Iată textul:

„Art. 41.1. Fãrã prejudiciul privilegiilor şi imunitãţilor lor, toate persoanele care beneficiazã de aceste privilegii şi imunitãţi (e vorba de reprezentanții diplomatici, inclusiv ambasadorii – n.m.) au datoria de a respecta legile şi regulamentele statului acreditar. Ele au, de asemenea, datoria de a nu se amesteca în treburile interne ale acestui stat.”

Acest Coral de Johann Sebastian Bach, “Jesus bleibt meine Freude” din cantata “Herz und Mund und Tat und Leben”, a fost ultima lucrare pe care a interpretat-o, la capătul puterilor, marele pianist Dinu Lipatti cu puțin înainte de moartea sa, la numai 33 de ani, în legendarul recital de la Besançon din 16 septembrie 1950.

Șocant.ro reia o declarație pe care am făcut-o la emisiunea „Punctul de întâlnire”, moderată de Radu Tudor la Antena 3:

Deputatul ALDE, Varujan Vosganian, consideră că procurorii din România vorbesc cam mult. Asta după aceștia s-au strâns marți dimineață ca să conteste reforma în Justiție propusă de ministrul Tudorel Toader de parcă asta era treaba lor. Practic, ei s-au aliniat la ceea ce își doresc Laura Koveși și Augustin Lazăr.

”Un lucru este cert în România, procurorii, sau mai exact reprezentanții procurorilor vorbesc prea mult. Faptul că vorbesc prea mult, dă nu numai sentimentul dar și disconfortul că procuratura se amestecă în politică. A face o lege este un act politic. A aplica o lege, este un act profesional. Procurorii României aplică legea, nu fac legea. Legea o face guvernul, care-i politic și-o votează parlamentul care este politic. Orice ingerință pe acest traseu dă o tentă politică”, a spus Varujan Vosganian. 

http://sokant.ro/scandal-pe-justitie-vosganian-pune-punctul-pe-i-procurorii-vorbesc-cam-mult/

Un interviu la minut cu Grigore Moisil, părintele informaticii românești. Întrebat fiind cum e mai corect să se spună științei viitorului, viitorologie sau futurologie, Moisil a răspuns: având în vedere speranțele pe care și le pun românii în viitor, mai aproape de adevăr e futurologie 

Corupția își are protagoniștii și beneficiarii ei. Felul în care se poate promova corupția și beneficia de pe urma ei este prevăzut printre faptele incriminate de Codul Penal.

Iată, însă, că și lupta împotriva corupției își are protagoniștii și beneficiarii ei. Există actori ai societății noastre pentru care țelul nu este numai (sau nu atât) lupta, în sine, împotriva corupției, cât mai ales invocarea luptei împotriva corupției. Pentru acești zeloși luptători reducerea corupției reprezintă un pericol cel puțin la fel de mare precum corupția însăși, căci le anihilează din influență ori le restrânge oportunitățile de a obține resurse financiare. Printre astfel de protagoniști și beneficiari ai luptei împotriva corupției se numără instituții de stat care își sporesc, în acest fel, influența și predominanța asupra altor puteri ale statului, organizații neguvernamentale care colectează fonduri, jurnaliști care își alimentează prestigiul profesional, lideri politici sau partide care își întrețin suportul electoral cultivând ură și alimentând frustrări etc.etc. Se sparie gândul, vorba lui Miron Costin, ce s-ar întâmpla cu toți aceștia dacă s-ar reduce corupția, dacă românii despre ei înșiși ori europenii despre români și-ar lepăda obsesiile cum că suntem cei mai corupți de pe continent și dacă ne-am ocupa mai mult de prevenirea corupției decât de lupta aceasta cu surle și trâmbițe care nu face decât să hrănească ambiții și vanități. (more…)

Henri Coandă a conceput primul avion cu reacție din lume, în 1910, la vârsta de numai 26 de ani. A fost una dintre marile figuri ale aviației mondiale și, probabil, unul dintre puținii savanți români care au călătorit în Tibet. Toată viața l-a urmărit „mirajul vântului”.

Revoluția anticomunistă din 1989 din Europa Centrală și de Est nu a fost atât o revoluție, cât o contrarevoluție. Ea a marcat eșecul Revoluției din 1789. Experiența celor două sute de ani a arătat că oamenii nu pot fi egali și liberi în același timp.

 În filmulețul următor veți găsi (începând cu secunda 52) o imagine unică, de numai trei secunde: George Enescu și Constantin Brâncuși, doi giganți ai culturii românești și universale, stând de vorbă la Paris, în 1947. Trupurile lor se află înmormântate departe de casă, dar sufletele lor sunt convins că s-au întors aici, cu noi, și le rugăm să ne însuflețească cu harul lor…

Privim cu toată seriozitatea prognozele FMI și sper că și FMI le privește cu aceeași seriozitate. Și nu mă îndoiesc de asta, privind, pe de o parte, știrile zilei, iar pe de alta recitind unele din proiecțiile realizate de FMI.

Îmi amintesc că în anul 2008, anul dinaintea crizei, FMI dădea ca prognoză pentru anul 2009 o creștere de 5,4% a produsului intern brut al României. Chiar și în anul 2009, după ce criza izbucnise, FMI se încăpățâna să dea pentru PIB-ul României o creștere de 2%. Până la urmă PIB a scăzut cu peste 7%, ceea ce înseamnă că FMI și-a greșit prognoza pe 2009, elaborată chiar în 2009, cu aproape 10% din PIB!!! (more…)