Iată ce spune Declaraţia Drepturilor Omului. în articolul 21:
- Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii sale, direct, fie prin reprezentanti liber alesi.
- Orice persoana are dreptul de acces egal la functiile publice din tara sa.
- Vointa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat; aceasta vointa trebuie sa fie exprimata prin alegeri nefalsificate, care sa aiba loc periodic prin sufragiu universal, egal si exprimat prin vot secret sau urmând o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului.
Cu alte cuvinte, voinţa poporului se exprimă prin vot, nu prin absenteism. Introducerea unui cvorum care face ca vointa poporului sa fie exprimată prin cei care absentează şi nu prin cei care votează încalcă această Cartă fundamentală şi care este la baza tuturor Constituţiilor democratice care i-au urmat.
Iată, în continuare, proiectele de Hotărâre supuse de prietenul meu, senatorul Ioan Ghişe, spre dezbatere Parlamentului României şi neacceptate:
EXPUNERE DE MOTIVE
pentru proiectele de HOTARARE ale Parlamentului privind rezultatul referendumului pentru demiterea preşedintelui României suspendat, dl Trăian Băsescu, din data de 29.07.2012
În conformitate cu prevederile art. 3 din Hotărârea nr. 34/2012 a Parlamentului, plenul Camerelor reunite are obligaţia să se pronunţe cu privire la procedurile care trebuie urmate pentru finalizarea referendumului din data de 29.07.2012.
În aceste condiţii trebuie să se analizeze motivaţiile şi dispozitivul Hotărârii nr. 6/2012 a Curţii Constituţionale.
Din cuprinsul şi în special, din dispozitivul Hotărârii nr. 6/2012 al Curţii Constituţionale reiese faptul că judecătorii Curţii Constituţionale AU
ÎNCĂLCAT, ( CU PREMEDITARE SAU din neglijenta), PREVEDERILE CONSTITUŢIONALE ale art. 146, litera ‘ i “, astfel:
- 1. respectivele prevederi impun Curţii Constituţionale să:
a) „vegheze la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului”,
b) „confirme rezultatele acestuia.”;
1.1. ceea ce înseamnă că, în conformitate cu prima Teză a lit. i) din art. 146, Curtea Constituţională are obligaţia să urmărească şi să sesizeze (autorităţilor competente) orice situaţie care ar duce la încălcări constituţionale, ştiind că prin proceduri se înţeleg: normele juridice de natura legislativă şi guvernamentală.
În consecinţă, judecătorii Curţii trebuiau să verifice şi să ceară revenirea în limitele constituţionale ale respectivelor norme (exemplu: Legea nr. 3/2000) şi nu modul cum se aplică legea sau Hotărârile de guvern date pentru organizarea executării legii.
De aceste proceduri „se ocupă” Biroul Electoral Central;
1.2. iar a doua Teză a lit. i) din art. 146, obligă Curtea Constituţională să respecte REZULTATELE REFERENDUMULUI COMUNICATE DE B.E.C., ceea ce judecătorii Curţii l-au confirmat la pct. 2 al dispozitivul Hotărârii nr. 6/2012.
Dacă prima Teză a literei i) a articolului supus discuţiei nu a fost respectată, în sensul că judecătorii Curţii nu au verificat şi explicat dacă prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind obligativitatea venirii la vot a jumătate plus unu din numărul de cetăţeni înscrişi în listele de listele electorale permanente SUNT SAU NU CONSTIŢIONALE, in schimb a doua Teză a fost respectată de judecătorii Curţii Constituţionale.
- 2. Prevederile constituţionale nu le permit judecătorilor Curţii Constituţionale să se pronunţe cu privire la:
a). valabilitatea sau nevalabilitatea Referendumului
b). când îi încetează mandatul de preşedinte interimar dlui Crin Antonescu
c). când preşedintele suspendat revine în funcţia de preşedinte al României.
Cu toate acestea, în Hotărârea nr. 6/2012, încălcând prevederile constituţionale, judecătorii Curţii şi-au permis:
2.1. să introducă, la pct. 3 al dispozitivului hotărârii, faptul că judecătorii Curţii „constată că la referendum nu au participat jumătate plus unu din numărul de persoane înscrise în listele de listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil conform art. 5 alin. (2) din Legea. Nr. 3/2000”, constatare ce ţine de legalitate si nu de constituţionalitate, situaţie/acţiune incompatibile
cu atribuţiile constituţionale pe care le are Curtea Constituţională.
2.2. să introducă, la pct. 4 al dispozitivului hotărârii, faptul că judecătorii Curţii „La data publicării prezentei hotărâri în M.O., încetează interimatul dlui Crin Antonescu în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României”, cât timp, la pct. 3 al dispozitivului hotărârii Curţii, se consemnează că referendumul este invalidat, ceea ce pune în imposibilitate vreo persoană sau autoritate să afirme că rezultatul referendumului este negativ.
2.3. să introducă, după pct. 5 al dispozitivului hotărârii, faptul că judecătorii Curţii invocă faptul că „De la data publicării prezentei hotărâri în M.O., dl Trăian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor constituţionale şi legale de Preşedinte al României”, cât timp, la pct. 3 al dispozitivului hotărârii Curţii, se consemnează că referendumul este invalidat, ceea ce pune în imposibilitate vreo persoană sau autoritate să afirme sau să scrie că rezultatul referendumului este negativ.
2.4. să introducă, după pct. 5 al dispozitivului hotărârii, faptul că judecătorii Curţii invocă faptul că „Hotărârea definitiv şi general obligatorie şi se publică în monitorul Oficial”, prevedere neconstituţională, deoarece prevederile art. 147 alin. (4) impun doar Decizilor Curţii să fie ”general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”.
În situaţia prezentată ar reieşi faptul că dispozitivul Hotărârii nr. 6/2012 da de Curtea Constituţională are putere doar pentru viitor, NU PENTRU REFERENDUMUL DIN 29.07.2012.
- 3. Prevederile constituţionale nu le permit judecătorilor Curţii Constituţionale să se pronunţe cu privire la:
a). valabilitatea sau nevalabilitatea Referendumului
b). încetarea mandatului de preşedinte interimar al dlui Crin Antonescu
c). încetarea suspendării dlui Trăian Băsescu
d). Constatarea legalităţii procedurilor de organizare şi desfăşurare a referendumului, deoarece, chiar din titlul hotărârii nr. 6/2012, Curtea susţine că hotărârea se referă la doar la „respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României, Trăian Băsescu, şi la confirmarea rezultatului acestuia”, ceea ce dispozitizul respectivei hotărâri le-a excedat, in mod neconstituţional.
Deoarece judecătorii Curţii Constituţionale nu s-au aplecat constituţional asupra procedurilor existente în Legea nr. 3/2000, concret, prevederile art. 5 alin. (2) din lege privind pragul de participare, neexistent în Constituţie, a creat un “incidentul dirimant“ dintre două articole ale legii, respectiv art. 5,alin(2) si art.10.
Parlamentul, organul reprezentativ suprem al poporului suveran roman, este obligat să ia act de această situaţie şi să se pronunţe.
Faţă de cele mai sus menţionate vă propun următoarele proiecte de Hotărâri ale Parlamentului privind rezultatul referendumului pentru demiterea preşedintelui României suspendat, dl Trăian Băsescu, din data de 29.07.2012,
Proiectul I
HOTĂRÂREA PARLAMENTULUI
privind
rezultatul referendumului pentru demiterea preşedintelui României suspendat, dl Trăian Băsescu, din data de 29.07.2012,
În conformitate cu prevederile art. 3 din Hotărârea nr. 34/2012 a Parlamentului, plenul Camerelor Parlamentului, reunite în şedinţă comună, aprobă:
Art. 1. Hotărârea nr. 6/2012 a Curţii constituţionale referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României, Trăian Băsescu, şi la confirmarea rezultatului acestuia va fi retrimisă la Curtea Constituţională pentru a se pronunţa doar cu privire la modul în care a vegheat la respectarea procedurilor pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.
27 august 2012
Initiator Ioan Ghise, senator liberal de Brasov
Proiectul II
HOTĂRÂREA PARLAMENTULUI
privind
rezultatul referendumului pentru demiterea preşedintelui României suspendat, dl Trăian Băsescu, din data de 29.07.2012,
În conformitate cu prevederile art. 3 din Hotărârea nr. 34/2012 a Parlamentului, plenul Camerelor Parlamentului, reunite în şedinţă comună,
aprobă:
Art. 1. Parlamentul României ia act şi constată cu privire la faptul că prevederile existente la pct. 1. şi 2. din dispozitivul Hotărârii nr. 6/2012 a Curţii constituţionale referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României, Trăian Băsescu, şi la confirmarea rezultatului acestuia îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 146 lit. i) din Constituţia României.
Art. 2. Parlamentul României constată că prevederile de la pct. 3., 4. şi 5. din dispozitivul Hotărârii nr. 6/2012 a Curţii constituţionale referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României, Trăian Băsescu, şi la confirmarea rezultatului acestuia nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 146 lit. i) din Constituţia României.
Art. 3. Parlamentul României constată că preşedintele României, Trăian Băsescu, este demis conform prevederilor art. 95 alin. (3) din Constituţia României.
Art. 4. Parlamentul României constată că functia de presedinte al Romaniei este vacantă, potrivit art.97, alin 1 din Constitutia Romaniei.
Art. 5. In termen de 3 luni, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou presdinte, potrivit art. 97, alin(2) din Constitutia Romaniei.
Art. 6 – Prezenta Hotarare se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
27 august 2012 Initiator – Ioan Ghise, senator liberal de Brasov
Anexa I – Analiza juridica si politica
In temeiul art. 3 din Hotararea nr. 34 din 6 iulie 2012 a Parlamentului trebuie ca Parlamentul sa decida procedura de urmat.
PERSPECTIVA POLITICO-JURIDICA
Conform Constitutiei Romaniei, suveranitatea apartine poporului roman si ea se exercita prin referendum si prin organe reprezentative alese(art. 2, alin.(1)).
Nici un grup si nici o persoana NU pot exercita suveranitatea in nume propriu(art.2, alin.(2).
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii( art.61, alin.(1)).
Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei( art. 142) si este este unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania( art. 1 din legea 47/1992 de organizare si functionare a CCR).
Curtea Constitutionala NU poate substitui suveranitatea poporului exercitata prin referendum si nici NU o poate anula prin invalidare.
Privind referendumul pentru demiterea presedintelui Romaniei, CCR “ vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia “(art. 146 litera “i” din Constitutie).
Sintagma “ vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului “ se refera la faza anterioara referendumului, adica NU “ dupa referendum .
Sintagma “ confirma rezultatele referendumului “ se refera la rezultatele oferite CCR de catre Biroul Electoral Central.
Biroul Electoral Central analizeaza si decide privind conditiile de legalitate in care se desfasoara referendumul si transmite Hotararea sa privind rezultatele referendumului catre CCR.
CCR confirma rezultatele transmite de catre BEC si atentie !, NU le anuleaza.
Biroul Electoral Central prin Hotararea sa de aprobare a Procesului verbal privind rezultale referendumului a stabilit ca referendumul din 29 iulie 2012 s-a desfasurat LEGAL.
In cadrul controlului de constitutionalitate, CCR ar fi trebuit sa constate anterior referendumului daca pragul de prezenta, cvorum (prevazut la art. 5alin.(2) din legea 3 din 2000 a referendumului este constitutional sau nu).
Prin Decizia nr. 738 din 2012, CCR a decis ca art, 10 din legea 3 din 2000 a referendumului este constitutional.
Acest articol 10 prevede: “ Demiterea presdintelui Romaniei este aprobata cu majoritatea voturilor valabil exprimate de catre cetatenii care au participat la referendum”.
Deducem ca majoritatea cetatenilor care NU au participat la referendum NU pot contribui la decizia privind demiterea presedintelui Romaniei.
Situatia creata de “ incidentul dirimant “ dintre cele doua articole ale legii nr. 3 din 2000, respectiv art. 5alin(2) si art.10, ar fi trebuit solutionata de catre CCR, anterior desfasurarii referendumului, conform prevederilor art. 146 litera “ i ‘ din Constitutie.
Deoarece CCR nu si-a indeplinit aceasta obligatie constitutionala, Parlamentul, in calitate de organ reprezentativ suprem al poporului roman suveran, este obligat sa decida procedura de urmat, conform art. 3 din Hotarea nr. 34 din 2012 a Parlamentului, pentru implinirea exercitarii suveranitatii poporului prin referendum.
Hotararea nr. 34 din 6 iulie 2012 a Parlamentului este constitutionala conform Decizei CCR.
Rezolvarea situatiei referendumului, ca urmare a contradictiei privind legalitatea, cauzata de hotarararea BEC privind rezultatele si apoi a Hotararii nr. 6 a CCR, se face prin solutionarea cauzei speciale prevazute in legea nr. 3 din 2000 a referendumului, la Capitolul II- Referendumul pentru demiterea presedintelui Romaniei, art. 10.
Acest articol a fost stabilit ca fiind constitutional prin Decizia nr. 738 din 12 iulie 2012 a CCR .
Implinirea suveranitatii poporului se realizeaza prin referendum si Parlament si NU poate fi “ invalidata “ prin Hotararea nr. 6 a CCR din 21 august 2012.
Asupra referendumului din 29 iulie 2012, Curtea Conctitutionala ar fi trebuit sa hotarasca in constatare din punct de vedere al constitutionalitatii si NU al legalitatii, deoarece CCR, NU este instanta de drept comun si NU se poate substitui ICCJ.
Suveranitatea poporului roman NU poate fi “ validata sau invalidata “ , “ suprimata sau suspendata “ de o decizie a 6(sase) persoane chiar daca sunt judecatori la CCR pentru ca “ nici un grup si nici o persoana un pot exercita suveranitatea in nume propriu(art. 2alin.(2) din Constitutie.
Intre popor si CCR, suveran este poporul si el exercita suveranitatea prin referendum si Parlament si NU se exercita suveranitatea poporului prin CCR.
Declaratia universala a drepturilor omului(DUDO), prin art. 21 precizeaza ca: “Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii sale, fie direct, fie prin reprezentanti liber alesi.
Orice persoana are dreptul de acces egal la functiile publice din tara sa.
Vointa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat; aceasta vointa trebuie sa fie exprimata prin alegeri nefalsificate, care sa aiba loc in mod periodic prin sufragiu universal, egal si exprimat prin vot secret sau urmind o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului” , am incheiat citatul.
Privind lipsa de cvorum la referendum cu referire la Constitutie:
1- art.2alin. (1) – suveranitatea poporului se exercita prin reprezentanti(Parlamentul) si prin REFERENDUM;
2- art2.alin(2) evidentiaza ca NU poate exista cvorum(prag) de participare deoarece, citam “ nici un grup sau persoana NU poate exercita suveranitatea in interes (nume) propriu
3- art.37 – dreptul de a vota este FUNDAMENTAL, fara restrictii de cvorum;
4- cetatenii un au prin Constitutie nici un fel de restrictii de cvorum;
5- art.90 – referendumul pentru demiterea presedintelui Romaniei un impune cvorum de participare;
6- art.151, alin(3) vorbeste de referendum fara cvorum;
7- art. 95, alin(3) face referire la demiterea presedintelui Romaniei fara a exista cvorum de participare;
8- art 142,alin(1) – CCR garanteaza suprematia Constitutiei;
9- art146 litera “i” vegheaza la RESPECTAREA PROCEDURII PENTRU organizarea si desfasurarea referendumului= inseamna ca CCR este
obligata sa urmareasca si sa atraga atentia cu privire la CONSTITUTIONALITATEA normelor juridice care reglementeaza modul in care
urmeaza sa se desfasoare referendumul;
10-
art. 147alin(4)- doar DECIZIILE CCR se publica in Monitorul Oficial si sunt de la data publicarii, general obligatorii, si au putere DOAR PENTRU VIITOR, atentie NU si hotararile CCR
CONCLUZIE : Constitutia NU pune nicaieri conditii de cvorum de participare pentru referendum in general si pentru demiterea presedintelui
tarii in special.
Ceea ce Constitutia garanteaza ca libertate, legea NU poate interzice !
Despre legea 47/1992 a CCR( de organizare si functionare a CCR)
1- art.1 – CCR este garantul suprematiei Constitutiei, alin(2) – CCR este unica autoritate de jurisdictie constitutionala din Romania;
2- art. 2, alin(3) CCR se pronunta numai asupra CONSTITUTIONALITATII actelor cu privire la care a fost sesizata, …,etc.;
3- art.11, alin(3) deciziile si hotararile CCR sunt geeral obligatorii si au putere NUMAI PENTRU VIITOR. Ca atare, HOTARAREA cu privare la
referendumul din 29 iulie 2012 este valabila numai pentru viitor, adica NU pentru trecutul zilei de 29 iulie 2012;
4- art. 47, alin(1) – Plenul CCR decide cu o majoritate de 2/3( 6 judecatori din 9) asupra valabilitatii referendumului din perspectiva CONSTITUTIONALITATII modului de organizare si desfasurare;
5- art. 46, alin(3) – CCR este obligata sa prezinte , la solicitarea CCR, informari asupra fazelor si pregatirilor de desfasurare a referendumului;
6- art.47 – CCR stabileste daca referendumul este valabil dar din perspectiva CONSTITUTIONALITATII( a se vedea art. 1 a legii 47/1992).
CONCLUZIE: conform legii 47/1992 de organizare si functionare a CCR, aceasta trebuie sa se pronunte asupra valabilitatii referendumului din perspectiva CONSTITUTIONALITATII si NU a valabilitatii referendumului din perspectiva legalitatii( a se vedea art. 1 din legea 47/1992 coroborat cu art.3 din Hotararea CCR din 21 august 2012 privind referendumul) din 29 iulie 2012).
CCR VEGHEAZA LA RESPECTAREA( din perspectiva constitutionalitatii si NU a legalitatii) PROCEDURII PENTRU ORGANIZAREA SI DESFASURAREA referendumului.
CCR este unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania.
CCR, NU este instanta de drept comun.
CCR NU poate stabili ce este sau un legal, substituindu-se ICCJ, uzurpand autoritatea puterii judecatoresti.
@VV
Bineinteles ca nu vreau sa deveniti un fel de “varcolaci” dar vreau sa deveniti mai mai puternici si mai smecheri ca “varcolacii”, ca altfel nu-i puteti dovedi.
Un exemplu: nu trebuie sa deveniti ca batausii de strada ci ca “boxeri profesionisti” capabili sa-i faca KO pe batausi oriunde sunteti atacati, fie pe strada fie in ring.
@ Tiberiu
Bine, Tibi K1.
Ca inginer, as interzice total sa se faca legi fara….. avizul inginerilor (accept si matematicienii). Lasand gluma, dar lucrand in minister, atata cultura a trebuir sa-mi formez. In primul rand sa verific ce zice legea. Nu am identificat in Constitutie nimic la Art 37.
NICI PE DEPARTE SA NU CREDETI CA NU VREAU DEMISIA PRESEDINTELUI, EST ESTRICT NECESARA. Dar in spiritul coerentei eu mereu am apelat la juristi sa ma lamureasca un aspect din alin (5) al Art.1. Obligatorie, este respectarea Constitutiei, care este suprema legii, dar si legea este obligatorie. Pana acuma nu m-a lamurit nimeni daca nerespectarea legii (obligatorie) este sau nu este un act anticonstitutional. PAREREA MEA ESTE CA DA.
Am sa expun logica de inginer prin care nu de putine ori am afirmat ca Presedintele (las de altfel) incalca constitutia cand spune ca desemeneaza un premier de la UN PARTID. Ca asa zice constitutia!. Eu pretind ca incalca Art.1, alin 5, din Constitutie pentru ca legea pentru alegeri recunoaste alianta electorala. In situatia in care in aceasta lege nu a fost declarata neconstitutionala o alianta electorala, automat presedintele (las intretimp) INCALCA CONSTITUTIE NEDESEMNAD CANDIDATUL ALIANTEI CASTIGATOARE.
Inainte de a reveni la subiectul referendumului, as mai mentiona tot pe logica inginereasca, ca dupa Constitutie trebuie pusa a doua lege importanta LEGEA 24/2000. Toate legile (ce sa mai vorbim de OUG-uri) care incalca aceasta Lege 24, ar trebuie sa fi trebuit sa fie declarate neconstitutionale pe baza Art1, alin 5. Doar 3 exemple. A fost un OUG care a anulat prevederea ca atunci cand Guvernul isi asuma o lege, ERA OBLIGATORIU STUDIUL DE IMPACT. De atunci Boc a mitraliat raspunderi una dupa alta. Al doilea exemplu, s-au taiat cei 25% (lasand la o parte ca Legea 118 fiinta in paralel cu Legea 330 contrar Legii 24) fara sa se arate impactul asupra Bugetului de Stat, asa cum cerea Legea 24. Ce sa mai zic prin cate Ordonate de Urgenta s-a intervenit in Legea Functionarului Public, ca al treilea exemplu. Ma rog, ca tot am pomenit Legea 24, al patrulea exemplu, aceasta lege are un articol care spune ca nu pot fi norme paralele si se face referire expresa in lege cand se trimite la o norma paralela. Legea referendumului NU FACEA NICI O REFERIRE la Legea 370 (exceptie ca daca se face un referendum se organizeaza in aceiasi sectie de votare.
Revenind la Referendum, si la fundamentare Hotararii Parlamentare, cred ca pe baza Art.1, alin 5, nu se poate considera ca aplicarea cvorumului prevazuta de Lege ar fi neconstitutionala. ESTE FOARTE IMPORTANTA SUBLINIREA DOMNULUI GHISE CA NU S-A PRONUNTAT CCR-ul. DAR SE VA PRONUNTA PENTRU VIITOR DIN PACATE. PROSTIA ACCEPTARII CVORUMULUI RAMANE. Nu uitati ca ceea ce chipurile s-a tratat cu Barosso, acceptarea cvorumului putea sa fie de interpretat ca a fost o greseala, DAR CA SA ACCEPTI CA NU IL SCHIMBI PE MORAR, CAND STI CA LEGEA IMPUNEA SCHIMBAREA LUI, asta este si protie, si cedare a independentei tarii. Ma scuzati dar asta este adevarul.
Pentru sustinerea ideii, PENTRU CA TOTUSI PARLAMENTUL ESTE REPREZENTANTUL SUVERANITATII POPORULUI, IN EGALA MASURA CU REFERENDUMUL, ACESTA INTR-ADEVAR TREBUIE SA-SI ASUME RISCUL. Cateva idei in plus:
Nu am vazut nici o referire la Art.20 cu referire la suprametia tratatelor internationale;
Pe de alta parte daca s-au acceptat pe lista electorala permanenta, de catre CCR nu de catre lege, atunci rezulta ca Referendumul nu a fost corect organizat pentru ca a fost ingradit dreptul la vot atata timp cat, ca exemplu, daca in Franta sa zicem ca sunt 600.000 de romani nu s-au asigurat macar 300 sectii de votare, adica 2000 de oameni, in 12 ore, sa voteze 2,7 oameni/minut;
RAMAN LA CELE DOUA PROPUNERI:
NEGOCIERI URGENTE ALE TUTUROR PARTIDELOR CARE AU VOTAT PENTRU REFERENDUM CA DOMNUL PRESEDINTE LAS SA-SI DEA DEMISIA (intre partide si pe urma cu Basescu). Trebuie sa se contientizeze faptul ca cea mai dulce razbunare AR FI SA NU MAI PARTICIPAM LA VOT. VISUL MEU PERSONAL AR FI 0 VOTURI PENTRU ALEGERILE EUROPENE;
PENTRU CA SA NU SE PIARDA SPERANTA DE VOT LA TOAMNA, este obligatoriu ca macar domnul Ponta si domnul Antonescu SA SPUNA ADEVARUL GOL GOLUT VIZAVI DE CEEA CE AU IMPUS BAROSSO, MERKEL, ETC; (Macar pe vremea lui Ceusescu cand poporul a platit datoriile externe ale Romaniei, AM DEVENIT PRORIETARI PE CEVA DIN INDUSTRIA AIA PROASTA, care ne-a dat totusi si niste bani pe actiunile respective ca dividente, acuma riscam ca FMI-ul, UE si WB sa ne ia si casele noastre. Exagerez evident, …., dar am fost si in Argentina anul trecut !?!?!??!)
Alaturi de domnul Ghise, o sa incerc sa-l contactez si personal, mai bine ne adunam macar 1000 de oameni, dispusi sa investeasca 300-400 Euro, 5 zile de CO, etc., ca sa manidfestam la Brussels pentru demiterea lui Barosso. MACAR NOI POPORUL SA ARATAM U.E. CA VREM SA NI SE RESPECTE MANDRIA NATIONALA, SUVERANITATEA VOTULUI, STATE DE DREPT SI DEMOCRATICE EGALE, ETC.
Nu cred ca este moral sa lasam cateva mii de oameni care au cutitul la os sa stea in Piata Universitatii. Nu cred ca este normal sa-l scoatem cu forta nici pe presedintele las din Palaltul Cotroceni (chit ca personal as avea motive deoarece mi-am petrecut copilaria in Palatul Cotroceni, era al nostru al pionerilor). Pe de alta parte daca s-ar vrea asa ceva mai eficient ar fi sa devina Elena Udrea premier, sau alt specimen asemanator.
PS. Cu aceasta ocazie am sesizat o sintagma prosteasca in Constitutie. La Art.115, alin (6) se face referire la “legile constitutionale”. POATE CA AR FI FOST CORECT LEGILE ORGANICE, caci constitutionale trebuie sa fie toate legile. Ma rog
@gelu, @eva
Ma bucur tare ca ati pus tunurile comentariilor pe serviciile astea bortoase. Nu stiu ce-ar trebui facut sau ce-am putea face sa punem presiune pe politicieni le mai subtieze si sa le regleze cumva activitatea. O petitie publica?
Mie mi se pare anormal ca in tara asta serviciile sa regleze chestiunile politice si sa manance bani de la buget ca sa ne asculte noua convorbirile. Suntem mai rau ca pe vremea lu ceasca.
@ adam
Exista controlul constituional al Parlamentului.
@VV
Teoretic, dar practic? Practic cred ca e invers.
Este evident ca intoarcerea lui Basescu la 3coceni nu are nici o baza legala in spate. A fost exact ceea ce presupuneam, o alba-neagra la care a participat CCR. Dar la care USLul si cei 7.5 milioane au fost victimele perfecte/fraierii perfecti.
Un referendum invalidat presupunea ca Basescu ramane suspendat, caci invalidat a fost referendumul de demitere nu starea lui de suspendare asupra careia CCR se pronuntase deja. Un referendum invalidat nu este egal cu un ref. validat cu NU(singura cale de intoarcere pt Basescu)
Ati avut toata puterea, premier(ordonanta de urgenta), guvern, parlament(constatarea starii de suspendat a lui Basescu), presedinte interimar(trebuia sa amane legea cu cvorumu’ cel putin pana pe 28-29, pt a evita boicutul) + 7.5milioane de voturi in spate.
Ce’ati reusit? Crin sa se opuna la inceput presiunilor externe (acela a fost momentul de varf care trebuia continuat prin ignorarea exteriorului pana la ref), cateva initiative parlamentare fara suport, o foarte slaba prestatie in a pregati opinia publica cu privire la rolul final al Parlamentului. Ati asteptat alba-neagra de la CCR desi stiati bine care ii este scopul.
Nu ati inteles ca daca vreti sa scapati de Basescu trebuie sa folositi armele pe care el le’a uzitat de fiecare data: armele legaliste. “Nu scrie nicaieri in Constitutie ca un ref invalidat inseamna ca ar fi validat cu NU. Noi nu putem incalca Legea!” si tot asa, timp de 52 de zile ati fi creat declicul necesar. Insa cel mult cu actiuni razlete ati stat pe loculm celui facut la buzunare la alba-neagra obligat finalmente sa constate: “Vai Domnule, dar nu e frumos ce faceti!”
Foarte slab.
@ Scrie opinia ta
Cred ca juristii USL ar fi trebuit sa fie mai activi.
a.ti gresit vam mai spus v.ti aceptat tot ce va comandat ue acm va va darama guvernul si vai sa vezi alegeri din dec.masluite de base
@ movilaieremia
De la ce computer scrii? Nu are liniuta de despartire?
Din ce am putut constata, Crin nu a avut suportul lui Ponta (implicit al PSD), PNLul in buna parte a fost dispus sa mearga pana la capat. Banuiesc ca in lipsa sustinerii lui Ponta(pt el Barosu’ a fost foarte corect cu Romania) Crin a trebuit sa accepte realitatea fara sa o poata spune pe nume din dorinta de a nu sparge USL.
Crin a gresit neprelungind legea cu cvorum(probabil si atunci Ponta a fost impotriva, speriat cu merkel si Barosu’), insa in rest nu a avut suficienta putere, era nevoie de Ponta (cu ordonantele de urgenta si sustinerea parlamentara) pentru a merge usor si neted pana la capat. Legalist.
Pentru mine personal Ponta intra rapid in categoria Dancu&Rus daca nu’i exclude rapid din PSD pe cei doi basisti de la Cluj.
Desi si la PNL sunt evident suficiente cartite, fata de Dancu&Rus, au ales sa mearga pe burta in campania referendumului, dar ca efect au contribuit in aceeasi masura asupra rezultatului.
Daca Crin a ajuns sa faca greseli e si pentru ca in PNL in jurul lui si pentru dorinta celor 7.5milioane nu sunt prea multi la vedere.
Tudor
N-am nimic cu Ghise, doar ca are tendinta cateodata de a deveni penibil. Si l-am vazut la tv in ultimele zile – isterie, isterie, isterie.
Si eu sunt mai intolerant de felul meu.
nu este defect mai multe semne nu mai am bani de reparat daca nu va convine mai ales ca sint trecut bine de 7o ani ma opresc
VV
Pai e simple, Maestre: Ghise a zis la tv ca-si face o miscare civica sau ceva de genul asta. Poate va vad membru fondator la un nou partid. :))