În timp ce varsă lacrimi de crocodil pentru soarta persoanelor cu arsuri, Guvernul ignoră solicitarea mea de a finaliza secția de arși de la Spitalul Sf. Spiridon din Iași. Ce spune dr. Vasile Astărăstoae

Cităm de pe Fb d-lui Astărăstoae:

În urmă cu 4 ani la Iaşi a început construcţia unei secţii de arşi care în acest moment este realizată în proporţie de 70%. Senatorul Varujan Vosganian a făcut o întâmpinare la prim-ministrul Dacian Cioloș și la ministrul sănătății Vlad Voiculescu pentru a se aloca suma de 3 miloane de euro pentru ca secția să devină funcțională în acest an. Nu a primit niciun răspuns. Aflu cu stupoare că recent au fost alocate 34 de milioane de euro Ministerului Sănătății pentru a lupta împotriva corupției. Oare 3 milioane de euro nu pot fi alocați din această sumă (care la raportare va apare drept alocare în Sănătate) secției de arși a Spitalului Sf. Spiridon Iași?

Iată, în întregime textul fostului președinte al Colegiuui Medicilor, un text de referință despre situația corpului medical românesc:

sf spiridon

Un spital demonizat. Spitalul de Arşi din Bucureşti

VASILE ASTĂRĂSTOAE·20 IULIE 2016
Este deja patentată metoda ca atunci când un subiect atrage atenția opiniei publice și deranjează guvernanții, să fie acoperit imediat cu un nou subiect de regulă din sfera medicală. Și întotdeauna concluziile sunt că vinovați sunt medicii și managerii, niciodată cei care gestionează sistemul.
O confirmare o aduce lansarea pe piață a subiectului Spitalului de Arși atunci când atenția publică era orientată spre situația din penitenciare. În momentul în care s-a aflat că în penitenciarele din România condițiile sunt de secolul XIX și drepturile acestor persoane sunt încălcate, scandalul de la Spitalul de Arși a căzut mănușă.
Să analizăm faptele, măsurile și consecințele.
Faptele:
Într-o gardă de noapte acoperită de un medic pensionar a avut loc un accident transfuzional din cauza necorelării grupelor de sânge. Pacienta cu multiple traumatisme a murit la 7 zile de la accidentul transfuzic. Un asemenea accident este impardonabil, dar din păcate se întâmplă și la case mai mari. Pare paradoxal ca la peste 115 ani de când au fost identificate grupele sanguine, în SUA să se raporteze anual 3% accidente transfuzionale. Bineînțeles că într-o atare situație trebuie o anchetă serioasă care să descopere “veriga slabă” din procedură pentru ca pe viitor șansa de a se produce un astfel de incident să se reducă până aproape de 0. Dar în același timp nu poți să spui ab initio că decesul s-a produs din cauza acestei transfuzii. Am întrebat într-o postare dacă cineva poate să îmi explice cum se poate produce decesul din cauza unei transfuzii greșite într-o cantitate de 300 de ml la 7 zile post accident. Cel mult accidentul transfuzional poate fi o cauză concuratoare. Nu am primit niciun răspuns.
Pe internet a apărut o înregistrare cu un pacient, din secția de terapie intensivă, în plaga căruia se găseau larve de muscă. Nu știm când a fost făcută filmarea și nici de către cine, deși se spune că ar fi implicat un medic. Imediat întreaga presă s-a inflamat, ba mai mult s-a considerat că pacientul a murit din cauza îngrijirilor medicale necorespunzătoare. Prin urmare, medicii au fost chemați la Procuratură sub suspiciunea de omor din culpă. Prezumția de vinovăție a funcționat perfect. Nimeni nu și-a pus nicio întrebare și concluziile au fost ferme și univoce: vinovați sunt medicii.
Dacă analizăm cu calm, observăm următoarele lucruri:
a) există situații în care nu se umblă în plaga arsului (deoarece faci mai mult rău) și pot să apară larve de muște.
b) în niciun caz larvele de muște nu puteau să fie cauza morții deoarece înainte de apariția antibioticelor și recent după apariția rezistenței la antibiotice exista Terapia Maggot în care plăgile sunt infestate intenționat cu larve de muște.
c) pentru oricine care are cele mai elementare cunoștințe medicale, diagnosticul prezentat de bolnav (inclusiv diagnosticul de la deces) nu are nicio legătură cu larvele de muște.
d) nimeni nu și-a pus întrebarea: ce medic este acela care filmează fără acordul pacientului plaga, nu ia nici o măsură, nu anunță colegii, șeful de secție, epidemiologul etc. și pune la dispoziția presei filmul atunci când e nevoie? Şi apoi se plânge că este marginalizat de către colegi. Nu m-ar mira dacă guvernul de tehnocraţi ar numi-o manager. Oare chiar e medic? Dacă acest lucru se întâmpla de exemplu în Franța, Ordinul medicilor l-ar fi exclus fără nici-o șovăire în pofida oricărei petiții de susținere chiar și dacă era inițiată de domnul Cristi Dănileț.
Măsurile luate:
Autoritățile – DSP și MS – au reacționat prompt și au închis Centrul de Transfuzii și Secția de Terapie Intensivă. Parchetul a deschis dosare de omor din culpă. Opinia publică a fost satisfăcută pentru că a curs sânge de medic. Ba chiar acei puțini medici care și-au pus un semn de întrebare cu privire la cele relatate despre situația de la Spitalul de Arși, au fost lapidați în piața publică, cum mă aștept să fiu și eu.
Închiderea celor două secții înseamnă în fapt închiderea Spitalul de Arși. Nu văd cum un spital cu un asemenea profil poate să funcționeze fără ATI și fără Centrul de Transfuzii.
Consecințe:
Spitalul de Arși este singurul de acest tip din țară. El internează aproximativ 2000 de cazuri pe an. Celelalte spitale nu pot prelua acești pacienți. Soluția toți pacienții vor fi trimiși în străinătate. În străinătate costurile îngrijirii unui pacient ars încep de la suma de 10.000 USD pe zi – conform afirmaţiilor făcute de dr. Dragos Pieptu, profesor de chirurgie plastică -, și spitalizarea durează între 1 lună și 6 luni. Să facem un calcul. 1500 de pacienți (să spunem că 500 pot fi preluați de alte spitale din țară) x 10000 USD/zi x 30 de zile = 450 milioane USD/30 de zile. Sa spunem ca doar 500 de pacienți au indicația de a fi tratați în străinătate. Suma tot este considerabila (150 de mil). Are Ministerul Sănătății aceste sume? Un spital nou cu 200 de paturi + dotarea costă 150 mil USD. Ne permitem să finanțăm un sistem de sănătate din altă țară și să subminăm sistemul propriu? Oare nu e mai corect să construim un spital nou în care să se mute Spitalul de Arși? E o întrebare.
S-a spus că Spitalul de Arși este neacreditat. Fals. Spitalul de Arși a fost evaluat și pe indicatorii de calitate și siguranță a pacientului a obținut un punctaj de aproape 50%. Poate pare mic, dar reflectă realitatea. Potrivit criteriilor este considerat nesatisfăcător și un spital trebuie închis în momentul în care obține sub 40%. Este o decizie a MS dacă dorește sau nu să închidă un spital.
Ce nu s-a spus? Ce știm și ne facem că nu știm?
Știm și ne facem că nu știm că de fapt Sistemul de sănătate românesc are 2 mari probleme: finanțarea nesatisfăcătoare și deficitul de personal calificat.
În mod cronic sănătatea a fost subfinanțată. Cifrele vorbesc. Alocația din PIB a basculat între 3,7 și 4,3% (cea mai mica din UE). În 2014 România aloca 4,1% din PIB (5,6% dacă adaugăm și investițiile private), în timp ce Germania avea 11,6% din PIB (PIB-ul Germaniei), iar Bulgaria 8,4% din PIB. Am auzit politicieni de diferite culori politice spunând: ”În cifre absolute am crescut bugetul Sănătății și nu se vede nici un rezultat.” Răspunsul este simplu pentru cine face cu bună-credință o analiză economică: tehnologii noi au fost introduse și în România (utilizarea acestora se face cu costuri mari), întreținerea și reconsolidarea clădirilor vechi, creșterea prețurilor la utilități, creșterea prețului la medicamente, materiale și dispozitive medicale, introducerea terapiilor biologice etc. Când tragi linia constaţi că în realitate finanțarea a scăzut.
Deficitul de personal calificat. Nu am datele decât pentru medici, nu și pentru ceilalți angajaţi din sistemul medical (asistente medicale, farmaciști, psihologi, chimiști, etc.). Pentru medici se știe că în ultimii 5 ani au promovat examenul de medic specialist 2900-3000 pe an și au ieșit din sistem (migrație, pensionare, decese, arestări etc) 32oo-3500 pe an. În 2013 erau necesari în spitalele publice (după normativele MS) 24.500-26.ooo de medici și existau angajați 12.500-14.000. Salarii sunt indecent de mici, de 5-8 ori mai mici decât în Franța, Anglia, Germania, Olanda etc. Cu excepția majorărilor din timpul guvernului Tăriceanu și mai recent Ponta (cu 25%) salariile personalului medical dacă nu au fost reduse, au rămas înghețate. Nu mai vorbesc de timpul de lucru, de gărzi (care nu se socotesc la vechimea în muncă), despre lipsa de respect din partea societății (uneori și din partea colegilor)… Cu un personal obosit, neprotejat, prost plătit, demoralizat, blamat, echivalat funcționarului public, dar fără avantajele acestuia, având numai cu obligații și demonizat, mă mir că sistemul funcționează. Funcţionează graţie devotamentului acestor oameni atât de huliţi.
Am un sentiment de amărăciune când văd că organizațiile profesionale, sindicatele, asociațiile medicilor găsesc tot felul de pretexte pentru a nu lua atitudine publică împotriva acestei prigoane a medicilor. Omenește îi înțeleg. Cei care fără voie de la împărăție au fost vocali, au fost anihilați. Ce nu înțeleg sunt osanalele ridicate unor guvernanți care aplică metoda “Noi nu vă rezolvăm nimic, dar vă vorbim frumos”.
P.S.: În urmă cu 4 ani la Iaşi a început construcţia unei secţii de arşi care în acest moment este realizată în proporţie de 70%. Senatorul Varujan Vosganian a făcut o întâmpinare la prim-ministrul Dacian Cioloș și la ministrul sănătății Vlad Voiculescu pentru a se aloca suma de 3 miloane de euro pentru ca secția să devină funcțională în acest an. Nu a primit niciun răspuns. Aflu cu stupoare că recent au fost alocate 34 de milioane de euro Ministerului Sănătății pentru a lupta împotriva corupției. Oare 3 milioane de euro nu pot fi alocați din această sumă (care la raportare va apare drept alocare în Sănătate) secției de arși a Spitalului Sf. Spiridon Iași?

https://www.facebook.com/notes/vasile-astărăstoae/un-spital-demonizat-spitalul-de-arşi-din-bucureşti/213804169015268

 

59 Responses to “În timp ce varsă lacrimi de crocodil pentru soarta persoanelor cu arsuri, Guvernul ignoră solicitarea mea de a finaliza secția de arși de la Spitalul Sf. Spiridon din Iași. Ce spune dr. Vasile Astărăstoae”

  1. cris spune:

    Imi cer iar scuze – am pornit un proiect nou in spital, cumva din senin, si iar am zile grele, de la sase jumatate-sapte dimineatza sunt in terapie intensiva, dupa aceea in alt spital, apoi in clinica, apoi iar in terapie intensiva pina pe la opt noua seara. Eram pe punctul de a pune o postare mai lunga acum citeva zile si n-am apucat. Dar se potriveste acum. In primul rind ce cred ca ar trebui facut legat de spitalul de arsi.

    De la discutia trecuta legat de spitalul de arsi: Ati sesizat excelent o mare problema si cu multe aspecte, fiecare la fel de grav: exista un singur spital cu aceasta capacitate. Ma opresc doar la doua.

    1. Unul dintre elementele esentiale intr-un sistem de sanatate trebuie sa fie redundantza, plasele succesive de sigurantza. La nivel macro – daca un spital este in dificultate din diferite motive sa existe un plan de accesare al altor spitale si sa ai acele sectii specializate in alte spitale. E ce a permis de exemplu ca in cazul infarctului, in Romania, sa se poata re-ruta pacientii spre spitalele care au personalul si stenturile la indemina pentru a face cateterism cardiac imediat. Evident in cazul arsilor, asa cum spuneti, nu exista asemenea redundantza: nu exista alt spital capabil sa faca fatza unor arsi severi la aceeasi capacitate cu Agrippa.

    Solutia cred ca ar fi construirea/extinderea unor sectii aditionale de arsi in cadrul unui spital mare de tipul Fundeni si Bagdasar – au teren suficient pe care sa se poata construi. De ce? pentru ca ingrijirea unui om cu arsuri e de fapt o ingrijire complexa, poti avea nevoie de alte tipuri de chirurgi, ortoped, neurochirurg, vascular, cardiac – fiindca obisnuit arsura e parte dintr-o trauma complexa-, de infectionist, de cardiolog, gastroenterolog, etc – nu e neobisnuit ca in cadrul stressului unei asemenea traume oamenii fac un infarct, fac gastrita de stress, de alte probleme sa nci nu mai vorbim. Grija unor asemenea pacienti e obligatoriu interdisciplinara.

    Pentru arsi e in mod special importanta aceasta proximitate a altor sectii medicale fiindca orice transport inseamna expunere la infectii si la variatii de microclimat pe care nu le suporta. Ce faci e sa aduci medicul la pacientul cu arsuri – asa cum va spuneam asta inseamna medicina centrata pe pacient, nu demagogia actuala din Romania, sa aduci serviciul medical la pacient nu sa tirii pacientul pe zeci de kilometri pina la un serviciu medical. In acest caz inseamna sa pui sectia de arsi in zona accesibila imediat altor specialisti si sectiilor respective. Asta inseamna sa aduci si sectie de neurochirurgie si de ortopedie la Fundeni, daca l-am luat ca exemplu, caci daca imi amintesc bine nu au, si sa faci un complex medical important.. Alta locatie buna ar fi Bagdasar – la fel, au teren, Iata deci doua locatii, Fundeni si Bagdasar care permit asa ceva, aditional spitalului Agrippa, care pot sa intre in aceasta redundantza a serviciilor pentru arsi. Atunci da, daca e nevoie poti inchide unul temporar pentru renovare, sectiiledin diferite spitale se pot ajuta efficient intre ele, etc. Cum cresti personalul si asemena sectii noi – iei pe cei mai buni de la Agrippa si ii faci sefi de sectie in celelalte doua spitale si creatori de scoala medicala: asa crestem profesional, prin “lastari”.

    • cris spune:

      In Chicago, ca sa intelegeti pe un model concret, sectii de arsi sunt la trei spitale mari si care s-au si putut dezvolta ca teren si cladiri, Loyola, University of Chicago si Cook County. Sa luam Loyola, are cel mai important centru de arsi din regiune: Loyola are 25 de hectare si tot ce trebuie, de la o urgentza impecabila, la chirurgie , centru de arsi, ortopedie, neurochirurgie, chirurgie cardiaca, medicina hiperbara, etc; avind toate aceste facilitati Loyola e si desemnata Trauma I, centru de referintza in admiterea pacientilor cu cele mai severe traume. Cladirile si sectiile respective s-au ridicat in timp si s-au adaugat cladirii principale, pe masura ce au aparut nevoia dar si suportul pentru alte sectii, 25 de hectare inseamna un complex de sectii, cladiri, cu accesul respectiv intre ele – asa e si Mayo’s in Rochester, tot orasul e de fapt un complex medical.

      Cele trei spitale Loyola, Cook si UC, ca sectii de arsi sunt complementare si redundante – se pot acoperi una pe alta in caz de urgentze: daca Loyola e plina se reruteaza pacienti la Cook si vice versa..Daca se intimpla ceva cu U of C ca sa nu poata functiona ca sectie de arsi, celelalte doua au capacitatea de a prelua pacienti. Ca sa aveti o imagine ce inseamna centrul de arsi de la Loyola, 40 de paturi pe acut, din care 20 ATI + stepdown ( stepdown ar fi tot ATI la nivelul Romaniei, e tot ingrijire unu la unu, doar cu putin mai blinda decit ATI-ul), si au posibilitatea de extindere pe acut cu inca 20 de paturi in caz de nevoie, au clinici aferente inclusiv clinica de medicina hiperbara si reabilitare fizica – au circa 4000 de pacienti pe an cu totul intre sectie de spital si clinici, cam 800 internari/an in acut (aici extensiile de dincolo de acut sunt importante de aceea aceasta proportie). Au un staff pe acut de cam 80-100 de medici si asistente proprii – nu e nevoie de anestezist propriu sau alte servicii ca fiind proprii, deci cam in jur de dublul acestui numar servesc de fapt sectia, vreo 160, 200.

      Loyola e cel mai important centru regional…. dar sa stiti ca nici ceva gen Loyola cu atitea paturi nu facea singur fatza la 160 de victime ca la colectiv ci doar la 20-30, maximum 40 de acuti severi, toate trei centrele maximum 80 – 100 cred… in fine, cred ca romanii nu-si dau seama ce efort a fost fiindca n-au asemenea comparatii si doar isi imagineaza ca altii ar reactiona perfect si ca ar fi pregatiti la un nivel ideal de-a dreptul…dar oricum aceasta idee de redundantza ca asigurind soliditatea si capacitatea de reactie rapida a unui sistem ar trebui sa o aiba. ( imi pare rau ca nu mai scrie Lordul, amindoi fiind cititori de Nassim Taleb – ar intelege bine cit e de, sa-i spunem, revolutionar acest concept de antifragilitate, redundantza, care se practica in medicina si nu de ieri de azi)

      ( sar la alte idei:

      1.vorbeam si de faptul ca sistemul lor e de spital central, flagship, si spitale satelit – vorbeam de Loyola: are 30 de spitale si clinici satelit in zona respectiva de Illinois; e important inclusiv financiar: parte din cheltuielile administrative sunt suportate de spitalul central si nu e povara strict locala a unui spital mai mic, asa incit normal acestea se dezvolta bine, in plus procedurile de transfer ale pacientilor sunt mult usurate si specialistii de la spitalul central sunt si la dispozitia clinicilor satelit….

      2. de curiozitate stiti citi angajati are Loyola? – in jur de 30.000, cit un orasel, in plus imaginati-va cite servicii si industrie sunt atasate unui asemenea spital – de asta spuneam ca sanatatea este si o sursa de locuri de munca importanta. ) .

  2. cris spune:

    2. Acest “nu pot inchide un spital, nu pot inchide usa, nu poti lasa oameni sa moara” s-a transformat in Romania intr-un santaj mizer asupra corpului medical: Tii sectia deschisa cu un medic in loc de zece, cu un numar infim de asistente si infirmiere, fara instrumentar, fara coerentza in aprovizionarea cu medicamente sau dispozabile…. Ca nu se poate altfel, si evident nu poti inchide pur si simplu spitale, ca in cazul spitalului de arsi. Dar dupa aceea, daca apar accidente, bagi personalul la puscarie si il faci paiatza pentru furia populatiei si diferite prilejuri politice, in loc sa raspunzi tu MS si guvern care ii obliga sa lucreze asa: nu renuntz la a spune asa ceva, pentru tragedia de la Giulesti Boc ar trebui sa infunde puscaria, nu asistenta..

    Pe de alta parte, medicul si asistenta care sunt suprasolicitati, obligati sa munceasca enorm, sa se chinuie adica undeva pe o sirma subtire si facuta din bucatele innodate, ba si fara plasa de sigurantza dedesupt, sunt tacuti – nu au timp sa se revolte si sa iasa in strada: mor oameni daca o fac.

    Se creeaza un cerc vicios de perpetuu santaj, perpetua mizerie si de tacere strabatuta doar de injuraturile populatiei care se adreseaza tot personalului medical, fiindca totdeauna de gasesc acari paun convenabili.

    Stati linistit, se practica la nivel mai redus si mai subtil si in America aceasta atitudine: traiesc si eu in acest mod, nu are cine sa ma ajute ca medic, nu poate umbla nimeni in pantofii mei, ar trebui sa fie 3 medici diferiti sa o faca. Drept care mi-e foarte greu sa-mi iau zile libere, vacantza n-am avut, iar, de doi ani – “iar” fiindca in primii doi ani aici am avut un total superb de …4 zile de vacantza. Vreau sa imi reduc putin volumul de munca mi se baga imediat placa “dar vai pacientii”…Mda, nu am intentia sa ma pling de propria extenuare, e doar o realitate, si e ceva valabil pentru multi medici, in lumea larga, dar e dus la un extrem criminal in masa in Romania, si la adresa personalului medical, si la adresa pacientilor.

    Amplific ce simt eu ca medic in asemenea situatie de citeva ori si stiu, simt pina in maduva oaselor, ca multi din medicii din Romania traiesc intr-o situatie insuportabila: e ca si cum unul e pus sa munceasca pina la extenuare in timp ce altii ii spun” munceste, altfel altii mor” tinind chiar ei pistolul la timpla acelor nevinovati care nu mor ci sunt omoriti prin aceasta arma a neglijentei crase fatza de un intreg sistem. Si aceasta in timp ce niste privitori cruzi, ca la un colosseum imaginar, arunca rosii si oua stricate intr-un personal medical chinuit si-i batjocoresc fiindca nu au cum altcumva sa munceasca, de o parte, de alta sunt complet indiferenti fata de cei din paturi care sufera si se razvratesc doar la comanda ( facebook, media, servicii, neservicii), ca sa faca un spectacol de dragul nu stiu carei tehnocratii imaginare sau sa faca un joc politic ori altul ….. E mai mult decit revoltator, un cerc vicios convenabil si cert intretinut asa – costa putin, e mereu la dispozitie pentru acoperit alte magarii societale, loveste oameni care nu au puterea sa riposteze organizat asa cum ar trebui, si tot asa.

  3. cris spune:

    Important statement-ul domnului profesor Astarastoae. Am o singura obiectie si e puternica: O cumosc pe Camelia Roiu, cea care a pornit acest scandal cu viermii din plaga, am fost colege in facultate, nu apropiat, dar o cunosc. M-am mirat cind am aflat ca ea a facut aceste afirmatii in media: Este un om serios, asa am cunoscut–o si nu am niciun motiv sa cred ca s-ar putea schimba vreodata intr-o scandalagioaica. Asa incit am citit sa vad ce spune ea, nu tolontan – si sunt convinsa ca acesta a casapit si lipit ce spune Camelia dupa cum I-a convenit, e de citit mai degraba printre rinduri adica, interviul de pe site-ul dinsului.

    Cred ca ar fi mai bine sa cititi si dumneavoastra ce spune, sa stiti ca s-a adresat pe linie medicala inclusiv pina la nivel de ministru si sa stiti cum I s-a raspuns. Ca de profesionalismul ei profita un tolontan si cine o fi in spatele lui, e cumplit, dar cert nu asta a motivat-o.

    In ce ma priveste, o sustin, puternic, fara nicio rezerva: nu e o incalcare a tinutei ei de medic ci extremul disperarii celui care nu isi poate face meseria asa cum a jurat sa o faca si nu isi gaseste sprijin nicaieri in sistem. E un om care trebuie ascultat pina la capat nu judecat dupa distorsionarile media, fiindca nu spune, ca esentza, nimic diferit de ce spune domnul profesor, de ce spun si eu, de ce spun si altii. Consider ca greseste in anume afirmatii, dar are inima acolo trebuie sa fie inima oricarui medic – interesul pacientului deasupra oricarui interes personal. Va citez din spusele ei.

    “nu am mai putut asista neputincioasă la un malpraxis de sistem, nu de act medical”

    http://www.tolo.ro/2016/07/19/un-medic-iese-la-lumina-camelia-roiu-guvernul-ciolos-greseste-daca-crede-ca-va-curata-spitalele-cu-aceeasi-manageri-care-le-au-tinut-in-mizerie/

    • Eu cred că ar trebui să-i scrii și lui, direct pe adresa lui de e-mail. Sau dacă vrei, îi trimit eu mesajele tale.

      • cris spune:

        e-mail-ul pe care vi l-am trimis dumneavoastra a avut ca al doilea destinatar pe domnul profesor, nu mi-a raspuns – si sunt vreo 3 saptamini-, sper deci sa nu deranjez, nu stiu ce sa cred. In plus acum, de vreo doua saptamini am pornit serviciul de medicina paliativa in ATI – vreo 40-45 de paturi de ATI si inca 10 stepdown-, si il organizez din mers ceea ce inseamna ca duc tot greul la momentul acesta – in fine, nu ma pling de greu, e important sa fie pornit si dezvoltat, Scuze, nu pot scrie mai mult acum, trebuie sa ma duc la spital.

  4. Mihail spune:

    v-o ars !

  5. Kronstadt an der Graft spune:

    Cum ziceam mai deunăzi, România sat fără câini. Sistemul medical e în colaps. Sistemul de transport pe calea ferată e în colaps. Sistemul rutier e sub orice critică. Învățământul e o caricatură. Dar politicienii care sunt vinovații direcți ai acestor dezastre sunt bine-mersi, fac comentarii acide pe toate mijloacele media, își dau cu părerea cu importanță despre te-miri-ce, fără nici o jenă. În caz de Doamne ferește, de-i vine lui Putin gărgăunii să-și trimită omuleții să facă sport prin zona NATO o s-o luăm pe cocoașă ca la Turtucaia. De ce? Pentru că niște trădători ne-au vorbit frumos în campaniile electorale și ne-au jefuit și mai frumos în restul timpului. Poate a venit vremea să facem niște liste cu cei impricinați și să le facem un laudatio și să-i rugăm să ne lase. Asta până nu se vor găsi câțiva zărghiți să încerce să le facă altceva.

    • Filip G spune:

      Cei de la caile ferate sunt nebuni.Pe langa faptul ca nu au calatori sperie si pe cei care circula.
      Recent am venit de la tara si am adus ceva miere de albine.Cand ma vazut nasul pe langa biletul de calatorie si taxa de bagaj 3lei/KG.
      Noroc ca nu ma pierd cu firea si am intrebat daca calatorii au dreptul si la bagaje.
      Raspunsul a fost ca DA in jur de 30 de KG.
      Trei persoane ori 30 KG e exact cat am,am cerut sa vina cu cantarul,bineanteles ca nu au cantar in dotare.
      Pe viitor voi cauta alta alternativa,cei cu maxitaxi nu m-au intrebat niciodata cate kg are bagajul…….. :D

    • Ce spui e corect. Ce nu e corect e că ne pui pe toți în aceeași oală. Ceea ce în loc să limpezească lucrurile, le agravează.

  6. Adam Mares spune:

    Oare ce-o însemna lupta împotriva corupției în cazul ăsta? Adică ce se face concret cu banii ăia alocați MS?

  7. Adam Mares spune:

    @VV
    La mulți ani! Să fiți sănătos și să aveți liniște! Vă îmbrățișez!

  8. Mihail spune:

    Ana Adriana Săftoiu:

    Sunt întrebată insistent ce crede PNL despre referendumul pentru modificarea Constituției pe tema definirii familiei ca ”bărbat și femeie”.
    Spun ce cred eu. Că cineva a băgat bățul prin gard și noi am pus botul, noi, în calitate de cetățeni ai acestei țări. Pentru că, de fapt, asta nu e o problemă reală, e o non-problemă pe care au creat-o unii. Actuala legislație e clară, familia e despre “soți”, iar prin “soţi” toată lumea a înțeles, de amar de vreme, că e vorba despre bărbat și femeie. Ce ne-a apucat? Care e pericolul LGBT în România? Minor! Pe de altă parte, în cazul unui partid liberal (eu, una, mă declar, indiferent de apartenența la un grup politic, susținătoarea drepturilor omului) ar trebui ca orice decizie să treacă prin această paradigmă: drepturile omului, care nu se suspendă nici măcar atunci când e vorba de un condamnat. Deci, pe acest item, ar trebui susținute parteneriatele civile.
    Din punctul meu de vedere, adevărata îngrijorare e faptul că familia e atacată mai degrabă de abuzurile din familia bărbat–femeie asupra copiilor sau a femeii (mai rar a bărbatului). Mi se pare mult mai important acest subiect, violența domestică (eu i-aș fi spus sălbatică) din familii şi faptul că familile monoparentale nu par un subiect la fel de serios ca spaima că dă LGBT-ul peste noi. Mă îngrijoreză că sunt multe (nu îmi permit să spun sute sau mii, fiindcă nu avem o statistică reală) femei care acceptă, alături de copii, să conviețuiască în familia tradițională cu traume psihice și fizice, din aceleași motive pentru care unii nu acceptă parteneriatele civile.
    Voi pleda pentru stoparea violenței domestice în familia constituțională bărbat-femeie și pentru parteneriatele civile, inclusiv pentru cuplurile heterosexuale care trăiesc impreună fără să dorească să își oficializeze relația.

  9. Dorin spune:

    Voila, rãspuns cu subiect şi predicat la imensa problemã a copiilor educaţi de un cuplu gay sau lesbi. Sã susţinem, tovarãşi, famelia tradiţionalã şi dreptul inalienabil al bãrbatului de a-şi snopi consoarta şi copiii ori de câte ori vrea muşchii lui. Asta da educaţie!

  10. Kronstadt an der Graft spune:

    La mulți ani, domnule senator. Vă urez să aveți succese cât mai consistente în tot ceea ce întreprindeți. Și mai ales să nu stați o clipă locului, în sensul pozitiv, evident.

  11. emi spune:

    Atatia ani si asa cum v-ii doriti!

  12. Adam Mares spune:

    „În Rusia, minorităţile trebuie să trăiască la fel ca ruşii. Orice minoritate, de oriunde ar veni ea, dacă vrea să stea în Rusia, trebuie să muncească şi să mănânce ca ruşii, trebuie să vorbească rusa şi să respecte legile ruseşti. Dacă preferă legea Sharia, şi să ducă o viaţă de musulmani, atunci îi sfătuim să se ducă acolo unde există asemenea legi.
    Rusia nu are nevoie de minorităţi musulmane !!!, minorităţile au nevoie de Rusia, iar noi nu le acordăm privilegii speciale, după cum nu vom încerca să ne modificăm legile pentru a le satisface dorinţele, oricât de tare ar ţipa că sunt discriminaţi. Nu vom tolera lipsa de respect faţă de cultura rusă.
    Am face bine să tragem învăţăminte despre cum s-au sinucis America, Anglia, Olanda şi Franţa, dacă dorim să supravieţuim ca naţiune. Musulmanii cuceresc în prezent acele ţări, dar nu vor putea cuceri Rusia… Atunci când acest onorabil corp legislativ (parlamentul) se va gândi să adopte legi noi, să aibă în vedere că interesele naţionale ruse primează, şi să-şi amintească faptul că „musulmanii nu sunt ruşi”.
    Putin

  13. Kronstadt an der Graft spune:

    Cele mai sincere condoleante, domnule senator!

  14. Mihail spune:

    este cumplit cand iti moare unul dintre parinti, cineva drag, apropiat.
    Aveai…atatea ca sa-i spui, ai atatea lucruri nespuse, atatea lucruri, mărunte, pe care nu ai apucat ca sa le faci. Împreună.
    Te cuprinde o mare tristete, o neputinta cumplita.
    Realizezi, inca o data, ca moartea rămâne cel mai sigur lucru din lumea.
    Dumnezeu sa-l odimneasca. Amin.

  15. cris spune:

    “Ni s-a facut atat de impunator, el, care nu guvernase doar, ci intemeiase si intarise o efigie, incat, coborandu-l in pamant, la capatul corzilor care trosneau, nu inmormantam un trup, ci depozitam un tezaur.

    Plutea, suspendat, asemenea primei trepte a unui templu, iar noi nu l-am ingropat, ci l-am pecetluit in eternitate, devenit, in sfarsit, ceea ce este, o temelie.

    El m-a invatat ce e moartea si m-a obligat cand eram tanar s-o privesc in fatza, fiindca el nu si-a plecat niciodata ochii; tatal meu avea sange de vultur.”

    N-am reusit niciodata sa spun sau sa primesc condoleante, am invatzat prea devreme si mi s-a spus de prea multe ori sa nu-mi plec ochii probabil. Asadar tac impreuna cu dumneavoastra.

  16. Dorin spune:

    Oricat de tarziu se intampla, plecarea dintre noi a parintilor nostri tot ne surprinde nepregatiti. Si, aici pot spune din experienta proprie, e genul de rana care nu se va vindeca niciodata. Uneori insa avem parte de o consolare sub forma viselor in care-i intalnim din nou asa cum erau ei candva, tineri si frumosi.

    Din punctul asta de vedere apreciez, metaforic vorbind, modul cum priveste lucrurile religia egipteana straveche, in care faraonul savarsit de pe aceasta lume se uneste in eternitate cu tatal sau, Osiris, incheindu-si calatoria pe pamant dar continuandu-si viata in plan astral. Daca este adevarat, atunci ei continua sa existe undeva si sunt sanse sa-i re-intalnim intr-un fel sau altul.

    Si mai stiu ceva: atata timp cat gandurile, vorbele si povestile lor traiesc in amintirea celor care-i succed, ei continua sa traiasca alaturi de noi.

    Naprasnic cadou de ziua de nastere ai primit, Varujan, dar in toata durerea sa fie si o consolare: L-a ferit Dumnezeu de cea mai mare durere: aceea de a se stinge singur, uitat de toti, de a supravietui tuturor rudelor, de a-si ingropa copiii. Dumnezeu sa-l odihneasca!

  17. Mihail spune:

    @ Filip G.

    Ai uitat cum in urma cu o luna, sau doua, faceai apologia lui Tăriceanu, criticandu-l si spunând ca-n veci nu vrei sa auzi de ALDE.
    Acum, te-ai sucit ?

  18. Mihail spune:

    @ Filip G.

    Ai uitat cum in urma cu o luna, sau doua, faceai apologia lui Tăriceanu, criticandu-l si spunând ca-n veci nu vrei sa auzi de ALDE ?
    Acum, te-ai sucit ?

    • Cred că omul e din alt film. 16% asistență socială include și pensiile, și ajutoarele de șomaj. Probabil că se referă la ajutoarele sociale pentru persoanele care nu se pot integra în muncă.

      • Filip G spune:

        Se greseste mult fata de cei care au initiativa si nu stau cu mana intinsa.
        Daca castiga 100 de lei statul e beneficiar prin TVA si accize fara alte taxe .De multe ori un ASISTAT SOCIAL castiga mult mai mult decat cel care munceste.Si atunci……….?

        • Eu am incercat sa iau o măsură in sensul ăsta, în județele unde rata șomajului e mai mică de 3% (in 2008) să nu mai dăm ajutoare de șomaj, pentru că e de lucru. Dar nu am fost susținut politic, îți dai seama.