Discursul ministrului Economiei, Varujan Vosganian, la conferinta cu tema “Reindustrializarea Romaniei”- 2 aprilie 2013

Prezentatoare eveniment, Gabriela Moroianu, director Focus Energetic: “Titulatura este Focus Industrial, pentru ca astazi ne vom focusa pe industrie. Si nu oricum, ci ne gandim la reindustrializarea Romaniei. In acest sens, de altminteri, chiar s-a format o comisie care, eu stiu?, va veni cu idei, pentru aceasta reindustrializare. Evenimentul este organizat sub egida Ministerului Economiei, drept pentru care o sa-l rog pe dl ministru sa ne spuna punctul dansului de vedere, in privinta acestei reindustrializari. Va multumesc!”

 Ministrul Varujan Vosganian: “Am dorit sa avem aceasta dezbatere care urmeaza primei intalniri pe care am avut-o cu invitatii la comisia care elaboreaza strategia pentru reindustrializarea Romaniei, pentru ca in acest fel o sa aducem informatii suplimentare, fiind vorba de o dezbatere in legatura cu tema reindustrializari. Cand spun informatii suplimentare, am in vedere faptul ca acest concept privind reindustrializarea este un concept care pare abstract, concept care are in spatele sau o realitate despre care noi vorbim foarte putin. Industria romaneasca este privita in general prin prisma stirilor de presa, ca o industrie aflata in deriva, si conceptul despre care se vorbeste cel mai adesea in Romania este mai degraba cel de dezindustrializare, decat cel de industrializare. Exista o seama de prejudecati care se perpetueaza in dezbaterea publica, si asupra carora noi trebuie sa insistam  pentru a arata care este baza de la care pornim in evaluarea unei strategii.

Am langa mine personalitati de prestigiu din lumea academica si din lumea afacerilor, impreuna vom incerca sa aratam care este industria romaneasca si care sunt datele ei, intr-o realitate care este dincolo de aparentele dezbaterii publice. Incercam in acest fel sa realizam o dezbatere, care sa mearga impreuna, dar in acelasi timp sa aiba personalitatea ei, in raport cu discutiile politice. Romania a avut un singur proiect national, dupa 1990. Acest proiect national a fost integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Fireste, noi ne-am integrat si in structurile Aliantei Nord-Atlantice. Acela nu a fost un demers structural, a fost mai degraba un gest politic. Singurul proiect real a fost cel privind Uniunea Europeana, pentru ca el a fost rezultatul unei ample negocieri si al unor modificari de structura, iar cuvantul cheie in procesul de aderare la Uniunea Europeana a fost liberalizare. Liberalizarea circulatiei persoanelor, a capitalurilor, a marfurilor, a serviciilor. Noi, pe vremea aceea, in 1999, cand am semnat acordul privind demararea negocierilor, credeam ca odata cu intrarea in Uniunea Europeana, multe probleme se vor rezolva. Ne-am dat insa seama, odata intrati in Uniunea Europeana, ca de fapt noi suntem complementari si nu competitivi in Uniunea Europeana. Si ca, dintr-un anumit fel, e mai greu sa fii sarac inauntru, decat sarac in afara.

De aceea e nevoie de un nou proiect national, care sa concretizeze pozitia noastra ca stat membru al Uniunii Europene, in ceea ce priveste dimensiunile convergentei reale. Ce inseamna cand spunem complementari si nu competitivi. Nu este doar un joc de cuvinte. Complementar inseamna ca fluxurile sunt unilaterale, intr-o singura directie. Circulatia persoanelor e mai mult de la noi catre dansii, mai ales in ceea ce priveste migratia catre noi locuri de munca, si migratia persoanelor cu calificare ridicata, si aici cazul medicilor este de notorietate, nu doar prin numarul mare, dar si prin impactul extraordinar pe care acasta migratie il are asupra cheltuielilor publice. Exista estimari care spun ca circa 4 miliarde de euro au fost investiti in medicii care au plecat in strainatate, nu doar pentru perioada studiilor universitare, dar pentru un medic investitiile dureaza pana cand el isi desavarseste rezidentiatul. Asadar pentru anumite fluxuri, miscarea e de la noi catre dansii, pentru alte fluxuri, miscarile sunt numai de la dansii catre noi! Si am in vedere de exemplu investitiile straine, am in vedere circulatia capitalurilor… Romania nu este generatoare de investitii straine. Decat intr-o foarte mica masura. Competitivitate inseamna un drum cu doua sensuri. Inseamna integrarea reala a Romaniei in Uniunea Europeana.

Avem nevoie asadar de un nou proiect national. Ce deosebeste un proiect national de celelalte tipuri de proiecte pe care le cunoastem, cum ar fi un program de guvernare, cum ar fi o strategie sectoriala? Un proiect national este rezultatul unui consens politic. El depaseste amplitudinea obisnuita a ciclurilor electorale. El este urmarit si monitorizat ca atare, dincolo de celelalte acte pe care le face o guvernare, cum ar fi de pilda legea bugetului, sau alte acte cerute de legile romanesti. Noi dorim ca aceasta strategie sa fie parte a unui proiect national. Ea este delimitata pe o perioada de pana in anul 2020, suprapunandu-se peste noul exercitiu bugetar al Uniunii Europene. Vor exista insa dimensiuni ale sale care merg dincolo de anul 2020, pe componente ce tin de politicile publice, cu legatura directa cu politica demografica, de componente ce tin de strategia energetica, si componente ce tin de proportiile structurale ale Produsului Intern Brut.

Pornim acest demers de la o realitate care este, intr-o anumita masura, incurajatoare, iar intr-o alta masura, este preocupanta. Faptul ca pornim in strategia industriala cu o tara stabila din punct de vedere fiscal, poate consolidata din punct de vedere fiscal este prea mult spus, pentru ca adesea este greu sa vorbesti despre consolidare fiscala pe fundalul stagnarii economice. Proba de foc a consolidarii fiscale se da in momentul in care economia intra intr-o anumita ciclicitate. Dar pornim de la o situatie fiscala promitatoare. Al doilea element incurajator este legat de pozitia stabila externa a Romaniei. Veti vedea si in ce va vom prezenta ca la nivelul deficitului comercial, si poate colegii de la Banca Nationala ne vor vorbi si despre deficitul de cont curent… Romania este deja o tara stabilizata. Asadar pornim de la o baza stabila, din perspectiva pozitiei externe si a pozitiei fiscale ale Romaniei. Unde suntem preocupati? Suntem preocupati mai ales in ceea ce priveste increderea mediului de afaceri si in ceea ce priveste investitiile straine in Romania. Anume in ceea ce priveste resursele investitionale. Vreau in cele ce urmeaza sa va prezint cateva elemente privind 3 dintre componentele strategiei acesteia. Cuvantul cheie in strategia de reindustrializare este competitivitatea. Incercam sa producem o schimbare de optica, de la concentrarea fireasca, in primii ani de dupa integrare, pe convergenta nominala, pe tentativa de a introduce indicatorii privind deficitul bugetar, privind deficitul de cont curent, privind datoria publica si inflatia, in criteriile cerute de Uniunea Europeana.

In principiu, chiar daca inflatia are anumite abateri de la tintele sale, putem considera ca obiectivele convergentei nominale sunt indeplinite. Si pot sa va spun ca Romania este una dintre putinele tari din UE care respecta in alcatuirea bugetului sau si criteriile privind deficitul structural, criteriile privind tratatul de stabilitate care a fost asumat de Romania inca de anul trecut.

Avem acum o preocupare pentru convergenta reala, care, de fapt, este si obiectivul pentru care noi am intrat in UE. Noi am intrat in UE pentru ca romanilor sa le fie mai bine, dar sa le fie la ei acasa si nu atunci cand cauta in alta parte o solutie pentru viata lor. Convergenta reala se refera la nivelul de trai, la capacitatea tarii de a se integra in fluxurile economice internationale. Din aceasta perspectiva, industria este fundamentul asigurarii convergentei reale, iar competitivitatea este unitatea sa de masura. Cata vreme Romania va avea un decalaj de competitivitate, traseele de care va vorbeam vor fi intotdeauna doar intr-un singur sens, cele privind persoanele de la noi catre UE, iar cele privind serviciile si capitalurile dinspre UE catre noi.

Iata, as vrea sa va fac o prezentare scurta privind situatia referitoare la competitivitate. Romania are de rezolvat o chestiune care este extrem de apasatoare pentru noi si anume chestiunea marilor decalaje. In regiunea Nord-Est PIB per locuitor este de circa 3.500 de Euro. In Banat, in regiunea de Vest, Nord-Vest, PIB este de 7.500 de Euro per locuitor. In ceea ce priveste Capitala, unde sunt centralizate o seama de mari afaceri, PIB per locuitor este de 14.000 de Euro. Nu vom putea sa asiguram un nivel ridicat al competitivitatii intr-o tara in care se afla decalaje atat de mari. De aceea, impreuna cu cele trei mari strategii, care se refera la economie si anume strategia de reindustrializare, strategia de inovare si strategia privind diplomatia economica, noi am adaugat o a patra, strategia privind modernizarea rurala, care are si ea o puternica componenta industriala. Iata, aveti aici un grafic ce arata cu albastru numarul de angajati pe fiecare judet, cu rosu cifra de afaceri pe fiecare judet, in raport cu Bucurestiul. Pentru a simplifica lucrurile am socotit Bucurestiul etalon, adica i-am dat valoarea “unu”, atat in ce priveste cifra de afaceri, cat si in ce priveste numarul de salariati. Observati, in fiecare dintre judete, care este raportul fata de Bucuresti si care este raportul unul fata de celalalt. Pe site-ul Ministerului Economiei vom posta situatia din fiecare judet, situatia in ce priveste structura industriala.

Noi mergem pe ideea ca pentru a face industrializarea Romaniei trebuie, in primul rand, sa cunoastem industria asa cum este. Pe vremea cand eram merceolog la fabrica de bere Rahova, mergeam la colegii mei – unii dintre ei personalitati de vaza ale administratiei centrale – cu solicitari de repartitii si ei aveau in spate o harta economica a Romaniei. Nu stiu daca ati observat dar hartile economice ale Romaniei au disparut din scoli si din birouri. A dispărut, de asemenea, manualul de geografie economica. Noi trebuie sa refacem acest manual ca să stim exact cand vrem sa dezvoltăm industria, de unde trebuie sa plecam.

Industria romanească nu este numai cazul Oltchim sau Mechel. Industria Romaniei este mai ampla si veti vedea ca exista companii puternice in Romania, care constituie o baza promitatoare. Observati aici ca judetele, in cea mai mare parte, au un decalaj fata de unitatea de competitivitate pe care am propus-o pentru Bucuresti. Cu alte cuvinte, in fiecare judet, numarul locurilor de munca ocupate este mai mare in raport cu cifra de afaceri. Cu alte cuvinte, exista un decalaj mare de competitivitate in interiorul Romaniei. Singurul judet care are o performanta remarcabila… de fapt sunt doua. Primul este Prahova si al doilea este Constanta. Prahova si Constanta sunt singurele doua judete care sunt echilibrate si pot concura nivelului de competitivitate standard pe care l-am luat pentru Bucuresti.

Potrivit evaluarii noastre, din cele 23 de mari domenii industriale, 17 se găsesc într-o proportie ridicata intr-un mare decalaj de competitivitate fata de Uniunea Europeana. Din fericire avem investitii straine in Romania. Din pacate cea mai mare parte a lor inregistreaza un decalaj de competitivitate fata de unitatile lor din alte tari. Aceasta situatie privind competitivitatea ne arata clar ca ceea ce am spus la inceput – cuvantul cheie este competitivitatea – ramane valabil. Modalitatea prin care putem imbunatati competitivitatea se poate face mai ales focalizandu-ne pe anumite tipuri de industrie. Noi va vom prezenta in cele ce urmeaza una dintre posibilitati: parcurile industriale. Este o realitate putin cunoscuta romanilor. In Romania exista astazi in jur de 50 de parcuri industriale. Dintre acestea un numar semnificativ sunt deja parcuri industriale aflate intr-o situatie performanta. Exista altele care sunt abia formate. Exista altele, cum sunt cel din Iasi, Bistrita sau Suceava, care sunt in curs de formare.

Va marturisesc ca am avut o situatie de stanjeneala atunci cand, mergand aceste luni in strainatate pentru a discutat cu investitiile straine si cerand documente care sa promoveze Romania, am primit albume cu manastirile din Moldova sau cu peisajele din Muntii Carpati.

Cred ca ar trebui sa schimbam putin aceasta optica. Noi lucram acum la un text care sa promoveze aceste parcuri industriale. Veti gasi pe site-ul nostru, ele sunt prezentate acolo intr-o formula rapida si succinta, fiecare parc industrial, ce contine el si in ce masura ar putea sa fie interesant prin structura fortei de munca din acea regiune si prin facilitatile pe care le reprezinta la nivelul pozitionarii, la nivelul infrastructurii si la nivelu apropierii de piata si de capacitatile de absorbtie ale pietei.

Aceasta este una dintre realitatile care exista astazi in Romania si, asa cum ca sa faci turism ai nevoie de hoteluri, ca a aduci investitii, ai nevoie de poluri de inovare, de clustere si de parcuri industriale pentru ca nu mai suntem ca pe vremuri, cand AVERSA era in centrul Bucurestiului, suntem intr-o perioada in care unitatile industriale isi gasesc loc in zone special amenajate, care sunt de aceasta factura.

In ceea ce priveste clusterele, avem un numar de patruzeci, dintre care treisprezece sunt functionale, iar celelalte isi asteapta partenerii.

Exista un mare potential pe industriile de varf. De pilda, noi avem acum un colectiv care lucreaza pentru dezvoltarea tehnologia imprimatelor 3D. Romania este foarte performanta in ceea ce priveste tehnologia laserului. Este in tarile de varf, iar dupa opinia noastra, tehnologiile 3D, care vor da o grea lovitura unor economii cum este economia chineza, vor fi in avangarda evolutiei economiei mondiale.

Industrializarea va avea trei paliere. Unul dintre paliere este curatirea spatiului economic de zonele necrozate, anacronice, generatoare de pierderi. Asta este in principal responsabilitatea Ministerului Economiei, de a privatiza tot ce se poate privatiza, de a incheia din punct de vedere juridic, prin procedura insolventei, acolo unde lucrurile nu mai pot fi salvate si de a valorifica patrimoniul. Chiar de dimineata am avut o discutie cu presedintele Consiliului Judetean Brasov pentru patrimoniul imobiliar de la Rulmentul Brasov, asa cum vom face si cu alte patrimonii imobiliare.

Vreau sa va spun ca avem o situatie, din aceasta perspectiva, foarte datatoare de sperante. De pilda, industria de aparare detine un patrimoniu urias, un patrimoniu care era corespunzator pe vremea cand apararea avea 200 de mii de salariati, dar care, atunci cand industria de aparare a mai ramas cu 6000 de salariati, este cu totul disproportionat. Industria de aparare se poate ruina numai intretinand acest urias patrimoniu in care mai mult de un sfert din salariati nu fac decat sa pazeasca terenurile, depozitele si cladirile care nu mai folosesc economiei.

Asadar, trebuie sa fim, pe de o parte, Cenusareasa in timpul zilei. In al doilea rand, trebuie sa fim Cenusareasa de la miezul noptii si anume sa incurajam industriile de varf – sa incurajam industria de automobile catre zonele pe care industria de automobile le prefigureaza, inclusiv in zona automobilelor care merg pe baza electrica, sa incurajam industria laserului si a imprimantelor 3D, sa incurajam industriile de inalta tehnologie.

Iar a treia componenta este cea care se refera la industria prelucratoare asa cum este ea si stimularea ei intr-o politica industriala comuna la nivelul Uniunii Europene. Uniunea Europeana a avut pana acum politici comune pe zonele in care a avut alocatii bugetare, cum ar fi politica agricola comuna. Trebuie ca Uniunea Europeana sa asume si politici care nu au o legatura atat de directa cu bugetul comunitar, dar care au mare legatura cu competitivitatea Uniunii Europene. Daca UE nu realizeaza o politica industriala comuna, isi va merita cu adevarat numele de Lumea Veche. Ea va ramane doar un partener alaturi de multi altii din aceasta lume. Pentru ca reglementarea induce costuri suplimentare, costurile suplimentare reduc competitivitatea si Uniunea Europeana va fi dezarmata in fata concurentei pietelor terte.

Asadar, privatizare si retragerea completa a statului din economie, cu cateva, foarte putine, exceptii de natura strategica, implicarea in zonele de varf si integrarea industriei prelucratoare intr-o strategie comuna europeana care sa nu fie protectionista, dar care sa sustina industriile. Aceasta este componenta industriala de care avem nevoie noi.

In ceea ce priveste ultima componenta la care vreau sa ma refer, aceasta este promovarea. Daca pana acum am vorbit despre dezvoltarea industriei, despre atragerea investitiilor – si in paranteza doresc sa va spun ca nu putem explica reducerea brusca a investitiilor straine doar prin conditiile internationale, caderea de la 9, 3 mld de euro la 8,6 mld de euro in numai patru ani nu se poate explica doar prin factorii externi, e limpede ca si la nivelul autoritatilor avem nevoie de o anumita schimbare in ce priveste atitudinea fata de investitiile straine, in ce priveste stabilitatea si predictibilitatea sistemului normativ si a mediului de afaceri si in ceea ce priveste identificarea de proiecte in care sa atragem parteneri.

Ultimul lucru la care vreau sa ma refer este promovarea investitiilor noastre in strainatate, pe scurt diplomatia economica. Vreau sa trag un semnal de alarma in legatura cu aceasta componenta. In perioada de criza, singurul domeniu care a scapat nevatamat in afara de sistemul bancar este cel al comertului exterior. Ma refer la exporturi. Exporturile, in perioada de criza, au avut o crestere statornica pana in anul de varf 2011, ajungand la un anumit echilibru in anul 2012.

Ei bine, insa, acest lucru trebuie sustinut institutional. Aveti aici harta privind reprezentarea diplomatica a Romaniei in Europa. Nu stiu daca se observa acolo pe ecran, dar noi, intre timp, am retras o seama de reprezentante, dintre care: Sevilla, Sankt Petersburg, Helsinki, Bratislava, Torino, Tbilisi s.a.  In ultimii 3 ani reprezentarea diplomatica a Romaniei pe plan economic  s-a injumatatit. Si cred ca asta nu este un lucru bun. situatia este dramatica atunci cand ne referim la spatiile de expansiune. Iata, de pilda, in Asia si Oceania reprezentarea Romaniei se apropiem din pacate, de zero. Am renuntat la reprezentantele din Mumbai, Colombo, Hanoi, Kuala Lumpur, Jakarta, Sidney. Practic, in Asia de Sud-Est, care este una dintre cele mai emergente piete – Asia de Sud-Est si Australia, am doar cu o singura reprezentanta la Singapore.  Acelasi lucru este valabil si in Africa, unde suntem absenti. In Africa nu avem reprezentare decat in Africa de Nord si in Africa de Sud. In rest, nu avem absolut nicio reprezentare si trebuie sa va spun ca prezenta investitorilor ramani in Africa este tot mai simtita. Avem si situatia din orientul Mijlociu si din America de Nord si America Latina. Interesant este ca, in ciuda acestei slabe reprezentari, comertul exterior a avut o crestere si probabil ca o imbunatatire a diplomatiei economice romanesti la nivelul reprezentarii va potenta si mai mult comertul exterior. Ce putem face noi  in situatia de azi, in care potrivit strategiei guvernamentale nu este posibil sa angajam personal, vom proceda la o anumita reorientare a unei parti din aparatul diplomatic din Europa catre tertele piete, astfel incat sa avem o reprezentare echilibrata. Ma refer la Asia de Sud-Est, la centrul Africii si la America Latina. Iata si situatia comertului exterior al Romaniei: evolutia comertului exterior arata ca desi in 2008 am avut volumul de comert exterior cel mai ridicat, din punct de vedere calitativ el s-a imbunatatit in 2011-2012 in sensul ca volumul comertului exterior s-a impartit mai corect, mai echilibrat intre exporturi  si importuri,  noi practic ajungand sa reducem deficitul comercial de la 23 mld. Euro la  numai 9,5 mld. Euro. Situatia este mult imbunatatita si in ceea ce priveste exporturile, care au crescut cu 16 mld. Euro din 2009 pana in 2012 si dupa cum vedeti, cel mai mare salt l-am avut in zonele extra-UE, de la 7,5 mld. la 13,5  mld. Euro. Importurile au inregistrat o anumita stabilitate fata de anul 2008, o usoara scadere, dar in raport cu cresterea exporturilor se observa ca importurile nu au crescut proportional ceea ce pentru pozitia externa a Romaniei este o mare ameliorare. As vrea sa adaug ceva: performanta pentru anul 2012 , care nu se vede din acest grafic, este reala pentru ca s-a retras Nokia care asigura 8% din exporturile Romaniei si daca chiar in aceste conditii 2012 a fost egal cu 2011, inseamna ca, de fapt, in 2012 celelalte componente au avut o crestere importanta. Deficitul balantei comerciale, dupa cum vedeti a scazut permanent, suntem in 2012 practic in situatia  de a arata ca am stabilizat deficitul comercial al Romaniei undeva la 9,5 mld. Euro, ceea ce in contextul intregii pozitii externe a Romaniei este o situatie buna.

As vrea sa mai spun un lucru, la sfarsit, legat de structura exporturilor romanesti: este o adevarata legenda ca Romania nu exporta decat lemn, table si cereale. Veti ramane surprinsi sa constatati ca in structura exporturilor romanesti 75% o reprezinta masinile, echipamentele de transport si alte produse manufacturate. Si daca adaugam si produsele chimice care si ele fac parte din industria prelucratoare, 80% din exporturile romanesti apartin industriei prelucratoare. Asa ca trebuie sa inlaturam acea prejudecata potrivit careia nu se exporta din Romania decat materii prime.

Si , ultimul lucru pe care vreau sa vi-l mai spun este ca in ceea ce priveste structura exporturilor, peste 80% sunt exporturi in interiorul Europei, din care 75% cu UE. Ei bine, trebuie sa reorientam exporturile, mai ales catre zonele emergente. Am vrut cu acestea sa va prezint cateva elemente care nu apar in dezbaterea publica.  Veti gasi detalii pe site-ul nostru, in curand veti gasi si harta economica a Romaniei, cum va aduceti aminte din copilaria noastra, cu jumatati de rulmenti, cu tot felul de culori care sa identifice industriile dintr-o singura privire pe harta, si in acelasi timp, cu celelalte elemente care tin de liniile importante ale strategiei pentru reindustrializare.

Joi vom incepe si consultarile cu fiecare industrie. Am identificat 80 de industrii diferite si vom avea discutii cu fiecare dintre acestea, astfel incat la inceputul lunii iunie, impreuna cu distinsii membrii ai Comisiei care elaboreaza strategia sa facem un rezumat cu privire la optiunile tuturor segmentelor industriale din Romania.

Eu va multumesc foarte mult si am sa dau cuvantul gazdei noatre , careia ii multumesc pentru initiativa.”

 

4 Responses to “Discursul ministrului Economiei, Varujan Vosganian, la conferinta cu tema “Reindustrializarea Romaniei”- 2 aprilie 2013”

  1. alex spune:

    domnule vosganian, ati spus , in stil socialist, ca trebuie deblocate posturile din administratia centrala pentru aia care fac o facultate de administratie publica si alte prostii despre ivan turbinca etc. pai aia sunt niste paraziti. vreti sa se cheltuie bani de la platitorii de taxe si impozite pentru a hrani pilele sau habarnistii ratati de la facultatile de administratie publica? aia in economia reala nici de gunoieri nu-s buni. dar inteleg ca dvs credeti ca veti atrage tinerii catre pnl sau alta prostie pentru ca nu vin alti votanti catre partid? sa fim seriosi, bugetarii trebuie redusi, dumneavoastra vreti sa cresteti numarul lor. eu consider ca e o tampenie.

  2. tiberiu spune:

    @VV
    Toate obervatiile legate de industrie si comert sunt pertinente si datatoare de sperante, insa politica este punctul nevralgic.
    Toata lumea este siderata de comportamentul absurd al lui Ponta care dintrodata destabilizeaza USL si guvernul.
    Cum poate un om normal la cap sa faca o intelegere cu un mincinos patologic ca BaSecu ?
    Cum poate un PM normal la cap sa sa spuna ceva ieri si maine sa faca exact pe dos fara a se consulta cu partenerii sai?
    Cum poate un politician normal la cap sa loveasca in sustinatorii lui promovand o persoana ca Kovesi devenita simbol al regimului opresiv basist?
    Povestile lui Ponta ca Morar l-a buversat si a schimbat intr-o clipa macazul politic sunt total necredibile.Oare ce masinatiune basista se afla in spatele acestui comportament stupefiant?
    Cum poate sa creada Ponta ca TB nu ii va juca festa numind-o pentru Kovesi la DNA dar respimgandu-l pe Nita ?
    Ponta a scuipat in fata sustinatorilor lui. Are altceva de castigat ?
    E la mijloc o intelegere cu CE ?
    Am un sentiment extrem de neplacut .

  3. Pacala spune:

    VV
    Rezum, simplific, ca eu nu sunt politician. Ati adunat oameni si le-ati spus ca romania este un rai, veniti si investiti ca avem parcuri tehnologice, o sa avem si lasere, si noi statul o sa fim partenerul vostru. Si va intreb retoric maestre, cum e statul partener daca nu are urechi de auzit privatului, cine sa investeasca in ce si sa vanda cui? Sa zicem ca am o suta de mii de euro si vreau sa fac o fabrica de cuie in parcul tehnologic de la botosani. Cu cine vb, cui vand, platesc tva de 24% pt utilajele care le voi cumpara, angajez someri sau ce etc? Vedeti, astea sunt pb mele, cine imi raspunde la ele? Eu intreb eu raspund, mai trebuie sa descalcesc si incurcaturile statului cu taxe, impozite, avize, spagi, mituiri. Nu zau, mai bine ma duc si tin banii la banca, cumpar titluri de stat. Pana cand statul nu va ajuta in loc sa incurce, strategiile dvs vor fi simple prelegeri.