O concluzie

Întrebam în postarea anterioară unde s-a mai pomenit ca Ministerul Public (procurorii) să se războiască pe față cu Ministerul Justiției. fără să dau dreptate unuia sau altuia. Parcurgând comentariile, se poate constata că „apărători”i statului de drept, care, probabil, se simt cu musca pe căciulă, explică poziția bizară a șefilor Parchetului prin capacitatea profesională a ministrului Justiției, pe care o consideră precară. De parcă, concluzionez eu, dacă ministrul de Finanțe nu a fost premiant la școală, nu trebuie să plătim impozitele

32 Responses to “O concluzie”

  1. Mihail spune:

    Iar eu primul ? Uf .
    Sa fim ceva mai consecvenți, ori “adamica”, ori “nesimțit”
    Nu torn deloc gaz pe foc, dar nu-mi place ca doua persoane pe care le respect si le prețuiesc, sa uite de cei șase ani de acasa.
    Amintiti-va ce a spus Rațiu despre democratie si pentru ce o sa moara el…
    Nu-mi place atunci când doua doamne se ocarăsc.
    Adamica, te pup, na !

    Adame, poate ai dreptate, poate n-ai, dar nu trebuie sa devii agresiv. Are dreptate scriitorul, nu este obligat ca sa-ti dea dreptate. Crede-ma.
    Încearcă sa treci si in partea cealaltă si vezi cum se vede.
    Americanii au o vorba, decât un nevinovat in închisoare, mai bine un vinovat liber.

    • Adam Mares spune:

      Cu ce am fost eu agresiv? :-)

      • Adam Mares spune:

        Dacă n-ai observat, alții sunt cu ordinele: “Bagă la cap!”. Eu mi-am făcut autocritica, dar capul meu – nu și nu! Nu suportă manipularea, cu niciun chip! :P Să-l tai?

  2. Mihail spune:

    Ca tot ati spus despre Ministrul de Finanțe.
    Stau de câteva luni intr-o țara unde se plătesc impozite. Aproape nimeni nu le ocoleste.
    Asa se pot face de toate, inclusiv autostrăzi. Habar n-aveți voi ce autostrăzi au astia.
    Bun, acum apar tot felul de neni, care in viața lor nu au plătit impozit si bat din picior ca vor autostrada, critica Guvernul ca nu a făcut nimic.
    Nu pot accepta ca unul ca Filip G sa ceara, sa pretinda, sa critice, atâta timp cat nu plateste impozite la Stat.
    Nu are niciun drept.
    Mai mult, Statul ii plateste pensie.
    Deci “ciocul mic”, cum spunea o vestita parlamentara.

    • Filip G spune:

      Imi cer scuze public,nu am stiut ca datorita mie statul nu are bani de autostrazi.
      Pana azi nu am realizat cat de valoroase sunt borcanele mele cu miere de albine si cat ar putea face statul daca eu as plati cativa banuti la buget.
      Uite de azi renunt la cei 39 lei indemnizatia de handicap,doresc sa intre in bugetul pentru autostrazi.
      Si va rog frumos sa nu va mai luati de cei care in urma celor doua ordonante sunt liberi sa ”fure” pana la o valoare sub 45 000 de Euro.
      Au si ei un scop nobil,doar ca nu il expun…………intr-o zi vor munci si ei la autostrazi sa li se scada pedeapsa. :D

  3. Mihail spune:

    Personal nu cred ca are vreo treaba Ministrul cu amestecul procurorilor.
    Lucrurile trebuie sa fie clare, magistrații, judecatorii sun una, iar procurorii cu treaba lor. Simplu.
    Ca vor ei putere, ca se cred Dumnezeu pe Pământ, asa au fost din totdeauna in Romanica.
    Am avut vreo doi prieteni procurori la Iasi, gândeai indentic. Daca-l supara unul, repede ii gaseste ceva. Nu se poate sa nu-i găsească.
    Iar daca gresesc, niciodată nu vor recunoaste asta. Las’ sa stea omul in închisoare.

  4. Mihail spune:

    Nu este asa, toti trebuie sa plătim impozite. Cumva, in Germania, copiii tai nu le plătesc ?
    Vrei sa-ti spun ce a pățit fata unui prieten de al meu, in Germania, pentru ca a încercat romaneste ca sabocoleasca legea ? Sa-ti spun cat plateste acum, sau cum au depistat-o ?

    ….Statul are buget din impozite si taxe. De la fiecare, mai mult sau mai puțin, dar se aduna.
    Daca nu am dreptate, atunci sa ma lămurească domnul Vosganian.
    Acum, daca ai fi in Anglia, ori in Germania, pe cel de la Fisc nu l-ar interesa ca in unii ani a plouat la salcâ sau la tei. Ar considera ca toti anii au fost buni si te-ar impozita si amenda potrivit legii. Ai plati pana la moarte, însă usturator.
    Asta ca sa inveti si tu, dar si ceilalti ca impozitele se plătesc.
    Întreabă in Germania.
    In UK toti tremuram de frica legii, sa nu o incalcam. Am cunostinte care si-au făcut asiguraraa pe Scoția. I-au prins si au rămas fără masina. Este un exemplu.
    Aici nimeni nu negociază cu Statul.
    Sunt multi englezi care se dau bolnavi si pretind beneficii. Stiu un caz, unde personajul a fost urmarit. S-a constat ca nu are niciun beteșug si ca atare i se opreste toata suma inaintata si in plus o amenda usturatoare, foarte mare.

  5. Mihail spune:

    Domnul Iohanis s-a supărat pe noul Guvern ca nu i-a alocat aproximativ 48 milioane lei, necesari pentru amenajarea unui iaz in curte la Cotroceni.
    Pentru niste rațe, care exista:
    https://www.dcnews.ro/mobile/dragnea-dezvaluie-supararea-lui-iohannis-pe-buget-in-spe-a-un-hele-teu-cu-ra-e-ce-spune-chirieac_530789.html

    • tudor spune:

      Acuma pe bune, moldovene, dar laculetul ala de la Palatul Prezidential e pistol cu apa pe langa pescina lui dragnea!
      Da’ de aia nu te aia grija, ca n ai voie de la sponsor!

  6. Pacala spune:

    Daca s ar meerge la pachet cu un proiect complet de legi pe justitie inclusiv pe raspunderea magistratilor ar fi altceva

  7. tudor spune:

    Nu precaritatea profesionala a ministrului justitiei o invocam, ci ticalosia sau prostia – mi e greu sa ma decid.

    Spun asta pentru ca nu poate exista vreo explicatie pentru forma in care a ajuns in spatiul public art. 297 cod penal, reformulat.

    Revin cu ecplicatia:
    minciuna: se invoca necesitatea reformularii articolului pentru a l face conform cu decizia ccr, dar se modifica multe alte chestiuni – adica este o motivatie mincinoasa.
    antinationala si antisociala: impune limita minima de 200 000 lei; in fapt, abuzul in serviciu consta in nerespectarea de catre un functionar public a legi, fapta ce aduce prejudiciu unei persoane fizice sau juridice.
    IPOTEZA i: De pilda, incalcarea legislatiei achizitiilor publice intra in sfera abuzului in serviciu.
    Presupunem ca un functionar public incalca legea si cumpara un creion cu 199 999 lei.
    Potrivit “reformularii”, nu raspunde penal. De ce?
    IPOTEZA II: un functionar public, prin incalcarea legislatiei, atribuie un contract de constructii de 100 milioane euro, fara licitatie.
    Daca “persoana juridica” afectata, in cazul asta , sa spunem, Ministerul Transporturilor , nu depune plangere prealabila, se considera ca fapta ilegala nu exista.
    Adica parchetul, daca afla despre asta di ziar, sau primeste o sesizare, nu are voie sa cerceteze.
    Eventual poate merge cu palaria in mana la seful “persoanei juridice” pagubita si s o roage sa depuna plangere.
    Dar daca cel care a comis ilegalitatea este chiar ministrul?
    In acest caz parchetul are voie sa cerceteze doar in cazul in care domnul ministru care a dat contractul binevoieste sa ca ministerul pe care l conduce sa depuna o plangere semnata si stampilata de dl ministru, impotriva domnului ministru.
    Daca domnul ministru nu vrea? Juridic, fapta ilicita nu exista!

    Si acum raspunsul la intrebarea anterioara:
    un profesionist care constata ca ministrul justitiei poate emana o asemenea monstruozitate juridica ce ar putea spune?
    un singur lucru: ba, nenorocitule, la puscarie cu tine!

  8. tudor spune:

    tudor spune:
    ianuarie 28, 2017 la 4:26 am
    Sa intre la puscarie cei care au facut posibil ca csat ul sa faca asa ceva!!!!

    PS: tary era vicepres csat in 2005, in 2006-2008 , cand erati si dv , s au mai dat dispozitii d alea “ilegale”?
    PS2: intelegem ca acum tary e viceversa? cu statul de drept, adicatelea?

    dar aia ca maharii procurorilor sa nu mai fie numiti de csm nu cumva tot pe atunci s a dat, cu tary ?
    nu cumva guvernul tariceanu si majoritatea parlamentara din care faceati parte si a asumat raspunderea pe legislatia aia?
    ce inseamna la voi sa va asumati raspunderea , cumva “viceversa”?

    Nasol cu statul de drept, Parol p’onoarea voastra!

    Răspunde
    VarujanVosganian spune:
    ianuarie 28, 2017 la 12:36 pm
    Esti complet in afara temei. Raspunderea s-a dat in 2010. Esti dus rău, Tudore….

    VV

    Ori aveti memoria extrem de scurta, ori extrem de selectiva, ori mintiti.
    In 2006 guvernul Tariceanu si a asumat raspunderea pe legile proprietatii si ale reformei justitiei.
    Citez din cuvantarea tovarasului (pardon) calin tariceanu:
    ” In ceea ce priveste rolul ministrului Justitiei, singurul sau atribut va fi propunerea de numire si revocare in functie a procurorilor generali, a adjunctilor acestora si a sefilor de sectii, dar nu in mod arbitrar, ci pe baza unor evaluari obiective ale performantelor profesionale si ale eficientei Parchetelor. Numirea propriu-zisa va fi facuta de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul CSM.”

    http://www.amosnews.ro/arhiva/discursul-lui-calin-popescu-tariceanu-privind-asumarea-raspunderii-guvernului-aspra-legilor-14-06

  9. cris spune:

    Absolut irezistibil. De obicei nu postez un articol intreg, de data aceasta merita:

    Statul de drept povestit de el însuși

    24 January 2017 Doru Buşcu

    Ce este azi statul de drept? E un stat mafiot, ne spune cu gura ei vechea lui matroană, fostul președinte Băsescu, vînzătorul nepedepsit al flotei comerciale a României și colaboratorul dovedit al Securității. Acest stat de drept a făcut posibil ca una din damele epocii Băsescu, Monica Macovei, să fie aleasă europarlamentar în 2009 pe bani furați de la stat de gruparea Niro-Pinalti-Cocoș, așa cum ne informează DNA în dosarul Microsoft.

    Nu e clar dacă statul de drept a devenit stat mafiot după ce Monica Macovei a aranjat ca Băsescu să numească procurorii, sau era deja, iar ea, Băsescu și instituțiile de forță doar au vegheat să rămînă așa. E clar, însă, că, în statul de drept, serviciile secrete interceptează ilegal convorbirile telefonice – după cum ne zice Curtea Constituțională în hotărîrile sale.

    E clar că, în statul de drept, președintele, șefii serviciilor secrete, șefii parchetelor și tot ceea ce mai cuprinde Consiliul Suprem de Apărare a Țării calcă legea, drepturile și libertățile individuale, permițînd ani la rînd, cu bună știință, ascultarea ilegală a cetățenilor, după cum arată hotărîrile secrete luate în CSAȚ. E clar că, în statul de drept, toți acești oameni comit infracțiunea de abuz și uzurpare a legii, autorizînd implicarea ilegală a ofițerilor SRI în anchetele penale, cu scopul de a bara accesul la putere al oamenilor politici. Acest complot anticonstituțional la nivelul conducerii țării e proiectul de forță al statului de drept din ultimii 12 ani și despre el depun mărturie nu doar faptele în sine, nu doar judecătorii de la UNJR, ci însuși CSAȚ, adică statul de drept în persoană.

    În statul de drept, sentințele judecătorești care-l privesc pe candidatul la președinție așteaptă să vadă mai întîi rezultatul alegerilor. Apoi se dau favorabil, deși, în alte 60 de cazuri identice, sentințele au fost nefavorabile. Așa ne spune Curtea de apel Alba Iulia. Tot în statul de drept procesele pierdute de președinte sînt strămutate, iar șefa Înaltei Curți, care operează strămutările, e recompensată prin numire la Curtea Constituțională.

    În statul de drept, ofițerii acoperiți trăiesc în guvern, în comisiile de supraveghere a serviciilor, în presă, în societatea civilă, în justiție. Așa ne spune “cel mai informat om din România”, fostul președinte Băsescu. Tot el ne spune că, în statul de drept, judecătorii sînt săltați de SRI din complete și băgați la pușcărie, în timp ce alți judecători dau adversarilor politici condamnări maxime cunoscute dinainte.

    În statul de drept, șefa DNA minte. Ea spune că a fost numită în baza priceperii și experienței ei, în timp ce șeful statului, prim-ministrul și liderii politici declară că a fost un tîrg politic explicit. Statul de drept s-a fotografiat atunci de gît cu minciuna și cu ambasadele occidentale, în timp ce populația își ducea mîinile la ochi să se apere de blitz.

    În statul de drept, șefa DNA chefuiește cu șefii SRI, cu șefii centralei CIA și cu inculpatul fugar Ghiță – membru al comisiei SRI și al statului de drept –, care primea contracte astronomice de la stat exact în perioada chefurilor. Faptele se petrec fără știința articolelor 394-398 din Codul Penal, dar șefa DNA neagă și locațiile conspirative ale SRI, și versurile cîntecului “La Chilia-n port” privitoare la statul de drept.

    În statul de drept, procurorul general și procurorul-șef DNA iau poziții politice față de ordonanțele pregătite de guvern. Ne-o spun chiar ei, neîntrebați. Nu iau, în schimb, poziție față de încălcarea legii de către conducătorii statului și nu dispun începerea anchetelor penale. Ani la rînd, șefii parchetelor au cunoscut ilegalitățile și abuzurile comise de președinți, premieri, miniștri și șefi de servicii în CSAȚ, acolo unde, cu abilitările speciale acordate ilegal SRI, s-au făurit colții și ghearele abuzive ale statului de drept. E drept, nu numai șefii parchetelor au cunoscut faptele, ci întreg consiliul de administrație al statului de drept, cu președintele în frunte, dar șefii parchetelor aveau datoria, prin lege, să-i prindă pe făptași.

    În loc de asta, au devenit complici și beneficiari ai metodelor abuzive și ai ilegalității. Despre asta vorbesc: documente ANCOM, hotărîri secrete CSAȚ, declarații oficiale CSAȚ, declarații asumate ale șefilor SRI despre cîmpul tactic, hotărîri ale CCR. Deci statul de drept în carne și oase.

    Isprăvile statului de drept sînt fără număr, fiindcă statul de drept a ajuns lucrarea unor meșteri nebuni, otrăviți de putere. Oameni lacomi, cu minte puțină și suflet pornografic, au clădit o biserică a curvelor cu epoleți, un loc de închinăciune pentru proști.

    Mulți îi preiau liturghia pe nemestecate și ies în stradă să-i fluture prapurii. Nu-și pun niciodată întrebări, vor doar să-i belească pe necredincioși. Și, așa cum s-a arătat mereu, tot ce le rămîne e belirea.

    Parafrazîndu-l pe Marx ateul: statul de drept a ajuns opiumul popoarelor.

    • cris spune:

      VV

      vad ca unul altul se gindeste sa spuna, vai dar voi ati facut si ati dres, voi sunteti vinovati…. ce anume insa, si daca veti fi fost la vreun moment initial partasi, justifica escaladarea si inrautatirea unei situatii de un basescu, boc, iohanescu si altii ca ei atitia ani, se trece sub tacere: aceea e capra pedelista, capra userista, tehnocrata, iohannista, iar capra “mea” ( guvernul meu, parlamentul meu, de ce nu si capra mea?) trebuie ridicata in slavi mingiiata pe crestet, incurajata sa dea lapte financiar cui vrem noi si sa faca numeroase caceraze si catuse in capul altora scuipati cu un behait “penalilor”. Capra vecinului, desigur, sa moara, ca e rapciugoasa, chit ca e capra altor milioane de romani ca asa e in democratie si fiecare voteaza ce capra doreste.

      Imi vine in minte mottoul blogului unui amic, si el scriitor si pe alte bloguri si profesor universitar de matematica de felul sau, capra a vecinului si el: “Capra vecinului moare, dar nu se preda”. Il consider Ben Franklin de Romania, ce spune e rezonant cu mielul nu mioritic ci cu cel al lui Ben Franklin: “Democratie inseamna un miel si doi lupi care voteaza ce sa aiba de mincare la prinz, Libertate e un miel bine inarmat care contesta votul”. Adica, totusi, unii care o tot dau cu sa moara capra vecinului ca e ciumata, e penala, e proasta, se cam inseala….

    • Ai dreptate, e un articol care merită citat.

  10. tudor spune:

    *** Ziarul local Olt-alert/Mafia din Caracal – amputată. Finul deputatului Florin Iordache, la pârnaie/11 septembrie 2014
    Deputatul de Olt Florin Iordache a fost cuprins de nelinişte în ajun de campanie electorală: finul său, libanezul Henri Saouma, zis Rico, cunoscut om de afaceri în Caracal, a fost arestat preventiv pentru evaziune fiscală. Este motivul pentru care, săptămâna trecută, parlamentarul a dat înfrigurat câteva telefoane.
    Debut, deci, greu de campanie electorală pentru Florin Iordache, lovit cu leuca de ştirea că finul său de la Caracal a fost arestat preventiv pentru 29 de zile marţea trecută, împreună cu alte 13 persoane, printre care şi directorul executiv al Fabricii de Zahăr Corabia, sirianul Rabie Abdalla. Ambii făceau parte dintr-un grup infracţional specializat în infracţiuni de evaziune fiscală şi care a prejudiciat statul cu opt milioane de euro. Învinuiţii au înfiinţat în Bulgaria şi Ungaria societăţi comerciale în numele cărora erau efectuate achiziţii intracomunitare de mărfuri din România, scutite de la plata TVA. În realitate, prin utilizarea de documente false, mărfurile erau comercializate pe teritoriul României, fără plata taxelor şi impozitelor aferente, prin intermediul altor societăţi comerciale, controlate de membrii grupării. În cazul lui Rico, importante cantităţi de conserve de fructe şi legume procesate la Caracal şi destinate, în documente, unor firme din Bulgaria ajungeau, de fapt, la complexul comercial Marlorex SRL din Craiova, firmă care a mai fost implicată în tranzacţii intracomunitare ilegale cu zahăr, în cadrul unui grup infracţional care a avut legături cu Clanul Butoane din Giurgiu şi cu senatorul Cezar Măgureanu.
    Dar finul lui Iordache nu este implicat doar în acest gen de matrapazlâcuri. El a pus mâna pe mai multe terenuri din Caracal, având de partea sa aliaţi de nădejde, precum fostul primar al urbei, Gheorghe Anghel, sub conducerea căruia multe dintre documentele în care era implicată administraţia treceau pe la biroul notarului Şerban Cernat, preşedintele PNL Caracal – el însuşi un apropiat al fostului edil şi coleg de partid cu Henri Saouma. Cercul are o frumoasă închidere, pentru că, după cum se ştie, Florin Iordache a fost ales deputat de trei în Colegiul 5 (Caracal) cu sprijinul nemijlocit al primarului Anghel şi al finului Rico.
    Retrospectiva unei prietenii. Legături dubioase
    Prietenia dintre Florin Iordache şi Rico este veche, pecetluită prin înrudirea celor doi ca naş şi fin. Povestea lor începe în urmă cu peste un deceniu, atunci când un grup de arabi a descins pentru prima oară în Caracal. Nimeni nu ar putea spune cu certitudine cum și de ce au ajuns libanezii tocmai în acest oraș, după ani și ani de afaceri în București. Nimeni, în afară de deputatul Florin Iordache, proaspăt parlamentar pe atunci, despre care gurile rele din Caracal spun că el i-ar fi adus pe arabi aici. Asta după ce libanezii au înființat și lichidat mai multe firme în Capitală. Firmele se ocupaseră cu comerțul, schimbându-și extrem de des adresele și acționarii.
    Pe Henri Saouma (născut în în 1971, la Beirut) îl găsim pentru prima oară în România în 1994, ca acționar în firma Etoile Com SRL. Evident că, o dată ajuns în Caracal, el i-a fost prezentat primarului de cursă lungă Gheorghe Anghel. Printre primele acțiuni ale libanezului în Caracal s-a numărat și implicarea acestuia în „pomana“ complexului de creștere și îngrășare a porcilor SUINPROD, falimentată de șmecherii postdecembriști și vândută pe mai nimic în comparație cu ceea ce a reprezentat cândva această unitate economică pentru județul Olt.
    Ei bine, după ce Primăria Caracal s-a retras, în mod dubios, de la masa credală formată în cadrul falimentului SUINPROD, deși avea o sumă importantă de recuperat de la societatea falită, libanezul Saouma și compatrioții săi cu care se însoțise ca parteneri de afaceri în Caracal prind, și ei, o halcă din cadavrul economic de la marginea orașului, punând mâna pe câteva hale ale fostei crescătorii de porci. Cât au scos din vânzarea acestora, pe bucățele, doar ei și romii care au încărcat sute de căruțe și zeci de camioane cu fier și cărămizi știu. Și, poate, proaspătul parlamentar de atunci Florin Iordache, deloc inocent în legătură cu această afacere. Presa vremii scria că, sub protecția lui Iordache, vânzarea halelor cumpărate la un preț derizoriu a însemnat, în parte, o țeapă trasă clienților romi. Câțiva dintre aceștia, simțindu-se înșelați, au început să facă valuri. Ei s-au lovit însă de un zid atunci când au încercat să-și arate supărarea instituțiilor abilitate ale statului.
    Câteva „amănunte“: Iordache era deputat în Parlamentul României, prietenul și colegul său de partid Gheorghe Anghel era primarul orașului, iar soția lui Iordache – președinte al Judecătoriei Caracal. Romii au rămas atunci cu buza umflată. De atunci, afacerile lui Rico au înflorit an de an la Caracal. El controlează astăzi mai multe firme, între care se numără SC Monte Verde SRL (specializată în activităţi de comerț), SC Monte Verde Group SRL (prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor), SC Monte Verde Distribution SRL (comerț cu ridicata al fructelor și legumelor) și SC Spartan Pază și Protecție SRL.
    Speranțe pentru evazionist
    Deci, arestarea libanezului adoptat de Caracal a fost o veste tristă pentru deputatul Florin Iordache, mai ales din perspectiva campaniei pentru alegerile parlamentare care a început vineri, ţinând cont că Florin Iordache va candida pentru un nou mandat de deputat, în Colegiul 3 de data aceasta, şi că libanezul este cunoscut pentru bunăvoința sa în materie de finanţare electorală.
    Pe acest fond, s-ar putea prea bine ca Henri Saouma – Rico să spere la un sprijin pe care ceilalţi 13 învinuiţi băgaţi după gratii nu îl pot avea; aceştia din urmă nu au naşă judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție (unde a ajuns soția lui Iordache de câțiva ani buni), aşa cum are libanezul, care, cel puţin pe portalul Tribunalului Dolj, se bucură de un regim special în materie de recurs, declarat în rând cu ceilalţi în 6 noiembrie, dar şi separat, în 7 noiembrie. O avea asta legătură cu telefoanele înfrigurate ale naşului de la începutul săptămânii trecute? Nașu’ spune că nu, deși nu prea s-a arătat plăcut surprins de întrebarea noastră în legătură cu subiectul Rico. „Ce să declar în legătură cu asta? Prietenia mea cu el este una, iar treaba cu arestarea sa este alta. Nu cunosc pentru ce a fost arestat el, nu știu ce a făcut și nu o să fac nimic în privința asta“, a declarat, vineri, deputatul Florin Iordache. Care, până mai ieri, conducea un superb autoturism de teren ce nu i-a aparținut niciodată (din nou gurile rele caracalene spun că autoturismul îi aparține finului Rico). Şi care, susţin surse judiciare, are motive să fie neliniştit nu doar din pricina finului, ci şi din pricina sa, pentru că din convorbirile telefonice înregistrate de SRI şi folosite ca probe în dosar n-ar lipsi vocea parlamentarului.
    *** Ziarul local Olt-alert.ro/Ani grei de puşcărie pentru finul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Florin Iordache/28 SEPTEMBRIE 2016
    Omul de afaceri Henri Saouma, supranumit Rico, de origine libaneză, patron al grupului de firme Monte Verde din Caracal şi fin al preşedintelui interimar al Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a fost condamnat, marţi, de Tribunalul Dolj la opt ani de închisoare cu executare într-un dosar în care alţi 13 inculpaţi au primit pedepse cu executare pentru evaziune fiscală. În total, cei 14 inculpaţi au primit 120 de ani de închisoare.
    Dosarul a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT în 2013, lotul inculpaţilor cuprinzând 18 de persoane.
    „În temeiul art. 88 C.p. deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 6.11.2012 la 24.01.2013. 16. În baza art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 şi art. 13 din Codul penal de la 1968 condamnă pe inculpatul SAOUMA HENRI la pedeapsa principală de 8 ani închisoare cu executare în regim de detenţie şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b şi c C.p. de la 1968 – acesta din urmă constând în decăderea din dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale, pe o perioadă de 5 ani”, se arată în sentinţa Tribunalului Dolj.
    Henri Saouma este finul deputatului de Olt Florin Iordache căruia i-a finanţat, potrivit surselor din mediul politic local, mai multe campanii electorale.
    În acelaşi dosar a fost condamnat şi directorul executiv al Fabricii de Zahăr Corabia, sirianul Rabie Abdalla, care a primit şase ani de închisoare cu executare. Ambii au făcut parte dintr-un grup infracţional specializat în infracţiuni de evaziune fiscală şi care a prejudiciat statul cu opt milioane de euro. Membrii grupului au înfiinţat în Bulgaria şi Ungaria societăţi comerciale în numele cărora erau efectuate achiziţii intracomunitare de mărfuri din România, scutite de la plata TVA. În realitate, prin utilizarea de documente false, mărfurile erau comercializate pe teritoriul României, fără plata taxelor şi impozitelor aferente, prin intermediul altor societăţi comerciale, controlate de membrii grupării. În cazul lui finului lui Florin Iordache, importante cantităţi de conserve de fructe şi legume procesate la Caracal şi destinate, în documente, unor firme din Bulgaria ajungeau, de fapt, la complexul comercial Marlorex SRL din Craiova, firmă care a mai fost implicată în tranzacţii intracomunitare ilegale cu zahăr, în cadrul unui grup infracţional care a avut legături cu Clanul Butoane din Giurgiu şi cu fostul senator Cezar Măgureanu.
    Din cei 18 inculpaţi, 14 au primit condamnări la închisoare cu executare, pedepsele cumulând 120 de ani după gratii.
    Inculpaţii condamnaţi sunt obligaţi să plătească peste 4,2 milioane de lei, în solidar cu societăţile SC Zahărul Corabia SA, SC Isopan Est SRL, SC Anmarad SRL, SC Caristel Trans SRL, SC Geordany Trans SRL, SC 4M Raid Com SRL, SC Wroclaw SRL, SC Eurocad Grup SRL, SC Romcad Grup SRL, la plata sumei adaugându-se dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate începând cu data producerii prejudiciului şi până la data achitării integrale a sumei datorate.

    • elenick spune:

      Uuups! Iata cum si cei din ”famiglia” ministrului Iordache beneficiaza de gratiere si amnistie! Mai sa fie! De-aia ne grabim asa tare?!?!