Comentarii la: “Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri”, printre cele mai îndrăgite cinci cărţi de liceenii ieşeni

De către: VarujanVosganian

VarujanVosganian — Sun, 14 Dec 2014 16:06:47 +0000

E interesanta cartea lui Visniec. E drept ca e mai greu digerabila de elevi, poate ca si profesorii au avut aici un rol.

De către: VarujanVosganian

VarujanVosganian — Sun, 14 Dec 2014 16:02:38 +0000

E altceva, experienta din Jocul e prea apropiata ca sa putem fi optimisti fara cauza. Si, totusi, in ultimele pagini este o intredeschidere catre optimism. Sunt cei doi, Alex si Sanda (de fapt Alexandru si Alexandra, cele doua laturi ale androginului) care pleaca, ca si Adam si Eva (e chiar o aluzie la textul biblic) ca sa faca o lume noua. Maestrul opapusilor intreaba : Iti dai seama, tinerii astia sunt nascuti dupa Revolutie. Ce stiu ei? La care eroul principal, Tili, raspunde: De ce ar trebui sa stie? Cu acest dialog este rasturnat tonul pesimist din intreaga carte.

De către: VarujanVosganian

VarujanVosganian — Sun, 14 Dec 2014 15:55:30 +0000

Eu am avut intotdeauna cu organizatiile de tineret relatii excelente.

De către: Adam Mares

Adam Mares — Sun, 14 Dec 2014 14:30:38 +0000

Mie mi-e greu sa cred ca niste liceeni ar fi preferat cartea lui Visniec, in defavoarea oricareia dintre celelalte.

De către: alexis

alexis — Sun, 14 Dec 2014 12:26:44 +0000

E o carte superba. Foarte trista, totusi. Fata de Cartea soaptelor nu mai are acel ton optimist care respira din fiecare rand.

De către: emi

emi — Sun, 14 Dec 2014 08:48:18 +0000

Tinerii nu acceptă dialogul cu spiritele îndoctrinate, care nu pot ieşi din tiparele timpului lor. Dumneavoastră nu sunteţi tânăr biologic dar nici blocat în idei ppreconcepute, le sunteţi aproape pentru că încercaţi să îi înţelegeţi şi nu să le condamnaţi expperienţele/încercările.