :)

  30. cris spune:

    @ tudor

    N-am nicio experientza ori aspiratie politica, conduc doar tratamentele unor pacientzi; poate ca este rusinos ca cei care pretind sa conduca o tzara citesc mai putin decit mine, sau poate ca de asta suntem aici, sa le aducem aminte. Si nu, timpul nu e niciodata pierdut, lipsa de stiintza nu e un pacat, dar sa nu vrei sa stii este: transforma pe cineva din victima ocazionala in victima de profesie.

    Ca eu, un nimeni, consider Romania undeva intre autoritarism si democratie de bantustan e una, faptul ca eu ma uit la discutziile pompoase despre democratie si justitie independenta, la afectarea si batutul in piept extrem de docte ale parlamentarilor spunindu-mi “regele e gol”, e una. Dar socoteste ca e o carte scrisa la Harvard, ca are o bibliografie pe zeci de pagini, ca e citita si mentionata de oameni din multe tari, ca vorbeste in termenii folositzi de multzi analisti de politica internationala: cum crezi ca e privita democratia din Romania in termeni reali?

    Nu fac niciun fel de rezumat, cartea se descarca foarte simplu de pe amazon. Levitsky e un om foarte abordabil http://scholar.harvard.edu/levitsky email-ul e la indemina oricui.

    De ce am scris despre asta? din citeva motive

    - nu traim pe luna, ceea ce se intimpla la noi s-a intimplat si se intimpla si in alte parti ale lumii, sa stim acest lucru e important: crezi ca daca ar fi existat cea mai mica atentie fatza de ce se intimpla in Paraguay ori inainte in Peru-ul lu Fujimori oamenii, de o anumita categorie macar, ar mai fi fost trasi pe sfoara de un basescu?

    - nu stiu daca MCV este un lucru rau sau bun, Dar stiu ca nu potzi discuta cu cineva care vorbeste in termenii unui Levitsky daca nu cunosti acesti termeni si nu ai interes sa intelegi mecanismul lor de gindire ci doar te multzumesti ca un vasal medieval sa trimitzi tributul la poarta: un numar de capete de politicieni pe tava.

    - am convingerea ca MCV-ul si intrarea in Schengen sunt folosite la santaj de basescu, nu a avut nici cel mai mic interes sa ajute la finalizarea acestui process: pentru dumnealui si sistemul care il sustine, MCV este un mechanism de manipulat, un alt factor de presiune. Caci ce a aflat dumnealui, bine sfatuit, este ce a invatzat si Fujimori: cum sa foloseasca legea pentru a o calca in picioare, cum sa transforme institutzii ale statului (procuratura, judecatorii, ccr, ANAF, ANI, CNA) in instrumente de persecutzie politica, scut pentru ai sai, arma impotriva dusmanilor sai. ba i-a dat si o dimensiune internationala prin manipularea celor de la Bruxelles.

  31. tudor spune:

    @Cris

    mcv ul ar fi putut fi sprijin consistent pentru indreptarea multor hibe ale justitiei romanesti, daca ar fi fost aplicat cu buna credinta.

    in loc de asta, mcv ul a devenit un instrument politic; este ceea ce m a edificat asupra faptului ca pentru birocratia europeana, ca si pentru cea a administratiei americane cuvinte precum democratie, stat de drept etc nu s decit niste vorbe pompoase, un paravan, in spatele carora se urmaresc cu osirdie interese care n au nicio legatura cu valorile in cauza.

    singura persoana publica despre care stiu ca initiase demersuri, altfel absolut normale, pentru a scoate romania din acest carusel al absurdului este doamna pivniceru: solicitase dnei reding un punctaj scris cu ceea ce se solicita romaniei.
    pina la urma, un act de demnitate nationala.
    intrucit dl basescu a calificat mandatul doamnei pivniceru ca fiind catastrofal, normal ca dl ponta a percutat, iar dl antonescu a tinut sa i confirme lui victoras ce orietenie strinsa si dezinteresata ii leaga;
    dezinteresata de interesele superioare ale tarii, desigur.

    se pare insa ca dl antonescu a inceput sa si revina din pumni.
    mda.

  32. tudor spune:

    @all

    pe A3 este despre Pitesti.

    mda.

  33. epolitikon spune:

    @VV

    Eu nu va contrazic, eu doar imi spun parerea, pe care o spun mai apoi si altora.

    Iar daca ati pomenit despre absorbtia fondurilor UE, ma tem ca e mai rau ca pe vremea PDL. Culmea.
    De fapt eu am si renuntat la activitatea asta pe motiv ca s-a ajuns prea departe.

    Dupa 11 ani de activitate pe zona fondurilor UE, am ajuns la concluzia ca cel mai bine fost pe vremea lui Nastase, cand te cuantumul fondurilor abia iti ajungea pentru o franzela si se faceau proiecte bune, cu institutii mai bine pregatite ca in prezent. Culmea…

    Am ajuns sa regret acele vremuri? Nu credeti ca traim un cosmar?!?

    • @ epolitikon

      Nu, esti nedrept. In privinta fondurilor europene s-au facut progrese. S-a deblocat programul pe transporturi. Speram sa deblocam curand si programul pe competitivitate, care era, pur si simplu, distrus. Iar procentul de absorbtie s-a dublat intr-un singur an. E drept, doar de la 11% la 22%. Dar mai avem timp sa urcam, cine stie, pana la 50%.

    • @ epolitikon

      Cosmarul il traiesc cei care dorm. Noi suntem treji si de aceea trebuie sa fim si lucizi.

  34. Buddha spune:

    Tudor
    Care e faza cu vijuliile?

  35. ionescu spune:

    Agricultura nu e modernizata pentru ca nu mai avem industrie! Nu e bine domnule ministru, nu e bine! Faceti ceva să putem moderniza agricultura. Mă doare inima de oamenii din satul meu natal îmbătrânit, când îi văd tânjind după pământul lor nelucrat…mii de hectare în zona de deal pline cu mărărcini. Porcii mistreți le distrug semănăturile iar dezordinea tronează peste toate!Utilajele Agricole din toată comuna cu peste trei mii de hectare nelucrate nu mai corespund, sunt cinci șase tractoare vechi, proprietarii lor speculeazăpe bieții oameni și aceștia renunță… Nu e bine!…Si când te gândești ce grădini cu pomi fructiferi și viță de vie, ce grâu și porumb era aici în copilăria mea!!