Mulţi dintre noi a crezut că, odată cu anul 1990, atât personajele principale cât şi fundalul scenei politice româneşti se vor schimba. În primii ani, am avut sentimentul că fundalul s-a schimbat oarecum, dar personajele de pe scenă au rămas aceleaşi. După 1996, odată cu victoria în alegeri a Convenţiei Democrate am avut senzaţia că personajele s-au schimbat, dar fundalul a rămas acelaşi. Mai târziu am înţeles că adevărul e la mijloc, şi anume că, dintr-un anumit punct de vedere, s-a păstrat câte ceva atât din personajele cât şi din fundal scenei de dinainte de 1989. (more…)

Înţeleg că actualul Guvern ar dori ca România să înceapă aplicarea Tratatului de stabilitate începând chiar de anul viitor. Cum în câteva luni nu se pot întâmpla miracole, decât poate în sens negativ – catastrofe, adică – se poate presupune că dacă România va fi pregătita anul viitor să aplice Tratatul, atunci este şi anul ăsta. Sau reciproc, dacă anul ăsta nu e pregătită, nu văd cum va reuşi acest lucru anul viitor. (more…)

Un bilanţ şocant după primii cinci ani de apartenenţă la Uniunea Europeană : România a plătit, la bugetul comunitar, o contribuţie de peste 6,5 miliarde de euro. În schimb, sumele primite nu depăşesc 3,5 miliarde de euro, din care plăţi directe pentru agricultură şi restul de sub 800 milioane de euro pentru programele operaţionale. Aşadar, în loc să primim bani în plus de la Uniunea Europeană, am finanţat-o noi cu peste 3 miliarde de euro!!! (more…)

In program mai avem mâine seara, marți, la Realitatea Tv, orele 21,30, moderatori Andreea Cretulescu si Adrian Cioroianu, si miercuri, la Romania Tv, orele 21,00, moderatori Corina Dragotescu si Cătălin Striblea.

În comentariul anterior am convenit asupra faptului că, pe termen lung, produsul intern brut real şi cel potenţial tind, ca medie, să se apropie. Acelaşi lucru se petrece şi în ceea ce priveşte deficitul structural şi cel bugetar. Am mai observat, de asemenea, că, în perioadele de expansiune ale ciclului economic, deficitul structural a fost mai mare decât cel bugetar, ceea ce obligă ca, potrivit prevederilor Tratatului, în anii următori, la un ritm de creştere economică de peste 3-4%, să avem excedente bugetare importante, ţinând seama şi de cheltuielile privind datoria publică.

(more…)

După ce am arătat că, având în vedere condiţiile concrete în care se află societatea românească, prevederile art. 3.1.a ale Tratatului, privind necesitatea menţinerii unui excedent bugetar (sau, in cel mai rău caz, o poziţie bugetară echilibrată) sunt, practic, imposibil de respectat pe termen mediu (2013 – 2015), să vedem în ce măsură prevederile alineatelor următoare înlesnesc încadrarea în prevederile Tratatului. Iată care sunt acestea: (more…)

Să ne referim, mai întâi, la chestiunea de natură tehnică, cea privind prevederile Pactului bugetar, parte a Tratatului. Abordarea de natură politică trebuie să fie o consecinţă a înţelegerii corecte a implicaţiilor de natură economică. În această privinţă nu am avut deloc sentimentul că cei care au semnat Protocolul de sustinere a semnării Tratatului au avut la îndemână vreo evaluare sau că Guvernul ar fi făcut vreuna. Nu am întâlnit în nicio declaraţie a guvernanţilor (printre care includ şi pe preşedinte) cea mai mică referire la existenţa vreunei evaluări de acest fel. Se invocă, în permanenţă, necesitatea consolidării fiscale şi combaterea populismului, obiective pe care le împărtăşesc în totalitate. Dar nu poţi pleca la cruciadă doar făcând cruci peste cruci. Mai trebuie să ştii şi cu ce instrumente mergi la luptă. Altminteri vei avea soarta cruciadei copiilor. (more…)

Pentru a putea avea o bună abordare a Tratatului, în ce priveşte armonizarea lui cu interesul naţional, trebuie, mai întâi de toate, să convenim asupra a ceea ce înţelegem prin interes naţional. Cel mai adesea, această sitagmă este folosită în scop retoric, invocarea interesului naţional putând ţine loc de orice, atunci când nu mai avem alte argumente. De data aceasta, însă, find vorba de un act de o asemenea însemnătate, a cărui durată în timp nu este precizată, aşadar putând fi asimilat orizontului pe termen lung, invocarea interesului naţional este obligatorie. (more…)

În acest sfârşit de săptămână vom face o dezbatere amănunţită cu privire la Tratatul de stabilitate, coordonare şi guvernanţă în Uniunea Economică şi Monetară. Vom analiza aspecte de natură tehnică, de natură economică, de natură politică. Vom încerca să corelăm prevederile Tratatului cu ceea ce noi definim prin interesul naţional. De altfel, necesitatea unei astfel de dezbateri este prevăzută şi în Art. 13 al Tratatului. (more…)