Interviu Mediafax: Varujan Vosganian: „Cartea șoaptelor nu e un breaking-news. Din păcate, nimeni nu e profet în țara lui.”

Marele Premiu ANGELUS, Premiul Cititorilor „Natalia Gorbanevskaia” şi Premiul pentru Cea Mai Bună Traducere. Autoarea versiunii în limba polonă a „Cărţii şoaptelor” este Joanna Kornaś-Warwas, iar editura poloneză care a publicat volumul este Książkowe Klimaty.

Reporter: Premiul. Contează pentru Varujan Vosganian un premiu?
angelus

Varujan Vosganian: Premiul nu e atât pentru Varujan Vosganian, cât pentru carte. De la un moment încolo, cărţile trăiesc independent de autorul lor. Am fost întrebat odată cum mă simt ca fiind cel care a scris „Cartea şoaptelor”. Şi am răspuns că de la o vreme simt cum „Cartea şoaptelor” mă scrie pe mine. Cel mai tare mi-e milă de cărţile pe care nu le deschide nimeni. Un premiu, mai ales un premiu oferit de cititori, e semnul că acea carte nu se sufocă între coperţile ei. Şi, ca să fiu şi patriot (nu trebuie să mă prefac pentru asta), un premiu obţinut în străinătate e altceva. Într-un anumit fel, premiul e pentru literatura română.

Rep.: Un premiu astăzi reînvie povestea vieţii din carte?

V.V.: Un premiu nu face un autor mai bun decât este. Sully Proudhomme nu a devenit mai valoros după primirea premiului Nobel, ba chiar a părut şi mai ridicol. Un premiu poate, într-adevăr, atrage atenţia asupra unei cărţi sau asupra unui autor. Câţi români o citiseră pe Herta Muller înainte de a lua Premiul Nobel? Sau câţi unguri pe Imre Kertesz? Câţi locuitori ai planetei ştiau că Bob Dylan e poet? Ca să vă spun un secret, editorul meu polonez a şi început să-şi facă strategia de vânzare după obţinrea premiului Angelus…

 Rep.: Ce înseamnă ficţiunea lui Vosganian în contextul invaziei social-media, unde „realitatea bate ficţiunea”?

V.V.: „Cartea şoaptelor” nu e un breaking-news. Cee a ce povesteşte „Cartea şoaptelor” este biografia secolului douăzeci, or asta nu poate fi rezumată într-o ştire. Personajele din carte au existat iar evenimente descrise s-au petrecut într-adevăr. Traducătorul meu spaniol, Joaquin Garrigos, a vrut să se convingă de chestia asta şi atunci l-am dus în cimitirul armenesc din Focşani unde, cu cartea în mână, a căutat (şi a găsit) pe cruci numele personajelor din carte, inclusiv vestitul cavou unde bătrânii armeni ai copilăriei mele se adunau ca să vorbească despre abdicarea regelui Mihai sau despre înăbuşirea revoltei lui Imre Nagy din Ungaria. Ceea ce deosebeşte realitatea din carte de realitatea care bate ficţiunea e aceea că cea dintâi operează cu simbolurile, adică e modul prin care realitatea depăşeşte breaking-news-ul, cu focurile lui de paie.

Rep.: Cum şi-a inventat omul politic (acuzaţii, procese), dar vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor (contestări) Vosganian un timp al prozatorului, pentru scris?

V.V.: Zilele trecute am fost la Praga, unde am prezentat versiunea cehă a „Cărţii şoaptelor”, şi la Wroclaw, unde romanul a primit toate cele trei premii ale Europei Centrale (premiul Angelus pentru cea mai bună carte, premiul cititorilor şi premiul pentru cea mai bună traducere). Mă gândeam că după o primire aşa de frumoasă pe care mi-au făcut-o cehii şi polonezii, mă întorc acasă, unde sunt socotit subminator al economiei naţionale, hoţ, desi nimeni nu ştie ca eu să fi furat ceva, şi câte şi mai câte. „Cartea şoaptelor” are 22 de versiuni străine, inclusiv în persană şi ebraică.

Anul trecut, Festivalul Internaţional de Literatură din Berlin a socotit „Cartea şoaptelor” cartea-simbol a luptei împotriva genocidului şi a organizat, împreună cu PEN-Club, lecturi publice în aproape 200 de oraşe în peste treizeci de ţări de pe toate continentele (mai puţin Antarctica). Israelul a propus Cartea şoaptelor la Premiul Nobel de două ori şi Armenia de trei ori. Printre cititorii cărţii se numără şefi de state, ca de pildă proaspătul laureat al premiului Nobel pentru Pace, președintele Columbiei, Jose Manuel Santos, care a mulţumit public pentru faptul că romanul l-a inspirat în dialogul cu gherilele FARC, alţi înalţi demnitari ai lumii, cărturari. La prezentarea „Cărţii şoaptelor” la Vatican a fost prezent, ca reprezentant al Sfântului Scaun, cardinalul Francesco Coccopalmerio, preşedintele Consiliului Pontifical Legislativ. Cărţii i-au fost dedicate lucrări de artă plastică, partituri muzicale, simpozioane, eseuri şi mii de pagini de cronici. Frankfurter Allgemeine Zeitung consideră „Cartea şoaptelor” o carte de referinţă a secolului XXI, ca făcând parte din patrimoniul universal al culturii, iar Der Spiegel o consideră „Veacul de Singurătate” al Europei răsăritene. În acelaşi timp, în România mi se inventează tot felul de dosare, preşedinţii ţării mele, în ultimul deceniu, nu au ştiut cum să mă distrugă mai abitir, iar şefa partidului în care activam mi-a spus, în februarie 2015: „Dacă ne iubeşti, pleacă!”

Dar ce să-i faci, nimeni nu e profet în ţara lui…

17 Responses to “Interviu Mediafax: Varujan Vosganian: „Cartea șoaptelor nu e un breaking-news. Din păcate, nimeni nu e profet în țara lui.””

  1. tudor spune:

    Cartea i Carte si e valoroasa, fara discutie – am fost printre cei care au promovat o cu entuziasm.
    Nimic nu determina insa ca un politician sa nu fie urmarit penal fiindca e scriitor de talent.
    Mai aveati putin si spuneati ca presedintele Iohannis vrea sa va bage la puscarie din gelozie literara!
    Cat despre celalalt presedinte, Basescu – nicio problema, ati ajuns pe aceeasi baricada, probabil va veti reconsidera, doar impartasiti aceleasi valori juridice …

    Si cum bine spuneati, Cartea i Carte, eu pe ea am votat o, nu pe dv.

    • Eu si Basescu pe aceeasi baricadă???

      • tudor spune:

        Acum v ati dat seama?
        Aveti acelasi discurs antidna.
        Si aveti si alti colegi de …baricada, tot numai persoane interesante: gelu visan, codrin stefanescu, victor ponta ( un derbedeu politic si o lichea de cea mai proasta facut mare de servicii, de adrian nastase si de socru su) si as putea continua …

    • Adam Mares spune:

      Unii nu lovesc doar omul politici, ci și scriitorul. Prin ignorare, prin omiterea știrii cu premiul, care este, de fapt, o onoare pentru literatura română. Nu mai zic de cei care au trimis mizerii pe site-ul premiului Angelus (am citit ceva despre asta într-o postare a lui Astărăstoae).

      • Postacul Mihail ma acuza ca nu ascund faptul ca am luat premiul. Cica e lipsa de modestie.

        • emi spune:

          Postacul Mihail este atât de modest încât ştim tot ce face.
          Dacă el se poate lăuda că munceşte “în insulă” pe blogul dumneavoastră, atunci nu are drept să vă cenzureze, iar dacă o face este practic nepoliticos, ca să nu folosesc cuvinte dure.

  2. Mihail spune:

    Se pare ca blogul este defect. Pe ici pe acolo. Ar trebui chemat instalatorul….sau executata o resetare.

  3. Mihail spune:

    O carte foarte bine scrisa nu poate si nu trebuie ca sa-l salveze pe autor din fata legii. Dumneavoastra ati ales ca sa evadati din justitie folosindu-va de colegii din Senat.
    Degeaba va plangeti acum, fie ca sunteti sau nu vinovat, pentru Cetate ramaneti o imponderabila nedeslusita.
    Doar Justitia poate sa decida gradul dvs. de culpabilitate. In rest, sunt doar vorbe. Multe vorbe. Ma tem cavii considerati pe toti, exact ca niste privitori la televizor. Iar, dvs. dincolo de ecran, in platou, vorbiti mult ca deobicei. Regret, darvsunteti si ati ramas un politician al anilor ’90.
    Crin Antonescu, fata de dvs. estevun orator foarte bun, Varujan Vosganian, este un vorbitor. Palavragiu, se spunea pe vremuri.

    Bob Dylon, a ramas in memorie ca un desirat cu o chitara, care canta. Putini stiau ca, mai ales, scrie. Eu stiam asta, dar marturisesc ca uitasem.
    Dar….observati cat de modest este, nu scoate un cuvintel, despre premiul obtinut, nu da interviuri, nu se proslaveste pe blog, nu se tot lauda cum se plimba el prin lume, cu cartea in gentuţa.
    Pentru Domnia voastra, eu as propune niste manifestatii grandioase, dupa obtinerea premiului polonez. Ceva care sa semene bine cu manifestatiile organizate lui Gagarin, dupa întoarcerea pe pamant. Cam asta ar fi modelul potrivit.
    Inteleg, sunt caractere si caractere.

    • elenick spune:

      Hai, siktir, papagal batran si ofticos! iar ti-ai luat nasul la purtare pe acest blog, improscand cu venin pe oricine ar avea valoare sau opinii de valoare, pe orice iese din mediocritatea care ti-e tie casa! Prostiile pe care le produci si le repeti ca o flasneta stricata – ca de unde idei noi?! scad valoarea blogului si taie cheful de conversatie :(
      probabil ca asta si urmaresti…

      • Mihail spune:

        Am oscilta daca sa-ti raspund ori ba.
        Nu am niciun motiv ca sa mă oftic, nu sunt scriitor de caryi.
        In rest, nici nu s-a dovedit, nici s-a dovedit ca dl. in cauza este vinovat.
        Însă, istoria a retinut ca s-a prevalat de o portita ca sa evite a da niste explicatii. Ne-a explicat si motivele. Okay, dar Elena Udrea, o FEMEIE, cum de a putut sta verticsla, cum de a putut fi barbata ?
        ….Acum, invoca meritul de a fi scris o carte foarte buna, prilej cu care ar trebui apriori sa fie iertat de toate păcatele trecute si viitoare.
        Aceasta nu este corect.

        Cat despre cultul personalitatii pe care tu-l promovezi si care face ca sa vibreze firele de par din urechile armeanului, mie-mi provoaca greața. Am avut ceva similar, timp de 25 de ani.
        Repet, un “neica nimeni” ia Premiul Nobel si se acoperă cu tăcere. Si modestie !

      • Da, sunt unii care fac asta numai ca sa scarbeasca pe ceilalti.

  4. tudor spune:

    Inteligent cum sunt ( :) ), ce idee mi veni:

    Sa caut niste pasaje semnificative din opera discursiva a lui calin popescu t, vv, daniel barbu,
    sa explic pe scurt complicitatea psd tariceanu in 2014, cand prin promovarea ordonantei de urgenta 55 guvernul ponta a dat, practic , o lovitura fara precedent statului de drept, sa explic cum acceasi combinatie politica a sprijinit incalcarea fara precedent intr un stat democratic a legii * unde in lumea asta s a mai pomenit ca un prim min istru sa afirme public ca refuza sa aplice o lege in vigoare daca nu e obligat de instanta, si apoi, obligat fiind de instante, sa refuze in continuare …)
    sa pun toate astea pe petitii.ro
    apoi sa trimit petitia grupului alde din PE.

    Nu de alta, dar toata ziua buna ziua diversi politruci implicati in magariile astea sunt numai cu constitutia n gura …