Participanți:

Crin Antonescu – președinte PNL

Varujan Vosganian – vicepreședinte PNL

 

Crin Antonescu, președinte PNL

“Bună ziua,

Astăzi lucrările Biroului Politic și ale Consiliului Național Executiv au avut în principal ca subiect de dezbatere programul de relansare economică, setul de măsuri pe care Partidul Național Liberal le consideră necesare și posibile pentru relansarea economiei românești. Numai relansarea economiei înseamnă, cu adevărat, ieșirea din criză și în sensul acesta, în acest moment, putem spune că Partidul Național Liberal oferă răspunsuri complete, pertinente, plauzibile la marile întrebări ale momentului.

Aș vrea înainte de toate pentru că astăzi este un nou episod din dezbaterea publică și probabil din suita de decizii practice legate de acordul cu Fondul Monetar Internațional și cu ceea ce am putea numi, cu ghilimele desigur, planul Băsescu-Boc, planul pe care Guvernul României, condus în realitate de Traian Băsescu, intenționează să-l adopte. Spun ghilimele pentru că nu e vorba de un plan, nu avem niciun fel de propuneri de măsuri de natură să stimuleze, să relanseze economia,  avem doar măsura aberantă, ineficientă și inechitabilă a reducerii tuturor salariilor în sectorul bugetar cu 25%, tuturor pensiilor cu 15%, de asemenea eliminarea tuturor categoriilor de subvenții și alocații, mergând până la cele destinate întreținerii copiilor, foștilor deținuți politici, foștilor veterani de război.

E foarte clar, încă o dată, că poziția noastră este una de respingere categorică a acestor măsuri. Practic, între soluția prezidențială asumată de Guvern, și anume aceste reduceri drastice de venituri care prejudiciază grav situația materială a aproape 9 milioane de cetățeni români pe de-o parte și soluția pe care Partidul Social Democrat o propune, și anume o desființare a cotei unice și o creștere a taxelor și impozitelor, Partidul Național Liberal vine și spune foarte clar: pentru continuarea acordului cu Fondul Monetar Internațional și pentru menținerea țintei de deficit, nu tăieri de pensii și salarii în acest moment, nu reduceri de pensii și salarii, ci reduceri cu 50% tot din cheltuielile bugetare, dar din capitolele privitoare la achiziții, la studii de fezabilitate și prefezabilitate, la deplasări, la detașări, la transferuri, reducere cu 25% a cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat cu bunuri și servicii – protocol, carburanți, telecomunicații, poștă etc.

Încă o dată ne pronunțăm foarte clar pentru reducerea cheltuielilor în zona în care se face cu adevărat risipă și în zona în care afectată ar fi clientela partidului de guvernământ, și nu în zona în care afectate ar fi interesele legitime și elementare, interesele de supraviețuire a aproape 9 milioane de oameni. Dincolo de această poziție care este foarte clară și pe care noi o vom susține și în dialogul de la Consiliul Economic și Social și de bună-seamă în Parlament sub toate formele atunci când cum și când se va pune problema, dincolo de asta Partidul Național Liberal vine astăzi și cu un program cu câteva principii și câteva măsuri pentru relansare economică și pe care am să-i rog să-l schițeze în articulațiile sale principale colegii mei Varujan Vosganian și Daniel Chițoiu, după care vă stăm la dispoziție pentru câteva întrebări, încercăm să ne grăbim pentru a putea să participăm la reuniunea Consiliului Economic și Social.”

 

 

Varujan Vosganian, vicepreședinte PNL

“Esența acestui program este aceea că el nu este rod al panicii, nu încearcă să găsească măsuri care pe termen scurt să scoată România din impas, ci este primul pas în calea reformei marilor sisteme publice și al modernizării statului. Din acest motiv, obiectivul nostru este nu doar îndeplinirea țintei de deficit pentru 2010, dar și crearea premiselor ca 2011 să fie primul pas în calea consolidării fiscale, reducerii deficitelor și stăpânirii datoriei publice, dar și să fie anul relansării economice.

Programul nostru de urgență pornește de la ideea că axul central trebuie să rămână crearea de avuție și dezvoltarea mediului de afaceri, propunând un set de măsuri care să încurajeze inițiativa privată, crearea de noi locuri de muncă, atragerea investițiilor și, prin toate acestea, sporirea veniturilor la bugetul statului. Pachetul de măsuri are în vedere în primul rând menținerea actualului sistem de impozitare, dar și o seamă de facilități pentru noile afaceri, pentru atragerea șomerilor în piața muncii, pentru stimularea unor direcții sectoriale, pornind de la agricultură și terminând cu infrastructura sau mediul. Așezarea mediului de afaceri ca primul pas în calea reformei, chiar fiind vorba de o perioadă scurtă, arată că soluția noastră este una care se încadrează într-o viziune strategică de ansamblu și nu duce la vlăguirea economică, la creșterea șomajului sau la contracția piețelor, ci dimpotrivă la reîntoarcerea la normalitate și la dezvoltare economică.

A doua componentă este cea care ține de redimensionarea cheltuielilor. Noi nu folosim termenul de reducere mecanică, simplistă și nediferențiată a cheltuielilor, în fapt curbe de sacrificiu despre care învățăm în manualul de istorie că au fost luate în timpul marii crize din 1929-1933. E vorba, în primul rând, de redimensionarea instituțională, reducerea numărului de ministere, reducerea și comasarea agențiilor, restrângerea personalului din prefecturi și accentuarea pe dimensiunea de legalitate a acestor instituții, pe desființarea structurilor deconcentrate și mutarea responsabilității acestora la administrație locală, pe comasarea Caselor Naționale de Sănătate, pe ordonarea și disciplinarea comportamentului fiscal-bugetar al administrației locale. Vorbim și de reduceri, însă, atenție, aceste reduceri nu au în vedere pe oameni ca subiecți ai amputărilor, ci instituțiile. E vorba de reducerea unor cheltuieli cu 50% în domeniile ce țin de achiziționări de imobile, e vorba de reducerea cu 25% în unele domenii funcționale care deja au fost amintite aici.

Un alt capitol extrem de important în ce privește reducerea cheltuielilor este cel ce privește achizițiile publice, în care există o mare dezordine și care pun politicile publice în slujba clientelei politice, ducând la mari pagube financiare și, practic, la deturnarea ori blocarea procesului investițional.

A treia componentă importantă în această privință este transferarea către piață a unor atribuții ale statului. Toate chestiunile ce țin de autorizare sau certificare a calității trebuie să treacă către mediul privat. Direcțiile județene agricole trebuie desființate și transformate în Camere de Comerț, trebuie încurajată privatizarea în domenii tradiționale ale politicilor publice, cum sunt educația, sănătatea sau cercetarea.

A treia componentă după dezvoltarea mediului de afaceri și redimensionarea cheltuielilor este cea care ține de încurajarea veniturilor bugetare și eficientizarea acțiunilor împotriva evaziunii fiscale. Câteva metode le-am anunțat deja, este vorba de bonusul fiscal, de racordarea dobânzilor penalizatoare la dobânda de referință a Băncii Centrale, deci practic reducerea acestora pentru a nu înnăbuși mediul de afaceri, dar și alte acțiuni ce țin de simplificarea și unificarea autorităților care realizează controlul, de utilizarea unor brigăzi multilaterale cu alte țări din Uniunea Europeană pentru importurile intracomunitare de bunuri și chiar utilizarea unor brigăzi specializate din străinătate pentru a supraveghea punctele vamale din zona non-euro.

A patra componentă, și care credem noi că este extrem de importantă, este dedicată fondurilor europene, simplificarea acțiunilor și modalităților de plată, utilizarea acestor fonduri într-un flux care să fie mult mai prietenos pentru mediul de afaceri și pentru administrațiile locale și, de asemenea, asigurarea unui mecanism de prefinanțare care să implice atât Banca Centrală cât și sistemul bancar românesc.

Opinia noastră este că utilizarea acestor patru direcții și nu a uneia singure cum este pachetul guvernamental, lipsit, cum spuneam, de orice viziune și rod al panicii și al confuziei și al lipsei de responsabilitate, utilizarea simultană a tuturor acestor patru domenii, încurajarea mediului investițional, redimensionarea cheltuielilor și a rolului statului în economie, creșterea veniturilor bugetare și accelerarea absorbției fondurilor europene poate, pe termen scurt, în actualul exercițiu bugetar, să asigure, prin reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor, resursele suficiente pentru a nu trebui să lovim gradul de suportabilitate al populației și să mergem către pace socială și nu către dezordine socială. Programul acesta va fi însoțit în foarte scurt timp de unul care va avea în vedere orizontul pe timp mediu, anume 2011, anul relansării economice și reducerii deficitelor.

Mulțumesc!”

 

Întrebări mass-media

 

Jurnalist: Președintele de onoare al PSD v-a criticat pentru declarațiile dvs de vineri la adresa domnului Victor Ponta și spune apărând cota unică vă solidarizați cu mentalitatea lui Traian Băsescu și că opoziția ar trebui să fie acum consolidată mai degrabă decât să-și arunce atacuri unii altora.

Crin Antonescu: Nu-i momentul să port o dispută sau o polemică pe mentalități cu președintele de onoare al PSD. Am putea s-o purtăm. Vreau să spun doar atât: cota unică și în general politica de fiscalitate redusă și simplificată este o constantă de identitate a doctrinei și a programelor Partidului Național Liberal din 1990 până azi. Partidul Național Liberal este, de asemenea, cel care, singurul până acum, atunci când a guvernat a aplicat acest principiu, a dovedit eficiența lui, a dovedit-o creștere economică fără precedent și incontestabilă, a dovedit-o în creșterea veniturilor la buget fără precedent și incontestabile, în gradul de colectare, în gradul de conformare voluntară, în volumul de investiții străine, în creșterea locurilor de muncă și toate celelalte consecințe. Ca atare, dacă e vorba ca cineva să fie alături de altcineva, atunci pesemne că în această chestiune, domnul Băsescu, social democrat ani de zile, ca și partidul său – PD, și adepți ai cotei progresive cum e domnul Iliescu dintotdeauna și domnul Ponta de asemenea au venit în această privință alături de noi. Și faptul că nu se modifică și mai rău cota unică, afectată oricum de măsura impozitului forfetar luată împreună de domnul Băsescu și partidul domnului Iliescu, nu de noi, faptul deci că măcar rămâne, de principiu, (…) cota unică e un lucru bun. În rest, distanțele dintre noi și domnul Băsescu nu se referă la cota unică, ci la toate acele lucruri pe care cred că nu e în măsură nici domnul Iliescu, nici altcineva să ne reproșeze că le-am fi trecut sub tăcere.

 

Jurnalist: Ce economii estimați că se vor face la bugetul de stat prin aceste măsuri pe care le-ați propus: 50% reducere cheltuieli de achiziții, 25% reducere cu bunuri și servicii?

Varujan Vosganian: Noi estimăm că întregul acest pachet, mă refer la capitolul de reduceri și redimensionarea cheltuielilor, va asigura resursele necesare pentru a evita reducerea veniturilor salariale și pensiilor personalului bugetar. În ceea ce privește eventuale disponibilizări, noi nu avem în vedere o abordare de acest fel, noi avem în vedere simplificarea instituțională cu toate consecințele ce decurg de aici. Programul nostru este unul realist, care este bazat pe evaluări precise și avem în vedere, pe întregul ansamblu bugetar, o reducere a cheltuielilor cu 3 până la 3,5% din Produsul Intern Brut, fără a adăuga la aceasta impactul creșterii veniturilor și al susținerii mediului economic și al absorbției fondurilor europene. Deci el asigură resursele necesare pentru a evita convulsiile sociale și a asigura atingerea țintei de deficit.

 

This entry was posted on luni, mai 17th, 2010 at 4:33 pm and is filed under Economie. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Both comments and pings are currently closed.