Cazul Băsescu

Biografia lui Traian Băsescu este emblematică pentru a explica de ce tranziția românească a fost atât de îndelungată, de ambiguă, de controversată și de lipsită de repere morale. Faptul că oameni ca el, care au făcut parte din structurile de represiune de dinainte de 1989, s-au aflat în fruntea țării, a făcut ca societatea românească să trăiască într-o stare de impostură. Într-un mod tragic, valorile care ar fi trebuit să fie cele ale unei societăți libere, eliberate de comunism, ne-au fost livrate adesea tocmai de astfel de reprezentanți ai dictaturii comuniste. 
Toată această impostură, această profanare idealurilor Revoluției române , a continuat și după ce Băsescu nu a mai fost președinte. Numai că, de această dată, nu mai e vorba atât de reprezentanții vechii Securități, ai vechii procuraturi sau ai vechiului activism servil și fanatizat, ci de urmașii acestora, o nouă generație pe care actualul președinte Klaus Iohannis a preluat-o și ale cărei năravuri venind dintr-o moștenire impardonabilă le-a cultivat. Desigur că în România există procurori care apără cu profesionalism interesele statului, există judecători cu discernământ și ofițeri de informații patrioți. Ei trebuie lăsați să-și facă datoria și nicidecum să fie folosiți ca o armă împotriva propriului popor.
De altfel, tot ce s-a întâmplat după ce Călin Popescu-Tăriceanu nu a mai fost prim-ministru a fost o tentativă de revenire uneori subtilă, alteori în forță a instituțiilor-pilon ale dictaturii, instituții care au dorit să-și recapete controlul asupra societății românești. Suntem în situația în care încă NU putem spune că Revoluția din 1989 a învins. Acest lucru este dovedit și prin faptul că elitele civice ale anilor ’90, cum ar fi Societatea Timișora, Alianța Civică sau Grupul de Dialog Social, s-au pus în mod slugarnic și fanatizat tocmai în slujba celor care, prin abuzurile comise în ultimii ani, nu au făcut decât să continue practicile anilor 50.
Ne dăm tot mai mult seama că nu e atât de relevant să împărțim pe oamenii politici din România în oameni politici de dreapta sau de stânga, ci adevărata împărțire este între cei controlați de cineva cu o telecomandă și cei autentici. Eu cred că seria de alegeri care începe acum cu cele europarlamentare, continuă cu cele prezidențiale și se termină anul viitor cu cele locale și parlamentare va trebui să încurajeze, prin vot, autenticul în politică, să scăpăm, cu alte cuvinte, de cei care, descoperiți sau acoperiți, sunt legați de structurile subterane care ne-au bântuit înainte și după ’89.
Cazul Băsescu, cu tipologia lui, cu tot prozelitismul și protecția de care a beneficiat atâta amar de vreme, sperăm să devină o pagină de istorie și nu un blestem pentru destinul românesc.

 

10 Responses to “Cazul Băsescu”

  1. edi spune:

    Vaaai, extraordinar, mintea de pe urmă… V-a trebuit cam mult timp ca să emiteți o analiză a personajului, maistre, hmmm, cam mulți anișori, “războiul” deja se cam terminase din 2014.

    Te-ai pus cam târziu cu analiza si sinteza pe marinar, mult după referentialele “Împăratul cu șapcă” si, respectiv, “Zece ani grei”.
    Dar, ia spune-ne tu, Jane, matrozul, oricât o fi fost el de pervers și malefic, ok, dar e oare unicat ?

    Despre alte cazuri de “camarazi de arme”, tot din aceeasi veche UM, despre ‘mnealor nimic, nimic ? Adică, dacă cineva cel puțin la fel de canalie dar orientat politic/cultural spre alti actori politici (pe sistemul /dușmanii dușmanului meu…/), si care-ti mai dă si abonament permanent la el la spA3, eh, acela cum e, e securist valabil ?

    Adică, zi-ne, dom’profesor, luat tot “în modul”, Nea Dănuț și divizia lui de propagandă și ură anexată la pesede (sau, eventual, invers) nu produce aceleași efecte “radioactive” echivalente veninului produs de marinarul cotrocenesc ?
    Adică, un același produs al “sistemului”, cu “skills-uri” aproape identice, pentru tine e “gratiat” ( :)) doar pentru că e de PARTEA CONVENABILĂ a Forței ???

    Daaa ?
    Cu silogisme dintrastea, de speța a treia, vrei matale să-ți sporesti rating-ul si să-l exorcizezi si pe Klaus Johannis, pentru vina de a fi locatarul Cotroceniului predat de Băsescu ?

    Jane, mai bine mai târziu decât niciodată, io zic că acum nu mai poți rămâne așa, doar cu poștarea asta, zău… !
    …că dacă te pui ca lumea pe scris, io zic că până de SântăMărie scoți de un volumaș, așa, măcar pe un B5, la vreo 30-40 de Lei (…deh, mai jos…), uite, ar merge brici cu o copertă “Eu, alde Călin și cu mine — cei mai faini guverniști”

  2. Marga Maggie Gigi spune:

    Serios, Varujel ? De aia se pupa Ramoliceanu pe scena cu Basexu ? Jalnic ai ajuns, pe bune…

  3. tudor spune:

    Sa vorbesti despre lipsa de repere morale si apartenenta unora la “organele de represiune ” comuniste in conditiile in care partidul tau – ALDE- are in fruntea listei la europarlamentare un fost procuror comunist iar tu insuti esti un traseist politic…. asta da tupeu!

    • Și cam care a fost traseul meu de traseist? Eu am fost mereu membru UFD. Cu UFD am intrat în PNL, prin unirea celor două partide. Alina Gorghiu m-a rugat să plec din PNL pentru că pediștii făceau presiuni extraordinare. Dacă ne iubești, mi-a spus, pleacă. Asta numești traseism? Mai toți liderii liberali sunt acum în ALDE :)

  4. Adam Mareș spune:

    Ce e cu ordonanța aia despre pensiile private?

    • În privința asigurărilor este reglementare ce se întâmplă dacă o societate de asigurări dispare. E o reglementare similară privind pensiile private. E spre protecția investitorilor.

  5. M-am săturat de poveștile astea cu Tel Drum. Dacă e ceva, procurorii pe care îi tot lăudați să găsească și să-i trimită în judecată. Dacă procurorii ultramedaliați nu găsesc nimic, atunci scutiți-ne.

  6. Klimowicz Gabriel spune:

    Foarte de acord cu aproape tot ce ai scris aici. Cu două obiecții: niciunul dintre securiștii pe care i-am văzut în spațiul public (și am văzut mulți acoperiți din politică și din presă în aproape 30 de ani de jurnalism) nu a dovedit că e patriot. În schimb toți cei pe care i-am văzut eu erau trădători de țară, lacomi de bani și de putere și gata să vândă orice pentru asta. Flotă, fabrici și uzine, orice.

    A doua obiecție se referă la GDS. Asta a fost un ONG în slujba Moscovei chiar dacă unii dintre fondatori erau băgați acolo pentru ca să dea bine la imagine și nu știau pentru cine dansează și de unde le vin banii.