Oana Stancu: Invitat la „Exces de Putere” în această a două parte a emisiunii, doamnelor şi domnilor, ministrul Economiei, domnul Varujan Vosganian.
Bună seara! Bine aţi venit!
Varujan Vosganian: Bună seara!
Oana Stancu: Râdeam înainte de intrarea în emisie, nu aţi mai fost de pe 15 noiembrie la televizor?
Varujan Vosganian: Da, mi-am luat două luni sabatice. Prima lună, în noiembrie şi decembrie am fost în colegiu. Am un colegiu pe malul Prutului. Sunt 42 de comune, 200.000 de locuitori, dar cele mai sărace zone din România şi atunci am ramas acolo în colegiu, nu am mai venit în Bucureşti, iar după aceea nu am mai venit la televizor în primul rând pentru că nu ştiam cum se vor soluţiona negocierile guvernamentale, eram în fiecare zi ministru la altceva: de la Cultură până la Finanţe. Am trecut prin numeroase posturi guvernamentale în vreo 10 zile, iar după ce s-a stabilit portofoliul nu am avut hotârarea de Guvern care să stabilească atribuţiile.
Oana Stancu: Şi nici astăzi nu aveţi!
Varujan Vosganian: Şi atunci am spus că nu vin la televizor, numai ca între timp s-a hotărat ca până când se vor da noi atribuţii să fiu ministrul întregului minister, astfel încât m-am încumetat să vin în faţa dumneavoastră, respectând fireşte pe cei doi colegi ai mei, miniştri delegaţi cu domeniile ce li s-au oferit.
Oana Stancu: Păi vă daţi seama că mă pregăteam..
Adrian Ursu: Deci e sigur că nu o să fiţi ministrul excesului de putere instalată, că înţeleg că asta cu puterea instalată.. Energia nu o aveţi în portofoliu.
Varujan Vosganian: Zâmbeam când am văzut „Exces de Putere”, pentru că aparent eu sunt foarte potrivit pentru acest titlu, pentru că ministerele pe care le-am avut, au fost întotdeuana mari. Ministerul anterior eram cam cât Imperiul Britanic din secolul al IX-lea: ministerul Economiei şi Finanţelor, iar acum ministerul Economiei în întregul său este un minister de o dimensiune impresionantă şi sper ca şi prestaţia să fie pe măsură.
Oana Stancu: Domnule ministru, avem multe de discutat în acesta seară, de la chestiuni concrete care ţin de creşterea economică prognozată, la ce veţi face dacă e ca la Banca Mondială şi nu ca în programul de guvernare, dacă veţi tăia din nou din salariile oamenilor pe cale de consecinţă, dacă veţi lua măsuri de austeritate dacă nu vă iese această creştere, despre ce va fi scos la vânzare în România în perioada asta, despre precedentele Oltchim şi Cupru Min, despre Roşia Montană; sunt multe de discutat, dar trebuie să încep cu ceva ce se leagă chiar de introducerea dumneavoastră: cu negocierile, cu atribuţiile, cu faptul că după atâtea săptămâni nu aveţi stabilite clar competenţele dumneavoastră, spre deosebire de cele ale domnului Niţă care conduce cel mai sensibil domeniu, din punctul meu de vedere, cel al Energiei. Şi în continuare îmi exprim rezervele în legătură cu acest domn. O să vă provoc pe dumneavoastră la un comentariu că sunteţi ministru prim, dumnealui este delegat, însă vreau să vedem ceva ce a declarat chiar domnul Crin Antonescu, preşedintele dumneavoastră de partid, în legătură cu aceste lupte în acest moment pe competenţe şi pe buget. Din informaţiile mele şi aseară a fost o şedinţă, liberarii s-au dus peste premierul Ponta acuzând că numai liberarilor li s-a tăiat.
Înregistrare
„Crin Antonescu: Totdeauna liberalii au avut senzaţia că nu au destul sau că ceilalţi au prea mult. Dacă îi veţi sonda, sigur că poate PSD-iştii în general sunt mai puţin comunicativi sub acest aspect, dar veţi vedea o mare mâhnire.. că mai există şi alţii la guvernare. Aici este şi rolul primului ministru care evident că este un social democrat, dar în măsura în care va înţelege, şi eu am bune premise de optimism, va înţelege că el este premierul unui Guvern de mare coaliţie de fapt, nu este acolo preşedintele PSD. Pentru că PSD-ul ca partid, dacă guvernarea asta iese bine îşi trage destul profit electoral din faptul că premierul a fost PSD-ist. Niciun fel de problemă! Temerile şi provocările de agendă şi de comportament guvernamental în faţa acestei agende nu sunt cum încap pe scaune PSD-iştii cu liberalii şi chiar cu conservatorii, care să ştiţi că nu sunt lipsiţi, chiar dacă sunt mai mici de ambiţii şi de anvergura aspiraţiilor.”
Oana Stancu: Aşadar aşa stau lucrurile domnule ministru, bătălia este cine pe ce scaun mai solid, mai gras în buget stă? Nu pe ce e prioritar pentru ţara asta? Ca să ştiu şi eu, adică.. nu ştiu.. Şova are autostrăzile şi banii, şi Fenechiu are, nu că m-aş supăra foarte tare că şi faţă de domnul Fenechiu am rezerve, dar Fenechiu are numai titlul de ministru? Şi nu o să facem drumuri naţionale că e Fenechiu?
Varujan Vosganian: Pot să vă dau răspunsul din perspectiva mea. Am avut o discuţie cu Victor Ponta pe tema asta şi a spus că dacă tot e moda managementul privat, să mă socotească pe mine unul dintre aceştia, pentru că eu conducând ministerul Economiei socotesc că trebuie să aduc mai mulţi bani decât iau de la buget şi am comunicat ministerului Finanţelor că nu doresc vreo suplimentare, dar atât primului ministru şi ministrului de Finanţe le-am spus următorul lucru: dacă ministerul meu va reuşi să privatizeze, va reuşi să valorifice creanţele statului şi va reuşi să reorganizeze companii muribunde, atunci socotesc că, cei cu care lucrez trebuie să fie răsplătiţi pentru asta. Şi în paranteză pot să vă spun că salariile în ministerul Economiei sunt mizerabile. Venitul mediu este de 16 milioane de lei, e drept este şi o pojghiţă de demnitari care sunt implicaţi şi în Consilii de Administraţie, dar marea masă a salariaţiilor au salarii foarte mici..
Oana Stancu: Staţi că nu salariile fac pagubă în buget, să vă spun aşa domnule ministru.
Varujan Vosganian: Da, dar din perspectivă.. nu am vorbit de pagubă, am spus că din perspectiva ministerului Economiei eu nu simt dezbaterea asta, dimpotrivă eu vreau să acopăr golul şi nu să creez. Acum la a doua parte a întrebării, la a doua parte a întrebării e drept că acest Guvern trebuie să se armonizeze. Fiecare vine dintr-un partid, fiecare are o echipă cu care a lucrat şi este purtat de anumite solicitări ale colegilor săi şi de o viziune personală. Ele trebuie armonizate, suntem într-un altfel de proces şi bugetul ar fi un bun exemplu. Dar sigur că această misiune a miniştrilor delegaţi a creat o oarecare confuzie, a lăsat sentimentul că această instituţie a fost inventată ca să destabilizeze miniştrii liberali de atribuţiile lor, eu sper să nu fie aşa şi cele două, trei ministere, cele mai expuse, adică ministerul Finanţelor, ministerul Transporturilor şi ministerul Economiei, trebuie să lucreze în aşa manieră încât acestă impresie, primă impresie să nu fie reală. Şi cred că tot în sensul acesta a fost şi declaraţia lui Crin Antonescu.
Adrian Ursu: Domnule ministru, eu am o nelămurire de persoană fizică cum ar zice domnul Vanghelie. Eu nu înţeleg de ce suntem în acest moment, că este 19 ianuarie, alegerile au fost deja câştigate de 4 săptămâni, şi dumneavoastră aveţi un Guvern şchiop, aveţi un Guvern în cate iată, ministere importante nu au fişe de post, nu au linia de funcţionare, nu au organigramă, nu au structură. Nu ştiaţi că veţi câştiga alegerile, nu ştiaţi că le veţi câştiga împreună cu partenerii cu care acum vă aflaţi la guvernare, că nu s-au aglutinat forţe politice noi, că în afară de bâlbăila aia cu UDMR sunteţi cei care aţi pornit la treabă când aţi pornit în campania electorală. De ce toate aceste etape nu au fost parcurse înainte, astfel încât la câştigarea alegerilor să vă şi suflecaţi mânecile pentru a vă apuca de treabă, dumneavoastră v-aţi apucat de fandoseli din astea că o fi mult la ăla, că o fi prea puţin la mine, că ăla mi-a dat, sau că ăla mi-a luat.
Varujan Vosganian: Domnule Ursu, haideţi să lămurim un lucru. Cel puţin ministerul Economiei, şi din discuţiile cu Daniel Chiţoiu mi-a spus şi el acelaşi lucru. Noi ştim care sunt atribuţiil, aşadar dacă îi veţi întreba pe colegii mei delegaţi ce atribuţii au sau ce atribuţii le-am delegat eu până când se va emite hotărârea de Guvern, noi ştim şi eu m-am străduit să respect acest lucru, mai ales.. la mine se poate suspecta excesul de putere fiind ministru coordonator şi m-am străduit să le amenajez sensibilităţile. Aşadar, ideea că noi nu ştim de ce nu ne ducem la serviciu nu e corectă. Miniştrii delegaţi au fost creaţi pentru că în clipa în care s-au terminat negocierile, cei care le-au finalizat şi-au dat seama că a multiplica numărul ministerelor este o chestiune complicată şi nu doar laborioasă,dar şi costisitoare, pentru că ar trebui să ai 24 de secretari generali, 24 de departamente de resurse umane, de investiţii, de juridic şi aşa mai departe. Şi atunci s-a găsit această formulă pentru ca structura ministerelor să fie aceeaşi, dar să fie miniştri cu atribuţii diferite. Această instituţie a mai existat, nu e o invenţie.
Oana Stancu: Dar dumneavoastră aţi mai..
Adrian Ursu: Bun, Hidroelectrica e la dumneavoastră sau e la domnul Niţă?
Varujan Vosganian: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, complexul energetic Oltenia, Romgaz sunt în delegarea domnului Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie.
Adrian Ursu: Are hotărâre de funcţionare?
Varujan Vosganian: Are din partea mea hotărâre de delegare şi..
Adrian Ursu: Nu, hotărâre de funcţionare?
Varujan Vosganian: V-am spus, hotărâre încă nu avem din următorul motiv..
Adrian Ursu: Păi despre asta vorbeam şi eu mai devreme şi dumneavostră mi-aţi răspuns prin ricoşere.
Varujan Vosganian: Dumneavoastră aţi sugerat că făra hotărâre noi nu putem să lucrăm. Noi lucrăm. Deci hotărârea aceasta nu s-a dat din alt motiv.
Adrian Ursu: Păi şi pe ce bază se ocupă domnul Niţă de..
Varujan Vosganian: Prin hotărârea pe care i-am dat-o eu.
Adrian Ursu: Dar dumneavoastră aveţi?
Varujan Vosganian: Fireşte, eu am, ca ministru coordonator sunt plenipotenţiar cum se zice şi din discuţiile pe care le-am avut cu primul ministru a reieşit ca, până când Ordonanţa de Guvern va fi compatibilizată cu celelalte legi ale administraţiei centrale pentru a permite miniştrilor delegaţi să emită ordine, să fie coordonatori de proiecte bugetare, am găsit această formulă care este până la urmă şi o chestiune de relaţii personale şi de respect reciproc.
Oana Stancu: Domnule ministru, azi îmi spuneaţi că veniţi de la birou şi pe mine mă interesează foarte tare cam cu ce vă ocupaţi? dacă vreţi să întreb aşa colocvial. Care sunt priorităţile dumneavoastră? Eu presupun că nu vă băgaţi peste zona lui Niţă sau peste zona doamnei Grapini. Eu presupun aşa, ca să nu vă păruiţi în minister din primele săptămâni
Varujan Vosganian: Să folosim un alt termen, să spunem cooperăm pe domeniile noastre, nu că ne călcăm pe domeniile noastre, mai ales că este vorba şi o doamnă şi nu ştiu dacă termenul este cel mai adecvat.
Oana Stancu: Aici zice aşa în programul de guvernare, că trebuie să faceţi creştere economică 2%.
Varujan Vosganian: Am să vă spun eu ce zice..
Oana Stancu: Banca Mondială zice 1,6%. Ce faceţi dumneavoastră pe domeniul economiei?
Varujan Vosganian: Eu am cerut colegilor mei să îmi inventarieze temele critice şi temele critice au ca şi criteriu fie urgenţa lor, fie amploarea lor, fie consecinţelor lor şi câteva ditre acestea sunt următoarele: privatizarea Oltchim, reorganizarea Cupru Min, spun reorganizare, pentru că privatizarea este doar una dintre opţiuni, avem apoi zona zăcămintelor de resurse naturale şi unele cum este Remin Baia Mare sunt unităţi importante, avem apoi chestiunea Roşia Montană, avem apoi industria de apărăre, avem apoi o seamă de unităţi care ar trebui să le dăm o soluţie juridică, cum ar fi de pildă Fortus sau Aversa, avem un uriaş patrimoniu al statului alcătuit din diverse participaţii la diverse companii şi trebuie să le valorificăm, avem apoi chestiuni sensibile dar care nu apar la prima vedere, cum ar fi protecţia consumatorului, cum ar fi standardizarea, cum ar fi omogenizarea la nivelul calităţii instalaţiilor care lucrează în industrie şi nu în ultimul rând, elaborarea unei noi politici industriale.
Adrian Ursu: Putem să le luăm aşă pe rând, uşurel?
Varujan Vosganian: Da.
Adrian Ursu: Să începem cu Roşia Montană de pildă, pentru că este un subiect sensibil.
Oana Stancu: Putem să începem altfel Adrian? Pentru că vreau să începem cu un lucru emblematic pentru ce s-a întamplat în România şi aş vrea să începem cu momentul extrem de spectaculos, cu două personaje care s-au întrecut în spectaculos, iată la ce fac trimitere.
Înregistrare
„Dan Diaconescu: Mulţumesc mult! Să fie într-un ceas bun! Luni la ce oră?
Remus Vulpescu: Luni la ora 10:00.
Dan Diaconescu: Să nu întârziaţi!”
Oana Stancu: Bun! Momentul Dan Diaconescu câştigător la Oltchim, cu un personaj la fel de spectaculos din partea statului, domnul Vulpescu care între timp este numit de ministerul Economiei, până să veniţi dumneavoastră, în Consiliul de Administraţie de la Rompetrol Rafinare, Fondul Proprietatea l-a trimis în fondul de supraveghere de la Hidroelectrica, spectacolul continuuă domnule Vosganian?
Varujan Vosganian: Doamna Stancu, am avut întâlniri cu mai mulţi reprezentanţi ai corpului diplomatic. Primul cu care m-am întâlnit a fost reprezentantul cu afacerea din Terim al Ambasadei Statelor Unite ale Americii. Dar am avut întâlniri şi cu alţi ambasadori importanţi. Tuturor le-am spus acelaşi lucru: că nu intenţionez să fac musical-uri cu procesele de privatizare şi aceste Broadway făcut la ministerul nostru cu privatizarea Oltchim nu trebuie să se mai repete şi pentru asta, pentru fiecare pas, solicit mandat din partea Guvernului, iar dacă se va proceda la o lansare de ofertă, ea se va face pe baze serioase şi la Oltchim şi la Cupru Min şi veţi vedea că nici nu vom vorbi foarte mult despre asta, adică vom da opiniei publice informaţiile necesare fără să..
Adrian Ursu: Eu sper că veţi vorbi, adică în măsura în care e bine să se ştie dinainte, că poate ne trezim iarăşi cu vreo acţiune Cupru Min aşa cum ne-am trezit cu …
Varujan Vosganian: Domnule Ursu, când am spus că nu vom vorbi foarte mult, am vrut să spun altceva. Şi anume, până când nu avem un mandat din partea Guvernului, nu vom dezvălui ceea ce facem. Chiar şi astăzi, eu am să vorbesc despre Oltchim, fără să avansez prea mult, pentru că miercuri intenţionez să solicit un mandat definitoriu pentru strategia viitoare a Oltchim, care să netezească calea unei soluţii şi care să nu fie în niciun caz vânzarea bucată cu bucată.
Oana Stancu: Viziunea dumneavoastră asupra subiectului care este?
Varujan Vosganian: Am prezentat Guvernului o situaţie, în primul rând o situaţie cu ce se poate întâmpla acum. Oltchim nu mai poate continua aşa, nu este o noutate, nu mai poate continua aşa pentru că are datorii foarte mari care se ridică cu dobânzi cu tot la aproape 800 de milioane de euro, peste care se adaugă necesarul de investiţii imediate şi îndeplinirea unor condiţii de mediu de încă peste 200 de milioane de euro. Cu un miliard de euro care apasă pe umerii acestei companii, care acum lucrează numai la a şasea parte din capacitate.
Oana Stancu: Datorii reale domnule Vosganian, pentru că noi am văzut din mandatul domnului Chiţoiu că a fost o mare căpuşă, să spun aşa, deasurpra Oltchimului, banii ăştia, datoriile astea sunt pentru că a fost furat Oltchimul sau pentru că într-adevăr el nu îşi mai are locul în piaţă?
Varujan Vosganian: Am să fiu în privinţa asta sincer cu dumneavoastră. Şi când am fost în alte dăţi ministru, eu am evitat să fac treaba altora, anume a mass-media sau a organelor de anchetă. Nu eu trebuie să stabilesc vinovaţii, am atâtea lucruri de făcut încât..
Adrian Ursu: Atunci spuneţi-ne pentru viitor.
Varujan Vosganian: Dar, pot atât să vă spun că managementul, şi nu doar la Oltchim, în general managementul proprietăţii de stat a fost defectuos. Fie pentru că nu a fost destul personal să apare în justiţie proprietatea de stat de eventualele litigii, fie pentru că birocraţia a năclăit diverse proceduri care puteau să ducă la relansare, fie pentru că au existat interese care au blocat dezvoltarea unor activităţi, fie pur şi simplu aşa cum s-a întâmplat în..
Adrian Ursu: Bun de acord, haideţi să vedem în perspectivă..
Varujan Vosganian: Nu mă întrerupeţi vă rog..
Adrian Ursu: Viziunea dumneavoastră despre Oltchim presupune închiderea că e prea păgubos, privatizarea în continuare, păstrarea la stat cu management privat, păstrarea la stat cu redeschidera Arpechim de pildă, la capacitate continuuă.
Varujan Vosganian: O să vă spun acum ceva care s-ar putea să nu mă facă foarte popular. Eu dacă rămân patru ani în mandat şi nu zâmbiţi că e una dintre variante, or fi şi altele, dar şi ideea de a rămâne patru ani în mandat este o variantă, eu vreau ca statul, ca actor în economie, să fie doar o amintire. Eu aş vrea ca în patru ani să facem curat, statul să rămână cu funcţia sa de reglementator şi garant al liberei competiţii şi al proprietăţii şi să nu mai fie actor economic decât, numai cu asumare politică clară, în câteva unităţi energetice, poate în transporturi la calea ferată şi în câteva componente ale industriei de apărare. În rest, totul trebuie privatizat. Statul..
Adrian Ursu: Inclusiv Romgaz? ca să dăm un exemplu sensibil
Varujan Vosganian: Câtă vreme..
Adrian Ursu: Este singura resursă de gaze naturale pe care o are statul român..
Varujan Vosganian: Am mai spus.. cu asta am început, câteva componente de energie. Nu se va privatiza probabil Transgaz, Transelectrica, majoritar nu se va privatiza Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz. Celelalte complexe energetice Oltenia, Termoelectrica şi altele trebuie privatizate. Eu nu cred ca statul trebuie să fie un actor economic. Tranziţia din România din punct de vedere economic nu se va încheia până când statul nu se va retrage din economie. De aceea eu cred că Oltchim nu trebuie să rămână în proprietatea statului. În acelaşi timp nu cred ca Oltchim se va închide sau că trebuie să se închidă şi am şi un argument. Dacă astăzi ar fi un investitor care să dea 40 de milioane de euro, Oltchim ar putea să-şi reiea producţia curentă să-şi ocupe aproape 60% din capacitate şi să reziste de la o zi la alta fără reorganizarea portofoliului de credite. Dar, doar cu 40 de milioane de euro şi voi face o notificare la ministerul de Finanţe în acest sens, cu 40 de milioane de euro el rămâne viu; nu pot să îl vândă dacă e pe catafalc.
Oana Stancu: În aceeaşi situaţie cred că era şi Cupru Min. Adrian Ursu, noi am prezentat ancheta legată de investiţiile minime necesare la Cupru Min, vorbeam de 100 de milioane de lei noi dacă nu mă înşel.
Varujan Vosganian: Lucrurile sunt puţin diferite la Cupru Min şi mai grave. Adică, Cupru Min dacă se închide, închiderea Cupru Min necesită sume de ordinul a 90 de milioane de euro.
Adrian Ursu: Conservarea de mediu.
Varujan Vosganian: Orice altă variantă este mai ieftină decât închiderea la Cupru Min.
Oana Stancu: Bun, dar eu vă întreb ceva acum. Nu sunt un specialist, dar statul român când are doar de plătit nişte facturi la curentul electric şi când Cupru Min stă să spun aşa, exploatează o zonă, spun specialiştii mai valoroasă decât Roşia Montana, pentru că odată e cuprul care e folosit acum în toate industriile astea moderne de la eoliană la celelalte, doi, stă pe o rezervă de aur care este la botul calului, adică acolo unde a ajuns platforma acolo este concentraţia cea mai bună de aur. Pe când la Roşia Montană trebuie să bagi cianuri, aici are statul român sub nasul lui. Nu poate statul român să facă el o afacere din Cupru Min?
Varujan Vosganian: Eu socotesc că statul poate printr-o formulă partenerială să lucreze cu mediul privat. Ştiţi de ce este bine să fie mediul privat într-o astfel de afacere? De pildă iată, dacă aveam totul în sectorul de stat, dacă nu aveam Fondul Proprietatea sau alte forme private în Consiliul de Administraţie nu am fi întreţinut Oltchim într-o boală cronică care ar fi dus la moarte, adică am fi forţat complexul energetic Oltenia să-i dea curent gratis până la calendele greceşti, am fi forţat CET Govora de asemenea, am fi continuat o boală lungă. O structură privată te împiedică să faci paleative. De ce la Cupru Min este nevoie de o formulă privată?
Oana Stancu: Vă pot întrerupe eu un pic până să daţi răspunsul?
Varujan Vosganian: Vă rog.
Oana Stancu: Statul român face asta, a făcut asta domnule ministru Vosganian, în momenul în care Hidroelectrica a fost forţată de domnul Videanu să dea curent ieftin şi pe termen lung pentru ALRO Slatina deţiunt de ruşi, pentru că a fost declarată industria de aluminiu prioritate pentru economia naţională.
Varujan Vosganian: Cel puţin in ce priveşte complexul energetic Oltenia nu se mai poate, pentru că Fondul Proprietatea doreşte prin reprezentanţii săi în Consiliul de Administraţie argumente temeinice şi economice pentru aşa ceva. De aceea s-a cerut ca Hidroelectrica să vândă un portofoliu pe bursă, tocmai pentru a exista un câine de pază din partea interesului privat care să nu mai permită aşa ceva. Acum în legătură cu Cupru Min. La Cupru Min e nevoie de investiţii de mediu, ar trebui numai în acest an să facem rost de vreo 18 milioane de euro pentru investiţiile de mediu, pentru decopertări şi aşa mai departe, pentru că dacă nu facem asta într-un an şi jumătate, Cupru Min se închide.
Oana Stancu: Ştiţi cât au fost pârtiile de la Braşov? 33 de milioane de euro. 18 milioane de euro pentru Cupru Min, iertaţi-mă, mie nu mi se pare deloc mult.
Varujan Vosganian: 18 milioane de euro ar trebui numai în acest an. După estimările mele, un investitor ar trebui să aducă cel puţin 50-60 de milioane de euro. Ştiţi cum văd eu lucrurile astea? Eu am să depun o notă în Guvern, de fapt un memorandum pentru un mandat, eu la Cupru Min văd două modalităţi: una este privatizarea pe care personal, deci fără să angajez acum poziţia oficială, personal nu o văd foarte bine pentru că după eşecul privatizării de anul trecut în care s-a lăsat sentimentul că resursele statului se dau pe nimic şi pe o perioadă de..
Adrian Ursu: Nu s-a lăsat sentimentul, chiar exista intenţia clară..
Varujan Vosganian: Am spus doar atât ca să nu reiau toată discuţia. Cred că nu aş putea să am o susţinere publică pentru asta.
Adrian Ursu: Tocmai de aceea vreau să vă întreb care este poziţia dumneavoastră ca important participant la actul de guvernare şi cam om politic în acelaşi timp. Veţi fi apărătorul resurselor României cu orice preţ sau o să aveţi aceeaşi gândire liberală pe care o aveţi în privinţa implicării statului în economie?
Varujan Vosganian: Uite cum văd lucrul ăsta. Noi am avut o experienţă la Petrom. Petrom în principiu a fost o opţiune corectă din punct de vedere economic pentru că dacă vom compara Petromul cu extracţia de gaze şi Romgaz cu extracţia de gaze, e limpede că Petromul a fost mai performant. În acelaşi timp însă a fost o eroare să se angajeze resursele ţării pe o perioadă îndelungată cu anumite criterii de stabilitate. Statul român a pierdut prin faptul că şi-a vândut resursa prea ieftin. Niciodată nu ştii ce se întâmplă. Dacă noi angajăm resursa de cupru pe o perioadă îndelungată şi cupru la bursă înregistrează o evoluţie spectaculoasă, cum vom explica românilor că nu am protejat această avuţie?
Oana Stancu: Ceea de s-a întâmplat deja de-a lungul anilor trecuţi.
Varujan Vosganian: De aceea, formula pe care o văd eu pentru acest tip de activitate este o formulă partenrială, în care statul are componenta sa alcătuită din resurse şi eventual infrastructura pe care o posedă, iar investitorul vine cu partea sa de investiţie şi cu o preluare a producţiei pe o anumită perioadă care este perioada contractuală. Şi cred că la Cupru Min am putea să încercăm o astfel de formulă, care ar fi şi aglutinabilă politic şi care ar fi şi rezonabilă economic.
Adrian Ursu: Majorare de redevenţe pe exploatările existente în clipa de faţă?
Varujan Vosganian: Majorare de redevenţe cu siguranţă se va face, fie se închide perioada în care s-a angajat aceeaşi redevenţă pentru Petrom. Dar să ştiţi că redevenţe nu sunt numai la Petrom. Trebuie să listăm redevenţe la gaze, la pietriş, redevenţe la marmură.
Oana Stancu: În 2014 este termenul..
Adrian Ursu: Redevenţă la apă minerală.
Varujan Vosganian: La apă minerală. Şi ştiţi, să vă spun un lucru, nu e corect ca apa care este o resursă a solului românesc să se cumpere gratis. De pildă, dacă cineva îşi face o fosă septică el foloseşte apa în curte fără să plătească nimănui nimic în clipa de faţă. Deci valorificarea mai bună a resurselor solului este o prioritate.
Adrian Ursi: Deci staţi un pic, tocmai aţi dat de veste celor cu puţ şi fosă că s-ar putea să le apară o taxă nouă?
Varujan Vosganian: Nu, eu am dat un exemplu.
Adrian Ursu: Nu, vă întreb aşa dacă intră în viziunea guvernamentală.
Varujan Vosganian: Apa, petrolul, cărbunele, după opinia mea sunt resurse naturale. Dacă apa este consumată de un cetăţean de la bloc, de un cetăţean de la casă sau de o fabrică, mi se pare că este acelaşi mod de a consuma, nu credeţi?
Adrian Ursu: Corect!
Varujan Vosganian: Bine.
Oana Stancu: 2014 este termenul în care se pot renegocia redevenţele pentru Petrom? Pentru petrol, nu Petrom.
Varujan Vosganian: 2014 este termenul aşa cum aţi spus dumneavoastră în care se pot renegocia redevenţele, dar multe alte lucruri se pot renegocia până atunci.
Oana Stancu: Respectiv?
Varujan Vosganian: Respectiv se pot calcula sumele pe care le preia Petrom din creşterea preţului la carburanţi şi din menţinerea redevenţelor şi se poate crea aşa cum am făcut eu în 2008, un fond de solidaritate, pe care Petrom-ul să îl verse bugetului pentru întrajutorarea persoanelor defavorizate de aceste evoluţii. Eu cred, sincer, că dacă se declanşează o astfel de discuţie cu conducerea Petrom, conducerea Petrom va accepta.
Adrian Ursu: Adică un fel de taxă Robin Hood la bănci mutată către cei care exploatează resursele petroliere.
Varujan Vosganian: Nu i-aş spune taxă Robin Hood, fonn de solidaritate sună mult mai bine şi este apropiat de scop.
Adrian Ursu: Să îi zicem fond de solidaritate. Pe scurt, nu vom mai plăti degeaba majorările de preţ de la pompă, s-ar putea să se întoarcă într-un fel banii aceia suplimentari pe care îi plătim la un plin.
Varujan Vosganian: La persoanele predispuse. Da, aşa este. Aşa am făcut eu în 2008.
Oana Stancu: Staţi aşa că eu merg mai departe că aşa sunt..
Adrian Ursu: Sau poate îi va descuraja existenţa acestei taxe să mai majoreze cu aceeaşi hărnicie preţul săptămână de săptămână.
Oana Stancu: Asta vroiam să întreb domnule ministru. De fiecare dată când Petromul va umbla de fiecare dată, că ştiţi bine dacă măreşte unul, măreşte şi celălalt. În cazul de faţă, dumneavoastră aveţi pârghii asupra Petromului, dacă măreşte preţul la pompă săriţi şi dumneavoastră cu colectarea la fondul de solidaritate? Adică vor fi, vorba lui Adrian Ursu, descurajaţi?
Varujan Vosganian: Creşterea preţului la benzină se face într-un trend european. Nicio companie nu îşi permite să majoreze de una singură preţul la benzină. Atunci când în România creşte preţul la benzină, creşte din trei prosibile motive. Unul este evoluţia de pe piaţa petrolului, care arată că de câte ori petrolul creşte, creşte benzina, de câte ori petrolul scade, benzina nu scade. Deci în privinţa asta, elasticitatea nu este foarte echitabilă pentru consumator, dar când creşte preţul petrolului, creşte şi preţul benzinei. Al doilea motiv este creşterea accizelor, cum s-a întâmplat acum la începutul anului. Şi, al treilea posibil motiv, poate să fie evoluţia cursului de schimb. Dacă în România cresc carburanţii în trend european, e greu să obiectezi pentru că suntem într-o piaţă deschisă, benzina este fungibilă şi dacă tu dacă ţii preţul scăzut, atunci benzina va pleca în străinătate şi va trebui să cumperi benzină scumpă e afară. Dar, Petrom are o diferenţă faţă de ceilalţi. Petrom are petrolul în pământ. Aşadar, pentru Petrom influenţele sunt mai mici decât pentru cei care aduc petrolul din Rusia. Acesta este motivul pentru care Petromul contribuie la casa de solidaritate şi celălate nu. Dacă s-ar introduce o taxă cum spuneţi dumneavoastră, atunci ar trebui să plătească într-adevăr toate companiile. Dar aceasta este o chestiune europeană care nu fost încă elucidată
Oana Stancu: Şi prin Marea Neagră, dar discutăm şi despre aceasta, dar lui Adrian trebuie să îi răspundeţi despre chestiunea legată de Roşia Montană, de asemenea şi oamenii pe Facebook vă întreabă; doamna Horbăniuc vă întreabă inclusiv despre petrolul din Marea Neagră. Andreea, solospot 20 de secunde luăm acum şi răspundeţi lui Adrian Ursu şi telespectatorilor de pe Facebook după aceea.
Varujan Vosganian: Mulţumesc că mi-aţi dat puţin timp de gândire.
Publicitate
Oana Stancu: Suntem din nou în direct, domnule ministru, vă rog. Roşia Montană în primul rând.
Varujan Vosganian: În legătură cu Roşia Montană am o declaraţie de principiu. Sunt susţinătorul oricărei activităţi care duce la echilibrarea regiunilor ţării sau la ocuparea forţei de muncă. Aşadar, după această declaraţie, se poate spune că în principiu sunt susţinătorul dezvoltării unor proiecte de acest fel. A doua mea declaraţie de principiu este următoarea: pentru mine nu există eficienţă economică fără îndeplinirea criteriilor de mediu. În clipa de faţă, Roşia Montană nu are aviz de mediu. Câtă vreme nu are aviz de mediu nu intră în nicio proiecţie pe care o am eu pe termen scurt. Până când nu vor asigura că, şi asta trebuie să o facă autorităţile specializate, că sunt îndeplinite condiţiile de mediu, pentru mine Roşia Montană nu este un proiect viabil. În acelaşi timp însă, nu pot să stau cu mâinile încrucişate sau să fiu bucuros că treaba nu este la mine, ci la ministerul Mediului. Eu sunt obligat să asigur condiţii astfel încât dacă avizul de mediu va fi gata, Roşia Montană să fie un proiect convenabil şi din perspectivă economică.
Adrian Ursu: Şi cum asiguraţi condiţiile astea aşteptând avizul de mediu?
Varujan Vosganian: Pentru asta eu cred că trebuie lansată o nouă propunere de negociere cu partenerii străini.
Adrian Ursu: Adică cu preţul este o problemă?
Varujan Vosganian: Această propunere de negociere trebuie să aibă cel puţin două componente şi mai mult nu pot să vă spun acum pentru că aş fi nepoliticos faţă de partenerii străini, dar cel puţin două componente ar trebui rediscutate. În primul rând, proporţia în care este implicat statul român în această afacere, care este în jurul a 20% în momentul de faţă, şi în al doilea rând, perioada de extragere. Opinia personală, şi eu nu sunt un specialist în probleme de mediu, vă spun doar ceea ce colegii mei care au mai multă expertiză mi-au spus. Forţarea mediului înconjurător se datorează şi tentativei partenerilor străini de a exploata Roşia Montană într-un timp scurt. Dacă se lungeşte perioada de exploatare s-ar putea găsi o soluţie tehnologică ce să nu afecteze mediul înconjurător. Dar încheiând, ca şi concluzie, până când nu am garanţia că acest proiect este corespunzător din perspectiva mediului, el nu va intra ca atare în opţiunile ministerului Economiei.
Oana Stancu: Nu puteţi încheia, pentru că eu merg mai departe, şi vă întreb: negocierile astea cu partenerul străin, cum frumoss îi spuneţi, se poartă cu anularea contractului pe masă? Pentru că între timp au mai expirat nişte lucruri, inclusiv temele legate de autorizaţia de mediu. Şi se spune foarte clar, s-a vehiculat în ultimele luni în România, chiar ultimul an, că este în situaţia de a fi anulat contractul.
Varujan Vosganian: Doamna Stancu, nu am încă o expertiză jurdică suficient de clară în această privinţă.
Oana Stancu: Este foarte interesant că nu aveţi, înseamnă că ministerul de până în dumneavoastră domnule Vosganian are de dat nişte răspunsuri interesante în legătură cu această chestiune.
Varujan Vosganian: Doamna Stancu, de la bun început v-am spus că nu doresc să comentez ceea ce au făcut predecesorii mei, nu am făcut-o nici în alte dăţi, nu o fac nici de data aceasta, dar ca o concluzie exploratorie de tatonare, situaţia nu este foarte clară şi ne trebuie nişte jurişti foarte buni dacă dorim fără consecinţe financiare pentru statul român să reziliem acest contract.
Adrian Ursu: În momentul de faţă, opinia dumneavoastră este că acest proiect are beneficiu economic, dar nu este bine negociat beneficiul economic pentru statul român, dincolo de probleme de mediu, da?
Varujan Vosganian: Nu, el ar putea avea beneficiul economic..
Adrian Ursu: Din punct de vedere al investiţiilor, al plăţilor, al preţului plătit pentru redevenţe ş.a
Varujan Vosganian: Aşa cum este el în clipa de faţă, nu îmi permite să avansez o astfel de concluzie.
Adrian Ursu: Cred că sunt câteva ştiri foarte interesante pe care ni le-aţi dat în seara aceasta şi aş adăuga-o şi pe aceasta la seria celor de pâna acum.
Varujan Vosganian: Nu ştiu dacă am fost foarte clar, deci aşa cum a fost el negociat cu participarea statului român şi cu perioada de exploatare, nu aş putea să vă spun cu inima împăcată că este o negociere bună pentru statul român.
Adrian Ursu: Aş recapitula, ca să nu uităm. Dumneavoastră spuneţi: contractul de la Roşia Montană, dacă va obţine avizul de mediu oricum ar trebui renegociat în privinţa termenului de exploatare şi al beneficiilor pentru statul român. Privatizările trebuie să fie totale exceptând câteva domenii strategice cum ar fi energia şi transportul energiei.
Varujan Vosganian: Şi industria de apărare.
Adrian Ursu: Şi industria de apărare.
Varujan Vosganian: Nu, nu, nu. Am spus transportul în general pentru că s-ar putea să..
Adrian Ursu: Nu! La ministerul dumneavoastră, la ministerul dumneavoastră.
Varujan Vosganian: Aa, la ministerul meu..
Adrian Ursu: Da, la ministerul dumneavoastră că despre el vorbeam. Oltchim nu trebuie să moară, dar nici să rămână la stat. Ar putea fi negociată o taxă de solidaritate cu Petrom, astfel încât majorările de preţ să se întoarcă ca beneficiu social. Sunt doar câteva dintre ştirile pe care ni le-aţi dat în această seară. Chiar dacă ele nu sunt decise, mi se par perspective interesante care merită urmărite de aici încolo, măcar pentru faptul să vedem dacă reuşiţi să le duceţi la bun sfârşit.
Varujan Vosganian: Aţi înţeles foarte bine şi este în primul rând meritul dumneavoastră, pentru că nu vreau să spun că eu am fost foarte clar în expunere şi vreau să vă mulţumesc dumneavoastră.
Adrian Ursu: Am acest defect, înţeleg şi ceea ce nu se spune.
Oana Stancu: Aţi spus însă un lucru interesant şi vreau să mă întorc la el că l-am notat mai devreme. Ziceaţi de situaţia de la Oltchim şi că dumneavoastră nu sunteţi genul care să facă anchetă, anchetele sunt ale altor instituţii. Cu toate astea domnule ministru, vă aduc aminte că lucrurile interesante despre cheltuirea banilor la Oltchim au venit în urma unui raport al Corpului de Control. Ba al ministrului Economiei, domnul Chiţoiu, ba al primului ministru dacă nu mă înşel. Dumneavoastră să înţeleg că nu intenţionaţi să utilizaţi Corpul de Control ca să aflaţi ce se întâmplă în companiile statului?
Varujan Vosganian: Eu am deja câteva teme pentru Corpul de Control. Corpul de Control este una dintre instituţiile despre care vorbeam şi care sunt abilitate. Procedurile la noi sunt aşa: Corpul de Control se implică, Corpul de Control trage nişte concluzii care fie stabilesc nevinovăţia, fie vinovaţia contravenţională, fie vinovăţoa penală, caz în care raportul semnat de ministru se înaintează Parchetului. Eu personal nu am făcut acest lucru, nici nu am avut timp să fac eu sunt doar de două săptămâni, dar am câteva teme în lucru, dintre care şi Oltchimul este una. În acest moment însă cred că discuţia noastră este mai potrivită pentru ce am eu de făcut de aici înainte.
Adrian Ursu: Păi tocmai pentru ce aveţi de aici încolo, vreau să vă întreb următorul lucru: sigur, o fi la domnul Niţă Hidroelectrica, dar Corpul de Control bănuiesc că este la dumneavoastră, la ministerul Economiei care coordonează şi pe cei doi miniştri delegaţi. De pildă gărurile de la Hidroelectrica aveţi de gând să le investigaţi de aici încolo? Fiindcă totuşi, situaţia de acolo cu administrator special acum, cu competenţe în zona asta, a fost rezultatul unor ani de devalizări ai acestei companii. Este rezultatul lipsei de dezvoltare al acestei companii. Vorbeam săptămâna trecută la secvenţial despre proiectele hidro neterminate în 23 de ani, deşi ele au fost puse pe hârtie, de fapt unele chiar începute în perioada comunistă. Am fi putut avea câteva sute, dacă nu chiar mii de MW putere instalată în sistem dacă duceam la bun sfârşit proiectele alea. Ori toate aceste lucruri trebuie puse pe hârtie? Trebuie puse în dreptul lor şi nişte nume de vinovaţi? Cine nu a făcut şi cine a devalizat?
Varujan Vosganian: În această privinţă eu îmi manifest surprinderea dacă Parchetul nu cercetează aceste lucruri după intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica. Din câte ştiu eu, există o cercetare pe această zonă. Dacă nu fost nimic făcut public, asta este altceva.
Adrian Ursu: Dar dumneavoastră aţi auzi? Că eu nu am auzit, sincer.
Varujan Vosganian: Pe reînnoirea contractelor de energie din 2010 şi pe consecinţele lor trebuie cu siguranţă făcută o astfel de cercetare.
Oana Stancu: La Transelectrica..
Adrian Ursu: L-aţi văzut pe domnul David la Parchet? L-aţi văzut pe domnul Videanu la Parchet? Îmi cer scuze, dar s-ar putea ca eu să nu fi văzut..
Oana Stancu: Pe domnul Pinalti pentru Transelectrica? Pe fii domnului Pinalti?
Varujan Vosganian: În privinţa asta, vă mărturisesc că în clipa de faţă atenţia mea este îndreptată pe aceste zone critice. Nu am discutat cu domnul Borza, cu domnul Borza discută domnul Niţă. Am înteles că domnul Borza ar fi raportat şi profitul record pentru 2013, eu nu o să însoţesc entuziasmul domniei sale decât atunci când o să văd că în această perioadă, investiţiile Hidroelectrica au continuat, dar dacă vă referiţi la găurile acestea, găurile acestea trebuie cu siguranţă cercetate şi dacă nimeni nu o va face, atunci cu siguranţă va trebui să o fac eu prin Corpul de Control, deşi în acest moment,
Adrian Ursu: Păi asta aşteptam, că atitudinea asta ecumenică – să fie bine, adică să ne iubim şi cu miniştrii delegaţi, dar chiar şi cu miniştrii care au fost înaintea noastră – mă enervează la culme, câtă vreme dumneavoastră aţi venit la putere nu pentru că vă iubea lumea, ci pentru că nu mai putea cu ăia care făcuseră găurile. Era simplu!
Varujan Vosganian: Domnule Ursu, vreau să vă spun ceva. Eu sunt un om ambiţios şi am o părere relativ bună despre mine, de aceea convieţuiesc cu mine de mai bine de jumătate de secol.
Adrian Ursu: Vă doresc convieţuire plăcută!
Varujan Vosganian: Pentru că dacă nu mi-ar fi plăcut de mine m-aş fi părăsit ca pe o haină uitată la vestiar. Dar nu mă forţaţi pe mine să fac declaraţii legat de ce aş face eu în domeniul Hidroelectricii, câtă vreme am promis primului ministru în şedinţa de Guvern că voi respecta atribuţiile lui Constantin Niţă. De aceea, vă rog eu invitaţi-l şi nu uitaţi să îi spuneţi că eu v-am rugat să îl invitaţi ca să-i respectăm atribuţiile.
Adrian Ursu: Ăsta este trafic de influenţă domnule ministru şi nu acceptăm aşa ceva. Ca urmare o să luăm o pauză de publicitate.
Oana Stancu: Iar eu, când aud de Constantin Niţă iau publicitate, zic să îmi treacă nervii.
Varujan Vosganian: Să spun ceva doamna Stancu.. nu că nu am propriile opinii, dar eu am învăţat o lecţie: când eşti ministru toate declaraţiile tale sunt oficiale şi de aceea trebuie să te referi numai la domeniul pe care îl conduci.
Oana Stancu: Domnule ministru, eu aştept ca cei care au furat şi în domeniul ăsta, pe care iată îl conduceţi dumneavoastră pe deplin acum, s-a furat mult, mult, mult şi noi am plătit kilowatt-ul cât nu au plătit alţii, am plătit gazele cât nu au plătit alţii ca să se..
Varujan Vosganian: Împărtăşesc cu totul punctul acesta de vedere. Eu atât vă spun, dacă nu vor face alţii, o voi face eu.
Oana Stancu: Aceasta este o declaraţie interesantă. Publicitate şi ne întoarcem cu ce se întâmplă cu banii dumneavoastră, cu din ce o să-i facă domnul ministru Vosganian cu economia naţională în mână, bani în anul ăsta că aşa s-a lăudat premierului Ponta, cum ne-a spus.
Publicitate
Oana Stancu: A făcut deja foarte multe ştiri Varujan Vosganian, ministrul Economiei, până acum în emisiune doamnelor şi domnilor. Aş vrea să vă întreb o chestiune plecând de la o ştire care a făcut multă senzaţie zilele acestea domnule ministru şi aş vrea să întreb despre resursele naturale ale României, plecând de la faptul că nişte chinezi cu niste ruşi au făcut un ditamai atacul cibernetic asupra unor instituţii din statul român, iar ţinta a fost resursele României, minerale în primul rând. Şi vreau să vă întreb despre cele din Marea Neagră, să vă întreb şi despre zăcămintele astea din aur.
Înregistrare ştire:
„De 5 ani o reţea de hackeri vorbitori de limbă rusă au spart site-uri şi baze de date ale instituţiilor internaţionale care lucrează cu informaţii secrete. Până acum, 350 de insituţii din 69 de ţări au fost atacate, inclusiv România. Pe listă mai figurează Rusia, Kazakhstan, Azerbaijan, Belgia, India şi Afghanistan. Această ameninţare cibernetică reprezintă una dintre cele mai dinamice ameninţări la adresa securităţii naţionale a României, şi nu numai a României, ci şi a aliaţilor săi. O companie producătoare de antiviruşi a descoperit întreaga operaţiune. Specialiştii spun că atacurile cibernetice s-au făcut prin intermediul unor viruşi trimişi prin e-mail. La o simplă deschidere a corespondenţei electronice întreaga reţea a instituţiei vizate era afectată, iar programul trimis de hackeri copia toată baza de date. În ultimii 5 ani au furat suficiente informaţii cât să rivalizeze cu biblioteca Congresului Statelor Unite, iar dacă calculele sunt făcute în format de filme HD, atunci este vorba despre 30.000 de ore de film în format HD. Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică din România a informat deja instituţiile atacate că securitatea sistemelor trebuie refăcută.”
Oana Stancu: Au furat cât biblioteca Statelor Unite domnule ministru, probabil că ştiu în momentul ăsta şi unii şi ceilalţi cam ce este prin Marea Neagră, care sunt rezervele. De altfel chiar americanii cred că au făcut analiza pe cât putem scoate de acolo. Ştiu cam ce-i cu gazele de şist din România şi probabil ce gândiţi şi dumneavoastră în acest moment despre ele, dar poate ne spuneţi şi nouă, că noi nu putem cu atacul informatic. De asemenea, ştiu cam ce e ca rezervă, ca valoare şi la Cupru Min şi la Roşia Montană. Ce faceţi dumneavoastră cu ele?
Varujan Vosganian: Mi-aţi pus o întrebare complicată. Gazul metan, petrolul şi aurul m-aţi întrebat.
Oana Stancu: Cam aşa, toate la grămadă, că practic e poezia cu „munţii noştri aur poartă”. Deci noi suntem ţara săracă care stăm pe ditamai resursele energetice şi nu numai.
Varujan Vosganian: În legătură cu petrolulul din Marea Neagră, datele pe care le avem până acum nu sunt entuziasmante. Mă refer la nivelul resurselor. În legătură cu gazul metan..
Adrian Ursu: Nu sunt entuziasmante pentru noi ca stat sau pentru cei care urmează să le exploateze?
Varujan Vosganian: Pentru statul român.
Oana Stancu: Era destul de vesel Petrom-ul în legătură cu..
Adrian Ursu: Păi asta zic, că ei aplaudau..
Varujan Vosganian: Domnule Ursu, dacă îmi permiteţi i-aş include pe cei care exploatează în conceptul statul român, câtă vreme au firme înscrise în România sau înţelegeri cu statul român şi le onorează. Aş merge pe ideea că cei care vin sunt duşmani ai statului român.
Oana Stancu: Păi şi atunci de ce ne spionează ăştia dacă nu e aşa interesant?
Varujan Vosganian: În primul rând că nu ştim exact cine ne spionează şi în al doilea rând, toată lumea spionează pe toată lumea pentru că servicii de informaţii s-au făcut din vremea lui Asterix şi a Cleopatrei. Aşadar, ca să acuzi un stat că are serviciu de spionaj sau că are serviciul de informaţii externe, nu cred că este o cale pe care să o urmăm noi în emisiunea asta şi să mai producem şi o ştire. Acum în legătură cu gazul metan. Cu gazul metan, lucrurile sunt ceva mai încurajatoare la nivelul resurselor, nu avem însă elemente convingătoare în legătură cu eficienţa extregerii. Adică dacă din perspectiva costurilor se justifică, asta urmează să se mai stabilească. În legătură cu aurul, zăcămintele..
Adrian Ursu: Valabil pentru exploatarea din şisturi, da? A gazelor de şist?
Varujan Vosganian: Nu.. am vorbit doar de Marea Neagră.
Adrian Ursu: Nu, vă întrebam şi dacă este valabil şi pentru exploatarea gazelor de şist.
Varujan Vosganian: În legătură cu gazul de şist vă răspund ca la Roşia Montană, până când nu am garanţia condiţiilor de mediu, nu discut despre eficienţa lor economică.
Adrian Ursu: S-o fi terminat expertiza acelei comisii mixte că înţeleg de la ministrul Chiţoiu, predecesorul dumneavoastră, am înţeles că s-a constituit o comisie mixtă aşa de specialişti româno-americani care să ne spună dacă este bine sau nu cu exploatarea. Aţi găsit aşa ceva în minister când aţi venit?
Varujan Vosganian: Nu, nu am găsit aşa ceva, poate bunul meu coleg, domnul Niţă are noutăţi în această privinţă, dânsul fiind responsabiliul gazelor de şist, dar eu..
Oana Stancu: Ştiţi ce spun oamenii? Iertaţi-mă! Ne-au şi scris pe Facebook şi sună şi o telespectatoare înţeleg la ştirile noastre în acest moment, să ne întrebe dacă au ieşit oamenii în stradă, rar s-a întâmplat în România, anul trecut de două ori: o dată pentru Raed Arfat, o dată pentru..
Varujan Vosganian: Da, la Vaslui.
Adrian Ursu: La Bârlad şi la Constanţa.
Oana Stancu: Şi la Costineşti.
Varujan Vosganian: Da, şi la Vaslui şi la Costineşti.
Oana Stancu: Bun, împotriva acestui contract, întrebarea telespectatoarei este de ce mai există contractul cu Chevron dacă s-a probat că atâta rău poate să facă această…
Varujan Vosganian: Contractul cu Chevron este suspendat doamna. Spuneţi-i doamnei respective, contractul Chevron este suspendat în primul rând din partea Chevron.
Adrian Ursu: Suspendat, nu anulat.
Varujan Vosganian: Este suspendat de către Chevron. În urma acestor reacţii, Chevron a decis să amâne. Nu extracţia, că extracţia este o opţiune pentru termen întârziat..
Adrian Ursu: Prospect.
Varujan Vosganian: Prospectarea. Noi nici măcar nu ştim acolo ce gaze de şist avem. Dezbaterea a început mult mai înainte, astfel încât ea este doar o dezbatere teoretică.
Adrian Ursu: Dar de ce nu putea fi anulat contractul?
Varujan Vosganian: Nici măcar nu ştim dacă avem de ce să dezbatem. Acest contract era în primul rând pentru prospectare. Însă campania a fost intensă în legătură cu posibilele consecinţe dacă se vor găsi gaze de şist, astfel încât Chevron a decis să amâne. După opinia mea, până când nu există un semnal internaţional convingător, adică până când la nivelul Uniunii Europene nu se evaluează tehnologiile şi nu se dă un semnal şi până când tehnologiile nu evoluează, noi nu putem risca. Şi aici avem în vedere Vaslui, pentru că în legătură cu Costineşti am foarte mari rezerve că ar fi bine ca pe litoralul Mării Negre să amestecăm delfinii din apă cu gazele de şist. Şi aşa litoralul nostru este într-o mare suferinţă ca percepţie publică faţă de Bulgaria, faţă de Coasta Dalmaţiei sau faţă de Grecia.
Adrian Ursu: Dar să ştiţi că şi oamenii ăia din Bârlad au dreptul, deşi nu sunt delfini, chiar şi oamenii din Bârlad au nişte drepturi.
Varujan Vosganian: Nu, altceva vroaim să spun. La nivelule expunerii, dacă extracţia este perfect sănătoasă din punct de vedere al mediului, la Costineşti, spre deosebire de Bârlad şi Vaslui mai apare şi această temă suplimentară, asta am vrut să spun.
Oana Stancu: Domnule ministru, Adrian Ursu mai avem două minute până la un material pe care îl voi difuza, V-aţi lăudat premierului că „nu aveţi nevoie de bani, că o să faceţi bani în economie”. Din ce domnule Vosganian?
Varujan Vosganian: Banii în economie, la nivelul ministerului Economiei, se pot face din valorificarea portofoliului, din vânzarea de participaţii, din vânzarea de active, din reorganizarea unor companii şi parteneriate. Uite vă dau un exemplu: la Iaşi, există compania Fortus.
Adrian Ursu: O fi existat.
Varujan Vosganian: Există şi acum, sunt salariaţi, sute de salariaţi, există în acelaşi timp un patrimoniu. Ei bine, am discutat cu preşedintele Consiliului Judeţean, Cristian Adomniţei, cu forurile locale, am discutat cu colegii mei de la AVAS, acolo se poate face un parc industrial pe o parte din terenul pe care îl deţine Fortus, care este o formulă de valorificare interesantă. Vă dau un alt exemplu: avem în proprietatea statului, prin ANAF, o seamă de creanţe, datorii ale unor companii. Dacă decidem şi discuţiile sunt avansate cu ministerul Finanţelor, să transformăm creanţele în acţiuni, statul redevine acţionar majoritar la aceste companii care sunt aproape moarte şi statul poate să încerce o formă de reorganizare şi valorificare a acestora.
Adrian Ursu: Aa, deci nu veţi fi doar ministrul „vinde tot”? Mai şi luaţi ceva înapoi prin formula asta a preschimbării în acţiuni.
Varujan Vosganian: Păi există..
Adrian Ursu: Că din ce spuneaţi până acum credeam că ăsta va fi mandatul dumneavoastră
Varujan Vosganian: Domnule Ursu staţi să..
Adrian Ursu: Ministrul „vinde tot” – ce prinde vinde!
Varujan Vosganian: Oltchim dacă nu face o operaţiune atentă şi competentă de reorganizare e ca şi mort, pentru că şi dacă îi dai cuiva jumătate de miliard de euro, el nu îl cumpără. Nu că-l vinzi, dai şi bani ca să-l ia. Dacă nu faci o reorganizare la nivelul datoriei Oltchim, dacă nu negociezi cu companiile cărora ale să le dea bani, cu sistemul bancar, Oltchim nu poate fi salvat. Ca să-l scoţi din groapă trebuie să îi arunci acolo o frânghie.
Oana Stancu: Aţi folosit nişte cuvinte care mă ajută pentru materialul următor, pentru că este vorba de salvat o viaţă de data asta şi e vorba de făcut bani, 15.000 de euro – un SMS vă costă 2 euro. Doamnelor şi domnilor este vorba despre o fetiţă de 1 an, cu malformaţii extreme de grave la inimă. Are nevoie de o operaţie. Ana-Maria este numele fetiţei; o puteţi vedea în materialul următor.
Înregistrare
Oana Stancu: 7500 dintre dumneavoastră trebuie să dea un SMS, l-am văzut deja pe Varujan Vosganian făcând asta. Vă mulţumesc domnule ministru că aţi fost la „Exces de Putere” în această seară. Şi dumneavoastră doamnelor şi domnilor, ne vedem săptămâna viitoare cu subiecte proaspăte să spun aşa. Vă aştept pe Facebook cu comentarii pentru ce aţi văzut în această seară şi poate cu întrebări să le ţinem minte şi le folosim altă dată.
Seară bună!
Antena3 19.01.13 ora 20:00 Emisiunea „Exces de Putere”
Moderatori: Oana Stancu şi Adrian Ursu
Invitat: ministrul Economiei Varujan Vosganian
@Un liberal optimist,grija mare la pierderea sprijinului in mediu rural.Politica poate fi minunata,pana bagi mana in buzunarul cetateanului.Cum valorifica cetateanul produsul?Zona rurala a fost supapa prin care cei disponibilizati ,cei care au terminat somajul au supravietuit.Ori TVA24%pe tot ce cumperi,pe facturi,accize,etc.Iar acum va fi taxat si cel care produce.Nu exista scoli de soferi care sa dea posibilitatea sa intre in legalitate cei cu MOPEDE dar legea a intrat in vigoare din 19 ian.Ofera statul un punct de desfacere fara alte taxe la cel care plateste impozit agricol?
@Tiberiu,
Stii ce ma amuza, dar si ma intriga? Faptul ca toate partidele, atat de la Putere si din Opozitie isi savureaza succesul in alegeri( unii ca si-au inchis colegiile, altii ca au intrat pe usa din dos). Ei bine, doar niste zvapaiati de liberali( de altfel cu merite incontestabile), au ales sa se dea in stamba(santajati? cred ca da, ca altfel nu cred ca mai au vreo sansa de marire, ajunsi oricum la limita competentei).
@Filip G.,
Asta cu mopedele e chiar de Caragiale. Acum, sigur, ca legea asta a facut-o Politia rutiera(si corecta din punctul meu de vedere), dar trebuie sa tii cont ca anul trecut s-au schimbat trei guverne si 4 ministri de interne. Sa vezi ce-i prin orase unde fiinteaza firmele de catering. Mii de bieti furnizori de pitza si chebab au fost amendati pe motiv ca n-au permis de mopede. Chestia e ca astia( sau firmele angajatoare) castiga in instanta si tot noi dam banii inapoi.
O tampenie ca asta s-a mai intamplat acum vreo doispe-treispe ani, cand s-au schimbat noile categorii de permis. Am uitat codurile, dar daca puteai sa conduci un tractor cu categoria C, cand s-a schimbat Codul rutier, toti tractoristii de pe drumuri publice au fost trasi pe dreapta, amendati si permisele suspendate. Sau mai devreme cand s-au schimbat legislatia cu privire la 4×4. Trebuia sa le conduci cu C, dar aia care le conduceau n-aveau permis de B. Nu degeaba se fac bancuri si acum cu militieni! Mai bine mai dai un ban si-ti iei toate categoriile sa te asiguri ca nu iei amenzi ca prostu’
@ un liberal optimist
De obicei politica românească este sensibilizată şi când sughiţă Uniunea Europeană. Acum politicia românească se face că nu vede tonele de materiale emise de UE. De exemplu, iată un ditamai studiu. Unde sunt prezentate astfel de lucruri cetăţenilor români? Cine îi sensibilizează?
http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/etudes/envi/2011/464425/IPOL-ENVI_ET%282011%29464425%28PAR18%29_RO.pdf
Acolo apară o fotografie, Figura 2: Puţuri de gaz din formaţiuni compacte săpate în piatră de nisip.
M-am cutremurat observând acel spaţiu dezolant înghit practic de procedeul fracturării.
Toti discuta frumos ca spaguta trebuie sa dispara.Dar toate deciziile luate sunt pentru a continua.In orice institutie exista calea legala lunga si cea scurta cu rezolvare la plic.Eu sunt zodia Berbec,sunt capos si uneori am avut de pierdut.Dar o fac in stilul meu.Am comandat o bicicleta cu motor pe port-bagaj.Cand vad POLITIA opresc motorul si pedalez.
@bibliotecaru,
Studiul este corect, dar cuprinde aceleasi informatii stiintifice pe care noi deja le stiam. Ce nu prea stiam este ca si comunitatile americane, mult mai putin afectate, au inceput sa simta impactul ecologic(chiar pe areale echivalente unor tari europene). In rest , daca unele state europene au permis asa ceva, e clar ca e o problema de coruptie si prostie crasa( vezi actiunile Guvernului MRU).
@Filip G.,
Mai exista biciclete cu motor? super tare! Imi aduc aminte ca pe la 14 ani mi-am cumparat un motoras Carpati si l-am adaptat la superbicicleta mea marca Tohan. Aspiram atatea gagici ca nu dormea mama noaptea sa nu le las gravide! Dar pe atunci nu-ti trebuia permis decat pentru motociclete.
@Filip G.,
Vezi ca potrivit noului Cod rutier, poti fi amendat si cand conduci bicicleta pe drumuri publice, daca primaria nu a desenat cu var niste “piste de biciclisti”. Probabil ca militienii aia din zona n-au citit noul Cod!
O sa folosesc caruta in cazul asta.Desi pe drumul de tara circula o masina la jumatate de ora.Politistul va gasi infractori in fiecare gospodarie.Din pacate hotii raman anonimi.Vecinii unguri transporta material lemnos in fiecare noapte.Da astea nu se vad.-
@Filip G.,
Vezi ca nici cu caruta nu prea poti sa mergi pe drumurile publice daca nu te cunoaste militianul comunal!
Sunt cetatean European si am drepturi!Din pacate au altii grija sa-mi fie incalcate.Discutam cu un amic din Sibiu in piata apicultorii discuta sa creasca pretul la MIERE fiindca se impoziteaza stupul,eu o sa pun la KG ceva fiindca imi trebuie mai multe perechi de incaltaminte,am interzis cu mopedul.Renunt la cei 33,5 roni pe luna in schimbul unei derogari,oare se poate?
@Filip G.,
Azi, laptareasa din Berceni m-a anuntat cu oarece teama ca-mi creste pretul la lapte cu 50 bani/l. I-am raspuns: nici-o problema pentru ca si mie arendasul mi-a dat un milion mai mult la ha, deoarece a crescut pretul la cereale. A ramas masca. O fi zis ca-s idiot. Adevarul e ca decat sa puna apa in lapte prefer sa-i dau pretul corect pentru ca beneficiul meu este cu mult mai mare. Asa ca poti sa cresti si tu pretul la miere fara s-o compromiti chimic!
E o lume nebuna.Ieri m-am interesat de o masa in piata.Costa 5 lei pe zi,dar trebuie sa platesti si paznicul de noapte daca lasi mierea in cuseta.Cat costa intreb eu,10 lei pe luna.Dar vezi ca vine medicul veterinar,etc.Ori in cazul asta raman ca laptareasa,bat la usa clientului iar cu recomandare se ajunge la mine.Mierea va fi doar nectar adunat de albine din flori,fara interventia apicultorului.Eu iernez albinele doar pe miere fara sirop subventionat.
@Filip G.
Asta e si ideea! Trebuie sa promovam produsele sanatoase. Poate ca ministresa immeurilor pe asta ar trebui sa se concentreze:promovarea produselor naturale, nu sa impuna forfetare pe care nu le plateste nimeni si nici sa se bata cu udrea pe frunza. Ar trebui sa existe o actiune civica in sensul asta. Platesti ceva mai mult sa manaci bine. Ma tot gandesc ce naiba fac si partidele ecologiste. Ma rog, un sef al unui partid “ecologist” a fost luat de Ponta consiler personal. Estimp Ro este criticata ca nu semneaza acordul danubian privind importul de soia modificata genetic!
@Filip G.,
Ieri seara PM intrun interviu luat de fonfaitul ala de Cristoiu, afirma ca e complet nemultumit de colaborarea dintre ministere. Cred ca avea dreptate. Desi avem 3 vicePM, astia nici nu se vad. Probabil ca lui Ponta i-a fost teama sa nu le fixeze atributii. Eu cred ca mai degraba astora nu prea li se potriveste palaria de coordonatori. Eu l-as fi vazut pe ministrul agriculturii vicePM pe tot ce inseamna resurse de sol(sa-i zicem asa), pe ministrul Economiei pe tot ce inseamna resurse subsolice, transporturi si finante, iar pe ministrul muncii pe tot ce inseamna siguranta sociala, sanatate, educatie si cercetare.
Dar probabil ca la mintea lui nici nu ar fi putut avea capacitatea sa-i selecteze!
@all,
Voi de cand nu ati mai citit blogul lui Ponta?
Eu tot timpul. Nu cred ca-l intretine el, dar e foarte interesant de citit. Gasiti acolo atatea refulari de nu va vine sa credeti!
@Katrina
Asa procedeaza un erou, isi ataca cu munitie de razboi concetatenii?
http://www.napocanews.ro/2009/10/doua-greseli-care-l-au-dus-pe-ceausescu-in-fata-plutonului-de-executie.html
@Katrina
Facea “fapte eroice” impotriva dizidentilor inca din tinerete, “marele erou”:
http://www.miscarea.net/1-memorialul-durerii-vrancea.htm
Cel care ucide oameni se numeste criminal in serie. Daca pentru tine, @Katrina, un criminal in serie este “mare erou”, imi pare rau ca ti-am raspuns pentru ca evident vorbeam singura.
@Katrina
Este ultima data cand voi vorbi pe acest subiect. Daca ai fi muncit o singura zi la “colectiva” cum spunea bunica pentru un pol, de dimineata pana seara si daca ai fi asteptat un an sa-ti dea portia de care vorbesti (“ca traiau cel mai bine”), si la sfarsit de an te trezeai cu cota injumatatita sau mai rau, atunci ai fi putut sa deschizi gura pe acest subiect. Cred ca ai trait in lumi paralele, dar vorbesti ca sa te afli in treaba. Oare n-ai prestat (se pare ca esti din generatia mai tanara) munca patriotica in agricultura? Macar ai fi stiut ce inseamna munca campului neplatita. Sau te bucurai ca scapai de scoala si erai unul dintre “elevii simpatizanti” al presedintelui de partid si doar dadeai indicatii pretioase? Sau scriai ca MRU la gazeta si turnai ca sa scapi de munca fortata?
@Katrina
Iar in ceea ce priveste acordul cu FMI, mult stimatul si iubitul tau conducator, Marele Erou a negociat acordul cu FMI. Cred ca nu stii multe despre eroul tau!
Domnule Vosganian,
As mai adauga ca o componenta esentiala ce ar trebui sa ramana sub controlul statului in deplina stare de functionare sunt cateva fabrici de medicamente plus Institutul Cantacuzino pentru vaccinuri.
Nu stiu daca se afla sub controlul dvs….
Din experienta proprie ce se intampla in Romania este un jaf imens al marilor corporatii ale industriei farma, nu este vorba de nici o concurenta si reglare a pietii, este vorba de vanzari ale unor substante simple si de baza sub marci pompoase si preturi de 10x mai mari. Romania a fost cu mult mai fragila la aceste interventii ale firmelor “de renume” la care ne inchinam ca est europeni. Moralitatea lor este f subreda, inclusiv aici in Occident…
Asa ca va rog nu va lasati amagit de de ele. Statul macar vrea binele unei natiuni.
Numai bine,
Vartan H.
Scuze, sunt agramat in primul paragraf “ca si componente esentiale”