“Principalul subiect  al acestei conferințe de presă este acela de a da, din partea Uniunii  Social-Liberale, mesajul răspicat că noi vom continua, prin toate procedurile  legale, acțiunea de a reprezenta voința celor peste 8 milioane de români care au  votat la referendumul din 29 iulie, din care aproape 7 milioane și jumătate  și-au exprimat clar voința de a-l demite pe Traian Băsescu.

Așadar, suntem în continuare implicați total  în această acțiune politică și românii care au votat pentru demiterea lui Traian  Băsescu trebuie să știe că noi continuăm acțiunea de a-i reprezenta, astfel  încât rezultatele finale ale referendumului să reflecte voința lor de o copleșitoare majoritate. Și exprimarea acestei voințe spune răspicat că Traian Băsescu trebuie să plece acasă.

Orice tentantivă de a justifica acest rezultat prin ipotetica voință a celor absenți este, în opinia noastră, doar o încercare disperată de a motiva o înfrângere. Această umilitoare biruință pe care o clamează cu tupeu susținătorii președintelui suspendat este doar un mod disperat de a justifica o înfrângere cu totul umilitoare.

Avem, de asemenea, un mesaj către partenerii noștri europeni. Se observă acum foarte limpede că propaganda deșănțată, declanșată acum câteva săptămâni privind realitățile politice românești se bazau pe neadevăruri și pe calomnierea propriei țări. Ipoteza unei lovituri de stat a  fost, practic, ridiculizată, decât dacă încercăm să considerăm, ofensând o  întreagă națiune, că lovitura de stat a fost organizată de Parlament și susținută de majoritatea copleșitoare a românilor.

De asemenea, toată propaganda privind fraudarea alegerilor este, la rândul ei, dezavuată de realități. Și în al treilea rând, asigurăm pe toți partenerii noștri europeni, pe toți partenerii noștri din întreaga lume, că Uniunea Social-Liberală dorește rezolvarea crizei politice din România și soluționarea chestiunii referendumului pe baze legale și prin respectarea atribuțiilor tuturor instituțiilor statului român. Așadar, mesajul pe care îl transmitem este un mesaj în spiritul european, cu respectarea principiilor fundamentale ale democrației și ale statului de drept.

Iar în spiritul acestor lucruri, dezavuăm  categoric strategia fricii, amenințărilor, intimidării pe care Traian Băsescu,  în ultima vreme, le răspândește. Această strategie menită să intimideze  instituțiile care sunt menite să soluționeze criza politică și să dea o soluție  referendumului din 29 iulie vine de fapt din teama lui Traian Băsescu și a  susținătorilor săi privind validarea referendumului și demiterea președintelui  suspendat. Această atitudine arată limpede că Traian Băsescu nu a învățat nimic  din experiența ultimelor luni, nu a învățat nimic din blamul popular pe care l-a primit în 29 iulie și că el însuși compromite pentru viitor posibilitatea  oricărei coabitări instituționale și a reintrării în normalitate.

Aș vrea acum să fac o referire cu privire la  modul în care Curtea Constituțională, în opinia USL, ar trebui să-și întemeieze  decizia, pe care cu siguranță o lăsăm la latitudinea demnității funcției de  judecător și a demnității instituției Curții Constituționale.

Noi socotim că o decizie trebuie luată în  corespondență cu realitățile societății românești. Curtea Constituțională  trebuie să-și dea decizia cu referire la cvorumul indicat de lege, în condițiile  în care acest cvorum trebuie să armonizeze datele INS, datele pe care le deține  MAI privind persoanele care și-au pierdut temporar dreptul de vot din cauza  expirării buletinelor care nu au fost reînnoite; de asemenea, de acord cu  deciziile instanțelor judecătorești privind pierderea capacității de vot pentru  diferite categorii de persoane, fie că e vorba de persoane care au pierdut  dreptul de a vota în urma unei sentințe judecătorești derivând din aplicarea  Codului Penal, fie că este vorba de persoane care nu au capacitatea acestui  exercițiu de voință.

Curtea Constituțională trebuie să-și dea  decizia abia după ce armonizează toate aceste informații. Orice decizie care  s-ar da în baza unei Românii ipotetice, în baza unei Românii statistice, care nu  este în concordanță cu România reală, ar putea să ducă la o concluzie riscantă pentru societatea românească, în care România reală să nu se simtă reprezentantă  prin datele care întemeiază această decizie.

Noi spunem că decizia Curții Constituționale  și procedurile pe care le va urma Parlamentul pentru aplicarea acestei decizii  trebuie să ducă, pe de o parte, la o soluție juridică privind referendumul, dar  pe de altă parte trebuie să ofere auspicii favorabile pentru încheierea crizei  politice din România.

Orice soluție care nu pune de acord România  statistică și România reală și care se bazează pe un cvorum excesiv, ipotetic,  nu ar face decât să adâncească apoi criza politică, să ducă la o stare de  ilegitimitate cronică pentru unele instituții ale statului, în primul rând  pentru instituția prezidențială, și să tensioneze opinia publică.

Poate că mă veți întreba de ce abia acum pun  în discuție datele INS, datele MAI și pe cele ale instanțelor judecătorești. Și  eu vă spun că acum nu este târziu. Câtă vreme Curtea Constituțională nu și-a dat  încă verdictul, evaluarea tuturor acestor date și armonizarea lor trebuie  făcute. Dacă aș fi spus aceste lucruri  după verdictul  CCR, ați fi putut, pe bună dreptate, să îmi reproșați că e târziu. Astăzi, însă,  nu este târziu și apelul pe care îl facem noi către judecătorii Curții  Constituționale, cu tot respectul pentru această instituție, este aceea de a-și  fundamenta decizia pe România reală. Iar România reală este cea care este  reflectată de actele  oficiale ale instituțiilor care dimensionează  capacitatea de vot a românilor și evaluează numărul real al românilor care  votează.

Eu vă mulțumesc și aștept întrebările  dumneavoastră.”

Întrebări din partea  reprezentanților mass-media

Jurnalist: De ce nu a fost  organizat referendumul fiind luată în considerare România reală?

Varujan Vosganian: V-am  dat răspunsul la această întrebare. Recensământul, pentru a putea fi desfășurat  în condiții de legalitate, era necesar ca listele finale, datele secțiilor de  votare să corespundă votului exprimat de cetățenii care au venit să voteze.  Deci, din perspectiva legalității referendumului, listele au oferit această  posibilitate. Acum este vorba de a o decizie de validare. În ce privește  procedura de organizare a referendumului, cvorumul era o chestiune de natură  tehnică. La decizia Curții Constituționale, cvorumul este un reper fundamental.  De aceea, instituția care trebuie să pună de acord România reală cu România  statistică în momentul în care decide este Curtea Constituțională. Indiferent de  mărimea cvorumului, indiferent de relația dintre România reală și România  statistică numărul votanților a fost de 8.300.000, din care 7.400.000 au spus  DA. Acestea sunt rezultatele referendumului. Însă modul în care referendumul se  clasează ca referendum validat sau invalidat obligă la suprapunerea până la  identificare între România statistică și România reală. De aceea, v-am spus că  declarația mea de astăzi este oportună, pentru că ea oferă suficient timp Curții  Constituționale de a face acest lucru.

Jurnalist: Dacă lucrurile  erau clarificate dinainte și nu mai exista problema cu 50 plus unu din 18  milioane atunci ….

Varujan Vosganian: Am să  vă dau aici un răspuns pe care eu îl socotesc corect din punct de vedere  instituțional. Eu reprezint aici Uniunea Social-Liberală și vorbesc în numele  unor partide politice care s-au angajat într-un uriaș demers politic de a oferi  românilor șansa de a-și spune punctul de vedere în legătură cu prestația  președintelui Traian Băsescu. Dumneavoastră îmi puneți o întrebare care ține de  tehnicitatea actului de guvernare. Probabil că cei de la Ministerul de Interne  vă vor spune dacă în perioada actualului mandat guvernamental au avut sau nu  timpul, dacă au avut această preocupare și dacă dispun de datele pe care să le  poată oferi Curții Constituționale.

Jurnalist: Se impune o  analiză la nivelul USL a rezultatului referendumului?

Varujan Vosganian: Există  câțiva colegi de-ai noștri care au asumat rezultatele referendumului, știți  probabil că primele declarații pe care le-am făcut au fost legate de faptul că  populația României s-a mobilizat în mare măsură pentru acest vot. Dacă socotim  că persoanele care nu au venit, urmând un boicot, au fost și ele implicate  politic în acțiunea referendumului, putem socoti că persoanele care au  participat, fie că au venit și au votat, fie că au refuzat prin boicot,  constituie un număr foarte mare dintre cetățenii României. Pentru că nu putem  socoti ca persoanele care au boicotat se numără printre absenți. Absenții sunt  cei care în mod tradițional nu votează și aceștia sunt circa o treime dintre  români, care nu au votat niciodată la alegeri, după 1990 și este în opinia mea  imoral să pui asupra celor care nu au votat niciodată marca unei anumite  opțiuni. Există și persoane care nu au venit pentru că nu erau hotărâte cum să  voteze, iar persoanele care au fost implicate, fie în sensul că au venit, fie în  sensul că au urmat un ordin politic sunt de aproape 60%, ceea ce, în opinia mea,  în România reală, ne duc la un procent impresionant, care nu a fost niciodată  atins în România după 1989.

În același timp însă, nu putem să nu asumăm  faptul că există județe cu o largă reprezentativitate pentru Uniunea Social  Liberală, de la care noi așteptam mai mult. Iar gestul lui Cristian Adomniței este un gest de onoare, pe care noi îl respectăm. Cu siguranță că domnul  Adomniței rămâne în continuare unul din liderii Partidului Național Liberal, un  om cu mari resurse, în care Partidul Național Liberal își pune mari speranțe, a  fost însă un exemplu de onoare pe care el l-a dat. E drept că Moldova a avut o  contribuție importantă, în același timp socotesc eu, că Moldova avea resurse mai  mari pentru a contribui cu votanți la acest referendum.

Jurnalist: Vor urma și  alte demisii?

Varujan Vosganian: Eu nu  vreau acum și nici nu am toate datele necesare pentru a face acest lucru, deci  nu vreau să fac acum un rechizitoriu, cu atât mai mult cu cât nu vreau să se  lase sentimentul că acești lideri politici au demisionat pentru că socotesc că  referendumul este o înfrângere pentru USL, pentru că nu este. Gestul lor este un  gest înăuntrul PNL; nu este un gest înăuntrul al USL, care în acest fel își  asumă un eșec pentru că pentru USL susținerea pe care a avut-o demersul său  politic este cu mult mai mare decât numărul voturilor obținute și este un  element încurajator pentru șansele noastre în alegerile parlamentare.

A fost doar un gest înăuntrul PNL, pe care noi  l-am acceptat ca atare, dar pe care urmează să îl validăm în structurile noastre  interne de partid. Înțeleg că există și colegi de-ai noștri, cum este  președintele Consiliului Județean Botoșani, la Botoșani rezultatele au fost bune  pe ansamblu, dar dânsul dorește să facă evaluare pe fiecare organizație și eu  cred că este un demers salutar, care trebuie făcut și de către PNL, PSD și PC în  întreaga țară. O analiză trebuie făcută și, de asemenea, cred eu, după validarea  referendumului atât Guvernul, cât și USL trebuie să prezinte și un proiect pe  termen scurt până la alegerile parlamentare, care să includă și relația  instituțională cu celelalte structuri fundamentale ale statului.

Jurnalist: Credeți că se  impune și o analiză la nivelul Ministerului de Interne?

Varujan Vosganian: Eu nu  doresc să extind declarațiile mele și la prestația unora dintre membrii  Guvernului, respect poziția lui Victor Ponta în calitate de prim-ministru și  sunt convins că el va răspunde tuturor acestor întrebări, făcând la rândul său o  evaluare înăuntrul Cabinetului.

Jurnalist: Cum vedeți  declarația președintelui Băsescu, care a spus că și-a schimbat strategia după ce  președintele interimar a promulgat legea referendumului?

Varujan Vosganian: Nu aș  putea să spun despre strategia de campanie a președintelui decât că ea este în  tonul declarațiilor sale și comportamentului său politic dintotdeauna. Un  comportament politic imprevizibil, lipsit de calitatea cuvântului dat și  călăuzindu-se, în mod conjunctural, doar pe opțiuni de moment, opțiuni de sondaj  sau care să-l pună temporar într-o lumină favorabilă.

Că strategia asta a fost greșită o dovedesc  rezultatele referendumului, singura acțiune care a avut un rezultat concret a  fost boicotul, care însă pune sub semnul îndoielii modul în care președintele  suspendat înțelege faptul că un președinte trebuie să fie un exemplu de conduită  politică pentru cetățenii români.

Observați că toți ceilalți lideri politici,  toate marile personalități, mergând chiar până la patriarhul României, și-au  exercitat dreptul de vot, iar președintele nu a făcut-o. Că nu a făcut-o din  motive anecdotice, supărat pe cineva care a votat într-un anumit fel, că nu a  făcut-o din frică, socotind că dacă el se va duce la vot unii dintre  susținătorii săi vor pune la îndoială sinceritatea boicotului, asta este o  chestiune de natură personală care însă nu dezvinovățește pentru această  incapacitate de a oferi un model de conduită românilor.

Niciodată, mai mult decât în perioada  campaniei pentru referendum, Traian Băsescu nu a încălcat spiritul prin care  trebuie să se exprime președintele unei țări. Dacă, prin absurd, nu ar fi fost  suficiente motive pentru demiterea sa, această campanie pentru referendum le-a  oferit, din păcate, cu prisosință.

Jurnalist: Se desfășoară  în aceste momente la Guvern o ședință a liderilor USL?

Varujan Vosganian: Dacă  era o ședință la nivelul liderilor USL, eu nu eram acum aici. Nu cunosc să fie  așa ceva, cu atât mai mult cu cât, până cel puțin acum câteva minute, unii  dintre liderii USL erau în discuții cu mine pentru a stabili punctajul acestei  conferințe de presă, deci nu aveau această calitate a ubicuității, nu mergem noi  cu triumfalismul până acolo.

Observați deosebirea de mesaj, mesajul USL,  deși votul a fost copleșitor în favoarea opțiunii noastre, nu este un mesaj  triumfalist, este un mesaj responsabil, noi dorim o soluție care să nu vicieze  instituțiile statului, să nu caute să le compromită, să nu le intimideze, să nu  le șantajeze, ci dimpotrivă, să le credibilizeze și să le  consolideze.

Jurnalist: Ce comentarii  puteți face în legătură cu această discuție legată de intenția lui Crin  Antonescu de a demisiona dacă Traian Băsescu revine la Cotroceni?

Varujan Vosganian: În  legătură cu asta am două răspunsuri, unul care ține de decizia în sine și altul  care ține de momentul în care ne aflăm astăzi. Momentul în care ne aflăm astăzi  ne spune că discuția privind o eventuală decizie a lui Crin Antonescu este  prematură, pentru că o astfel de decizie nu poate fi luată sau supusă propriei  conștiințe, decât după soluționarea finală a acestei crize politice, mă refer  exclusiv la referendum, pentru că e posibil ca ecouri ale crizei politice să mai  dăinuie după soluționarea acestui referendum. Deci, în acest moment, orice  răspuns, orice comentariu este prematur.

În legătură cu chestiunea de fond, ea este de  natură strict personală. Ea a fost de natură personală în momentul în care  domnul Antonescu a făcut această declarație. Ea nu a fost rezultatul unei  consultări în PNL și a unei decizii statutare în PNL. A fost o decizie  personală, marcată de curaj și de sentimentul onoarei, menită să ridice miza  acestei dezbateri naționale.

Așa cum a fost o decizie personală în acel  moment, cred eu că trebuie să rămână o decizie personală și la sfârșit. Noi,  colegii săi din PNL, nu-l vom influența în nici un fel în această decizie, dar  noi sperăm, firește, ca ea să nu mai fie de actualitate după soluționarea  referendumului prin validare.

Jurnalist: Ați spus că  decizia Curții, dar și procedurile Parlamentului, ar trebui să ducă la  încheierea crizei. Parlamentul poate să facă mai mult decât să ia act de decizia   Curții privind validarea referendumului?

Varujan Vosganian: În  acest moment, mi-e greu să răspund la această întrebare dintr-un motiv precis:  nu știm cum va arăta decizia Curții Constituționale. Știm atât, că cele două  instituții fundamentale ale democrației, Curtea Constituțională și Parlamentul,  trebuie să dea o soluție finală chestiunii referendumului. Însă, cât anume din  responsabilitatea acestei soluții va fi asumată de Curtea Constituțională și  câtă va trebui completată de Parlament, rămâne să aflăm.

De aceea nu vă pot da un răspuns acum la  această întrebare.

Jurnalist: Deci ar putea  avea Parlamentul și alte pârghii dacă Curtea decide că referendumul e  valid?

Varujan Vosganian: Pot  doar să vă spun atât, câtă vreme nu am avut o discuție la nivelul grupurilor  parlamentare pe acest subiect, că, până în clipa de față, nici eu și nici  colegii mei din conducerea grupurilor parlamentare ale USL nu am pus în discuție  negarea unei decizii a Curții Constituționale, răstălmăcirea ei și schimbarea ei  în Parlament.

Așadar, nu am luat în discuție ca Parlamentul  să reia chestiunea validării, dacă la nivelul Curții Constituționale se dă o  decizie. Înțeleg că aceasta era întrebarea.

Jurnalist: Ce înseamnă  exact formularea Parlamentul decide calea de urmat?

Varujan Vosganian:
Referendumul trebuie să dea câteva răspunsuri: 1. Dacă referendumul este valid  sau nu. 2. În situația în care este valid, președintele este demis. În situația  în care nu este valid, care sunt procedurile prin care președintele suspendat se  reîntoarce la Palatul Cotroceni. Dintre acestea, o parte sunt în  responsabilitatea integrală a Curții Constituționale. Altele vor fi decise de  Parlament.

Jurnalist: Tehnic, ce  trebuie sa facă judecătorii CCR, să ceara date de la MAI?

Varujan Vosganian: Tehnic,  Curtea Constituțională, în clipa în care dă soluția, trebuie să dea această  soluție având ca reper cvorumul. Curtea Constituțională trebuie să se  încredințeze pe ea însăși și să încredințeze poporul român că, în momentul în  care a stabilit cvorumul, a luat în calcul toate informațiile care să ducă la
stabilirea unui cvorum real.

E drept că avem câteva date inițiale ale  Ministerului de Interne. Avem însă după aceea date suplimentare care necesită o  reevaluare.

Jurnalist: Și dacă cere  aceste date…

Varujan Vosganian: Curtea  Constituțională, cum spuneam, trebuie să aibă ca reper un cvorum care să  reflecte România reală. Dacă ne va ruga Curtea Constituțională să o sprijinim, o  facem. Dacă nu ne va ruga, n-o vom face.

În ultima vreme, orice opțiune manifestată de  cineva de la USL este imediat catalogată drept intimidare, drept șantaj, de  aceea vreau să fiu foarte rezervat în această privință. Recomandarea pe care o  fac este doar menită să aibă o consecință benefică pentru români, în sensul că  să fie o decizie convingătoare, nu doar o decizie legală. Aș vrea ca această  criză politică să ne învețe să punem alături legalitatea, legitimitatea și  normalitatea.

Jurnalist: USL va pune la  dispoziția Curții Constituționale aceste cifre sau doar Curtea …?

Varujan Vosganian: Noi vom  pune la dispoziția Curții Constituționale orice informații și vom oferi Curții  Constituționale orice susținere legală pe care ne-o va cere. Mă refer, firește,  nu la partide, ci mă refer la instituțiile statului în care USL, prin  reprezentații săi, este implicat.

Jurnalist: Referitor la  documentul la care lucrează juriștii USL, la ce va face referire?

Varujan Vosganian: Din  ceea ce v-am spus eu acum, dumneavoastră puteți trage concluzia că eu, în linii  mari, am acoperit mai toată tematica inclusă în documentele pe care USL sau  grupurile noastre parlamentare le pot înainte Curții Constituționale. Deci ele  sunt incluse în tematica pe care v-am prezentat-o, atât în ceea ce privește  dimensiunea statistică versus dimensiunea reală, atât în ceea ce privește  calitatea constituțională a instigării românilor să nu meargă la vot, pentru că  aici e vorba de instigare, nu de recomandare, atât în ceea ce privește  condițiile generale de legalitate. Deci, tot ce v-am spus eu acoperă tematica  documentelor noastre.

Jurnalist: Când va fi  transmis acest document?

Varujan Vosganian:
Transmiterea acestui document se va face în concordanță cu modul în care Curtea  Constituțională își va stabili propriile proceduri. Adică documentele noastre  vor fi înainte în timpul oportun ca să nu fie decăzute din termen.

Eu vă mulțumesc foarte mult! Îmi manifest  speranța că nu v-am dezamăgit.

This entry was posted on marți, iulie 31st, 2012 at 2:58 pm and is filed under Economie. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Both comments and pings are currently closed.