In toamna lui 2003 Partidul Democrat era pe duca. La Congresul de la Sao Paolo din octombrie al acelui an, Partidul Democrat si-a pierdut statutul de membru cu drepturi depline in Internationala Socialista, cedand locul Partidului Social Democrat. Transfugii parlamentari se inmultisera in asa hal incat, in Senat, PD nici macar nu mai avea grup parlamentar. Iar scorul sau electoral se apropia vertiginos de pragul de 5%. Alianta cu PNL a insemnat, atunci, sansa supravietuirii pentru acest partid aflat intr-o situatie din cale-afara de grea.
In primavara lui 2005, PD, din observator la Internationala Socialista, profitand de degringolada in care se afla PNT-CD, s-a cerut membru la Partidul Popular European, unde a si fost primit in 2006. Din acel moment razboiul impotriva PNL s-a dus cu toate armele. Teodor Stolojan, devenit Golem al lui Traian Basescu inca din toamna lui 2004, a fost reactivat, incercand sa distruga filialele PNL si racoland parlamentari pentru formarea unui nou partid liberal. Scopul era ca acest nou partid sa ia locul, intr-o viitoare alianta cu PD, Partidului National Liberal. Stratagema nu a reusit, dar PD si-a intarit structurile, mai ales in Moldova, prin aglutinarea unor structuri teritoriale liberale.
Nu doresc sa amintesc de relatiile lui Traian Basescu cu PNL si cu guvernarea liberala, pentru ca ele sunt de domeniul patologicului. Sa mentionam, doar, ca agresiunea PD impotriva PNL a continuat si in 2009, indreptata, mai ales, catre primarii si parlamentarii nostri. Campania de denigrare a guvernarii liberale a atins dimensiuni monstruoase.
Acum, incetul cu incetul, PD se reintoarce catre scorul electoral al anului 2003. Guvernarea este un dezastru. Probabil ca niciodata, nici macar pe vremea comunismului, un guvern nu a fost mai hulit decat cel de acum. Daca vom compara procentul parlamentar al PD, impreuna cu acolitii sai, tradatori din PSD si PNL, cu popularitatea publica, e ca si cum am compara un urias Michelin din plastic, umflat cu pompa, cu acelasi omulet folosit drept breloc de chei.
Brusc, in asemenea conditii, PD si-a reaprins dorul de PNL. Michelin cel umflat ar vrea sa defileze de brat cu distinsa doamna liberala. Numai ca fiecare trebuie sa plateasca, mai intai, pentru faptele sale. PD trebuie sa-si incheie – cat mai repede, zicem noi – guvernarea, si sa dea socoteala pentru ea. Noi nu putem negocia cu PD in limitele actualului mandat parlamentar. Dupa viitoarele alegeri, cand reprezentarea parlamentara va corespunde vointei romanilor, exprimata prin vot, vom discuta cu orice posibil partener despre viitorul tarii. E drept ca oriunde te uiti, la stanga, la dreapta ori inapoi, dai numai peste fostul FSN. Privind, insa, inainte, tara trebuie guvernata. Ori pana acum, de la 1862 incoace, liberalii au dovedit ca stiu cel mai bine sa faca lucrul acesta. Daca vom avea sustinerea sa o facem singuri, Romaniei cu atat mai bine.
@ un amator
Multumesc de interes. Numai un om care nu face nimic nu are timp. Cei care lucreaza tot timpul, isi gasesc timp. O sa incerc sa pun niste linii mari cu link-urile care pot explica mai in amanunt. Dar trebuie sa tii seama ca vorbesti de sisteme extraordinar de complexe, iar a face un framework… hmmm, e treaba grea. Ca sa iti dau un exemplu, cind eram sef rezident a trebuit sa scriem la o bucatica de framework, un audit pentru programul de rezidentiat - am lucrat aproape un an, o echipa intreaga, iar dosarul lucrarii a avut in final peste jumatate de metru grosime.
@Ioanid PSD-istul
Vise placute!
@ VV
Important este ca nu numai cind erati la guvernare timpul avea valoarea viziunii de 20 de ani, ci si atunci cind nu sunteti la guvernare, adica nu limitat la urmatoarele alegeri. Daca viziunea se dilata ca timp oriunde ai fi, si munca pentru a o implini este la fel de intensa, cu atit mai mult aceasta inseamna adevarata tinuta politica, si e complet opus miopiei demagogice pro interes personal electoraliste. V-am mai spus ca mi-e tare drag IF, indiferent de persoana careia i-a fost adresata. Well, “If you can meet with Triumph and Disaster and treat those two impostors just the same”….invingi iti urmezi drumul si principiile, pierzi, iti urmezi drumul si principiile, ai o statornicie a interiorului si viziunii indiferent de circumstante.
Sansa dispare numai o data cu noi insine; daca ne pastram intacti pe dinauntru sansa ramine indiferent cine si cum incearca sa ne macelareasca dreptul la sansa. Mda, e originea sperantei, nu a optimismului.
@cris
Dar ce greu e sa fii tu insuti. Adica sa-ti asumi misiunea ta in aceasta lume…
@ VV
Cred ca de asta si avem nevoie unii de altii. Ce-i spuneam lordului: A friend is someone who knows the song in your heart and can sing it back to you when you have forgotten the words.
@cris
Cand mai ai timp sa fii si romantica, Cristina?