Tema zilei – 25 august 2010: “Ana Blandiana – Atunci cand justiţia nu reuşeşte să fie o formă de memorie, memoria singura poate sa fie o forma de justitie”

 




AGENŢIA NAŢIONALĂ DE PRESĂ – AGERPRES
Marţi, 24 August 2010, orele 08:05

Marţi, 24 August 2010 08:05

Comunicat de presă – Asociaţia 21 Decembrie 1989


Marţi, 24 August 2010 08:05

23 August 2010 

A 13-a REVENIRE la apelul trimis iniţial la 24 Decembrie 2008

Apel pentru declararea, prin Hotărâri de Guvern, 

a zilei de 21 Decembrie – ‘Ziua memoriei victimelor comunismului în România’

şi a zilei de 23 August – ‘Ziua memoriei victimelor fascismului şi comunismului’

Către D-l Emil Boc – Prim-Ministru, Preşedinte al PD-L

Spre informare: D-lui Traian Băsescu – Preşedintele României

Nota nr.1: Prezentul apel a fost înregistrat la Secretariatul general al Guvernului Emil Boc, Registratura generală, cu nr. 17 / 761 / 26 Ianuarie 2009.

Nota nr.2: Acest apel, iniţiat de Sorin Ilieşiu, Vladimir Tismăneanu, Mihai Şora şi Sorin Alexandrescu, a fost semnat de 40 de organizaţii civice şi sindicale reprezentând peste un milion de sindicalişti şi de peste 670 de personalităţi – dintre care circa 100 de personalităţi de înalt prestigiu precum: Sorin Alexandrescu, Liviu Antonesei, Dragoş Paul Aligică, Vartan Arachelian, Alexandra Bagdasar Bellow, Teodor Baconschi, Ion Caramitru, Magda Cârneci, Mircea Cărtărescu, Manuela Cernat, Livius Ciocârlie, Andrei Cornea, Denisa Comănescu, George Costin, Aurelian Crăiuţu, Rodica Culcer, Nichita Danilov, Dana Deac, Dennis Deletant, Caius Dobrescu, Angela Furtună, Tom Gallagher, Stere Gulea, Cristian Hadji-Culea, Bogdan Iuliu Hossu, Bogdan-Cristian Iacob, Sorin Ilieşiu, Cicerone Ioniţoiu, Doina Jela, Steliu Lambru, Sorin Lavric, Monica Macovei, Mircea Martin, Olga Delia Mateescu, Teodor Mărieş, Florian Mihalcea, Dan C. Mihăilescu, Mircea Mihăieş, Angelo Mitchievici, Mihaela Miroiu, Iulia Motoc, Alina Mungiu-Pippidi, Mihail Neamţu, Bujor Nedelcovici, Victor Neumann, Ion Mihai Pacepa, Horia-Roman Patapievici, Nicoale Prelipceanu, Constantin Răuţă, Lia Roberts, Daniela Soros, Lavinia Stan, Dan Stanca, Ioan Stanomir, Valeriu Stoica, Mihai Şora, Vladimir Tismăneanu, Dorin Tudoran, Andrei Ujică, Traian Ungureanu, Tudorel Urian, Sorin Vieru, Varujan Vosganian, Smaranda Vultur, Christina Zarifopol-Illias, Şerban Rădulescu Zoner. 

Nota nr.3: Apelul are ca anexă prezentarea acestuia în presa scrisă.

Atunci cand justiţia nu reuşeşte să fie o formă de memorie, 

memoria singură poate să fie o formă de justiţie. – Ana Blandiana 

Domnule Prim-Ministru, preşedinte al Partidului Democrat-Liberal – membru al Partidului Popular European, 

VĂ CEREM IMPERATIV SĂ RĂSPUNDEŢI FAVORABIL ACESTUI APEL — lansat în 24 Decembrie 2008 — PÂNĂ MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE 2010. 

În caz contrar, vă vom cere DEMISIA DE ONOARE din fruntea PD-L atât dvs cât şi altor fruntaşi ai PD-L, precum doamnele Monica Macovei, Roberta Anastase sau domnii Valeriu Stoica, Theodor Stolojan, Sever Voinescu, Cristian Preda sau Gheorghe Flutur.

PARTIDUL DEMOCRAT-LIBERAL SE PRETINDE ANTITOTALITAR ŞI ESTE MEMBRU AL PARTIDULUI POPULAR EUROPEAN (PPE), CEA MAI LARGĂ FAMILIE POLITICĂ ANTICOMUNISTĂ DIN EUROPA.

AVEM ÎNŢELEGERE FAŢĂ DE SITUAŢIA ÎN CARE SE AFLĂ GUVERNUL, ASTFEL ÎNCÂT NOUL TERMEN ESTE DE 1 SEPTEMBRIE 2010. 

ÎN SITUAŢIA ÎN CARE NU VEŢI RĂSPUNDE FAVORABIL ACESTUI APEL PÂNĂ MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE, JOI 2 SEPTEMBRIE 2010 ÎI VOM CERE D-LUI WILFRIED MARTENS, PREŞEDINTELE PARTIDULUI POPULAR EUROPEAN, SĂ DEMAREZE PROCEDURILE PENTRU EXCLUDEREA PD-L DIN PPE AVÂND ÎN VEDERE CĂ, NERĂSPUNZÂND APELURILOR NOASTRE, GUVERNUL PD-L SE DOVEDEŞTE A FI PRO-TOTALITAR (acum, în 2010, în condiţiile în care guvernul Adrian Năstase al Partidului Social Democrat s-a dovedit a fi antitotalitar în atât 2002 când a interzis fascismul, cât şi în 2004 când a declarat Ziua comemorării Holocaustului în România). 

Domnule Prim-Ministru, preşedinte al Partidului Democrat-Liberal – membru al Partidului Popular European, revenim aşadar cu apelul nostru publicat în repetate rânduri în cotidiene de mare audienţă, apel pe care vi l-am trimis iniţial la 24 decembrie 2008 :

Regimul comunist ilegitim şi criminal din România a fost instaurat în 1945 prin forţa armată sovietică şi s-a prăbuşit în decembrie 1989. 

Genocidul din decembrie 1989 poate fi considerat cea mai mare crimă a regimului comunist din România în contextul în care comunismul a căzut în Europa fără victime, cu o singură excepţie strigătoare la cer: ţara noastră, în care a fost un măcel de proporţii uriaşe. Masacrul a fost înfăptuit în perioada 17-28 decembrie 1989. Conform Raportului Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, s-au înregistrat 1104 morţi; 162 până la 22 decembrie 1989 şi 942 între 22 şi 28 decembrie 1989, masacrul fiind amplificat de şase ori începând din seara zilei de 22 decembrie, imediat după înlocuirea dictatorului Ceauşescu cu activistul comunist Ion Iliescu. Totodată, între 22 şi 28 decembrie 1989 s-au înregistrat peste 4000 de răniţi, unii dintre ei mutilaţi pe viaţă. 

Domnule Prim-Ministru, 

Vă cerem să declaraţi prin două Hotărâri de Guvern, ziua de 21 Decembrie – ‘Ziua memoriei victimelor comunismului în România’ şi ziua de 23 August – ‘Ziua memoriei victimelor fascismului şi comunismului’ aşa cum cere şi punctul 9 al Declaraţiei de la Praga din 3 iunie 2008 privind conştiinţa morală europeană şi comunismul. Menţionăm că la 23 august 1939, la Moscova, a fost semnat Pactul Hitler-Stalin care a avut consecinţe extrem de grave în istoria României. 

Notă inserată în aprilie 2009: Menţionăm că Parlamentul European a adoptat în aprilie 2009, ulterior lansării acestui apel, cu o largă majoritate, rezoluţia prin care ziua de 23 August a fost declarată Ziua europeană a victimelor stalinismului şi nazismului. 

Ziua de 23 August 1939 a însemnat începutul unor catastrofe istorice pentru ţările baltice, Polonia şi România. Nu numai aceste ţări, ci toate ţările lumii trebuie să-şi aducă aminte de ziua nefastă 23 August 1939. România are datoria morală să nu uite ziua fatală în care s-a decis dezmembrarea României de catre Hitler şi Stalin, doi briganzi totalitari ai istoriei. România trebuie să condamne ca ilegitim şi criminal pactul dintre aceştia, precum şi consecinţele acestuia. Este extrem de important să se comemoreze în aceeaşi zi victimele celor două regimuri politice totalitare, similare din multe puncte de vedere. La 23 august 1939, nazismul şi comunismul şi-au dat mâna, au semnat un pact de ‘neagresiune’ şi au împărţit ceea ce nu era al lor. Nazismul şi comunismul au stabilit recordul de criminalitate în istoria omenirii: peste 110.000.000 de morţi în doar câteva zeci de ani. 

Coincidenţa cu ziua naţională a României sărbătorită în timpul comunismului, care făcea referire la actul din 23 august 1944, nu credem că ar crea confuzie după 20 de ani de la căderea comunismului. 

Domnule Prim-Ministru, 

În 18 Decembrie 2006, regimul comunist din România a fost condamnat ca ilegitim şi criminal de către şeful statului în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, într-un discurs devenit act oficial al statului român, în baza Raportului final al CPADCR, document stiintific edificator şi incontestabil, sintetic şi analitic care însumează 880 de pagini, elaborat de peste 40 de autori, majoritatea experţi în domeniile abordate. În cadrul Raportului final, masacrul din decembrie 1989 constituie ultimul şi cel mai grav cap de acuzare împotriva regimului comunist din România, în contextul internaţional dat. 

Domnule Prim-Ministru, apelul din 10 martie 2006 pentru condamnarea regimului comunist din România ca nelegitim şi criminal a cerut ‘instituirea unei Zile naţionale de comemorare a victimelor comunismului din România’.

De asemenea, una dintre recomandările Raportului Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România este ‘desemnarea unei zile comemorative în memoria victimelor represiunii şi terorii comuniste’.

Referitor la declararea Zilei memoriei victimelor comunismului, cităm fragmentul corespunzător din discursul Preşedintelui României, D-l Traian Băsescu, prilejuit de prezentarea, în Parlament, a Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România: ‘Susţin propunerile Comisiei de stabilire a unei zile comemorative în memoria victimelor represiunii şi terorii comuniste (…)’.

Domnule Prim-Ministru, vă solicităm să decideţi în primul rând ca preşedinte al Partidului Democrat-Liberal care este un partid popular, membru al Partidului Popular European, şi care ‘consideră că este nevoie de asumarea fermă a despărţirii de trecutul comunist’ aşa cum scrie în programul politic al partidului pe care-l conduceţi. 

Prezentăm câteva dintre acţiunile criminale ale regimului comunist din România, capete de acuzare în Raportul final al CPADCR pentru condamnarea comunismului: abandonarea intereselor naţionale; anihilarea statului de drept; fraudarea uriaşă a alegerilor din noiembrie 1946; distrugerea partidelor politice prin arestarea liderilor; lovitura de stat din 30 decembrie 1947 care a dus la abdicarea forţată a Regelui Mihai; lichidarea sindicatelor libere; sovietizarea totală şi forţată a României; exterminarea programată a deţinuţilor politici; exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistenţa armată anticomunistă din munţi; lichidarea fizică, prin asasinat, deportare, întemniţare, muncă forţată, a unor categorii sociale; persecuţia minorităţilor; represiunea împotriva religiei; arestarea, uciderea, detenţia politică sau deportarea ţăranilor care opuneau rezistenţă faţă de colectivizare; lichidarea violentă a revoltelor ţărăneşti; deportările cu scop de exterminare; ca urmare a politicii criminale a regimului comunist, au fost deţinute în închisori şi lagăre, deportate/strămutate sute de mii de persoane – între 500.000-2.000.000 de victime; represiunile etnice; gonirea şi ‘vânzarea’ evreilor şi germanilor; represiunea împotriva culturii, eradicarea valorilor naţionale, arestarea intelectualilor protestatari; reprimarea mişcărilor studenţeşti din 1956, arestarea studenţilor protestatari şi organizarea de şedinţe de denunţare; reprimarea mişcărilor muncitoreşti din Valea Jiului (1977), Braşov (1987) şi a celorlalte greve, precum şi arestarea şi deportarea muncitorilor protestatari; reprimarea oponenţilor şi disidenţilor în anii 1970 şi 1980 – arestarea şi asasinarea celor mai periculoşi oponenţi; distrugerea patrimoniului istoric şi cultural prin dărâmările din anii 1980; constrângerea unei părţi a populaţiei României de a-şi părăsi locuinţele; consecinţele criminale ale ‘politicii demografice’ soldate cu mii de morţi; înfometarea populaţiei, oprirea căldurii, starea de mizerie, de disperare provenită din degradarea fizică la care regimul a condamnat un întreg popor; conceptualizarea mizeriei materiale şi morale, precum şi a fricii, ca instrumente de menţinere a puterii comuniste; masacrarea cetăţenilor în timpul Revoluţiei anticomuniste din Decembrie 1989. 

Putem conchide că majoritatea covârşitoare a cetăţenilor României care au trăit în timpul regimului comunist au fost, în grade diferite, victime ale comunismului, inclusiv milioanele de membri ordinari ai partidului comunist.

Crimele menţionate mai sus au avut zeci de milioane de victime dacă luăm în considerare întreaga populaţie a României din perioada 1940-1989. Menţionăm că în 1940, în urma pactului Hitler-Stalin din 23 august 1939, România a fost forţată, să cedeze Uniunii Sovietice următoarele teritorii: Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţei, locuite de 3.200.000 de oameni, majoritatea etnici români. După cedare, aceştia au fost supuşi deznaţionalizării forţate, persecuţiilor etnice, deportării (inclusiv în lagăre de muncă în Siberia), asasinatelor în masă, precum şi altor forme de exterminare.

Domnule Prim-Ministru, 

Actul condamnării comunismului din 18 Decembrie 2008 a reprezentat începutul renaşterii morale a României, cel mai important act din istoria postcomunistă a ţării noastre alături de aderarea la NATO şi integrarea in UE, un exemplu pentru condamnarea internaţională a regimurilor comuniste.

Uniunea Europeană şi NATO au nevoie de o Românie decomunizată, o Românie care să se despartă definitiv şi irevocabil de trecutul totalitar. Declararea celor două zile ale memoriei este un pas obligatoriu pentru decomunizarea efectivă a României.

Subliniem că Ziua Holocaustului în România, 9 Octombrie, a fost declarată în urma Hotărârii de Guvern nr.672 din 17 mai 2004, în care se precizează că ‘vor fi organizate acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi alte acţiuni cu tematică specifică’, precum şi faptul că autorităţile administraţiei publice ‘vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor ocazionate de acest eveniment’. Hotărârea de Guvern pentru declararea Zilei Holocaustului în România a fost semnată în 2004 de primul-ministru Adrian Năstase şi contrasemnată de ministrul Culturii Răzvan Theodorescu.

Domnule Prim-Ministru, ceea ce, pe bună dreptate, a făcut Guvernul României pentru comemorarea Holocaustului în România trebuie să facă şi pentru comemorarea crimelor comunismului. Aşa cum a fost posibilă declararea ‘Zilei Holocaustului în România’ prin Hotărâre de Guvern, trebuie să fie posibilă şi declararea zilelor memoriei victimelor comunismului şi fascismului. 

Menţionăm că, fără să primim vreun răspuns, acest apel a fost adresat în repetate rânduri fostului Prim-Ministru al României, d-l Călin Popescu Tăriceanu, începând din 7 Noiembrie 2008, când s-au împlinit 91 de ani de la debutul regimului politic care a stabilit recordul criminalităţii în istoria omenirii, peste 100 de milioane de oameni fiind ucişi în doar câteva zeci de ani în numele comunismului. Subliniem că 7 Noiembrie este ‘Ziua Internaţională a Victimelor Comunismului’ ca urmare a iniţiativei mişcării internaţionale ‘Comitatus Pro Libertatibus’ prezidată de luptătorul anticomunist Vladimir Bukovski. 

Subliniem că, în contextul internaţional dat, poporul român a îndurat cel mai cumplit regim comunist din Europa postbelică, recunoscut ca atare de întreaga comunitate internaţională. Dintre fostele state comuniste europene, România a avut cel mai mare număr de deţinuţi politici raportat la numărul populaţiei şi cea mai înfricoşătoare poliţie politică – Securitatea. 

Menţionăm că Apelul din 10 martie 2006 pentru condamnarea regimului comunist din România ca nelegitim şi criminal , adresat Preşedintelui României, în urma căruia domnia sa a condamnat regimul comunist, a fost semnat de peste 700 de personalităţi şi de peste 40 de organizaţii civice şi sindicale reprezentând peste un milion de sindicalişti ( http://www.gds.ong.ro/apel.htm ). 

Domnule Prim-Ministru, 

Vă propunem următoarele texte pentru Hotărârile de Guvern care ar trebui luate:

PROIECT pentru Hotărârea Guvernului nr. __/______

privind declararea zilei de 21 Decembrie ‘Ziua memoriei victimelor comunismului în România’

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1.

Ziua de 21 Decembrie se declară ‘Ziua memoriei victimelor comunismului în România’ la cererea societăţii civile exprimată în Apelul din 10 martie 2006 adresat Preşedintelui României, în urma căruia la data de 18 Decembrie 2006 şeful statului a condamnat regimul comunist din România ca ilegitim şi criminal. Apelul din 10 martie 2006 a fost semnat de peste 700 de personalităţi şi de peste 40 de organizaţii civice şi sindicale reprezentând peste un milion de sindicalişti. De asemenea, una dintre propunerile Raportului Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (raport publicat în 18 Decembrie 2006) este ‘desemnarea unei zile comemorative în memoria victimelor represiunii şi terorii comuniste’.

Art. 2.

(1) Cu ocazia ‘Zilei memoriei victimelor comunismului în România’ vor fi organizate acţiuni de comemorare a victimelor comunismului, de prezentare a caracterului ilegitim şi criminal al regimului comunist din România începând de la instaurarea lui prin forţa armată sovietică şi până la prăbuşire.

(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor ocazionate de acest eveniment.

(3) Presa centrală, precum şi posturile de radio şi de televiziune de audienţă naţională, au datoria morală de a prezenta în cursul lunii decembrie materiale documentare şi emisiuni despre victimele, crimele şi fărădelegile regimului comunist în România.

(4) Având în vedere că masacrul din decembrie 1989 la care s-au înregistrat peste 1100 de morţi şi peste 4500 de răniţi a avut loc în perioada 17-27 decembrie, cu ocazia zilei de 21 decembrie vor fi comemorate victimele înregistrate în întreaga perioadă a înfăptuirii acestui masacru, odată cu comemorarea victimelor tuturor crimelor regimului comunist.

PRIM-MINISTRU, EMIL BOC

Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional

Bucuresti, __ ___________ Nr. ___

PROIECT pentru Hotărârea Guvernului nr. __/____

privind declararea zilei de 23 August ‘Ziua memoriei victimelor fascismului şi comunismului’

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1.

Ziua de 23 August se declară ‘Ziua memoriei victimelor fascismului şi comunismului’ la cererea societăţii civile din România conform punctului 9 al Declaraţiei de la Praga din 3 iunie 2008 privind conştiinţa morală europeană şi comunismul, prin care se cere stabilirea datei de 23 August, data semnării pactului dintre Hitler si Stalin – cunoscut ca Pactul Ribbentrop-Molotov, ca zi comemorativă a victimelor regimurilor nazist şi comunist’. 

Art. 2.

(1) Cu ocazia ‘Zilei comemorării victimelor fascismului şi comunismului’ vor fi organizate acţiuni de comemorare a victimelor fascismului şi comunismului, precum şi de prezentare a caracterului ilegitim şi criminal al fascismului şi al comunismului, regimuri politice totalitare în numele cărora au fost ucişi peste 110 milioane de oameni în câteva zeci de ani.

(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor ocazionate de acest eveniment.

(3) Presa centrală, precum şi posturile de radio şi de televiziune de audienţă naţională, au datoria morală de a prezenta materiale documentare şi emisiuni despre victimele, crimele şi fărădelegile fascismului şi comunismului.

(4) Se va acorda o atenţie specială consecinţelor ilegitime şi criminale, în istoria României, ale Pactului Ribbentrop-Molotov semnat la Moscova, la 23 August 1939.

PRIM-MINISTRU, EMIL BOC

Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional 

Bucuresti, __ _________ Nr. ___

Domnule Prim-Ministru, nu avem voie să uităm crimele şi fărădelegile totalitarismului nazist sau comunist. 

Credinţa noastră, pe care suntem convinşi că o împărtăşiţi, este că ‘a ierta nu înseamnă a uita, dar a uita este de neiertat’.

23 August 2010

Iniţiatori ai apelului:

Sorin Ilieşiu – vicepreşedintele Alianţei Civice, autorul apelurilor pentru condamnarea naţională şi internaţională a comunismuluihttp://www.gds.ong.ro/apel.htm http://www.libertates.com/en/articles/40-appeal-for-the-condemnation-of-the-criminality-and-illegittimacy-of-communism.html

Vladimir Tismăneanu – preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România

Mihai Şora – scriitor

Sorin Alexandrescu – scriitor

Organizaţii civice şi sindicale semnatare ale apelului: 

Asociaţia 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş – Preşedinte

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, ing.Octav Bjoza – Preşedinte 

Confederaţia Naţională Sindicală ‘CARTEL ALFA’ (peste un milion de sindicalişti), Bogdan Iuliu Hossu – Preşedinte

Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 Timişoara, dr.Traian Orban – Preşedinte 

Fundaţia Corneliu Coposu, Rodica Coposu şi Flavia Bălescu

Fundaţia MEMORIA – filiala Argeş [Experimentul Piteşti], prof.univ.dr Ilie Popa – Preşedinte

Blocul Naţional al Revoluţionarilor 1989, George Costin – Preşedinte executiv

Fundaţia ‘Gheorghe Ursu’, prof.univ.dr. Sorin Vieru – Preşedinte 

Societatea Timişoara, Florian Mihalcea – Preşedinte

Asociaţia 15 Noiembrie 1987 Braşov, Preşedinte – Florin Postolachi

Acţiunea pentru Apararea Drepturilor Omului, Victor Bârsan – Preşedinte 

Seniorii Ligii Studenţilor din Universitatea Bucureşti 1990, avocat Antonie Popescu – Senior

Consiliul Mondial Român, Ştefana Bianu – Vicepreşedinte 

Fundatia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Daniela Soros – Vicepreşedinte 

Asociaţia Românilor din Australia, Mihai Maghiaru – Preşedinte

Societatea Literară ‘Acolada’, Radu Ulmeanu – Preşedinte

Organizaţia internaţională a luptătorilor pentru apărarea drepturilor omului, Ionel Leşu – Preşedinte 

Sindicatul Naţional al Ţăranilor şi al Proprietarilor Români, Dan Drăghici – Preşedinte

Asociaţia Europeană a Cadrelor Didactice – Secţiunea Naţională România, prof.univ.dr. Florin-Cristian Gheorghe – Preşedinte

Fundaţia culturală ‘Hesperus’, Ioan Iacob – Preşedinte

Fundaţia ‘Paem Alba’, Vasile Voicu Bora – Preşedinte

Asociaţia Sighişoara Durabilă – grup de iniţiativă civică. Hans Hedrich – Preşedinte

Fundaţia Eco-Civica, Niculae Rădulescu Dobrogea – Preşedinte 

Asociaţia Scriitorilor Români şi Germani din Bavaria, Radu Bărbulescu – Preşedinte

Association Culturelle et Amicale Roumaine, Gabriel Penciu – Preşedinte

L’Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles, Ecaterina Evanghelescu – Preşedinte

Consiliul Român American, Neculai Popa – Preşedinte

Asociaţia Copiilor Revoluţiei, Cătălin Giurcanu – Preşedinte

Asociaţia Adevăr şi Dreptate, Nicolae Bănuţoiu – Preşedinte 

Asociaţia Apolitică ‘Societatea Târgovişte’, Ilie Petre Ştirbescu – Preşedinte

Fundaţia Redarea Istoriei, jurist Păun Gabriel Virgil – Preşedinte

Fundaţia Ioan Bărbuş, Anca Maria Cernea – Preşedinte

Federaţia naţională Omenia a Pensionarilor (peste 1.000.000 de membri), dr.ing.Gheorghe Chioaru – Preşedinte 

Grupul văduvelor de eroi martiri

Federaţia sindicală ‘Solidaritatea – Virgil Săhleanu’ a siderurgiştilor din România

Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989 – Timişoara, Pompiliu Alămorean – Preşedinte

Sindicatul Solidaritatea al siderurgiştilor Galaţi, Ilinca Diaconu – Preşedinte 

Sindicatul Solidaritatea Hunedoara

Semnatari în nume propriu ai apelului (prezentaţi în ordine alfabetică):

Constantin Abăluţă – scriitor 

Gabriela Abăluţă – scriitor 

Pompiliu Alămorean – arhitect, primul primar ales al Timişoarei libere

Victor Alin Alistar – preşedinte, Camera de Comerţ Româno-Americană din California 

Liviu Antonesei – scriitor, prof.univ.dr.

Dragoş Paul Aligică – economist, George Mason University, SUA 

Ioan Sorin Apan – fizician, scriitor, Braşov

Vartan Arachelian – publicist

Paul Aretzu – scriitor

Alexandra Bagdasar Bellow – om de ştiinţă, laureată a premiului Humboldt, SUA 

Teodor Baconschi – diplomat şi scriitor 

Adrian Balomiri, inginer, Bucureşti

Horea Balomiri, doctorand, Viena, Austria

Andrei Bădin – jurnalist

Radu Bărbulescu – scriitor, Munchen, Germania

Victor Bârsan – cercetător, preşedinte ‘Acţiunea pentru Apararea Drepturilor Omului’ 

Monika Beck – jurnalistă, Aachen, Germania.

Ion Berindei – arhitect, Winchester, Massachusetts, USA 

Ştefana Elvira Bianu – vicepreşedinte, Consiliul Mondial Român, Paris

Theodora Birta-Skillicorn – prof.univ., United World College, Singapore

Octavian Bjoza – ing., preşedinte interimar – Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România 

Dan-Silviu Boerescu – scriitor

Andreea Elena Boia- doctorand în istorie, Turda

Gheorghe Boldur Lăţescu – prof.univ.dr.

Steven V. Bonica – redactor şef – ‘Romanian Tribune’, ziarul românilor-americani editat la Chicago

Andrei Both – profesor Design, University of California, San Diego, SUA

Lidia Bradley Gheorghiu – preşedinte, Fundaţia Aspera (SUA -România)

Theodor Braşoveanu – doctorand în fizică – Princeton Universit, Princeton, SUA 

Radu Brâncoveanu – fizician, Heidelberg, Germania

Mircea Brâncoveanu – agronom, Heidelberg, Germania

Viorica Bucur – critic de film, prof.univ.dr.

Theodore Bucur – prof.univ, Franţa

Leo Butnaru – scriitor 

Liviu Capşa – scriitor 

Ion Caramitru – actor 

Grigore Cartianu – jurnalist, redactor şef ‘Adevărul’

Mihaela Cartis – muzicolog, Bucureşti

Dan Călinescu – director general ‘Universal’, Toronto, Canada

Magda Cârneci – scriitoare

Mircea Cărtărescu – scriitor

Manuela Cernat – critic de film, prof.univ.dr.

Răzvan Cernat – dirijor

Anca Maria Cernea – Preşedinte, Fundaţia Ioan Bărbuş

Şerban H. Chelariu – inginer contructor, Bergenfield, New Jersey, SUA

Dumitru Chioaru – profesor universitar, scriitor 

Gheorghe Chioaru – dr.inginer

Octavian Ciupitu – arhitect, Stockholm, Suedia

Ioana Cistelecan – critic literar, lector univ. dr., Oradea

Livius Ciocârlie – scriitor

Octavian Alexandru Ciutacu – manager, Toronto, Canada

Petre Remus Cîrstea – muzeograf, asist.univ., Universitatea din Piteşti

Mariana Codruţ – scriitoare

Nicolae M. Constantinescu – prof.dr. 

Rodica Coposu şi Flavia Bălescu – surorile lui Corneliu Coposu

Andrei Cornea – scriitor, prof.univ.dr.

Denisa Comănescu – scriitoare

Eleonora Comănescu – medic pr., Noeburg, Germania

George Costin – Preşedinte executiv – B.N.R.

Aurelian Crăiuţu – Associate Professor of Political Science, Indiana University, Bloomington

Ofelia Creţia – Muzeul Naţional al Literaturii Române 

Alin Cristea – Asociaţia Thymos, Oradea 

Rhea Cristina – scriitoare

Dumitru Crudu – scriitor

Rodica Culcer – jurnalistă, director Direcţia Ştiri – TVR

Nicolae Cupcea – prof.univ. Universitatea Politehnica, Bucureşti

Nichita Danilov – scriitor 

Ştefan Doru Dăncuş – scriitor, director Editura SINGUR, Targovişte 

Dana Deac – jurnalistă

Dennis Deletant – istoric specialist în comunismul românesc, prof., London University, Marea Britanie

Dan Dimancescu – scriitor, consul onorific al României la Boston

Liviu Dimitriu – prof. dr. arh, New York, SUA

Dan Dinu – inginer telecomunicaţii, Bucuresti 

Caius Dobrescu – scriitor, prof.univ.dr.

Dumitru Augustin Doman – red. şef al revistei de cultură ‘Argeş’ 

Marian Drăghici – poet, redactor-şef adj. ‘Viaţa Românească’

Daniela Ştefania Drăgoi – dr. inginer, Braşov 

Nicolae Drăguşin – inginer 

Adrian Dulu – psiholog, Ploieşti 

Tudor Dunca – ing., fost ambasador al României în Germania

Aurora Dumitrescu – prof., membru în Comitetul de Conducere AFDPR

Cristinel Dumitrescu – inginer, preşedinte AFDPR-Bucuresti 

Constantin Dumitrescu – fost deţinut politic, membru PNŢCD din 1934

Paul Dumitrescu – fost deţinut politic, primul torturat în cadrul ‘experimentului Piteşti’

Gabriel Dutchevici – medic kinetoterapeut, Bucureşti

Francisc Ion Dworschak – dr. în medicină, Ottawa, Canada

Tiberiu Farcas – ziarist, Cluj

Augustin Frăţilă – scriitor, redactor şef al editurii ALL 

Alexandru Fronea – administrator firmă, Bucureşti

Theodor Nicola Fronea – manager turism, Bucureşti 

Angela Furtună – scriitoare

Ruxandra Garofeanu – istoric şi critic de artă

Teofil Gherca – politolog

Liviu Giosan – geolog, Woods Oceanographic Institution, SUA

Tom Gallagher – profesor, Bradford University, Marea Britanie

Adrian Alui Gheorghe – scriitor 

Dan Ghelase – inginer proiectant, preşedinte ARTRAD, Bucureşti 

Paul Gheorghiu Schwarz – inginer energetician, Zurich

Bogdan Ghiu – scriitor

Eliza Rodica Gheorghe – masterand Georgetown University, Washington, USA 

Florin-Cristian Gheorghe – prof.univ.dr. 

Remus Grama – preot, Cleveland, SUA

Alina Grigorescu – avocat, Comitetul Naţional – Alianţa Civică

Gheorghe Grigurcu – scriitor 

Stere Gulea – regizor, prof.univ.dr.

Emilia Guliciuc – prof.univ.dr., Universitatea Ştefan cel Mare, Suceava 

Viorel Guliciuc – prof.univ.dr., Universitatea Ştefan cel Mare, Suceava 

Philip Gutulescu, ing., Los Angeles, SUA

Cristian Hadji-Culea – prof.univ.dr., regizor

Emil Halastuan – jurnalist, Turda

Hans Hedrich – preşedinte, Asociaţia Sighişoara Durabilă – grup de iniţiativă civică 

Alexandru Herlea – fost ministru al Integrării Europene, fost ambasador, prof. univ., Franţa 

Bogdan Iuliu Hossu – preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale ‘CARTEL ALFA’

Ştefan Hoştiuc – scriitor, Cernăuţi, Ucraina 

Bogdan Cristian Iacob – doctorand, Central European University 

Ioan Iacob – corespondent ‘Las Vegas Romanian Journal’, Preşedintele Fundaţiei culturale ‘Hesperus’

Vasile Igna – scriitor 

Doru Ilieşiu – arhitect, New York

Lukey N. Illias – arhitect, Indiana, SUA

Ştefan Ioanid – poet

Aristide Ionescu – ing., vicepreşedinte, Fundaţia ‘Memoria’, filiala Argeş 

Alina Ioniţă – inginer, Bucureşti 

Cicerone Ioniţoiu – fost deţinut politic, istoric, Paris

Nicolae Itul – fost deţinut politic torturat în cadrul ‘experimentului Piteşti’

Doina Jela – scriitoare

Traian Lalescu – economist, Pittsburg, California, SUA

Steliu Lambru – istoric 

Ioan Lascu – scriitor, conf. univ. dr., Craiova 

Sorin Lavric – scriitor

Simina Lazar-Huser – inginer energetician, Paris

Ion Lazu – scriitor 

Lidia Lazu – scriitoare

Justin Liuba – jurnalist, Boston, Massachusetts, SUA 

Ion Longin Popescu – publicist 

Elsa Lueder – prof.univ., Freiburg, Germania

Dan Lungu – scriitor 

Lucian I. Livescu, preşedinte ‘American Romanian Sister Cities Council’, preşedinte ‘Youth For a Better World’, Atlanta, SUA

Monica Macovei – laureată a premiului ‘Femeia Europeană a anului 2008′ acordat de Uniunea Europeană

Mihai Maghiaru – preşedintele Asociaţiei Românilor din Australia 

Constantin Maltezianu – ing., director comercial, Neuilly ,Franţa

Iosif Man, ing., Bucureşti

Marinela Man, chimist, Bucureşti

Ovidiu George Man, ing., Toronto, Canada

Rodica Manea – medic, Rouen, Franţa

Virgil Manea – inginer, Bucureşti

Felicia Mandrea, economist, Teaching Fellow and Masters Candidate, Harvard University

Gabriel Mardare – eseist, universitar 

Ion Maria – poet, profesor de Istorie la Colegiul Naţional ‘Elena Cuza’, Craiova 

Mircea Martin – scriitor

Claude G. Matasa, prof.univ. Universitatea Illinois, Chicago, Consul Onorific General al României în Florida

Olga Delia Mateescu – societară de onoare a Teatrului Naţional I.L. Caragiale, prof.univ.dr.-UNATC 

Ioan Matiuţ – scriitor, redactor la revista de cultură ‘Arca’, Arad 

Clara Mărgineanu – poetă, jurnalist TVR Cultural 

Teodor Mărieş – preşedinte ‘Asociaţia 21 Decembrie 1989′

Carmen-Maria Mecu – conf.univ.dr.

Nicolae Mecu – istoric literar, prof.univ., C.P. I.

Ben Mehedin – membru al Asociaţiei Sighişoara Durabilă

Ilie Mihalcea – jurnalist, Paris 

Florian Mihalcea – jurnalist

Şerban Mihăileanu – cardiolog, Paris

Dan C. Mihăilescu – scriitor

Mircea Mihăieş – scriitor

Victoria Milescu – poetă, jurnalistă 

Angelo Mitchievici – scriitor

Ion Mircea – scriitor 

Gheorghe Mircescu – veterinar, Montreal, Canada 

Sarmiza Emilia Mircescu – Montreal, Canada 

Mihaela Miroiu – prof. univ.dr.

Florin Mocanu – inginer, Lyon, Franţa 

Inez Mocanu – inginer, Lyon, Franţa

Gabriela Moga Lazar – artist plastic, Paris 

Iulia Moţoc – prof. univ.dr., Universitatea din Bucureşti 

Alina Mungiu-Pippidi – scriitoare, jurnalistă, preşedinte ‘Societatea Academică din România’ 

Ion Mureşan – scriitor 

Vasile Muste – scriitor, director Casa municipală de Cultură Sighetu Marmaţiei 

John Nandris – arheolog, Oxford, Marea Britanie

Mihai Nasta – profesor, cercetător, Bruxelles, Belgia

Geza Nagy – pastor, fost deţinut politic torturat în cadrul ‘experimentului Piteşti’

Mihail Neamţu – scriitor

Bujor Nedelcovici- scriitor

Nedeluş Aurel – inginer, Alba Iulia

Victor Neumann- istoric

Vlad Niculescu – profesor, Bradley University, SUA

Cristiana Nicolae – cineast, Montreal, Canada

Sorin V. Nicolaescu – medic, Hoofddorp, Olanda 

Traian Orban – dr., preşedinte – Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 Timişoara 

Leonard Oprea – scriitor

Niculina Oprea – scriitoare 

Theodor Orăşanu – geolog petrolist, Geneva, Elveţia 

Ion Mihai Pacepa – general, autor ‘Orizonturi Roşii’(1987), ‘Cartea Neagră a Securităţii’ (1999) 

Luiza Palanciuc – scriitor, cercetător, Paris

Victor Panaitescu – inginer, Bucureşti 

Horia-Roman Patapievici – scriitor, preşedinte – INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN

Vera June L.Patton – editor-in-chief ‘Clipa Magazine-USA’

Dwight B.L.Patton – publisher ‘Clipa Magazine-USA’

Dora Pavel – scriitor 

Maria Petraşcu – revoluţionară, Braşov

Ion Pop – profesor universitar, scriitor, Cluj 

Ioan Es. Pop – scriitor 

Dorin Popa – scriitor, Iaşi 

Ilie Popa – prof.univ.dr., Piteşti 

Neculai Popa – Piatra-Neamţ, fost deţinut politic torturat în cadrul ‘experimentului Piteşti’

Antonie Popescu – avocat

Bogdan Popescu – manager, Geneva, Elveţia 

Traian Popescu – fost deţinut politic torturat în cadrul ‘experimentului Piteşti’

Nicoale Prelipceanu – scriitor

Delia Prvacki – artist plastic, Singapore

Ştefan Racovitză – Geneva, Elveţia

Remus Radina – scriitor, fost deţinut politic, Paris

Mircea Raţiu – dr.inginer, Turda 

Tudor Ştefan Raţiu – profesor de matematică, Lausanne, Vaud, Elveţia

Niculae Rădulescu Dobrogea – preşedinte, Fundaţia Eco-Civica 

Constantin Răuţă – om de ştiinţă condamnnat (încă) la moarte de Ceauşescu

Lia Roberts – consul onorific al României în Las Vegas, SUA 

Julian Rosengren – Romanian Human Rights Watch & Romanian Imprisonment Watch, Suedia

Radu Rosetti – Offenbach am Main, Germana 

Viorel Rogoz – profesor, Universitatea de Stat, Baia Mare 

Ioan Roşca – cercetător, Teleuniversitatea din Montreal, Canada

Gabriel Rusu – scriitor 

Cristina Rusiecki – critic de teatru, SGR revista ‘Cultura’ 

Carmen Sabău – doctor în radiochimie, cercetător ştiinţific, Bolingbrook Illinois USA

Mircea Sabău – doctor în Fizică, profesor, Bolingbrook Illinois, USA 

Adrian G. Sahlean – psihanalist, Boston, SUA

Doina Sandulache – chimist, New York, SUA

George Sandulache – inginer, New York, SUA 

Radu Schob – arhitect, Rosenheim, Germania

Cezar Săndulescu – ing., Los Angeles, SUA

Polixenia Săndulescu – arhitect, Los Angeles, SUA

Viorel Sasca – dr. ing. cercetator ştiinţific, Timişoara 

Gabriele Charlotte Schnieringer – artist plastic, Straubing, Germania

Erland-Silviu Secrieru – actor, Viena, Austria

George Simion – masterand în istorie

Gabriela Simionescu – profesoară, vice-preşedinte Alianţa Civică Bucureşti

Daniela Soros – vicepreşedinte Fundatia Naţională pentru Românii de Pretutindeni 

Cassian Maria Spiridon – scriitor, Iaşi 

Lavinia Stan – director, Centrul de Studii Post-comuniste, St.Francis Xavier University, Canada

Dan Stanca – scriitor, jurnalist 

Ioan Stanomir – scriitor, prof.univ.dr.

Constantin Stănescu – prof. univ. dr., Piteşti

Dana Stephan – medic, Ravensburg, Germania 

Valeriu Stoica – prof.univ.dr., vicepreşedinte PD-L

Gabriel Stoian – doctorand, Universitatea Nanjing, Nanjin, China

Liviu Ioan Stoiciu – scriitor 

Cătălin Sturza – jurnalist, revista ‘Cultura’, Radio Romania Cultural

Tamara Susoi – Teatrul Odeon 

Szombath Alexandru – inginer, Toronto, Canada. 

Robert Şerban – scriitor 

Ana Şincai – conf.univ.dr. 

Ion Titoiu – artist plastic, Constanţa

Alexandru Tomescu – editor ‘Alternativa’, Toronto, Canada www.alternativaonline.ca 

Domniţa Tomescu – prof.univ.dr., Bucureşti 

Vasile Tomoiagă – dezvoltator software, Cluj-Napoca, editor www.clujulevanghelic.ro 

Horaţiu Marius Trif- masterand în filosofie, Cluj-Napoca

Dorin Tudoran – scriitor

Lucian Turcescu – prof. univ.dr., Concordia University, Canada 

Cristina Ţopescu – jurnalist TV 

Ana Ciucan Ţuţuianu – profesor

Andrei Ujică – regizor de film, scriitor, director Institutul de film al Centrului de Artă şi Tehnologie Media Karlsruhe (ZKM Filminstitut), Germania 

Radu Ulmeanu – scriitor

Traian Ungureanu – scriitor 

Doina Uricariu – scriitoare, preşedinte Universalia Publishers, New York-Bucureşti

Tudorel Urian – critic literar

Cristian Vasile – istoric

Ioan Radu Văcărescu – scriitor, Sibiu 

Marius Vasileanu – profesor, jurnalist 

Ioan Vieru – scriitor, director revista ‘Contrapunct’, Bucureşti 

Sorin Vieru – prof. univ., presedintele Fundaţiei Gheorghe Ursu 

Vasile Voicu Bora – preşedinte Fundaţia ‘Paem Alba’, Alba-Iulia

Varujan Vosganian – vicepreşedinte PNL, fost ministru al Economiei şi Finanţelor 

Smaranda Vultur – conf. univ. dr., Universitatea de Vest, Timişoara

Florina Zaharia – poet, redactor şef revista ‘Dunarea de jos’, Galaţi 

Christina Zarifopol-Illias – profesor, Indiana University, SUA

Ioana Zirra – lector univ., Universitatea Bucuresti 

Şerban Rădulescu Zoner – istoric

Ion Zubaşcu – scriitor 

Următorii membrii ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România – organizaţia Bucureşti, susţin şi în nume propriu Apelul către Guvernul României pentru instituirea zilei de 21 Decembrie ca Ziua memoriei victimelor comunismului în România şi a zilei de 23 August ca Ziua memoriei victimelor fascismului şi comunismului:

1.Apostol Vasile zidar 

2.Marin Ioana contabil

3.Morteanu Lucica muncitoare 

4.Colica Viorica economistă 

5.Munteanu Viorica contabilă

6. Covaci Gheorghe contabil

7.Fundătureanu Elena economistă

8.Glavace Cristiana Suzana prof. universitar

9.Rogobete Grigoriţa funcţionar 

10.Vasilică Mariana subing.

11. Pavlovici Alex. Dan profesor 

12. Zarzu Filip strungar

13. Brancea Gheorghe electronist

14.Nicolau Marioara muncitoare

15.Stere Paraschiva economistă 

16.Mirea Maria tehn. Geolog

17.El-Naib Stamiţa economist

18. Atanasiu Valeriu telefonist

19. Caramihai Mihai muncitor

20.Ştefan Ion profesor 

21. Ionescu Anghel tehn. veterinar

22. Zimnicaru Tudorache economist

23.Mihăiţă Ana invăţătoare

24.Bujan Vasile muncitor

25.Bujan Dragomira proiectant

26.Constantin Badea Petra muncitoare

27.Georgescu Ioan metrolog

28. Carp Nicolae inginer

29. Popescu Mircea inginer fizician

30. Streche Stanca agricultoare

31. Tănăsescu Neto inginer

32. Kivu Ştefan medic

33. Lăsculescu Marin muncitor

34. Costică Ioana funcţionară

35. Mocanu Dumitru geolog

36. Stan Lina funcţionară

37. Bortaş Iorgu profesor

38.Voicu Elefteride tehnician

39.Stănică Gheorghe avocat

40.Vlad Nicola tipograf

41.Medrea Urania tehn. îmb.funciare

42.Naidoff Ecaterina comerciant

43.Călin Anastasia funcţionară

44.Vlădescu Maria prof. universitar

45.Fulga Ioana asist.universitar

46.Mocanu Ion economist

47.Vasiluţă Georgeta profesor

48.Stroe Ana Elena stomatolog

49.Tudorache Elena cartograf

50.Constantin Maria maistru

51.Nicolae Elena gestionar

52.Popescu Vasile general

53.Tudoraş Liviu chimist

54.Tudoraş Mihaela medic

55.Tudoraş Liviu inginer

56.Coteţ Ioniţă croitor

57.Poncu Tinca funcţionară

58.Golinescu Adrian inginer

59. Golinescu Mihaela inginer

60.Zaharescu Vasilena avocat

61.Stănescu Mihai inginer

62.Popovici Ilana economist

63.Scutelnicu Verginia inginer

64.Crintea Iosif medic

65.Crintea Maria casnică

66.Popescu Anastasia geolog

67.Popescu Sică geolog

68.Radof Doina profesor

69.Radof Ştefan actor

70.Hosu Emil actor

71.Vâlceanu Gheorghe inginer

72.Ionescu Maria economist

73.Corbea Mihai tehnician

74. Ivănescu Gabriela contabil

75. Gheţu Nicolae Corneliu inginer

76. Pârvu Niculina moaşe

77. Gănescu Maria geolog

78. Neagu Maria comerciantă

79.Vornicu Nicolae comerciant

80.Purice Filoftea farmacistă

81.Angelescu Dan inginer

82.Berindeanu Elena profesoară

83.Ciobanu Ana Maria ziaristă

84.Ciobanu Anica funcţionară

85.Vlad Alexandru inginer

86.Liciu Eugen inginer

87.Dumitrescu Mihail funcţionar

88.Rădulescu Călin inginer

89.Marin Nicolae lăcătuş

90.Anastasiu Nina Elena profesor

91.Călinescu Marin tehnician

92.Grănescu Dumitru tehnician

93.Chivulescu Ioana casnică

94.Papacu Nicolae tehnician

95.Lene Mircea inginer

96.DavilaMaria contabilă

97.Anghelescu Horaţiu profesor

98.Burghelea Nicolae tehnician

99.Răsniceanu Niculina comerciantă

100. Stănescu Florin medic

100.Stănescu Mihai inginer 

101. Bălan ion inginer 

102.Catu Ion inginer

103.Ungureanu Gheorghe cond. Auto

104.Ioniţă Doina comtabil

105.Vernescu Virginia subing.

106.Morman Maria contabil

107.Vergu Mihai inginer

108.Stirosu Ecaterina contabil

109. Panaitescu Mircea medic

110. Spătaru Ioan arhitect

111. Gheorgina Gheorghe medic

112. Beşliu Gherghina asistentă

113. Enuică Virgil profesor

114.Amariei Constantin contabil

115.Iorgulescu Anastasia asist.medical

116.Baurceanu Ionică tehnician

117.Dobrescu Victoria tehnician

118. Fava Catrinel inginer

119. Ivănuţă Ana funcţionară

120. Gherasi Axente inginer

121. Slabu Constantin fotograf

122. Berceanu Constantin tehnician

123. Pană Anton economist

124. Petrescu Cristian inginer

125. Cătrinoiu Nastasia inginer

126. Sepchin Beatrice economist

127. Vulcănescu Ioana arhitect

128.Kardalos Lucreţia economist 

129.Grigorescu Adrian tehnician 

130.Diaconu Ioan Ion redactor radio 

131.Băiceanu Violeta inginer 

132.Puiu Stancu contabil 

133.Horopciuc Ananii jurist 

134.Nicolau Elena asistent med. 

135.Lazăr Ion profesor 

136.Ciupagea Stefan avocat

137.Livinski Anton fizician

138.Iorga Gheorghe tehnician

139.Gheorghe Petre realizator de filme

140.Moca Gheorghe electronist

141.Badica Maria Marilena cercetător

142. Sava Ştefan controlor C.T.C.

143.Oprea Silvia inginer

144.Codreanu Rodica funcţionară

145.Papacu Zicu comerciant

146.Papacu Aurica tehnician proiectant

147.Papacu Gheorghe comerciant

148.Papacu Ştefania asistent med.

149.Samit Elena inginer

150.Titdofei Valeria inginer 

151.Caracoti Alex. agricultor

152.Şutaru Ilie lăcătuş

153.Şutaru Aurica croitoreasă

154.Mihale Florin strungar

155.Teja Anastase muncitor 

156.Becali Dumitru muncitor 

157.Becali Maria tehnician 

158.Becali Cornelia muncitoare

160.Morărescu Eugen inginer

161.Grecu Ecaterina economist

162.Morărescu Aurora asistent.med.

163.Şerbănescu Diamanta contabil

164.Arion Camelia medic

165.Arion Ion inginer

166.Leţa Doina medic

167.Popescu Elena profesor

168.Mărculescu Cristache inginer

169.Rădulescu Nicoleta avocat

170.Popovici Constantina inginer

171.Ştefănescu Elena profesor

172.Croitoru Elisabeta inginer

173.Vătămanu Jeni farmacistă

174.Susman Cornelia economistă

175.Georgescu Magda inginer

176.Opriş Ioan tehnician

177.Tanasiuc Zina contabil

178.Marinescu Ilişca inginer

179.Mehedinţu Mariana profesor

180.Raiţa Ileana funcţionar

181.Predescu Graţiela medic

182.Marinescu Maria inginer

183.Vladone Viorica inginer

184.Moldoveanu Ioana inginer

185.Ianculescu Adina funcţionar

186.Sandu Aurelia tehnician

187.Farcaş Aneta funcţionar

188.Amitroaica Mihai muncitor

189.Arcan Mihai inginer

190.Alexandru Marian profesor

191.Anghel Vasile funcţionar

192.Burloiu Ioan funcţionar

193.Berdan Rodica profesor

194.Bad Corneliu avocat

195.Dobrescu Xenofon inginer

196.Georgescu Gheorghe avocat

197.Stamo Vasile muncitor

198.Closs Ion arhitect

199.Lungeanu Elena medic

200.Nicolaescu Ecaterina ing, şef sect.5 A.F.D.P.Bucureşti

201.Suhar Frida cartograf

202.Măruţă Gheorghe inginer

203.Săvulescu Vintilă arhitect

204.Florea Maria tehnician

205.Medveşan Lazăr aviator

206.Medveşan Larisa contabil

207.Cobzac Petru Contr.CTC

208.Rodescu Elena jurist

209.Radu Mihai fotograf

210.Rusu Zamfir funcţ.CFR

211.Gâja Gelu tehnician

212.Trăchiţoiu Ana Maria funcţionar

213.Ştefănescu Paula tehnician

214.Brătan Const. Teodor tehnician

215.Gheorghiciuc Mirela Valentina economist

216.Oprişan Voica casnică

217.Mălăcilă Valeriu economist

218.Petrescu Niculae

219.Chioseaua Marin inginer

220.Vlad Constantin inginer Şef Sect.1 AFDP Bucureşti

221.Spătaru Ioan Hugo arhitect 

222.Iliescu Ion Vladimir inginer

223.Topciu Valentin tehnician

224.Topciu Cornelia profesoară

225.Topciu Irina Inginer

226.Guruiţă Corina Contabil

227.Doană Ion muncitor

228.Tică Elena electronistă

229 .Economu Constantin ing.tehnolo

230.Silvian Laurenţiu mecanic auto

231. Spătaru Sisa elevă

232. Manta D. Apostol inginer

233.Cojan Elena funcţionar

234.Caraiola Maria profesor

235.Stambelu Zoiţa funcţionar

236.Costea Alexandru ing.agronom

237.Chiurtu Nicolae inginer

238.Iacobson Const. Tehnician

239.Popescu Mircea inginer

240.Pană Viorica contabil

241.Freifeld Mirela medic

242.Segărceanu Anca profesor

243.Moica Niculina contabil Şef.Sect.2 AFDPBucureşti

244.Dumitrescu Constantin avocat,fost senator

245.Vlad Alexandru maistru

246.Vlad Elena casnică

247.Picioruşi Viorica jurnalist

248.Bădescu Vasile Umbertino Ion inginer

249.Dumitrescu Gheorghe gestionar

250.Iancu Gheorghe funcţionar

251.Dumitru Gheorghe profesor

252.Nicolae Oprea lacatuş

253.Toma Anastase tehn. constr.

254.Buteica Cezar tehn. constr.

255.Nicolau Tudorina invăţător

256.Sărăţeanu Ana funcţionar

257.Nicolae Virgil Doru tehnician

258. Mihai Ligia inginer

259.Rădulescu Ileana economist

260.Buciuc Iulia farmacistă

261.Dincu Anton jurist

262.Călin Eugen inginer

263.Anghel Elena economist

264.Stan Sever Gabriel traducător

265.Iacob Jenică electrician

266.Pătraşcu Horia economist

267.Manolescu Constantin economist

268.Cuculiciu Florica tehnician

269.Roraru Eugen textilist

270.Sologiuc Vasile gestionar

271.Petre Matilda muncitoare

272.Pascale Ion preot

273.Teodosiu Elena profesoară

274.Stoichiţă Maria infirmieră

275.Cosma Dan şofer 

276. Comşa Vasile economist

277.Ipate George inginer Şef Sect.4 AFDP Bucireşti

278.Costea Olga economist

279.Zamfirescu Virginia funcţionară

280.Boitor Vasile cercetător

281.Bârzeanu Madelaine Doina biolog

282.Fulger Titina inginer

283.Popescu I.Maria casnică

284.Curelea Stelian tehnician

285.Curelea Olimpia muncitoare

286.Luchian Dumitru cercetător

287.Rădulescu Viorica arhitect

288.Cosmin Victoria inginer

289.Antimoneanu Lidia contabil

290.Antimoneanu Constantin analist economic

291.Portaru Julieta biolog

292.Mina Ştefan director comercial

293.Geambaz Dumitru muncitor

294.Geambaz Angela muncitoare

295.Cârje I. Vasile colonel

296.Cârje Melania casnică

297.Brătilă Florin medic

298.Brătişă Cora profesoară

299.Brătilă Leonard mecanic

300.Polifoche Profira casnică

301.Alexandru Silvia gestionară

302.Cimpoca Istrate desenator

303.Butnariuc Alexandru funcţionar Şef Sect.Agr.IlfovAFDP

303.Dumitru Const. tehnician

304.Dumitrache Marin agric.

305.Niţă Maria casnică

306.Paniş Margareta funcţionară

307.Gosu Gheorghe contabil

308.Grasu Tănase tehnician

309.Străjan Stefania casnică

310.Ceciul Ilie agric.

311.Joga Dumitru agric.

312.Carciu Nicolae agric.

313.Mustăcescu Silvia agric.

314.Dumitru Radu agric.

315.Voicu Maria agric.

316.Dinuţ Ion agric.

317.Tudor viorel agric.

318.Gramescu Ion agric.

319.Cireaşă Constantin agric.

320.Onu Marian agric.

321.Ion Constantin agric. 

322.Litiuschi Irina pensionară

323.Prişcu Elena medic

324.Negoescu Dudu inginer

325.Negoescu Mia economist

326.Negoescu Steliana nutriţionistă

327.Andreescu Leon economist

328.Ichim Cornel arhitect

329.Ichim Ana economistă

330.Ichim Carmen pensionară

331.Ichim Eliza studentă

332.Ichim Andrei student

333.Popescu Florin profesor

334.Popescu Iuliana profesoară

335.Uliceru Maria studentă

336.Uliceru Mihaela medic

337.Zamfirescu Veronica inginer

338.Zamfirescu Dragoş inginer

339.Mutu Alexandru inginer

340.Chivulescu Puşa pensionară

341.Aron Ion inginer

342.Ţanovici Elena economistă

343.Maltezeanu Dan inginer

344.Maltezeanu Aurelia inginer

345.Teodorescu Rodica funcţionară

346.Călin Ion inginer

347.Teodorescu Radu inginer

348.Teodorescu Horia arhitect

349.Suceveanu Maria inginer

350.Suceveanu Vlad inginer

351.Vorobchievici Vadim inginer

352.Vorobchievici Magda tehnician

353.Bolobiţa Elena tehnician

354.Dumitrescu Titi avocat

355.Ene Silviu avocat

356.Ghimpău Emilia asistent medical

357.Moga Nicoleta avocat

358.Constantinescu Magda inginer

359.Rădulescu Lucia profesoară

360.Iasinscky Mircea inginer

361.Iasinscky Naty funcţionară 

362.Manta Puiu inginer

363.Manta Mihai inginer

364.Manta Mircea proiectant

365.Zamfirescu Costel muncitor

366.Vasiliu Gaby arhitect

367.Vasiliu Florin inginer

368.Polifache Mihai pensionar

369.Pitnea Aurora casieră

370.Iliescu Dan inginer

371.Constantinescu Marilena medic

372.Ghimfus Ştefan zidar

373.Başchir Elena metaloplastician

374.Dobre Zisu sudor

375.Başchir Pavel electrician

376.Croitoru Lucia profesoară 

377.Arion Neculai funcţionar

378.Sturza Rodica arhitect

379.Dumitru Ion inginer

380.Ionaşcu Petre inginer

382.Dumitrescu Dumitru funcţionar

383.Puschiază Florica inginer

384.Puschiază Romulus funcţionar

385.Vespe Petra profesoară

386.Rădulescu Vasilica croitoreasă

387.Ghenea Ştefania contabilă

389.Ţucu Marin frezor

390.Matlac Doina matemat. Şef Sect.6AFDP Bucureşti

391.Enculescu Şerban inginer

392.Enculescu Silvia inginer

393.Costache Constantin muncitor

394.Onesciuc Anca inginer 

395.Anghel Lucia funcţionară

396.Matlac Alexandru economist

397.Bulumac Lida muncitoare

398.Gheorghiu Lucian proiectant

399.Broască Elena funcţionară

400.Toader Ştefan inginer

401.Stavrositu Maria laborantă 

402.Golinescu Mihaela inginer

401. Neacşu Ion tehnician

402. Tăutu Ileana asistent

403. Ştirbulescu Maria Arghira contabi

404. Gherghina Besciu Gheorghe tehnician

405. Gherghina Besciu Maria economist

406. Erdely Andrei inginer

407. Creangă Mihai ziarist 

408. Frăţilă Victor inginer

409. Manolescu Ana farmacistă

410. Drăgotescu Dorina funcţionară

411. Petrovici Cornelia cercetător

412. Cotrubaş Victoria tehnician

413. Costinescu Mircea inginer

414. Baciu Vasile muncitor

415. Calinov Aniuta funcţionară

416. Ionescu Elena economistă

417.Teodorescu Ion electronist

418.Olteanu Tatiana sociolog

419.Niţu Liviu George inginer

420.Marinescu Alexandru tehnician

421.Murova Raca vânzătoare

422.Paul Elena Maria bibliograf

423.Ghiţă Ioana studentă

424.Luchian Silvia profesoară

425.Zaharia Margareta asistentă

426.Margine Maria asistenta

427.Margine Doina economistă

428.Micle Iulian funcţionar

429.Borbea Silvia economistă

430.Parnali Cornelia profesoară

431.Dumitrescu Anca inginer

432.Petescu Adrian medic

433.Stoicescu Victoria funcţionară

434.Marinescu Alexandru profesor

435.Paul Elena asistentă

436.Murova Elena muncitoare

437.Murova Elefteria casnică

438.Popescu Elena inginer

439.Niţu Liviu Gheorghe ofiţer

440.Pană Virginia Doina profesoară

441.Iliescu Elisabeta muncitoare

442.Samoilă Lucreţia economistă

443.Ghiţulescu Doina laborantă

444.Ghiţulescu Elena funcţionară

445.Rădulescu Gheorghe medic

446.Chiş Ana medic

447.Irimescu Alexandru profesor 

448. Pârvulescu Georgeta medic

449. Popescu Maria funcţionar

450. Stănescu Olga Ruxandra inginer

451. Tudor Elena contabil

452. Tudor Gheorghe farmacist

453. Marincel Steluţa tehnician

454. Petrovici Olimpia profesoară

455. Sinek Ioana muncitoare

456. Iosif Gavrilă medic

457. Rozic Ştefania muncitoare

458. Stanciu Elena inginer

459. Maior Carmen profesor

460.Petrescu Nelu funcţionar

461.Stănescu Olga Ruxandra funcţionară

462.Pârvu Maria farmacistă

463.Erdely Andrei inginer

464.Stancu Irina funcţionară

465.Ghiţă Tănasie muncitor

466.Apostol Andrei inginer

467.Popescu Maria educatoare

468.Agapian Traian inginer 

469.Minoescu Arelia economist

470.Petruţ Ana tehnician

471.Cristea Ion funcţionar

472.Pietroşe Ana casieră

473.Mureşan Petru medic

474.Ilie Gheorghe tehnician

475.Weighel Olimpia muncitoare

476.Weighel Dumitru tehnician

477.Pascu Maria tehnician

478.Pascu Mihai Rodica medic

479.Nichita Dumitru muncitor

480. Mihai Zoe Elisabeta profesoară

481.Carciu Lenuţa farmacistă

482.Mihalcea Gherghina profesoară

483.Guşe Petre tipograf

484.Marinescu Domnica muncitoare

485.Lazăr Maria profesoară

486.Pascu Maria laborantă

487.Constantinescu Dumitru profesor

488.Farcaş Aneta tehnician

489.Dascălu Nicolae inginer

490.Moldoveanu Iana tehnician

491.Gluşcă Tamara economistă

492.Bobârniche Maria muncitoare 

493.Mărculescu Cristache ofiţer

494.Mărculescu Rita muncitoare

495.Cărataşu Lucia Sarmiza funcţionară

496.Slavu Gh. Ioan profesor

497.Farcaş Aneta inginer

498.Ciubotaru Valeriu muncitor 

499.Ionescu Ion secretar

500.Iacovici Mihai inginer

501.Pietraru Gheorghe tehnician

502.Teodorescu Eugenia inginer

503.Teodorescu Alexandra economist

504.Ionescu Nicolae funcţionar

505.Turcu Maria casnică

506.Ionescu Felicia economist

507.Hagiu Elena laborantă

508. Căruţaşu Lucia Sarmiza profesoară

509. Laschiu Isabela arhitect

510.Ilie Florea funcţionar

511.Tache Stan inginer

512.Magda Irimia arhitect

513.Pârvu Maria economistă

514.Sudacevschi Dora laborantă 

515.Florescu Mihai maistru

516.Cerchez Matei tehnician

517.Boian Ligia Ana contabilă

518.Blănaru Gheorghe contabil

519.Manoliu Claudiu profesor

520.Ionescu Kirata muncitoare

521.Oprescu Aurelian muncitor

522.Popescu Gheorghe profesor

523.Popovici Eva inginer

524.Florescu Mihai inginer

525.Stănescu Stelian economist

526.Moroşan Victor Mihai contabil

527.Timuş Mihai şofer

528.Racu Paraschiva economist

529.Racu Maria farmacistă

530.Vasilescu Elena profesoară

531.Gogu Gheorghe mecanic

532.Mereuţă George structurist aviaţie 

2009: anul reformării României prin decomunizare, prin Dreptate şi Adevăr

ANEXĂ 

PREZENTAREA APELULUI ÎN PRESA SCRISĂ 

HotNews

26 ian.2009

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-5360477-43-organizatii-civice-solicita-premierului-boc-declare-21-decembrie-23-august-zile-nationale-pentru-comemorarea-victimelor-comunismului.htm

43 de organizatii civice solicita premierului Boc sa declare 21 Decembrie si 23 August zile nationale pentru comemorarea victimelor comunismului 

de Attila Biro HotNews.ro 

Luni, 26 ianuarie 2009, 13:10 Actualitate | Politic 

Cele 43 de organizatii sindicale si civice solicita premierului Boc sa declare 21 Decembrie – ‘Ziua memoriei victimelor comunismului in Romania’ si ziua de 23 August – ‘Ziua comemorarii victimelor nazismului si comunismului’. In apelul transmis Guvernului se mentioneaza ca in cele doua zile autoritatile ar trebui sa organizeze evenimente de comemorare a victimelor comunismului din Romania. Cele 43 de organizatii sustin ca in acest sens cabinetul Boc ar trebui sa emita doua ordonante de Guvern. 

‘La implinirea a doi ani de la condamnarea crimelor comunismului de catre Presedintele Romaniei, precum si in anul comemorarii a 20 ani de la incredibilul masacru care a avut loc in timpul revolutiei anticomuniste din Decembrie 1989, va cerem sa declarati prin doua Hotarari de Guvern, ziua de 21 Decembrie – ‘Ziua memoriei victimelor comunismului in Romania’ si ziua de 23 August – ‘Ziua comemorarii victimelor nazismului si comunismului’ asa cum cere si punctul 9 al Declaratiei de la Praga din 3 iunie 2008 privind constiinta morala europeana si comunismul. Mentionam ca la 23 august 1939, la Moscova, a fost semnat Pactul Hitler-Stalin care a avut consecinte extrem de grave in istoria Romaniei’, se arata in solicitarea transmisa cabinetului Boc. 

Ca argument se mentioneaza raportul Comisiei Tismaneanu prin care, in decembrie 2006, a fost condamant regimul comunist din Romania. Reprezentantii celor 43 de organizatii au prezentat si un model al Ordonantelor de Guvern prin care cele doua zile ar urma sa fie declarate de interes national. 

‘Una dintre propunerile Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (raport publicat in 18 Decembrie 2006) este ‘desemnarea unei zile comemorative in memoria victimelor represiunii si terorii comuniste’, se mentioneaza la articolul 1 al propunerii de ordonata prin care se declara zi de interes national, data de 21 decembrie. 

In ceea ce priveste ziua de 23 august, se precizeaza ca, in 2004, cabinetul Nastase a reglementat tot printr-o Ordonanta de Guvern data de 9 Octombrie ‘Ziua Holocaustului in Romania’. 

‘Romania are datoria morala sa nu uite ziua fatala in care s-a decis dezmembrarea ei de catre Hitler si Stalin, doi briganzi totalitari ai istoriei. Romania trebuie sa condamne ca ilegitim si criminal pactul dintre acestia, precum si consecintele acestuia. Este extrem de important sa se comemoreze in aceeasi zi victimele celor doua regimuri politice totalitare, similare din multe puncte de

34 Responses to “Tema zilei – 25 august 2010: “Ana Blandiana – Atunci cand justiţia nu reuşeşte să fie o formă de memorie, memoria singura poate sa fie o forma de justitie””

  1. Filip G spune:

    Domnule Varujan,
    sunt moderator pe un forum agricol.
    Zeci de cetateni intreaba ce sa faca?
    Guvernul i-a pus sa faca PFA pentru a accesa Fonduri Europene.
    Acum guvernul ii poarta la sute de Km de casa pe la cozi ,multi vreau sa renunte.Cand au facut pasul acesta guvernantii au spus ca e o simpla formalitate.Ce pot sa le spun eu?

  2. @Filip G

    Lasa-ma pana ma intorc acasa, luni, sa vad despre ce e vorba. Sa nu fie o cerinta UE.

  3. lorduljohn spune:

    @VV

    Un apel care contine un amestec de adevar si franturi de adevar, in dulcele stil clasic din balcani.
    1. Se afirma ca genocidul din decembrie 1989 a fost cea mai mare crima a regimului comunist in Romania. Afirmatia nu este doar inexacta dar este si mistificatoare. Crima regimului comunist nu s-a petrecut in decembrie 1989 si nu poate fi legata, asa cum se incearca de doar doua nume, Ceausescu si Iliescu. Crima a inceput la 6 martie 1945 si a continuat in modul cel mai barbar pana in 1964. Daca se dorea o marcare exacta a victimelor comunismului se putea alege date cu semnificatie in ceea ce priveste istoria neagra a comunismului (6 martie 1945 sau si mai bine 30 decembrie 1947).
    2. Dintre lucrurile imputate in apel comunismului regasim o mare parte si in prezent: abandonarea intereselor nationale, anihilarea statului de drept, fraudarea alegerilor, distrugerea partidelor politice, etc. Atunci, de ce sa fim obligati a fixa o zi a comemorarii victimelor comunismului la o data care ar consacra incetarea lui, desi el continua sa ne bantuie ca o fantoma?
    3. Incercarea de a-l face din nou pe dl Basescu eroul luptei anticomuniste este mai mult decat penibila. Lecturarea raportului (incomplet si in multe locuri inconsistent) cu grija pieptanat de un alt stangist (tismaneanu) nu poate tine loc unui proces real al comunismului. Singura actiune consistenta de identificare a mecanismului crimei a facut-o Marius Oprea. Simpozionul stiintific si masa rotunda nu vor inlocui niciodata probatoriul profesionist adresat unui criminal identificat.
    4. Din aceste motive mi se pare inoportuna si fara substanta declararea zilei de 21 decembrie ca zi a memoriei victimelor comunismului in Romania intr-o incercare de a arunca in uitarea adevarata teroare a regimului comunist din perioada 1945 – 1964.

  4. lorduljohn spune:

    @VV

    Putem propune si 19 noiembrie (1946), cea mai relevanta mi se pare 30 decembrie (1947).

  5. Dorin spune:

    @ Lordul John:

    Subscriu in totalitate, observatie absolut corecta: condamnarea regimului comunist trebuie facuta in intregime pentru intreaga perioada, nu doar pentru un moment de zvarcolire sangeroasa a dictaturii comuniste. Nici macar nu este ultimul moment, ar trebui puse in discutie si mineriadele.

    Momentul cel mai relevant pentru “derapajul” comunist al Romaniei ramane intr-adevar 30 decembrie 1947, cand Majestatea Sa a fost silit sa renunte la a-si mai exercita prerogativele sale constitutionale si a fost trimis in exil. Acela a fost momentul precis de la care s-a dat peste cap toata ordinea constitutionala in Romania, si din pacate asa a ramas pana in ziua de azi.

    Actul de abdicare a fost smuls sub amenintarea fortei, deci e nul de drept. Prin abdicare, regele putea sa renunte doar pentru sine la pozitia sa, nu putea decide pentru Institutia Monarhica in totalitate, deci renuntarea “pentru toti urmasii” e nula de drept. Ca sa fie valabil, actul de abdicare trebuia acceptat si de Parlament. Dar sedinta Adunarii Deputatilor din aceeasi zi nu a avut cvorumul necesar, deci ceea ce s-a adoptat atunci e nul de drept. Este vorba despre legea numarul 363 prin care se Abroga Constitutia din 1923 si se proclama Republica Populara Romina. In plus, modificarea formei de guvernamant conform regulilor constitutionale valabile in acel moment se putea face doar prin referendum. Deci toata procedura urmata era nula de drept, ceea ce transforma 30 decembrie 1947 intr-un moment de cotitura in care Romania s-a transformat peste noapte dintr-un stat constitutional intr-o farsa tragica, a carei urmari le traim si noi azi.

    In schimb, ziua de 23 August pe post de comemorare a victimelor nazismului cred ca se potriveste perfect cu istoria Romaniei.

    @ All: pe ce punem pariu ca domnul prim ministru nu va face nici una, nici alta? Adica nici nu va proclama “Ziua memoriei victimelor comunismului în România” si nici n-o sa-si dea demisia? ;)

  6. Sfarma-Piatra spune:

    Ce de anticomunisti in pomelnicul ala!!!!!!!!! E plina tarisoara de anticomunisti ! Dupa 21 de ani!!! Daca jumate din astia sint luati la bani marunti,cine stie ce bube-n cap au! In Romania s-a dovedit ca cei mai vocali anticomunisti erau turnatori jegosi la ,,organe” ! Mona,Carol Sebastian,N.C Munteanu….

  7. lorduljohn spune:

    @dorin

    De acord cu tine. Ai inteles perfect!

  8. lorduljohn spune:

    @dorin

    Uita-te ce penibil s-a descris Monica Macovei: “Monica Macovei – laureată a premiului ‘Femeia Europeană a anului 2008′ acordat de Uniunea Europeană”

    • @lorduljohn

      Monica Macovei o face la Bruxelles pe paracioasa si orice blasfemie la adresa tarii noastre i se pare un succes. Mai era Vadim, venea la televizor cu valiza de decoratii.

  9. lorduljohn spune:

    @VV

    In aceeasi masura si acest apel este o teorie. Ma intreb daca ati fi fost arestat in noiembrie 1947 ce ati fi spus. Nu minimalizez suferinta nimanui dar semnificatia zilei de 21 decembrie nu trebuie exagerata. Practic, nici macar comunismul nu a cazut atunci.

    • @lorduljohn

      Cum arestatii de la 1947 nu mai pot vorbi, ma multumesc cu arestul din 21 decembrie. Nu mai fa atata filosofie cu lucruri clare. Poti sa te legi de ce zi vrei din istoria neagra a comunismului, important e ca oamenii sa-si aduca aminte de metehnele lui si sa se elibereze.

  10. antimarinari spune:

    pe cand o zi eliberatoare si de SECURISM ????!!!

    (dar care sa se si intample cu adevarat )

    adevarul si blestemul nostru prezent nu cred ca mai este comunismul , ci securismul .
    dar eu in securism nu vad un sistem din acela nord coreean , ci vad mai degraba capuse ce sug cu 7 guri de pe unde se poate .
    serviciul nostru de securitate de ce nu m-ar mira ca la capitolul calitate sa fie aidoma serviciului de asistente de la giulesti , doar N.Gheara ne-a demosntrat-o .

    luati aminte la cuvintele CTP-ului , caci eu zic ca are mare dreptate .
    “…În mai 2005 publicam un articol intitulat Securism după Comunism. Cred că tot ce s-a întâmplat în România de atunci încoace se subsumează acestui titlu. Posesor al unei clasice gândiri de tip securist, pe T. Băsescu nu l-au interesat niciodată civilii – medici, bolnavi, profesori, elevi, ziarişti, artişti, muncitori sau ţărani, mame sau copii. Îşi arată acum fără reţinere, pe faţă, nepăsarea dispreţuitoare pe care o nutreşte pentru aceste categorii de cetăţeni. Personaj foarte potrivit pentru o dictatură militară, sensibil doar la grade, uniforme, disciplină oarbă, servicii secrete, lucrături politice de culise, T. Băsescu nu va vărsa vreo lacrimă pentru copiii morţi, oricât s-ar screme, căci el nu se excită decât la drapel, uniforme şi fanfară. Omul crede sincer că n-are nicio treabă cu faptul că în ţara condusă de el mor copiii cu zile,…”

  11. radu spune:

    Sa ne miram oare ?
    Pai de ce sa ne miram?
    Ca un fost nomenclaturist securist a ajuns sa condamne comunismul in folosul imaginii personale?
    Nu avem decat sa ne trezim in ceasul al 14 lea si sa-i idepartam de la putere.
    Greu dar nu imposibil

  12. radu spune:

    @VarujanVosganian
    Sunt deosebit de impresionat ca postatrea mea referitoare la ceremonia cafelei descrisa in Cartea Soaptelor are o asa promovare pe situl Cartii!
    O mica rectificare
    Aia cu aruncatul expresorului a fost o figura de stil
    I l-am pasat fiului meu si sotiei mele spre folosinta.
    pentru mine nu mai exista .
    Dar indemn sincer pe toata lumea iubitoare de cafea sa folseasca ceremonia cafelei armenesti ca merita

  13. antimarinari spune:

    “Competitia politica presupune reguli si lucru in echipa, pentru a realiza oferta cea mai valoroasa cu care sa castigi increderea si voturile electoratului.
    Solutile de calitate recalma o atitudine de curtoazie pentru intelectuali si obliga la lucru in echipa. Atragerea valorilor umane presupune organizarea de dezbateri pentru discutarea masurilor si programelor care urmeaza sa fie adoptate prin vot de catre formatiunea politica.
    Este un sistem cu feed-back ideile importante atrag oameni de calitate, si oameni de calitate produc solutii valoroase, dar fenomenul nu se manifesta fara o viata de organizatie participativa. Daca organizatia este condusa autoritar prin reprezentanti care decid in numele membrilor, persoanele de valoare, ignorate, se retrag din viata politica, viata de organizatie se atrofiaza si organizatia se topeste sub efectul feed-back-ului negativ.”

    haideti cu programul acela caci abia astept sa vad cu ce va revolutiona miorita nostra !

    @korsakoff
    te ignoram si pe tine si pe fratele tau .

  14. lorduljohn spune:

    @VV

    Departe de mine intentia de a filosofa pe aceasta tema, nu posed instrumentarul. Imi exprimam doar o opinie cu privire la subiectul in cauza. Dorinta de a marca suferinta generata de un sistem inuman si samavolnic trebuie sa beneficieze de o zi ale carei cauzalitati sunt cat de cat clare. Din punct de vedere personal nu am nevoie de o zi care sa-mi aminteasca de ceva. Aceste lucruri sunt parte a vietii strabunicilor mei, care au fost parte a vietii bunicilor mei, care au fost parte a vietii parintilor mei si pe care le voi face parte a vietii copiilor mei. Cam at

  15. cris spune:

    @ LordulJohn

    In Washington este o zona monumentala numita World War II Memorial; aceasta are si depozitarul sau electronic cu numele, fotografiile, activitatea americanilor care au participat la al doilea razboi mondial – si nu, nu a fost ridicat de statul american ci prin contributii private, ale veteranilor si familiilor lor. Mai mult, biblioteca electronica este in crestere: fiecare poate adauga numele, chipul si istoria care nu a fost inca depozitata acolo, legata de al doilea razboi mondial.

    Stiu, avem Sighetul, dar e departe de ochii celor care conduc (mi-e foarte greu sa ma uit la niste guvernanti care percep romanii ca pe o turma de patrupede fara curaj, fara moralitate, traind si ei si turma dupa principiul “cel care moare e un prost, traiasca smecherul care se ridica pe oasele lui”) si de memoria oamenilor. Un muzeu si un institut sunt laudabile (dar iata pot sa incapa pe miinile unui basescu ori tismaneanu), o statuie la fel de fara chip ca o masa de oameni. O zi doar o amintire fugara. E greu de explicat: poate numai vazind ceva ca acest monument sau Vietnam wall de pilda (care este intre aceasta rotonda de coloane si Lincoln Memorial), oamenii care cauta si apoi ating un nume – prieten, tata, frate-, de pe zid si isi spun ruga, lacrima ori dragostea, ar deveni de inteles.

    Mi-as dori sa vad o asemenea zona de coloane sau un zid cu numele tuturor care au luptat impotriva comunismului, ca vorbim de Aiud, sau Pitesti, de Timisoara sau de Bucuresti. Pe de o parte, imi doresc o zona si concret si spiritual de verticalitate – si nu vreau sa-l vad construit de “statul” roman, ci de noi si pus fata in fata cu “statul” roman. Pe de alta, acum nu putem aprinde o luminare (si suntem foarte reali, cel putin doi, tu si cu mine, care vorbim de familiile noastre, numai pe aceasta pagina de internet) decit in gind, la biserica, sau pe o tarina in care nu stim care fir de praf vine din oasele alor nostri. Si iar, pe alta parte, piatra scrisa nu mai vorbeste de o masa de oameni numite in ansamblu eroi (poate ar trebui sa terminam cu asemenea colectivisme: nu exista nimic mai putin abstract decit singele). Vorbeste de oameni in parte cu nume, chip, fiinta. Ar fi si o zona nu numai a verticalitatii si memoriei concrete ci si una de afirmare a individualitatii, a faptului ca atit curajul cit si jertfa sunt asumari personale.

  16. 13 strigări?! Extrem de multe şi tare mă tem că nici de data aceasta nu va fi cu folos. Nu prea ai cu cine… Vorba aceea: comunismul a fost condamnat, comuniştii sunt sănătoşi, noi ce grijă mai avem. Din păcate aşa gândeşte majoritatea populaţiei şi de aceea lichelele de la guvernare îşi permit să nu reacţioneze.

    La ce e bună memoria? Ca să ai mustrări de conştiinţă?!

  17. cris spune:

    @ LordulJohn

    Mai e un gind pe care vreau sa-l impart cu tine. Imi amintesc de un veteran -vorbesc de un om in carne si oase cu care am vorbit, pe care l-am privit si l-am atins -, care a creat un intreg album cu istoria militarilor care au facut si distribuit piine in Germania ocupata; a depus un album la WW II Memorial si unul la libraria congresului. Nu a omorit nici un neamt, a facut ceva mult mai important…piine. Nu stiu daca a framinta o piine nu este cumva cu mult mai de pret decit a impusca un om, dar pentru mine, sa ating un album despre o contributie, poate umila si insignifianta in ochii altora daca o compara cu debarcarea in Normandia, a fost ca si cum as fi atins – daca asa ceva e posibil – o rugaciune. Personal, cred ca si debarcarea in Normandia si piinea au loc, si chiar trebuie sa aiba loc si respect egal, in istorie – si WW II Memorial si Libraria Congresului, au fost, ma bucur, de acord, albumul piinii se afla acum acolo.

    Doamne ce mare diferenta intre respectul dat chiar si unui om care a participat la un razboi facind o umila piine si dispretul unui stat roman, sau chiar circul desantat (ma gindesc la “anticomunsimul” lui basescu, macovei, tismaneanu, patapievici), pe oasele alor nostri.

  18. cris spune:

    Nu stiu de ce trebuie sa avem memorie. Poate ca sa nu fie dupa o vorba atribuita lui Stalin: moartea unui om e o tragedie, a unui milion de oameni o statistica. Poate este din refuzul de a fi, eu, tu, ai mei sau ai tai, o statistica a unui boc, basescu, ceausescu, dej sau mai stiu eu cui.

    • @cris

      Tu, care esti doctor, stii ca personalitatea unui om se impleteste in jurul memoriei lui, ca numai celula nervoasa nu se regenereaza. Nu exista identitate fara memorie.

  19. lorduljohn spune:

    @VV

    Ziua in care prin moarte s-a pus capat unei dictaturi este deja o zi simbolica. Din pacate in ziua aceea nu s-a pus capat si unui sistem. De aceea cred ca cei 1200000 de arestati si deportati din perioada 1948-1964 fata de cei 81000 de arestati in perioada 1964-1989 inclina balanta in identificarea victimelor comunismului cu acea perioada. E drept, nu putem face o judecata cantitativa dar absurdul violentei si al crimei a atins paroxismul atunci.

  20. lorduljohn spune:

    @cris

  21. lorduljohn spune:

    @cris

    Rapa robilor, cunoscutul loc de trista amintire din Aiud unde au fost ingropati detinutii politici care si-au gasit sfarsitul in inchisoarea din localitate, va avea un nou monument. Este vorba despre un centru memorial, de aducere aminte pentru prezent si viitor. Initiativa apartine cunoscutului regizor si actor Dan Puric, care va dona in acest scop toate incasarile de la seria de conferinte ce le sustine in anul 2009. “Din banii castigati imi voi face, ca toti oamenii bogati, o vila, dar nu la Pipera sau la Snagov. Am gasit un cartier rezidential al lui Dumnezeu, uitat de oameni, la Aiud, pe Rapa Robilor. Vila se va numi Manastire Memoriala”, a spus Dan Puric, la prima dintre conferinte. Demersul este sustinut si de IPS Andrei Andreicut, arhiepiscopul ortodox de Alba Iulia. Monumentul care exista in prezent pe Rapa Robilor, denumit ,,Calvarul Aiudului”, a fost ridicat in cinstea si pomenirea martirilor prigoanei comuniste in perioada 1945 – 1964. “La Aiud, loc de intemnitare si exterminare, comunistii au ingropat, in cimitirul denumit de localnici Rapa Robilor, elita rezistentei romanesti. Inmormantarea detinutilor se facea noaptea, pe intuneric, fara sa li se puna cruce la capatai. Aici, unde mortii sunt neidentificati, de multe ori azvarliti in gropi comune, numai crucile acestui monument le vor veghea somnul”, suna anuntul inginerului Gheorghe Brahonschi, in 1992, cand au fost incepute lucrarile la monument. Constructia mausoleului ridicat de fostii detinuti politici la Aiud a durat sapte ani. Monumentul cuprinde un sir de sapte cruci infratite, deasupra carora se afla o alta cruce, mai mare, toate fiind sustinute de un imens osuar-biserica. Mausoleul de la Aiud a fost sfintit ca biserica de catre IPS Bartolomeu Anania, mitropolitul ortodox al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, el insusi fost detinut politic, iar in imediata sa vecinatate, la initiativa parintelui Iustin Parvu, a fost intemeiat un schitul “Inaltarea Sfintei Cruci”.

  22. cris spune:

    @ Lordul John

    Stiu despre ce vorbesti, nu stiam despre Dan Puric. Ceea ce spun este ca toata aceasta istorie trebuie strinsa in acelasi loc. As vrea sa vad numele tuturor din 1948 pina in 1989 scrise in piatra. si din partea mea puse chiar fata in fata cu parlamentul ( WW II Memorial, ca si memorialul razboiului din Vietnam si cel al razboiului din Coreea sunt pe axa capitoliu, obelisc (Washington memorial), Lincoln memorial). Pentru ca puterea acestei natiuni are radacina in jertfa unor milioane de oameni, de amintit mereu si unei natiuni careia i se spune ca e turma, si unor guvernanti mereu crezindu-se indreptatiti sa trateze o natiune ca o turma.

    La ce bun se duc zeci, sute de mii de oameni sa viziteze o cladire a parlamentului, pentru ce, pentru ca e un lux creat de o minte bolnava? ( By the way, scrie undeva in acea cladire numele celor carora li s-au darimat casele ca sa fie construit? lasa, ca atunci cind aud ca se vrea transformat in mall sau mai stiu eu ce mi se urca singele la cap tocmai din acest motiv… Mall, cind ar putea sa gazduiasca o biblioteca de istorie, o biblioteca politica, arii de muzeu ale poporului roman, si atitea altele). Uite, as vrea ca daca mai exista manifestatii in fata parlamentului, daca oamenii se ridica vreodata sa spuna nu unei guvernari abuzive sa aiba in spate milioanele de oameni care au spus nu si inainte. As vrea sa-i vad pe cei care conduc aducindu-li-se aminte permanent si din toate directiile de obligatiile pe care le au in a sluji o natie si o istorie.

  23. Felicitari pentru blog!!
    Sondaj pe http://eroii-neamului.blogspot.com/ despre erou eroii neamului.
    Votati intre diferite personaje istorice:Burebista,Decebal,Mircea cel Batran,Stefan Cel Mare,Vlad Tepes, Mihai Viteazul ,Constantin Brancoveanu,Alexandru Ioan Cuza,Carol i,Ferdinand,Maresal Ion Antonescu,Corneliu Zelea Codreanu