Tema zilei – 28 iulie 2010: “Elogiul culturii nu inseamna cultul urii”

Orice societate se legitimeaza prin cultura pe care o produce. Cine isi mai aminteste de disputele dintre guelfi si ghibelini din Florenta lui Dante, in clipa in care acesta a parasit-o, pentru a scrie Divina Comedie? Cine mai cunoaste numele regelui bavarez care era sa-si ruineze statul finantand constructia Teatrului din Bayreuth? Cine l-ar mai fi pomenit pe papa Iuliu al II-lea, daca n-ar fi decis pictarea, de catre Michelangelo, a plafonului Capelei Sixtine?

Vremurile pe care le traim nu vor ramane in amintirea urmasilor nostri prin indicatorii economici din Anuarul Statistic ori prin legile tiparite in Monitorul Oficial. Ele vor fi pomenite, ca oricare alte vremuri, prin mostenirea culturala pe care o lasam. Prin eforturile civilizatoare pe care le facem. Tranzitia pe care o traim nu e, in esenta ei, atat un proces politic ori economic, ci mai ales cultural. Ea nu se va incheia nici prin macrostabilizare ori consolidare fiscala, nici prin biruinta votului uninominal, ci atunci cand se vor emancipa mentalitatile, cand vom intelege ca orice schimbare incepe cu noi insine si ca asumarea la fericire e o asumare individuala, iar fericirea nu e un pom de iarna din care statul, ca un Mos Craciun, imparte daruri.

Privind ce se intampla in Romania de azi, tranzitia este departe de a se incheia, ba chiar pare ca mergem de-a-ndaratelea. Agresiunea inimagnabila impotriva culturii romane insotita de resemnarea si deznadejdea care alieneaza pe omul obisnuit sunt semnele acestei degenerescente spirituale.

Cultura romana este, pur si simplu, calcata in picioare. Finantarea ei  este aproape inexistenta. Fondurile alocate pentru conservarea patrimoniului sunt rare, ca ploaia in desert. Premiile nationale pentru cultura au fost desfiintate. Se inchid institutii de cultura, teatrele, muzeele, bibliotecile sunt amenintate cu injumatatirea personalului si, in cele din urma, cu disparitia. Cresterea impozitului pe poezie a ajuns sa fie solutia salvatoare pentru diminuarea deficitului bugetar. Creatorii de sculptura monumentala asteapta zadarnic comenzi pentru pietele publice, bibliotecile nu mai primesc carti noi, fondurile alocate profesorilor, prin lege, pentru achizitie de carte au fost taiate, Guvernul nu manifesta decat indiferenta fata de modul dezastruos in care se colecteaza timbrul cultural.

Portretul robot al invingatorului vremurilor tulburi de azi este cel al mutantului acultural si amoral care, in loc de paginile cartilor,  rasfoieste bilanturile victorioase si foile contractelor cu statul, care a stiut sa converteasca relatiile de influenta din perioada comunista in relatiile financiare de azi, si caruia nu-i mai vine, ca predecesorului sau in ale dictaturii, sa puna mana pe pistol cand aude de cultura, ci, in cel mai bun caz, sa puna mana la gura, inabusindu-si un cascat.

Un poet e mai mare decat un ministru. Daca ministrul nu se nastea, ce buluceala ar fi fost ca altii sa-i ia locul! Dar daca poetul nu se nastea, nimeni altul nu i-ar fi scris vreodata poeziile. Poetul poarta, cu adevarat, marca unicitatii,  care este miracolul fiintei umane. Asta au stiut-o, atat primul-ministru in functie, Lascar Catargiu, cat si  ceilalti fosti prim-ministri in viata la vremea aceea, care au mers in tacere , in urma carului mortuar al lui  Mihai Eminescu.

Cultura este singura indeletnicire umana care invinge, fara sa lase in urma invinsi, si care cucereste fara sa umileasca. Ea poate sa dea imbold acelei solidaritati de care avem atata nevoie. In schimb, primim zilnic cate o portie de ura de la cei care conduc tara si care se straduiesc din rasputeri sa ne demonstreze ca o ducem rau nu din cauza lor ci din cauza liberalilor, a bugetarilor, a militarilor in rezerva, a magistratilor, a primarilor, a rapoartelor Comisiei Europene, a caprei vecinuli… In Romania de azi, daca nu ai relatii sus-puse si nu ai destui bani, esti tratat drept un coate-goale, chiar daca sufletul ti-e plin. Dar o societate care isi rastoarna valorile e la fel de golita de continut ca un pahar rasturnat.  Vorbim prea mult, simtim prea putin. In orice program politic primul punct l-as pune reintoarcerea la cultura, fara de care nici lepadarea de comunism, nici recuperarea politicului pentru societate, nici regasirea sensului destinului propriu ori national, nici infiriparea si legitimarea averii personale nu pot fi decat iluzorii.

92 Responses to “Tema zilei – 28 iulie 2010: “Elogiul culturii nu inseamna cultul urii””

  1. Bibliotecaru spune:

    Guelfi erau susţinătorii Bisericii şi ai Papei, Ghibelini susţinătorii imperiului, au dominat Centrul şi Nordul Italiei în secolele XII şi XIII. Cel mai de seamă moment al conflictului lor (şi iată o legătură directă cu ceea ce spuneaţi) este Bătălia de la Campaldino, 11 iunie 1289, bătălie în care este implicat şi Dante Alighieri.

    Otto Friedrich Wilhelm von Bayern a fost regele bavarez care i-a făcut lui Wagner o sală de concerte. Arhitectul era Gottfried Semper, acelaşi care în Dresda a construit Sächsische Staatsoper Dresden.

    Istoria îi pomeneşte pe toţi aceştia… Istoria ne aduce aminte şi de liderii luminaţi şi de liderii întunecaţi… Istoria tinde să-i uite exact pe liderii obişnuiţi, cei care conduc la o stare de dulce mulţumire, fără conflicte, fără convulsii, fără confruntări.

    Părerea mea este că în foarte scurt timp (scurt în înţelegerea istorică), ceea ce s-a întâmplat până acum va fi uitat cu desăvârşire, vestigiile omenirii se vor dărâma, vor deveni nisip… până ce, peste o mie de ani, cineva va redescoperii scrisul şi va scrie o nouă istorie începând cu cuvintele… La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul.

    • @Bibliotecaru

      Eu as zice ca Teatrul l-a facut Ludwig al doilea… Cu batalia ai dreptate, ba chiar Dante a fost si un fel de consilier comunal, dar a parasit Florenta si a ajuns mare poet. Cunosti numele celor care l-au alungat? Vezi ca am dreptate? Aia cu oalele si ulcelele merge pana cand ti se face foame si uiti de moarte.

  2. Locul 1 in lume la exportul oamenilor de cultura din Romania. Ca si la exportul de medici si exportul de ingineri. Asta e. Suntem buni.

    • @Mario Ovidiu Oprea

      Si, din pacate, ei au mai multe sanse sa devina celebri. Cei mai mari oameni de cultura romani cu vocatie universala sunt cei care au trait in strainatate. Daca traia in Romania Herta Muller n-ar fi luat neam premiul Nobel.

  3. MARIN spune:

    Extraordinar ! Am mai spus-o, o mai spun si o voi mai spune ori de cate ori am prilejul: aveti HARUL si DARUL de a comunica !
    Stiti ce regret mult D-le VOSGANIAN ? Faptul ca nu sunteti mai vocal; va vafeci prea putin simtit in sfera audio-vizualului si este pacat ! Ne-am saturat sa vedem si sa auzim fel de fel de “specialisti” al caror mesaj in continut este nul.
    Eu unul m-am saturat de aceasta Boala a Omului Contemporan (B.O.C.) ce m-a transformat intr-un Biet Animal Sentimental Efemer (B.A.S.E.)

  4. Emi spune:

    Am incercat un exercitiu de imaginatie: cum ar arata conducatorii de azi citind, ascultand muzica, admirand o pictura (nu dau nume ca nu-i frumos). Cred ca am imaginatia bolnava pentru ca mi-au venit in minte maimute la furat, hiene rupand hoituri si totul in ritm de manele…

  5. lorduljohn spune:

    @VV

    Of, Maestre, iar ati rasucit cutitul in rana!

    PS. Mi-am trimis CV-ul la Comisia de agricultura.

  6. Bibliotecaru spune:

    @ Varujan Vosganian
    Dacă nu mă înşel, Otto Friedrich Wilhelm von Bayern se “denumeşte”, ca rege, drept Ludwig al doilea, uneori şi Louis II, căruia i se mai adaugă uneori şi der Märchenkönig… sau oficial:
    Ludwig, von Gottes Gnaden König von Bayern, Pfalzgraf bey Rhein, Herzog von Bayern, Franken und in Schwaben. :)
    Adică sunt numele “de pe lângă” Ludwig II.

    Asta spre deosebire de Otto Wilhelm Luitpold Adalbert Waldemar von Wittelsbach, fratele său mai mic, şi succesor, cunoscut cu numele de rege Otto de Bavaria.

    Se prea poate să greşesc însă, germana nu o cunosc chiar de loc şi s-ar putea să fi înţeles eu greşit.

    • @Bibliotecaru

      Pai e destul sa deschizi google si ai sa gasesti acolo tot ce-ti trebuie. Eu stiu ceva germana si pot sa-ti spun ca “Marchenkonig” (n-am umlauturile) e un cuvint foarte frumos, care nu inseamna regele – piata, ci ceva mult mai frumos, din lumea basmelor.

  7. Bibliotecaru spune:

    @ Varujan Vosganian
    Referitor la Dante, cumva vă referiţi la fraţii Corso şi Forese Donati?

    Eu cred că Dante a fost exilat din Florenţa din cauza relaţiei sale cu Papa Bonifaciu care l-a ales anume dintre cei trei trimişi ai lui Charles de Valois, în numele Florenţei, spre a fi ambasadori la Sfântul Scaun, întocând acasă pe Maso Minerbetti şi Corazza da Signa.

    • @Bibliotecaru

      Facem o discutie separata, daca vrei, cu privire la cariera politica, la frustrarile, altminteri rodnice, ale lui Dante. Dar nu acesta era subiectul nostru. Dimpotriva…

  8. Tiberiu spune:

    @Cris
    Diseratia ta despre patologia sociopatilor este interesanta,dar problema nu este daca incadrarea corecta a patologiei psihice a presedintelui este din categoria Cluster sau “Duster”.Mult mai grava si mai periculoasa social este patologia alegatorilor care au dovedit ca nu stiu sa discearna intre un candidat normal si unul anormal, intre un om de buna credinta (dincolo de inerente slabiciuni umane) si un mafiot lipsit de scrupule care are ca principal obiectiv acapararea aparatului de stat prin orice mijloace(inclusiv ilegale si antidemocratice) si in alimentarea clientelei sale politice.
    Adevarul este ca TB este exponentul unei masive componente sociale dezaxate psihologic si social, acesta fiind “Nodul Gordian” al Romaniei.
    Intrebarea care se pune este ce forta politica va fi capabila sa desfaca aceasta legaturra simbiotica bazata pe ignoranta si coruptie sistemica din Roamnia ?

    • @Tiberiu

      Daca, totusi, vrem sa reusim, nu e cazul sa dam vina pe alegatori. Ar fi solutia cea mai simpla. E ca si cum ai fi culegator de aur si da vina pe rau ca nu cara grauntele de aur. Trebuie sa te descurci cu poporul asa cum e el, dar ca sa-l educi trebuie ca si clasa politica, si liderii sindicali, si patronii, si membrii sinodului, sicapiii armatei si ai politiei etc, etc. sa se educe. Ori la noi, adesea, e ca la peste.

  9. Dorin spune:

    @ Bibliotecaru: cred ca intelegerea istoriei framantarilor politice ale Florentei secolului al XIII-lea depaseste binisor scopurile si capacitatile de comunicare ale acestui blog. Ca s-o spunem pe scurt, dupa victoria impotriva ghibelinilor, guelfii s-au scindat in doua factiuni, guelfii albi (dintre care facea parte si Dante) si guelfii negri. Primii doreau o mai larga autonomie a orasului fata de papa, in timp ce guelfii negri doreau o mai stransa conlucrare cu acesta. Initial “albii” au fost cei care au castigat orasul, insa drept raspuns Papa Bonifaciu a inceput sa planuiasca o actiune militara impotriva Florentei. Intr-adevar, Dante a fost unul dintre cei trei delegati trimisi sa trateze cu papa, insa acesta l-a retinut pe Dante la Roma mai degraba ca prizonier decat ca aliat. In vreme ce Dante era retinut la Roma, la 1 noeimbrie 1301 Carol de Valois a intrat in Florenta impreuna cu guelfii negri si au jefuit vreme de sase zile orasul, ucigand mai multi dintre dusmanii lor. Guelfii negri au instalat o noua conducere a orasului iar Dante a fost condamnat la exil si plata unei amenzi insemnate. Practic el nu si-a mai vazut niciodata orasul dupa acest moment.

    • @dorin

      Nu m-am gadit ca nevoie sa vorbim despre toate astea, sigur ca o putem face dar eu cred ca e mai util sa vorbim despre Dante, chiar si exilat, decat despre certurile sterile dintre guelfi si ghibelini. Asa cum e mai util acum sa vorbim despre Dan Dediu, Radu Aldulescu ori Ioan S. Pop decat despre Videanu si Vladescu.

  10. un amator spune:

    exact ce spuneam si altadata , are alt lipici cand nu vorbeste despre cifre si indicatori …
    rarisima combinatia aceasta , si cifra si cuvantul …
    cu totii avem de invatat , noi multumim lui Dumnezeu ca ne mai da exemple spre care sa tindem .
    Cat despre scrificiul imediat al unei comunitati de dragul de a face /de a construi ceva trainic si care sa dainuie ,scrificiu dictat de un cap iluminat ( sau nu numai )…?
    Credeti ca intodeauna , pornirea vine din cultura sau dragul de cultura ?
    Eu zic ca , poate de multe ori, vine si din incultura , din grandomanie sau din blasfemie , etc
    Sa va dau un exemplu prezent ?
    Ce sau Cine mama… l-a pus pe Pandele de la Voluntari sa se apuce sa construiasca o catedrala in care cel putin pe hartie arunca 7 milioane euro ( pana la final fac pariu ca dubleaza suma ) ??
    Credeti ca l-a pus crestinul din el ?
    sacrificiul ?
    In Voluntari inca nu sunt strazi , iar praful de tarana iti plombeaza cu regularitate maselele .
    In spitale ne mor copii si batranii din cauza nu stiu caror bacterii sau conditii insalubre …
    Nu va doresc , dar daca aveti ocazia mergeti in toaleta exterioara a judecatoriei Buftea ( caci cea de la interior e tinuta sub cheie si nu ai acces acolo ) . Veti vedea un mic colt din evul mediu teleportat peste timp .

    • @un amator

      Pai daca o iei asa si Casa Poporului e o mare realizare, caci il va perpetua pe Ceausescu…Dar casa poporului e un fel de muzeu al absurdistanului cu toata megalomania ei. Exista si o celebritate malefica, desigur. Bine, nu e cazul catedralei din Voluntari, ea e numai expresia unei porniri navalnice de a face ceva durabil, si altceva decat biserici nu le vin in minte. In plus e reteta destul de sigura a succesului electoral.

  11. Bibliotecaru spune:

    @ Varujan Vosganian
    Ştiam ce înseamnă der Märchenkönig. :)
    Nu eram prea sigur dacă am înţeles eu bine istoria din germană relativ la viaţa regelui.
    Pe Google informaţia este, cum ar veni, la mâna a doua sau a treia (atunci când o iei şi ca traducere). La mâna întâi este un manual de istorie în limba germană, nu-i aşa?
    Mă rog, nu are sens să insist. Oricum ne-am referit la aceiaşi persoană şi eu port vina că am vrut să fiu un pic mai şugubăţ şi să nu pun numele îndeobşte cunoscut.

  12. Bibliotecaru spune:

    @ Dorin
    :)
    Eu am spus mai sus, dacă aţi fost atent, despre fraţii Corso şi Forese Donati. Corso Donati a fost liderul guelfilor negri.

    Există o carte (nu-i aşa) foarte interesantă, scrisă de Giovanni Papini şi intitulată Dante viu, Editura: Pergamon, Anul: 2009.

  13. maurice spune:

    Din articolul cu replierea pe platforma Baconsky (http://www.evz.ro/detalii/stiri/greii-pdl-isi-pregatesc-replierea-pe-platforma-lui-baconschi-901712.html):

    “Scenariile vehiculate în PDL indică de altfel conturarea, cu încuviinţarea lui Băsescu, a două trei nuclee – liberal, creştin-democrat şi, eventual, conservator – care să se bată în alegerile interne şi care să poată supravieţui unei potenţiale ruperi.

    Totodată, Paleologu admite că, “în România, întotdeauna e un pericol ca un think-tank să devină o miză a unor jocuri, a unor combinaţii politice”, dar susţine reinventarea PDL în jurul celor trei curente, în ideea că “fiecare are nevoie de celelalte două pentru a căpăta mai multă putere”.”

    O precizare se impune, mai ales pentru cei care, tineri fiind, nu stiu ce s-a intamplat in 1990. In 1990, Ion Iliescu si cu Silviu Brucan au sustinut ideea INUTILITATII si NOCIVITATII existentei mai multor partide. Ceea ce au propus atunci Iliescu si Brucan a fost existenta MAI MULTOR CURENTE/GRUPARI de idei in interiorul aceluiasi mamut partinic, FSN. Dupa 20 de ani, iata ca ideea lui ILiescu si a lui Brucan prinde viata datorita “anticomunistilor” Basescu/Baco/Volodea Tismaneanu etc.

  14. liberalism spune:

    Cand ma gandesc la Guvernul liberalului I.C. Bratianu, si ma uit la Guvernul Boc, ma apuca plansul!
    “În chestiunile mari, în acelea de ordin moral care stăpânesc viitorul unei neam, de care sunt legate interesele lui supreme de onoare şi naţionalitate, nu pot fi preţuri de tocmeală, nu pot fi motive de oportunitate care să te hotărască a te compromite, coborându-te de pe tărâmul înalt şi sigur al principiilor.” Ion Bratianu

  15. Dorin spune:

    @ Varujan: de acord, mai intai ar trebui sa rezolvam problemele stringente, actuale, dupa care, linistiti, cu o cupa de vin de Chianti in mana, putem discuta despre zbuciumatele vremuri ale Florentei din perioada lui Dante..

    Ce ma striveste pe mine este insa altceva: De’ Medici, acea familie de doctori care au prescris Italiei Renasterea, erau in fond si la urma urmelor nimic altceva decat o familie de mafioti. Si-au dorit si si-au obtinut puterea exact la fel cum o fac si altii in zilele noastre, si inca folosind mijloace mult mai putin ortodoxe decat masluirea voturilor. Alungarea din oras, confiscarea averii, uciderea pe tacute sau fatisa erau practici obisnuite in trecento si quattrocento si ele se practicau in acelasi mod la Florenta dupa cum se practicau in intreaga Europa medievala.

    Si totusi, din aceasta famiglie de mafioti face parte Lorenzo “Magnificul”, mare protector al artelor. Palatele acestor “mafioti” sunt si astazi exemple magistrale de arhitectura renascentista, sculptura, muzica, poezia, toate artele au prosperat sub “tirania” acestor personaje autoritare.

    Dupa cum vedeti, accese de autoritarism avem si in ziua de azi. Dar, ce diferenta…. am putea spune oare vreodata altfel decat in derarere “Traian Magnificul, mare protector al artelor si stiintelor”?

    Am putea spune oare vorbi despre “palazzo Gigi” asa cum vorbim despre palazzo Pitti, palazzo Antinori sau Chigi-Odescalchi?

    Avem deja in “Casa” zisa de unii “a Poporului”, de altii “a nebunilor”, un exemplu execrabil de ctitorie de un gust arhitectural absolut indoielnic. Observ insa ca aceasta monstruozitate nu este suficienta. Pe langa cea laica se pregateste edificarea unei alte monstruozitati, de natura religioasa. Este acea “Catedrala a mantuirii neamului”.
    Presupun ca numele nu e chiar intamplator si s-ar putea referi la “mantuire” in sensul de terminare definitiva a acestuia.

    Asa ca stau eu si ma intreb, daca e adevarat ca am progresat in 600 de ani, oare de ce conducatorii de azi sunt atat de minusculi din punct de vedere cultural in comparatie cu mafiotii secolului al XIV-lea?

  16. Dorin spune:

    @ Bibliotecaru: acum trei saptamani eram acolo, in biserica unde cel mai probabil Dante a vazut-o pentru prima si ultima data pe Beatrice. Este si biserica unde este presupusul ei mormant, de fapt mormantul familiei di Folco Portinari.

  17. Bibliotecaru spune:

    @ Dorin
    Mă bucur pentru domnia voastră că aveţi astfel de amintiri.

  18. MONTE CRISTO spune:

    Asta ne mai lipsea…
    GUVERNUL MONDIAL SE VA REUNI ÎN OCTOMBRIE, LA BUCUREŞTI
    Municipiul Bucureşti va fi gazda, în toamna acestui an, a Reuniunii Regionale Europene a Comisiei Trilaterale. Întîlnirea, care va avea loc, efectiv, între între 15 şi 17 octombrie, a fost programată să se desfăşoare în Romania la iniţiativa lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale. Acesta este membru al Clubului de la Roma, din 1993, precum şi al exclusivistului Club Bilderberg. Ţara noastră este a patra din Europa Centrală şi de Est – după ţările grupului de la Vişegrad, Ungaria în 2001, Cehia în 2002 şi Polonia în 2004 – în care influenta organizaţie a ales să vină pentru reuniunea anuală europeană. Conclavul de la Bucureşti va fi urmat, în perioada 5-7 noiembrie, de Reuniunea Regională Nord-Americană, găzduită de New-Mexico, şi a fost precedată de Întîlnirea Anuală a Comisiei Trilaterale, ce a avut loc la Dublin, în Irlanda, între 7 şi 9 mai. Comisia Trilaterală a fost fondată în 1973, de către magnatul american David Rockefeller. Primul preşedinte, considerat mai apoi un fel de eminenţă cenuşie, de ideolog al organizaţiei, a fost Zbigniew Brzezinski cunoscut ca membru marcant al Bilderberg Group. Preşedintele de onoare al Grupului European este Peter Sutherland, fost preşedinte al grupului în perioada 2001-2010, preşedinte al British Petroleum (BP Plc) Londra, preşedinte al Goldman Sachs International, preşedinte al London School of Economics, reprezentantul special al ONU pentru Migraţie şi Dezvoltare, fost director general GATT/OMC, fost membru al Comisiei Europene, fost procuror general al Irlandei. Şi acesta este membru al Grupului Bilderberg. El şi Henry Kissinger, David Rockefeller, Paul Volcker (preşedintele Rezervei Federale americane) sînt acuzaţi că sînt vinovaţi de criza financiară. Grupul Bilderberg a fost înfiinţat în 1954. Prima întîlnire a avut loc în Olanda, la Osterbeek, în Hotelul Bilderberg, de unde grupul şi-a luat şi numele. Reuniunea a fost organizată de Prinţul Bernhard al Ţărilor de Jos, fost ofiţer SS, şi de David Rockfeller. Grupul Bilderberg a devenit una din cele mai puternice reţele de influenţă, reunind personalităţi din toate ţările, conducători politici, economici, din lumea finanţelor, a mass-media, din Armată şi Serviciile Secrete, ca şi cîţiva oameni de ştiinţă şi profesori universitari. Datorită influenţei acestui grup în domeniul economic, se afirmă că el reprezintă de fapt un adevărat Guvern Mondial Ocult. De remarcat este faptul că la originea înfiinţării celor două organizaţii se află acelaşi personaj, David Rockefeller.
    La 24 decembrie 1989, Ambasada SUA în România “a sugerat” împuşcarea soţilor Ceauşescu…
    Surse din Serviciile Secrete ne-au relatat că, în seara zilei de 24 decembrie 1989, la sediul CC al PCR a venit ataşatul militar al Ambasadei SUA la Bucureşti, care a adus un telex primit de la Casa Albă. Acest telex a ajuns la general-colonel Iulian Vlad. În linii mari, mesajul era acesta: “Analizînd situaţia din România, grupul de experţi şi jurişti de la Casa Albă a studiat Codul Penal al ţării dvs. şi a constatat că, în Art. H., e prevăzută pedeapsa cu moartea”. Cum nu se poate mai clar. Ca să vedeţi cu ce se ocupau “creştinii” de peste Ocean, în Ajun de Crăciun…
    George Sörös l-a ameninţat pe Traian Băsescu că va finanţa o Revoluţie, care să-l răstoarne de la Putere
    Miercuri seara, 21 iulie a.c., în jurul orelor 21, Traian Băsescu l-a convocat la Vila Lac 2 pe fostul vînzător de varză în piaţă, Adriean Videanu, cu care a avut o discuţie foarte scurtă, pe marginea “tunului” pus la cale în colaborare cu George Sörös şi interpuşii acestuia, prin care se încearcă jefuirea celor mai mari zăcăminte de aur, argint, metale rare, dar şi de uraniu pe care le mai are neexploatate România în zona Roşia Montană. Întîlnirea a fost cerută de Matrozul Năuc, care este presat de George Sörös să aranjeze, din punct de vedere legal, autorizaţia de exploatare a zăcămîntului Roşia Montană, în pofida Rezoluţiei Parlamentului European de interzicere a exploatării şi extragerii zăcămintelor de metale preţioase cu tehnologie pe bază de cianuri. Miliardarul ungur, a cărui avere se pare că s-a subţiat din cauza unor speculaţii proaste pe piaţa monetară în această perioadă de criză, l-a sunat joi, 22 iulie a.c., de două ori, pe Quasimodo, ultima dată ameninţîndu-l că, dacă nu îşi poate ţine promisiunea făcută în schimbul sprijinului financiar acordat în perioada electorală (sute de milioane de euro), să se aştepte la ce e mai rău. Sursele noastre spun că în cea de-a doua discuţie avută, Sörös l-a ameninţat chiar cu finanţarea unei revoluţii (?!), dacă este necesară, pentru a-l răsturna de la Putere. Într-un final, Matrozul a obţinut un răgaz de două luni, pentru a pune la punct autorizarea demarării lucrărilor la Roşia Montană. Pentru a-i uşura oarecum sarcina, George Sörös a promis că va rezolva personal problema apărută la Ministerul Mediului şi va discuta cu László Borbely, ca avizul să fie pus fără nici o problemă pe autorizaţia de exploatare. În consecinţă, Bolnavul Naţional l-a chemat pe Adriean Videanu şi, fără a mai asculta motivaţiile acestuia cu privire la autorizarea lucrărilor de la Roşia Montană, i-a spus pe un ton foarte dur: “Ori pleacă proiectul cel tîrziu în septembrie, ori pleci tu de la minister”.
    Un porc speriat de bombe: Traian Mobutu Chombe!
    Prezent sîmbătă, 24 iulie a.c., la Şcoala de Vară a ungurilor de la Tuşnad, omuleţul veninos Traian Băsescu a făcut un joc periculos, punînd România la cheremul horthyştilor, susţinuţi oficial de premierul Ungariei, Viktor Orban.
    Tabloul prezenţei Matrozului Năuc la Tuşnad a fost unul în care un preşedinte de Stat, aflat pe teritoriul ţării pe care o conduce, a ascultat, cu un aer de momîie miloagă, discursurile, cu un set de căşti pe urechi, ajutat de un translator oficial, şi a asistat neputincios la discursul premierului ungar Viktor Orban, care a prezentat celor aflaţi la eveniment noua linie politică a Budapestei, concretizată în angajamentul Statului vecin de a susţine tendinţele de autonomie ale comunităţilor maghiare, văzute ca un prim pas în constituirea, în cadrul Uniunii Europene, a “Ungariei Mari”.
    Timorat şi speriat de bombe, în loc să dea un răspuns pe măsură, Băsescu a preferat să ignore, în discursul său, subiectul, vorbind despre criza economică, burzuluindu-se la pensionari (care ar face sistemul de pensii nesustenabil), despre capitalism, investiţii din împrumuturi, sau certîndu-i, încă o dată, pe moguli şi populaţia afectată de criză că nu înţeleg momentul politic şi economic pe care întregul continent european îl traversează.
    Presat de întrebările jurnaliştilor cu privire la autonomie, Chiorul a bălmăjit cîteva clişee, în care a amestecat cuvinte şi fraze fără sens, vorbind de autonomie la nivel de individ (?!). A fost o prestaţie penibilă, care a arătat că ordinarul din fruntea acestei ţări e vîndut cu totul fasciştilor unguri – cu voturile cărora a reuşit să se menţină la Putere din 2004 şi pînă acum.
    Jocul abject al Matrozului Chior, dispus să sacrifice zone importante din teritoriul ţării, este unul rezultat din faptul că el se află prins la mijloc, între furia populaţiei şi viitoarea suspendare ce i se pregăteşte, moment în care va avea nevoie, încă o dată, de voturile radicalilor maghiari.
    Dicolo de prestaţia publică de la Tuşnad, Bolnavul Naţional a avut, în cursul zilei de sîmbătă, o întîlnire privată cu Viktor Orban, prilej cu care ungurii i-au smuls promisiunea că planul de reîmpărţire administrativă a ţării în euroregiuni, ce urmează a fi adoptat de Parlamentul României, va fi cel propus şi susţinut de ei. Planul prevede împărţirea ţării în 15 unităţi administrative, una dintre acestea fiind cea constituită, în centrul României, din actualele judeţe epurate etnic (Harghita, Covasna, Mureş). După 60 de ani, se revine, aşadar, la Regiunea Autonomă Maghiară, făcută plocon ungurilor de către Stalin. Aceleaşi surse ne-au spus că pasul doi al planului secesionist clocit de unguri urmăreşte adoptarea, pentru această euroregiune, a unui statut cu prerogative administrative ce îi vor conferi acesteia independenţa totală faţă de Statul Român. Sursele noastre spun că atmosfera de la aceste discuţii a fost una cordială, stropită din belşug cu whisky şi palinkă. Viktor Orban l-a asigurat pe Chiriaşul de la Cotroceni că, în cazul unei noi suspendări, va avea tot sprijinul electoral al comunităţii maghiare din Transilvania, aceeaşi care, la turul al II-lea al prezidenţialelor din decembrie 2009, a votat cu Băsescu în proporţie de peste 70%.
    O altă temă de discuţie a celor doi a fost modificarea Constituţiei României. Ei au mai stabilit ca, în primăvara anului viitor, Piratul Chior să declanşeze procesul de modificare a Constituţiei, care va fi susţinut de reprezentanţii maghiari în Parlament, unde, pe lîngă modificările dorite de clica portocalie (între care figurează prelungirea duratei mandatului prezidenţial la 7 ani), ungurii vor cere scoaterea din Legea fundamentală a sintagmei prin care România este definită ca “Stat Naţional Unitar”.
    Pentru a-şi pecetlui, cu un adălmaş, înţelegerile convenite în cursul zilei, seara, Viktor Orban şi Traian Băsescu, însoţiţi de vicepremierul Ungariei Semjen Zsolt, de răspopitul Lászlo Tökeş, de Kelemen Hunor, de consilierii prezidenţiali Péter Eckstein-Kovács, Sebastian Lăzăroiu, precum şi de căpetenii ale Partidului Civic Maghiar, au tras un chef-monstru la vila de protocol a Administraţiei Prezidenţiale din Covasna. Petrecerea, în fapt, o beţie porcească, s-a soldat pentru Beţivul Naţiunii cu dureri groaznice de stomac, migrene şi reprize de vomă, care au persistat de la 4 dimineaţa pînă în jur de ora 8, cînd Quasimodo s-a întors, în patru labe, în bîrlogul său de la Vila Lac 2, din Bucureşti.

    Cît de păzit e premierul?
    Îmi pun întrebarea aceasta cu dintr-un motiv întemeiat – un coleg fotoreporter a venit şi el cu motoscuterul la locul unde domiciliază în Bucureşti premierul Emil Boc (lîngă Hotelul Radisson, fost Bucureşti, de pe Calea Victoriei).
    Omul voia să îşi facă meseria şi, ca atare, şi-a lăsat motorul şi a plecat la o anumită distanţă pentru a-l surprinde pe premier. Cînd a revenit, motoscuterul dispăruse. Adică în plin centrul Bucureştilor, locul în care sînt camerele de luat vederi ale hotelului, ale SPP şi ale SRI, se fură… Mîine, poimîine rămânem fără Emil Boc – nu că ne-ar părea rău, dar ar fi de dorit să îşi dea singur demisia…

    Sorin Oprescu ar trebui să ştie că cine profanează statui dă ortul popii în scurt timp…
    Destinul statuilor în Istorie e foarte straniu. Ele conţin, parcă, o substanţă secretă, care le apără de rele.
    N-avem decît să ne gîndim la monumentul celor 13 generali unguri, de la Arad: în anul 1925, el a fost dezafectat şi băgat într-o magazie, din ordinul primului-ministru Ionel I. C. Brătianu şi al Regelui Ferdinand; aşa după cum se ştie, aceşti doi mari oameni aveau să moară după scurt timp, în acelaşi an, 1927. Un alt exemplu: un macaragiu care, în 1990, a dat jos statuia lui Lenin, din Piaţa Casei Scînteii, tot aşa, după cîţiva ani, a murit (mai exact, s-a sinucis). Un alt caz îl reprezintă talibanii, care s-au răfuit cu statuile lui Budha, unele vechi de 1500 de ani; ce păţesc ei, şi acum, vedem cu toţii. Păstrînd proporţiile, cam aşa se va întîmpla şi cu Sorin Oprescu, care, lacom de bani, s-a luat la trîntă cu statuile din Piaţa Universităţii: Mihai Viteazul, Gh. Lazăr, Ion Heliade Rădulescu, Spiru Haret. Matematic, îi dăm în scris, clăpăugul va da de dracul în curînd…
    Băsescu trage în jos PDL
    DIN LOCOMOTIVA FORMAŢIUNII SALE, PAZVANTE CHIORUL A AJUNS SULICĂ FRÎNARUL…
    Sîmbătă, 24 iulie 2010, Poporul Român a fost martor al unuia dintre cele mai jenante momente din Istoria sa. Aşa-zisul preşedinte al României s-a prezentat la raport, la Băile Tuşnad, pentru a lua cunoştinţă de faptul că ungurii au pus la cale sfîrtecarea ţării. Livid, umil, stors de vlagă, Traian Băsescu ne-a dat dimensiunea exactă a politicii sale trădătoare, a lipsei de caracter şi, mai ales, de patriotism. Efectiv, tătarul beţiv arăta ca o stafie, încadrat de obraznicul Viktor Orban, primul-ministru al Ungariei, şi de odiosul pastor iredentist Lászlo Tökeş. Nedemnul preşedinte al României a fost obligat să asculte, în traducere din maghiară, infamiile celor doi. Parcă nici nu observa privirea ironică a lui Orban, modul lui sinistru de a aplauda, bătînd cu pumnul în masă, ori de cîte ori ungurii se înflăcărau la ideea că vor fi “independenţi”. Un om de nimic, un individ lipsit de cea mai elementară responsabilitate faţă de patria şi poporul său, un trădător care nu are nimic comun cu ţara sa. Acest nemernic este, în schimb, bîntuit de cea mai puternică ură faţă de bătrînii aceste ţări şi faţă de tot ceea ce este românesc. Dacă ar putea, ar vinde-o şi pe mă-sa, numai să rămînă el la Putere şi să scape de furia mulţimii. Cîtă diferenţă între Nicolae Ceauşescu şi această mumie mişcătoare, cu creierul uscat! Ultima întîlnire a lui Nicolae Ceauşescu cu mai marii de la Budapesta a avut loc în vara anului 1988, la Arad. Cei care au fost martori la acel eveniment povestesc, cu sincere sentimente de mîndrie, cît de şifonat a ieşit preşedintele de atunci al Ungariei, Karoly Grosz, de la discuţia cu şeful Statului Român. Ungurul era de-a dreptul năuc şi de-abia aştepta să ia drumul spre casă. Poate fi comparat, vreodată, acest Traian Băsescu – o ruşine naţională – cu marele conducător patriot care a fost Nicolae Ceauşescu? Traian Băsescu a ajuns “locomotiva” PDL prin tupeu, minciună, golănie, gesturi lacrimogene, dansuri ţigăneşti şi aventuri amoroase. Cu greu poate fi uitat modul dispreţuitor în care îl privea Vladimir Putin pe Traian Băsescu, cu ocazia unei întîlniri care a avut loc la Moscova. O arătare de om, care a reuşit să-şi îngroape “partidul de suflet” -PDL la sub 12% din preferinţele electoratului. Traian Băsescu are numai 8%, iar, în curînd, va fi alungat cu pietre de pe scena politică, de o populaţie din ce în ce mai săracă şi mai înfuriată. Demiterea acestui individ periculos a devenit o urgenţă pentru salvarea României…
    Cezar Preda: “Inepţiile debitate de Băsescu la Tuşnad reprezintă o trădare de ţară şi îl vor face pe Vadim Erou Naţional!”
    Surse din Serviciile Secrete ne-au informat că, la o masă organizată sîmbătă seară, 24 iulie a.c., fruntaşul PDL Cezar Preda a spus, textual:
    “Inepţiile debitate de Băsescu la Tuşnad reprezintă o trădare de ţară şi îl vor face pe Vadim Erou Naţional!”. Cu acel prilej, au fost înjuraţi Vasile Blaga şi Adriean Videanu, care intenţionează să cumpere Banca Transilvania, fiindcă ştiu că George Söröş va pompa, masiv, bani în ea. De asemenea, s-a vorbit şi despre strategia în 3 paşi, pe care o cloceşte Török Tibor, agent al Serviciilor Secrete de la Budapesta:
    1) Crearea Regiunii de Dezvoltare “Ţinutul Secuiesc”; 2) Administraţie proprie pentru “Ţinutul Secuiesc”; 3) Guvern Regional Maghiar – ceea ce va însemna independenţa acelei zone. Revenim.
    Elena Udrea s-a reîntors la prima ei meserie
    EURO BORDEL
    Lîngă Gara de Nord din Capitală se află Euro Hotel. Bucureştenii, mucaliţi cum îi ştim, îi zic Euro Bordel! De ce?
    Foarte simplu: unitatea respectivă are 3 stele, preţul unei camere este de cca. 100 de euro pe noapte, dar falimentul e total, aşa că ce şi-a zis patroana (matroana) Elena Udrea? “Ia să bag eu nişte saloane de masaj (erotic), unde unii clienţi mai dichisiţi să fie şi filmaţi?”. Zis şi făcut. “Animatoarele” provin, în cea mai mare parte, de la Chişinău şi de prin împrejurimi. Ele trec întîi pe la “Staţia de triaj” de la Casa Enache, un restaurant din Bucureşti, în zona Dorobanţi, mai exact pe Str. Grigore Alexandrescu, nr. 106-A. La Casa Enache patroni sînt Victor Cocoş (născut în 1934), socrul Elenei Udrea, şi Alexandru Enache, prieten cu Elena Udrea. La Euro Hotel, famiglia Udrea-Cocoş e asociată cu una Mariana Cîndea (acţiuni 50%), cu cetăţenie belgiană.
    Şi încă o afacere a ţigăncii hoaţe din apropiere de Pleşcoi: ea vrea să facă un fel de azil de lux pentru bătrîni, pe Calea Griviţei, cu fonduri europene; a înhăţat deja un teren. Scopul? Să-i atragă pe bătrîni, să le dea o oarecare asistenţă, dar, în schimb, să le ia casele şi toate bunurile.
    Traian Băsescu şi Dorin Cocoş împart nu numai aceeaşi femeie, ci şi aceleaşi afaceri…
    În paginile ziarului “Tricolorul”, am făcut o serie întreagă de dezvăluiri despre Mafia retrocedărilor ilegale de terenuri şi imobile, mafie din care fac parte poliţişti, oameni de afaceri, procurori, judecători, avocaţi, notari publici, interlopi.
    Am dezvăluit identitatea unora dintre aceştia, cum ar fi chestorul (r) Dumitru Sorescu, comisarul şef Popoiu, Andrei Chiliman, Dumitru Puzdrea, comisarul şef Marius Mihai Voicu, comisarul şef (r) Ion Vulpoiu, Elena Udrea şi, fireşte, Traian Băsescu. Pentru a întări afirmaţiile noastre, prezentăm în acest sens cazul familiei Ionescu. Doina Ionescu a moştenit, în Parcul Herăstrău, 18.000 mp de teren şi două clădiri situate pe respectivul teren. Clădirea în care s-a născut Doina Iliescu este ocupată în prezent de Restaurantul “El Basha”, ce aparţine lanţului de firme “Taher Investiments Group”, al arabului Fathi Taher, legătură apropiată a lui Băsescu. Cei doi se cunosc de mulţi ani şi l-au falimentat pe armatorul grec Katounis, pe care l-au “ţepuit” cu 25 de milioane de dolari USA. A doua clădire moştenită de Doina Iliescu este ocupată de “Trattoria Il Calcio”, devenită ulterior “Quattro Stagioni”.
    Încă din anul 2000, terenul şi cele două construcţii au intrat în atenţia lui Dorin Cocoş, care a închiriat respectivele imobile, încheind, cu Primăria Generală, Contractele nr. 838/08.02.2001 şi, respectiv, nr. 7909/19.11.2001. Spaţiile au fost închiriate de SC “Complex Internaţional” SRL, cu sediul în Şoseaua Nordului, nr. 7-9, firmă ce aparţine lui Dorin Cocoş şi la care avea, pe atunci, acţiuni Gabriel Oprea, actualul ministru al Apărării. Nu-i aşa că este interesant? La data de 22 iunie 2001, moştenitoarea de drept a terenului şi clădirilor, Doina Iliescu, a notificat Primăriei Generale a Capitalei faptul că revendică terenul şi cele două imobile. Revendicarea a fost respinsă de primarul general al Capitalei, Traian Băsescu, care, în mod vădit, a întîrziat comunicarea respingerii notificării, pentru ca Doina Iliescu să nu-şi poată exercita dreptul legal, de a contesta în instanţă decizia Primăriei. În acelaşi timp, Matrozul Chior a comunicat Primăriei Sectorului 1 că imobilele pot fi vîndute, întrucît notificările pentru ele au fost respinse. Aşa a reuşit Dorin Cocoş să cumpere, la preţuri de nimic, respectiv 2.630.000.000 de lei vechi (aproximativ 64.000 euro) şi 1.150.000.000 lei vechi (circa 28.000 euro), moştenirea Doinei Ionescu, care nu s-a putut opune vînzării, pentru că Băsescu i-a comunicat post-factum decizia de respingere. De aproximativ 4 ani, Doina Iliescu umblă prin justiţie pentru a intra în posesia moştenirii. Dacă Dorin Cocoş, în cele din urmă, va pierde procesul, urmează a fi despăgubit de Primăria Capitalei, la preţul de piaţă actual, care este de aproximativ 10 milioane de euro. Din moment ce Justiţia este controlată de Mafia lui Pazvante Chiorul, femeia respectivă are puţine şanse să intre în posesia moştenirii.
    Traian Băsescu şi Dorin Cocoş împart nu numai aceeaşi femeie, ci şi aceleaşi afaceri…
    În paginile ziarului “Tricolorul”, am făcut o serie întreagă de dezvăluiri despre Mafia retrocedărilor ilegale de terenuri şi imobile, mafie din care fac parte poliţişti, oameni de afaceri, procurori, judecători, avocaţi, notari publici, interlopi.
    Am dezvăluit identitatea unora dintre aceştia, cum ar fi chestorul (r) Dumitru Sorescu, comisarul şef Popoiu, Andrei Chiliman, Dumitru Puzdrea, comisarul şef Marius Mihai Voicu, comisarul şef (r) Ion Vulpoiu, Elena Udrea şi, fireşte, Traian Băsescu. Pentru a întări afirmaţiile noastre, prezentăm în acest sens cazul familiei Ionescu. Doina Ionescu a moştenit, în Parcul Herăstrău, 18.000 mp de teren şi două clădiri situate pe respectivul teren. Clădirea în care s-a născut Doina Iliescu este ocupată în prezent de Restaurantul “El Basha”, ce aparţine lanţului de firme “Taher Investiments Group”, al arabului Fathi Taher, legătură apropiată a lui Băsescu. Cei doi se cunosc de mulţi ani şi l-au falimentat pe armatorul grec Katounis, pe care l-au “ţepuit” cu 25 de milioane de dolari USA. A doua clădire moştenită de Doina Iliescu este ocupată de “Trattoria Il Calcio”, devenită ulterior “Quattro Stagioni”.
    Încă din anul 2000, terenul şi cele două construcţii au intrat în atenţia lui Dorin Cocoş, care a închiriat respectivele imobile, încheind, cu Primăria Generală, Contractele nr. 838/08.02.2001 şi, respectiv, nr. 7909/19.11.2001. Spaţiile au fost închiriate de SC “Complex Internaţional” SRL, cu sediul în Şoseaua Nordului, nr. 7-9, firmă ce aparţine lui Dorin Cocoş şi la care avea, pe atunci, acţiuni Gabriel Oprea, actualul ministru al Apărării. Nu-i aşa că este interesant? La data de 22 iunie 2001, moştenitoarea de drept a terenului şi clădirilor, Doina Iliescu, a notificat Primăriei Generale a Capitalei faptul că revendică terenul şi cele două imobile. Revendicarea a fost respinsă de primarul general al Capitalei, Traian Băsescu, care, în mod vădit, a întîrziat comunicarea respingerii notificării, pentru ca Doina Iliescu să nu-şi poată exercita dreptul legal, de a contesta în instanţă decizia Primăriei. În acelaşi timp, Matrozul Chior a comunicat Primăriei Sectorului 1 că imobilele pot fi vîndute, întrucît notificările pentru ele au fost respinse. Aşa a reuşit Dorin Cocoş să cumpere, la preţuri de nimic, respectiv 2.630.000.000 de lei vechi (aproximativ 64.000 euro) şi 1.150.000.000 lei vechi (circa 28.000 euro), moştenirea Doinei Ionescu, care nu s-a putut opune vînzării, pentru că Băsescu i-a comunicat post-factum decizia de respingere. De aproximativ 4 ani, Doina Iliescu umblă prin justiţie pentru a intra în posesia moştenirii. Dacă Dorin Cocoş, în cele din urmă, va pierde procesul, urmează a fi despăgubit de Primăria Capitalei, la preţul de piaţă actual, care este de aproximativ 10 milioane de euro. Din moment ce Justiţia este controlată de Mafia lui Pazvante Chiorul, femeia respectivă are puţine şanse să intre în posesia moştenirii.

    Băsesismul, mai rău decît ceauşismul şi mai odios ca stalinismul!
    Actuala Putere, în loc să adopte o atitudine fermă, pentru stîrpirea contrabandei şi a evaziunii fiscale, fenomene aproape generalizate, aruncă povara pe umerii noştri, fără nici un pic de ruşine! Păi, cum să facă aşa ceva, din moment ce tocmai aceşti evazionişti sînt unii dintre cei mai importanţi sponsori ai propagandei sale electorale?
    Oameni buni, treziţi-vă, haideţi să pornim acţiuni cetăţeneşti paşnice, dar ferme, şi să nu renunţăm pînă nu-i dăm jos de la Putere atît pe Traian Băsescu, cît şi pe ciracii lui! Nu este vorba de destabilizare! Din contră, dacă vrem, cu adevărat, renaşterea României, atunci… jos cu Băsescu, şi s-o luăm de la capăt, de data aceasta avînd mintea limpede. Altfel, vom înota, perpetuu, într-o mocirlă socială tot mai nenorocită. Decît să agonizăm, inerţi, în această mizerie globală, mai bine să acţionăm cu fermitate şi cu mult curaj. Este dreptul nostru constituţional acela de a schimba, prin voinţa majorităţii, pe oricine care se dovedeşte a fi incompetent în funcţia supremă din Stat. Nu uitaţi asta şi haideţi să profităm de acest drept! Sîntem, din ce în ce, mai puternici şi mai mulţi!
    Pensionarii, studenţii, salariaţii bugetari din Armată, Poliţie, Sănătate, Administraţia locală, Învăţămînt, şomerii, cei care muncesc afară, iată, aceştia reprezintă majoritatea. Aşadar, să-i cerem lui Băsescu să plece, iar noi să aruncăm la hazna “băsescianismul” emanat de mintea-i răvăşită. Ar fi bine s-o facă de bunăvoie. Sîntem de condamnat dacă mai asistăm, pasivi, la mîrşăviile acestei clici de mincinoşi, ce reprezintă “spuma Ciumei Portocalii”. Ce spunea Boc în luna aprile? Spunea, cu guriţa lui, că pensiile nu se vor micşora, pentru ca numai peste o lună să declare că pensiile se vor micşora cu 15 %. Nu-i asta o imensă bătaie de joc la adresa noastră, a pensionarilor? Evident că anunţul l-a făcut el, însă hotărîrea a fost luată de Traian Băsescu, criminalul numărul 1 al României. Oare, cînd vom înţelege că ne-am dat pe mîna unor neica-nimeni, care ne-au dus în prăpastie, şi că, dacă vrem să ieşim din hăul social şi economic, trebuie să acţionăm urgent? Acum, oricare român care îşi va privi cu groază buzunarul, aproape golit de aceşti pungaşi, îşi va da seama cîtă dreptate are domnul Corneliu Vadim Tudor, care scoate mereu la iveală fărădelegile acestor derbedei. Acesta este şi motivul pentru care exponenţii Mafiei autohtone menţin un război mediac furibund împotriva dumnealui.
    A venit vremea cînd trebuie să alegem: vrem să ne recîştigăm demnitatea, ca să punem bazele unui trai echitabil, sau renunţăm la idealurile noastre şi ne lăsăm umiliţi de nişte neaveniţi înregimentaţi în “Ciuma Portocalie”, care au în frunte un adevărat criminal, un gropar ce vrea să ducă la groapă, înainte de termen, mii şi mii de români.
    Nu uitaţi, Băsescu nu iubeşte România! Dacă are cineva altă părere, îl rog să dea un singur exemplu prin care acest criminal dă dovadă de ataşament faţă de ţară şi de poporul căruia i-a cerşit, atît de făţarnic, votul. Un individ care ia din alocaţia bicisnică a unui bebeluş, în loc să stîrpească hoţia, nu este altceva decît un borfaş, un impostor şi un criminal, care trebuie judecat şi, apoi, pus la păstrare, pentru mulţi ani, în “căsuţa cu zăbrele”! Ceea ce promovează el şi gaşca lui de profitori nu este, nici pe departe, o politică în folosul naţiunii!

    Ne pregătim de război, sau vine foametea?
    ALIMENTE PE CARTELĂ!
    La 23 iulie 2010, Consiliul Judeţean Braşov a votat alocarea sumei de 5,5 miliarde de lei (vechi) pentru tipărirea, la Imprimeria Naţională, a 4,5 milioane de cartele de raţionalizare a hranei. Lista produselor alimentare care urmează a fi livrate pe cartelă arată astfel: 1) pîine – 380 de grame pe zi, de persoană; 2) carne – 532 de grame pe săptămînă, de persoană; 3) preparate din carne – 210 grame pe săptămînă, de persoană; 4) lapte – 185 de mililitri pe zi, de persoană; 5) ulei comestibil – 231 de mililitri pe săptămînă, de persoană; 6) zahăr – 231 de grame pe săptămînă, de persoană; 7) cartofi – 1.100 de grame pe săptămînă, de persoană.
    Lista cuprinde şi alte produse alimentare, ca brînză, orez, paste făinoase, legume, conserve, precum şi obiecte de îmbrăcăminte şi de încălţăminte etc. E clar că avem de-a face cu un eveniment grav şi fără precedent. Întrebările care se nasc sînt multe, iar ele necesită răspunsuri urgente: a) Aceste cartele au fost votate în baza Ordinului nr. 109/21 ianuarie 2003, al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale – era o cerinţă necesară pentru aderarea României la NATO; de cîţiva ani, însă, acest Oficiu nu mai există, pur şi simplu s-a evaporat. De ce, brusc, a fost activat, acum, acest Ordin de factură militară? b) Cartelele sînt sub formă de tichete, cîte unul pentru fiecare familie – dar, de ce avea nevoie judeţul Braşov de un număr atît de mare, 4,5 milioane, cînd numărul familiilor din acea unitate administrativă e mult mai mic – cca. 200.000? c) De ce numai Braşovul a hotărît tipărirea cartelelor? Urmează, cumva, şi celelalte 40 de judeţe, plus Municipiul Bucureşti? d) Există vreo legătură între raţionalizarea hranei în România şi planurile de atacare a Iranului, întîi de către Israel şi, apoi, de către SUA, de pe teritoriul ţării noastre, cel mai tîrziu pînă la sfîrşitul anului? Noi avem informaţii că Turcia şi Bulgaria au refuzat să pună la dispoziţie forţelor atacatoare teritoriile lor. În acest caz, România se va expune unor riscuri colosale, mai ales că Iranul are parteneriat cu Rusia şi China, dar şi cu alte forţe militare. e) Ce rol joacă judeţul Braşov în atacarea Iranului? Este el, oare, un poligon de încercare, avînd în vedere că are un relief muntos, ca Iranul? A trebuit să cadă, luni, un elicopter israelian, accident soldat cu 7 morţi, ca să afle lumea cam cu ce se îndeletnicesc evreii pe aici. f) Dacă nu va fi război, atunci ce va fi? Probabil că va fi o foamete mare, provocată de agravarea crizei economice şi sociale.
    Iată tot atîtea motive de îngrijorare. Nici nu avem nevoie de mai multe elemente ca să fim preocupaţi; pentru prima oară după al II-lea război mondial, în România se pune problema alimentelor şi hainelor pe cartelă! Prin urmare, 2-3 felii de pîine pe zi. Aici ne-au adus nenorociţii ăştia de Băsescu, Udrea, Blaga, Videanu, Berceanu, Poteraş, Falcă, Hava şi alţi mafioţi ordinari…

    Un securist îmbătrînit în rele: Bogdan Baltazar
    Stimate domnule Corneliu Vadim Tudor, Vreau să vă informez privind unele detalii referitoare la activitatea unui securist notoriu, respectiv Bogdan Baltazar. Îmi pare bine că dvs. îl demascaţi în mod adecvat.

    El nu este evreu, dar rămîne un carierist fără scrupule. Iniţial, era un inginer specializat în construcţii de maşini agricole, care a urmat cursuri speciale de “diplomaţie”, iar apoi, de ochii lumii, a devenit, în mod oficial, diplomat. După aceea, a ajuns şi secretar de partid la MAE. După fuga lui Pacepa, a fost dat afară din MAE, fiind considerat, în mod corect, omul acestuia. A devenit economist la “Danubiana” şi şi-a părăsit îndată soţia, care este sora lui Mircea Ciumara, precum şi fiica.
    Vorba lui: “Dacă nu mai sînt la Externe, atunci măcar scap de nevasta mea bătrînă”, şi s-a încurcat pe loc cu o jună.
    Dar eu vreau acum să mă refer la unele aspecte suplimentare din activitatea sa de ofiţer de Securitate sub acoperire. Sursa o reprezintă cartea lui Ion Mihai Pacepa, “Red Horizons”, în engleză, publicată în 1987. Acolo, Pacepa se referă la pregătirea vizitei lui Ceauşescu în Filipine, pe vremea preşedintelui Marcos. România încă nu avea relaţii diplomatice cu acea ţară. Atunci i s-a dat sarcină ofiţerului diplomat Bogdan Baltazar să se ducă singur la Manila şi să iniţieze contactele necesare pentru deschiderea unei ambasade şi să pregătească vizita tovarăşului. Vă daţi seama că o asemenea sarcină nu i se putea da decît unui om important în ierarhia Securităţii. Pacepa spune clar că această misiune i-a revenit şefului staţiunii noastre (station, în engleză) de la Manila… Tot ministerul ştie că Bogdan Baltazar fusese trimis singur la Manila. Pacepa nu-i dă numele, dar cartea lui relevă adevărata subordonare a lui B. Baltazar, care era faţă de Securitate – şi nu faţă de MAE. Vizita lui Ceauşescu a avut loc, într-adevăr, după aceea, acolo, iar B. Baltazar a revenit la Bucureşti.
    După Revoluţie, B. Baltazar a intrat sub pielea lui Petre Roman, devenind purtător de cuvînt al acestuia şi declarînd că a fost exclus din MAE din cauza faptului că era dizident (?!). A ajuns apoi foarte bine la Londra, ca reprezentant al României la Banca Europeană pentru Dezvoltare, iar apoi s-a întors bancher în România, la BRD Societé-Générale. Neavînd scrupule sau principii, B. Baltazar se pune în slujba oricui plăteşte bine. Astfel, ceea ce face în prezent dînsul pentru promovarea spolierii de la Roşia Montană este odios. Îmi pare rău că Marius Tucă se pretează la acest joc. De altfel, eu îi mai reproşez lui Marius Tucă şi faptul că nu-i pasă de Basarabia. Acolo este în joc viitorul românesc al acestei provincii, iar el nu se sinchiseşte. Aici se potriveşte cu fostul său colaborator Ion Cristoiu, care a declarat, chiar şi la televizor, mai demult, că avem destule probleme ca să ne mai legăm la cap şi cu problemele Basarabiei. Cu genul acesta de oameni, nu s-ar mai fi făcut niciodată România Mare din 1918!
    Vă felicit pentru că dvs., în special, şi Adrian Păunescu sînteţi singurii care luptă, efectiv, pentru reîntregirea neamului nostru.
    Cu stimă şi apreciere.
    Mafia vrea să lichideze Teatrul de Operă şi Balet “Oleg Danovski” din Constanţa
    În momentele de coşmar prin care trec artiştii şi cultura acestui oraş, vă implor să-mi acordaţi un ultim Drept la Replică, pentru a informa dragul nostru public despre dispariţia definitivă a celei ce a fost, mai mult de jumătate de veac, Opera constănţeană. Pentru ceea ce a fost această instituţie de cultură, mulţumesc tuturor artiştilor, directorilor care m-au precedat şi care au ţinut în viaţă valorile muzicii universale. Mulţumesc tuturor salariaţilor acestui teatru că au îndurat şi bune, şi rele, şi că au trecut prin multe încercări, din dorinţa de a supravieţui şi a bucura publicul constănţean.
    Constanţa – un oraş port, un oraş al turismului şi al tradiţiei culturale, un oraş bogat, deschis artei, arheologiei şi instituţiilor de spectacol, oraşul Baletului “Fantasio”, al Lumii Operei, al Teatrului de Revistă, al Filarmonicii “Marea Neagră” şi al Teatrului de Stat, oraşul covrigilor calzi, al plăcintei dobrogene şi al băuturii răcoritoare numită bragă. Am descris oraşul Constanţa, cel cu care eram obişnuită în copilărie, în tinereţea mea de solistă de Operă, cînd tremuram de emoţie în luna mai: “Mă invită, sau nu mă mai invită la Festival?”. Cîntam alături de mari artişti ai scenei naţionale şi internaţionale, alături de mari dirijori, în montări de bun gust, forţă şi rafinament.
    Ce a ajuns Constanţa de azi?
    * Un oraş al indiferenţei faţă de viitorul culturii şi al educaţiei pe meleaguri dobrogene;
    * Un oraş al “precedentelor”, al desfiinţărilor şi al “absorbţiei” culturii;
    * Un oraş al interpretărilor abuzive ale legilor, strîmbe şi aberante – cu “se poate acorda”, în loc de “se acordă”, cu bugete ciopîrţite, în favoarea unor “priorităţi blonde” pe Organigrama din ce în ce mai neîncăpătoare a Consiliului Judeţean.
    * Un oraş al cărui primar declara cu aplomb: “Mai bine fac W.C.-uri publice, decît se dau bani la Operă!”.
    Am în faţă Hotărîrea nr. 189 din 15.07.2010. Condamnarea la nefiinţă a tînărului (în acte), dar matur (în fapte) Teatru, de doar 5 ani, Teatrul Naţional de Operă şi Balet “Oleg Danovski”, a creaţiilor originale din peisajul cultural românesc; un demers nefast, rezultat din unirea (distrugerea) Operei, a Filarmonicii şi a Baletului maestrului Oleg Danovski. Acest mamut cultural s-a dovedit a fi o povară financiară prea mare pentru interesele oficialităţilor, aşa că, la început, din toamna anului 2004, au agăţat şi o sabie mare deasupra Instituţiei, gata-gata să taie gîtul oricui se împotrivea politicii culturale “vizionare” a oraşului. Teatrul Naţional de Operă şi Balet “Oleg Danovski”, însumînd o experienţă de 54 de ani de Operă, 32 de ani de Balet şi 32 de ani de Orchestră Simfonică, avea toate şansele de reuşită prin repertoriul, tradiţia şi calitatea deosebită a artiştilor. Nu lipsea decît dragostea părinţilor părtinitori, care se lăsau desculţi iarna, cumpărînd ghetuţe noi şi frumoase, în fiecare lună, celuilalt copil, răzgîiat şi alintat, Teatrul Naţional “Ovidius” (acum Teatrul de Stat). În fiecare an speram, după spusele domnului director Cristian Zgabercea, de la Cultură, că “ăsta e anul vostru”. Ne bucuram la primul Consiliu de Administraţie, făceam planuri nebuneşti şi ne străluceau ochii de lacrimi de fericire pentru că “anul acesta, vom avea şi noi lumini, şi instrumente, şi sunet, şi bani de premiere”. Şi… “anul marilor realizări” se transformă iar în umilinţă, cerşetorie pentru sacîz şi corzi, muştiuce şi ulei de trompetă, premiere făcute cu profesionalism, dar fără bani, programe trase la xerox (în timp ce “rîzgîitura” afişa bannere de 5 metri pe toată faţada şi îşi promova activitatea prin 2 mari plasme instalate la intrarea în Teatru). Ziceam, cu obidă: “Las’ că ne vine şi nouă rîndul!”. Acum, ne-a venit! Ne-au desfiinţat! Cu cinism, cu laşitate şi cruzime, au tăiat partea cea mai activă a vieţii culturale constănţene: Opera! Restul, ciopîrţiţi şi mai nevoiaşi ca înainte, iarăşi copii nedoriţi, fac parte din Teatrul de Stat. Mă rog să le cumpere şi lor ghetuţe anul acesta, măcar o pereche, să nu-i mai lase să umble desculţi prin frig, Cenuşăreasa artelor constănţene, că eu nu mai cred în prinţi şi în poveşti cu zîne. Şi mă mai rog să nu-i doară injecţiile cu “absorbţie”.
    Preşedintele-demon
    Are în vene sînge de corsar. S-a descurcat şi se descurcă bine pe apă. Mai ales în apele tulburi, aşa cum au fost cele provocate de dezordinea, zăpăceala, debandada şi măcelul din acel decembrie însîngerat. După nici 2 ani, ajunge ministru şi, fiind hotărît să rămînă pe uscat, face să dispară Flota României. Jură strîmb că habar n-a avut de acest lucru.
    Greu de crezut. Doar era ministru, nu? Se nasc două întrebări fireşti: or a ştiut şi a închis ochii, ceea ce, fireşte, nu ar fi în obiceiul său s-o facă pe de-a moaca, ori n-a ştiut, şi atunci poate fi socotit un tembel picat din Lună la conducerea unui minister. Răbdător din fire, a aşteptat pînă s-a ivit momentul potrivit şi a dat marea lovitură: prostimea, păcălită cu vorbe machiavellice de trişor, l-a ales preşedinte. De atunci, cea mai mare plăcere a sa a devenit baia de mulţime, dusă mereu cu vorba, ameţită cu lozinci viclene precum “Să trăiţi bine!”. Nimănui nu i-a trecut prin minte că se referea la şleahta lui de mafioţi corupţi pînă în măduva oaselor. Sub perfida lui conducere, apele devin şi mai întunecate, mişunînd de rechini fioroşi care rad totul, pentru a-şi construi vile grandioase, a acapara case şi pămînturi, a fura tot ceea ce se mai putea. Tună şi fulgeră împotriva corupţiei, dar nu se întreabă nici o clipă de unde au unii bani ca să-şi ridice palate, de unde a avut EBA, făcută de el europarlamentar, sumele imense pentru a cumpăra apartamente, ba chiar o vilă la Paris. Nu se întreabă, pentru că ştie izvoarele de unde curg către el banii negri. Cu o mînă pe Biblie, a bolborosit viclean: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu”. Dar cum era să-l ajute Dumnezeu pe belzebut? Mai ales că a dat mîna cu Satana, care l-a umplut cu cele mai grele păcate din Cutia Pandorei. Mai mult ca sigur că, în clipa în care a depus jurămîntul la Cotroceni, a ţinut cealaltă mînă la spate, cu arătătorul peste cel mijlociu, aşa cum a făcut-o, probabil, şi cînd a jurat că nu l-a lovit cu “pumnul” pe acel copil la miting, ceea ce e adevărat, pentru că a dat cu dosul palmei! De fapt, este primul individ care încalcă satanic Constituţia, uitînd că are obligaţia de a veghea la respectarea ei. Nu are voie să facă parte din nici un partid, dar se manifestă ca adept al PDL. În nimicnicia sa de a se menţine la Putere, a înlesnit pătrunderea la guvernare a organizaţiei udemeriste, preşedintele acesteia ocupînd funcţia de viceprim-ministru, un veritabil cal troian în Guvern, care militează pentru dezmembrarea României. Cît priveşte apărarea drepturilor cetăţenilor, e întîiul care nu numai că le încalcă, dar acţionează diabolic pentru nerespectarea lor.

  19. liberalism spune:

    „Când un măgar părăseşte satul (Rachitele, Plescoi, Basarabi) şi se face orăşean, o minunată schimbare se petrece într-însul: măgăria sa dispare de pe corp şi se depune pe suflet. În limba măgărească se zice atunci că el „se cultivă”. Astfel, un măgar zis cult e un animal spălat pe dinafară şi murdar pe dinăuntru. Cultura însăşi în ţara măgarilor nu e decât procesul de interiorizare a măgăriei”. “Din tara magarilor . Insemnari-Ştefan Zeletin, 1916″

    P.S: Paranteza imi apartine.

  20. Dorin spune:

    @ Bibliotecaru: Giovanni Papini a fost un personaj controversat, ramanand insa cu autor o certa valoare literara. A scris intre altele in 1937 o “Istorie a literaturii italiene” pe care, in spiritul epocii, i-o dedica lui Mussolini: “Al Duce, amico della poesia e dei poeti”.

    Ducele a trait pana la capat conform dictonului propriu: “Vivere pericolosamente” iar detaliile anatomic-scabroase ale sfarsitului dictatorului italian, impreuna cu amanta sa Clara Petacci, au fost chiar mai sordide decat cele ale executiei de la Targoviste despre care vorbeam acum catva timp.

    Iti poti imagina un autor serios care sa scrie azi o “Istorie a literaturii romane” si s-o dedice in felul acesta actualilor conducatori?

    Parca am auzit ca le-au fost dedicate niste manele…

  21. Bibliotecaru spune:

    @ Dorin
    Eu ştiu un român care a scris “Istoria critică a literaturii române” şi nu a fost primit în Academia Română… unul din nu foarte rarele momente penibile legate de Academia Română.

    Nu văd relevanţa celor ce le-aţi spus despre Papini în contextul lui Dante.

  22. Bibliotecaru spune:

    @ Varujan Vosganian
    Aveţi dreptate, a scris şi despre draci… dar şi despre Iisus.

    Nu văd însă relevanţa acestui fapt. Vreţi să spuneţi că domnul Papini nu este o sursă credibilă de documentare? Eu unul nu o dădeam exemplu de documentare, spuneam, în context, că este o carte interesantă care vorbeşte despre viaţa lui Dante. Mie mi se pare o carte interesantă, chiar dacă eventual nu este riguros exactă.

  23. Tiberiu spune:

    @VV
    Da d-le ministru aveti perfecta dreptate,oamenii trebuie educati si chiar reeducati,dar cea mai buna educatie se face prin puterea exemplului propriu.Cum pot fi convinsi alegatorii potentiali,chiar cei care l-au votat pe TB, ca exista o alternativa politica reala la regimul de santaj si teroare al regimului Basescian care se prezinta insa puternic si monolit in comparatie cu partidele de opozitie care continua sa fie dezbinate, incapabile sa elaboreze o pozitie solidara ,democratica ,progresista in raport cu coruptia endemica a “regimului Basescu”. Nu mai invocati faptul ca d-l Ponta este recalcitrant si viseaza sa acapareze puterea in stat ca la o “piele a ursului din padure”.Dv ceilalti colegi din PNL trebuie sa-l convingeti pe d-l Ponta(daca el este “cuiul lui Pepelea”) de urgenta unui acord politic pe termen lung(chiar dupa mult dorita inlaturare a acestui nregim odios).
    Trebuie sa reusiti acest act educational,de convingere a colegilor din PSD pentru ca sa puteti convinge populatia,jocul politic la “mai multe capete” al opozitiei n-are nici o sansa fata de actuala dictatura Basescu-PDL.

  24. @
    monte cristo

    Cred ca nu poti face o regula din observatiile tale asupra statuilor.
    Am avut un unchi care in 1951 ziua in amiaza mare, s-a dus linistit in fata bustului lui Stalin din fata primariei si….i-a luat capu’ cu o singura lovitura de baston.
    A venit acasa dupa cativa ani si a murit de batranete in patul lui prin anii 70.
    Probabil ca determinat genetic, i-am facut ulterior si eu o oarecare lucrare unui Lenin din ipsos de pe holul scolii, da’ nu m-au prins. Adica nu m-au dovedit, dar au ramas cu oarecare banuiala. M-au prins mai tarziu cu alta chestie.

  25. Am impresia ca busturile nu se pun.

  26. tudor spune:

    @ Varujan Vosganian

    Postarea dv de astazi este un adevarat manifest pentru cultura; merita introdusa, aproape integral, in orice program de guvernare.
    excelenta prestatia dv din aceasta seara, la Realitatea Tv
    de ce pnl nu lanseaza pe piata politica ” Pozitia PNL referitoare la …” ?
    am citit “noi facem economie”. confuz , slabut, nepercutant; referirile la achizitiile publice tin de amatorism(exemplu de propunere privind leislatia achizitiilor publice: pentru contracte de lucrari si servicii ce depasesc valoarea de …, atribuirea se va face prin licitatie deschisa, descrescatoare – cred ca se numeste licitatie olandeza; deasemenea , desi legislatia obliga la intocmirea planului de achizitii pana la sfarsitul anului pentru anul viitor , legea permite termene foarte scurte intre aparitia anuntului in SEAP si momentul desfasurarii procedurii, astfel fiind avantajate firmele care stiu “din interior” detalii semnificative si au la dispozitii mai mult timp pentru pregatire)
    oricum, toate acestea nu au ce sa caute intr un manifest politic, este necesar doar sa fie puse in practica, sau sa le mentionezi atunci cand este intrebat cum intentionezi sa modifici legislatia achizitiilor publice
    sora si cumnatul meu, cam apolitici, cititori seriosi de literatura, absolut incantati de Cartea Soaptelor
    sora mea ca i a placut cel mai mult din ce a citit in ultimii cativa ani
    chiar sunteti scriitor domnule!
    mare popor!
    s auzim debine!

    PS: m am saturat de vesti proaste, dati ne si noua o veste buna!

    aaa! La multi ani, Domnule Vosganian!
    Va doresc sa ajungeti un batran armean intelept, care si scrie memoriile pe la optzeci de ani!

  27. Dorin spune:

    @ Bibliotecaru: Nici vorba, nu voiam sa spun ca domnul Papini nu este o sursa valabila, din contra. Ideea era ca pana si in plina dictatura a lui Mussolini, cultura italiana isi vedea de cursul ei. Ducele o fi fost el dictator care a sfarsit urat, dar era totodata “prieten al poeziei si al poetilor”.

    Spre deosebire de conducatorii de azi ai Romaniei, care nu stiu dac-or fi citit vreo poezie la viata lor, in schimb se declara admiratori ai manelistilor. Ai auzit: “Roxana, printesa Ardealului”.

    Ar mai fi de adaugat ca a existat candva si o “Privighetoare a Ardealului”: este vorba despre Veturia Muresan, casatorita Goga. Dar, facea parte din cu totul alta poveste…

  28. Bibliotecaru spune:

    @ Dorin

    Stimate domn,
    Ştiţi serialele americane de tipul ER în care doctori pricepuţi fac minuni şi le pasă de pacienţi, nu pot dormi noaptea de grija lor gândind să-i facă bine?
    Impresia mea este că viaţa politică în România este asemenea unei astfel de serial “soap opera” în care anumiţi oameni joacă politica României.
    Problema astăzi este că cineva le-a cerut actorilor chiar să opereze pacienţii şi actorii, în loc să se retragă recunoscându-şi neştiinţa, s-au apucat să înjunghie pacienţii mimând mai departe rolul de doctor, cu orice preţ. Politicienii de astăzi operează România în locurile cele mai sensibile, cele mai vitale, mimând doar cunoaşterea politică, economică, juridică… Suntem practic înjunghiaţi ca naţiune de oameni care se cred politicieni doar pentru că au carnet de partid şi, prin diferite jocuri de interese, au apucat să ajungă “la vârf”.

    Spuneam astăzi, în alte locuri, că România nu mai are decât două şanse, fie politicienii se apucă rapid să înveţe politică şi domeniul de expertiză al posturilor pe care le vizează, fie aceştia pleacă şi lasă în locul lor pe cei care formează o elită vocaţională, văzându-şi liniştiţi de afacerile lor.

    Astăzi cei de la INSOMAR au publicat un sondaj de opinie care spune, fără tăgadă, că poporul român nu mai are încredere în Politica Românească nici cât negru sub unghie. Nici măcar un lider al României (oameni care altă dată treceau cu uşurinţă, la încredere, peste 70%) nu s-a apropiat măcar de pragul de 50%. Mugur Isărescu, liderul de “încredere” al românilor, a provocat următoarea anomalie…

    PIB per capita (RO 2008): 9.301 USD
    PIB per capita (RO 2009): 7.500 USD

    în timp ce…

    PIB(PPP) per capita (RO 2008): 14.064 USD (dolari internaţionali)
    PIB(PPP) per capita (RO 2009): 14.198 USD (dolari internaţionali)
    (PPP se referă la purchasing power parity, adică paritatea puterii de cumpărare.)

    Anomalia nu poate fi explicată decât prin aprecierea puternică a leului (faţă de nivelul la care era normal şi natural să fie) pe baza banilor veniţi de la FMI.

    Toţi cei care ne conduc sunt actori ai unei realităţi excelent cosmetizate. Din păcate cosmetica nu mai ajută, situaţia este chiar prea rea pentru a mai fi acoperită de farduri.

    • @Bibliotecaru

      PIB (PPP) se refera la comparatia cu media Uniunii Europene. E o tampenie sa spui ca in 2009 convergenta cu tarile UE a avansat. De unde ai cifrele astea?

  29. Bibliotecaru spune:

    @ Varujan Vosganian
    Aţi adresat o întrebare, dar aţi blocat răspunsurile… :D

  30. @VV
    Genial acronim: ,,cultura” care e inteleasa acum ca si ,,cult ura”. Sa le spuna cineva ca e genial si amuzant sa te joci cu cuvintele, dar nu e deloc sanatos sa faci asta in realitate. Poate onor guvernantii nostri chiar asta inteleg prin cultura, un cult al urii, si atunci ne putem explica multe din cele ce se intampla si in acest domeniu in ultimii ani. Sa incepem cu o prima lectie, simpla: cuvantul ,,cultura” se scrie legat nu dezlegat!

  31. Dorin spune:

    @Bibliotecaru: excelenta paralela cu serialele americane cu doctori! Intr-adevar, este vorba despre niste persoane care au intrat atat de bine in pielea personajului incat au senzatia ca se si pricep. Ca dovada, recentul dialog pe teme constitutionale intre domnii Voiculescu si Basescu. Parca asistam la schimbul de replici taioase intre doi chirurgi cu renume, profesori universitari cu multe titluri, dar care n-au mai operat singuri de multa vreme si nici n-au mai deschis vreo carte recent sa mai afle ultimele noutati in domeniu. O ciocnire de orgolii pe deasupra mesei de operatie pe care zace pacientul cu abdomenul deschis. Pana se vor hotari asupra procedurii de urmat, pacientul risca sa moara sub ochii neputinciosi ai asistentelor si anestezistului.

    In privinta cosmetizarii realitatii, cred totusi ca nu este excelent cosmetizata, fiindca respectivelor personaje le este straina pana si ideea de excelenta. Din contra, facatura, grosolania si fardul se vad pe la orice incheietura!

    Da, foarte frumoasa intorsatura din condei dintre cultura si cultul urii. In buna traditie a unui Maestru pe care-l asculta si cuvintele, si cifrele. Mai era cu niste ani in urma un alt calambur pe aceeasi tema: era vorba atunci despre “culturisti”: turisti prin cultura!

  32. MIHAI MIHAI spune:

    Domnilor, am citit undeva–ca prostia nu doare–te mananca undeva –, si daca te mananca sub limba te scarpini cu –pana– cu lama–?
    Acest taram ,Roumania evreiasca de sec xxi ,va ramane in amintirea extraterestilor prin trei lucruri:gura vosganianului,babetica liberala si ciorba tiganilor– s-avem sictir–

    • @Mihai Mihai

      Tu de unde mai rasarisi. Mihaita? Cand zici sa avem sictir inseamna ca nu stii ce inseamna asta pe turceste. Nu-ti doresc sa ti se implineasca dorinta.

  33. un amator spune:

    @ Dorin

    ”””Stimate domn,
    Ştiţi serialele americane de tipul ER în care doctori pricepuţi fac minuni şi le pasă de pacienţi, nu pot dormi noaptea de grija lor gândind să-i facă bine?
    Impresia mea este că viaţa politică în România este asemenea unei astfel de serial “soap opera” în care anumiţi oameni joacă politica României….”

    buna asta ,bravo!

    insa la fel de bine cred ca si OPOZITIA calca pe aceeasi scena .
    as vrea o opozitie mai feroce, in stil pit-bull , iar pentru asta nu trebuie sa se astepte totul numai de la centru . filialele judetene , prin organizatii trebuie sa furnizeze material centrului .
    ce credeti ca fenomene de genul pataniei primarului de la Baia Mare sunt doar in barca PNL ?

  34. Bibliotecaru spune:

    @ un amator

    Aţi înţeles greşit, eu nu despart Politica în Putere şi Opoziţie precum Moise Marea Roşie. În sistemul instituţional românesc nu există noţiunea de Opoziţie, există numai noţiunea de Putere şi, constituţional, se identifică cele trei puteri, Legislativă, Executivă şi Judecătorească. În plus, se proclamă şi un principiu al separaţiei puterilor în stat astfel încât în nici un caz faptul că partidul din care faci parte nu are reprezentanţi în Guvern nu poate avea legătură cu activitatea din Parlament. Opoziţie nu există. Eşti în Parlament, faci parte din Puterea Legislativă, eşti în Guvern, faci parte din Puterea Executivă, cât despre Puterea Judecătorească ea nu poate fi şi politică în acelaşi timp. Opoziţie nu există, sistemul opoziţiei este inventat de politicienii care se plâng că mai bine stăm degeaba că tot nu putem face nimic.

  35. cris spune:

    @ Dorin

    iata, abia am vorbit despre cardul de sanatate si IT in medicina, si aud ca boc vrea sa le introduca pe amindoua pina la sfirsitul lui 2011 – vorba ceea intr-un spital introducerea sistemului IT se face in trepte si pe o perioada de 4-5 ani, darmite sa introduci un asemenea sistem la nivel national. Ma intreb ce furculishion tichie de margaritar are in minte. O data pentru ca un asemenea sistem se creaza in ani: iti amintesti ce am discutat despre protectia datelor personale de exemplu, si trebuie sa ai si o legislatie in spate si un sistem medical bine organizat. A doua pentru ca la timpul la care ceea ce se aloca sanatatii este infim si spitalele nu mai au nici doctor nici ata, boc vrea sa instaleze un sistem electronic, ca si cum a pune sateliti si plasme in grote mizere le transforma in palate – mda, ma intreb ce mare matrapazlic cu ce firma vinzatoare de computere mai au in minte. Oamenii nu au cu ce sa-si cumpere medicamente, dar iata pot sa-si puna cataplasma de mustar computerizata. Medicina romaneasca moare, si boc ii aprinde cardul de sanatate si ITul la capatii. Fi-r-ar sa fie de nebuni, chiar nu mai au nici un fel de limita la cumparat panselute si borduri pe spezele unei tari care abia rasufla.

  36. cris spune:

    @ VV

    Imi aduc aminte comentariul despre ambasade si consulate care sunt obligate acum sa se restringa la conditii din ce in ce mai mizere. Nu stiu daca va este cunoscut, in martie, inainte de aceasta, au fost “dotate” cu aparatura de biometrics – si nu pot decit sa-mi inchipui cit costa aparatura in sine si tot software-ul de recunoastere a caracteristicilor de biometrics. Un pasaport care intr-o tara occidentala se rezolva prin posta…vorba ceea Statele Unite nu au introdus inca pasapoartele biometrice, basescu si boc sunt mai cu mot decit americanii. Si iata, abia la trei luni dupa aceea, ambasadele trebuie sa se retraga in cocioabe iar diplomatii sa mearga pe trotineta. Ar fi interesant de aflat cine si cum a achizitionat aceasta aparatura si software si pe citi bani, la fel ca si la noua gaselnita a lui boc cu IT-ul din sanatate.

    • @cris

      La ambasada Romaniei in Armenia pe care am vizitat-o deunazi n-a mai ramas decat ambasadoarea, caci soferul si bucatareasa, care erau armeni, au fost concediati incepand cu 1 iulie.

  37. cris spune:

    @ VV

    Bucatareasa nu aveau, dar biometrice aveau? Banuiesc ca da, fiindca nu mai poti sa-ti faci decit pasaport biometric, da poza, da amprenta, asteapta trei luni pina iti vine pasaportul – adica pe mine m-au purtat vreo 1500 de kilometri – platit avion, cazare, adica o intreaga distractie. Banuiesc ca pasaportul romanesc este la ora actuala cel mai scump pasaport din lume.

  38. Bibliotecaru spune:


    Tema – intrebare a zilei 29 iulie 2010: “Daca cheltuielile bugetare, ca procent in PIB, sunt mai mari in 2009 si 2010 fata de 2008, de ce procentele din PIB alocate educatiei, sanatatii, culturii, cercetarii, cheltuielilor de capital etc.etc. scad in asa hal?!?”
    Iulie 29th, 2010

    Publicat in Economie | Comments Off

  39. Bibliotecaru spune:

    @ Varujan Vosganian
    Şi la noi domnul Dan Voiculescu a ajuns, zilele acestea, preşedintele Senatului, al treilea om în stat… :D Cel puţin temporar. Inutil să spun că această împărţire cu primul om în stat, al doilea om în stat… al n-lea om în stat nu este prevăzută nicăieri în Constituţia României. Dimpotrivă. Principiul care vorbeşte despre separaţia puterilor în stat vorbeşte şi despre echilibrul lor.

    Instituţiile în Marea Britanie sunt uşor diferite de instituţiile româneşti şi, recunosc, nu le cunosc aproape deloc (desigur ştiu lucrurile banale pe care le ştim cu toţii, nu am deschis însă niciodată Statute law, cu atât mai mult nu am citit Common law şi Conventional rules).
    La noi nu există nicăieri, nici în Constituţie şi nici în altă lege, stipulat termenul de Opoziţie. Faptul că se numesc partidele care nu oferă politicieni pentru Guvern drept Opoziţie este o chestiune de “argou”, ca şi “câştigarea alegerilor parlamentare”… lucruri care nu există instituţional. Ce înseamnă Opoziţie? Cui se opune ea? Poate exista o facţiune a Parlamentului care se opune Guvernului? Dar să mergem şi mai departe… dacă Guvernul ar fi format de non-politicieni, în cazul unui aşa numit Guvern de Tehnocraţi, întreg parlamentul ar fi Opoziţia? Dar în cazul Guvernului de Uniune Naţională, Opoziţia ar dispărea? Eu rămân la părerea mea, cuvântul Opoziţie nu există oficial în instituţiile statului român.

    • @Bibliotecaru

      De acord, in Romania opozitia nu e stipulata ca atare. Ea se subantelege din anumite texte constitutionale, de pilda cele privind motiunile de cenzura.

  40. Bibliotecaru spune:

    Cifre… Am să tai începutul cu HTTP pentru a nu intra la moderare. Vor merge însă dacă le copiaţi şi le puneţi în bara de adresă

    PIB per capita (RO 2008): 9.301 USD

    en.wikipedia.org/w/index.php?title=List_of_countries_by_GDP_(nominal)_per_capita&oldid=340919940

    PIB per capita (RO 2009): 7.500 USD

    en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_(nominal)_per_capita

    PIB(PPP) per capita (RO 2008): 14.064 USD (dolari internaţionali)

    en.wikipedia.org/w/index.php?title=List_of_countries_by_GDP_(PPP)_per_capita&oldid=336389236

    PIB(PPP) per capita (RO 2009): 14.198 USD (dolari internaţionali)

    en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_(PPP)_per_capita

    Sper că nu am copiat greşit şi m-am făcut de râs…

    Cifrele aparţin Băncii Mondiale (coloana din mijloc).

  41. Buddha spune:

    VV
    La tema zilei de 29 iulie nu putem raspunde? E interbare retorica? Pt ca somentariile sunt oprite.
    Dar sa raspund totusi: pt ca isi bat joc de noi. Cu o nepasare demna de o cauza mai buna.

    • @Buddha

      Pur si simplu nu stiu ce s-a intamplat. Acum seara am observat ca s-a sters tot comentariul meu de 2000 de semne si nu se pot face comentarii. O sa vad maine dimineata ce e, cand o sa pun noul comentariu.

  42. @
    comment off ;raspuns retoric la intrebare retorica

    Probabil ca a crescut pib-ul atat de mult incat un procent mai mic indestuleaza necesitatile educatiei sanatatii culturii si cercetarii.

    • @alex.dumitrascu

      Cum spuneam, s-a intamplat ceva in neregula, s-a sters postarea, adica textul , si a aparut aiureala asta cu comments off. Sa vedem ce va fi maine, daca se mentine chestia asta.

  43. Sau altfel spus, citandu-l pe Nasredin Hogea:

    “daca asta-i pisica unde-i pilaful, daca asta-i pilaful unde-i pisica?”

  44. Se mentine. Aici nu se intampla lucruri necontrolate, daca nu verificati cauza se termina rau. Aveti nevoie de asistenta, vorbiti cu firma de hosting daca nu aveti pe altcineva.
    Trebuie sa interzica cineva accesul unor ip-uri

  45. Bibliotecaru spune:

    @ Varujan Vosganian
    Comentariile sunt blocate de setările postului respectiv… Tot de acolo pot fi şi deblocate.

    Nu pot fi de acord cu Opoziţia subînţeleasă în cazul moţiuni de cenzură. Nu ştiu dacă observaţi, dar în afară de prezenţa grupurilor parlamentare, introduse pentru economia timpului şi resurselor parlamentare şi formate nu neapărat ca apartenenţă la un partid (aşa cum îndeobşte se înţelege), nicăieri în Constituţie nu se face o legătură între parlamentari şi partidele politice şi nici între Guvern şi partidele politice. Nicăieri nu se spune că votul parlamentar ar trebui condiţionat de ce spune partidul. Dimpotrivă, se interzice votul imperativ. Astfel, deşi partidele politice au un rol activ în desemnarea candidaţilor (fiind practic unul dintre principalele roluri ale partidelor politice), partidele politice nu mai au un rol important după depunerea jurământului, fie că vorbim despre funcţia de parlamentar, premier sau ministru, primar, preşedinte… Sau cel puţin nu ar mai trebui să aibă un rol, pentru că ştim cu toţii că se întâmplă exact pe dos. La fel şi în cazul desemnării premierului. Preşedintele se consultă, nu cu parlamentarii, ci cu partidele politice care au parlamentari în Parlament şi, după aceea, partidele nu mai au nici un cuvânt de spus, votul aparţine parlamentarilor. Nu putem vorbi deci de o “opoziţie”, ci e de “o poziţie”. Fiecare parlamentar trebuie să voteze încrederea în guvern conform conştiinţei sale formate din datele pe care le deţine. Moţiunea de cenzură nu este un gest prin care spui că eşti împotriva Guvernului şi nici în opoziţie cu politica Guvernului, respectiv Programul de Guvernare. Politica Guvernului se stabileşte în momentul votului de acordare a încrederii, pentru că atunci se votează cea mai importantă componentă a Guvernului care este reprezentată, nu de către premier, cum ar putea crede mulţi, ci de către Programul de Guvernare. Parlamentul, în moţiunea de cenzură, nu votează (sau nu ar trebui să voteze) politic. La moţiunea de cenzură se exprimă încrederea că membrii Guvernului pot duce la bun sfârşit programul de guvernare, sau neîncrederea în acest lucru. Nu are nici o legătură votul din moţiunea de cenzură cu părerea că ar trebui alt Program de Guvernare (adică un alt Guvern), acesta deja a fost stabilit democratic, ca dezbatere politică la votul de investitură. Este motivul pentru care Constituţia obligă Guvernul să-ţi angajeze răspunderea la orice schimbarea a Programului de Guvernare sau orice abatere de la el, momentul în care Parlamentul va vota iarăşi acordarea încrederii printr-o moţiune de cenzură specială, în caz în care se consideră că este nevoie de ea.

    Din aceste considerente, nu consider că opoziţia “se subantelege din anumite texte constitutionale, de pilda cele privind motiunile de cenzura.”

    • @Bibliotecaru

      Ti-am dat doar un exemplu, cu motiunea de cenzura. In general, partidele, in constitutie, ca rol democratic, nu apar decat atunci cand se duc la consultari la presedinte. Care dupa aceea face ce vrea el.

  46. un amator spune:

    interesant si pentru noi …
    ”Au trecut necomentate la noi alegerile recente din Slovacia, care au adus două partide noi în prim-planul politic. Mai ales, este interesant de urmărit ce se întâmplă cu minoritatea maghiară de acolo. Partidul tradiţional al maghiarilor din Slovacia, Coaliţia Maghiară – SMK, rămâne în afara Parlamentului, după 12 ani, şi cu 4,3% din voturi ratează pragul electoral de 5%. În schimb, un partid cu totul nou câştigă 8% din voturi, un partid care se numeşte Most-Hid, după cuvintele în slovacă şi maghiară care înseamnă „pod”. Most-Hid este condus de Bela Bugar, el însuşi un politician interesant, care a condus Coaliţia Maghiară timp de zece ani. Apoi a părăsit partidul spunând că este prea naţionalist şi că minoritatea maghiară ar trebui să lucreze împreună cu slovacii pentru a găsi soluţii comune. A spus că se retrage din politică, apoi s-a răzgândit şi în 2009 a format Most-Hid.

    Partidul îl are ca număr doi pe Rudolf Chmel, fost ambasador, fost ministru al Culturii şi intelectual public slovac. Cei doi au condus acum partidul la 8%, luând voturi de la maghiari şi de la slovaci, şi au intrat în coaliţia de centru-dreapta care a format guvernul săptămâna trecută (condus de prima femeie premier din Slovacia, guvernul a venit pe o platformă antipopulistă şi îşi propune să pună ordine în finanţele publice). Dintre membrii noului partid Most-Hid, două treimi sunt maghiari şi restul slovaci. Rezultatul a produs un şoc atât la Budapesta, de unde guvernul lui Viktor Orban sprijinise partidul tradiţional maghiar, cât şi în Slovacia, unde partidul de extremă dreapta antimaghiar a rămas şi el în afara Parlamentului, ca şi partidul lui Vladimir Meciar, naţionalistul care dominase politica slovacă în anii ’90….”

  47. un amator spune:

    @ VV
    un joc de TICA-TACA precum al Spaniei , face fata brutelor si fortei, pentru ca au demonstrat-o .

    O -pozitie ( vorba maestrului de mai sus ) civilizata ,fara un joc perfect sincronizat ( asa cum este de pilda acest tica -taca) , nu este eficienta in fata demolatorilor portocaliu-violeti .

    chit ca se joaca in tandem gen politistul bun si politistul rau , ar trebui ca acesti politisti rai sa le stea in beregata oranjgutanilor , cu o atitudine pe masura lor ( plagiatoare, cu pălmi -vorba regretatului Ilarion Ciobanu- peste bot , ritzipitoare , etc)

    cineva spunea ca o tactica buna a succesului este si aceasta : tu sa-l sustii si sa-l aprobi pe cel care critica si este inversunat contra dictatorului . caci daca daca ambii au aceeasi tactica dura, atunci dictatorul isi atrage toate energiile de partea lui , pe cand in primul caz, cel care sustine si aproba pe inversunat ,va iesi castigator .

    acum nu sunt sigur, dar e posibil sa aibe dreptate pentru ca decembrie 2009 ne-a demonstrat-o!

  48. Dorin spune:

    @ Cris: nu stiu despre ce s-a zis ca ar fi “pasapoarte biometrice”. Cred ca este o simpla exagerare.

    Am vazut la consulatul Romaniei de la Bologna ca aveau un soft, in principiu acelasi folosit si pentru realizarea cardurilor de identitate, cu ajutorul carora puteau sa genereze documente oficiale de calatorie inserand in ele fotografia si semnatura titularului. Si nici vorba sa astepti trei saptamani… documentul este eliberat pe loc.

    Cred ca este vorba doar despre acest soft care poate insera fotografia si semnatura persoanelor pe post de elemente de securitate. In lipsa acestor elemente, un document de identitate poate fi foarte usor masluit, si nu trebuie sa va explic cat de mult rau ne-ar putea face asta.

    Interesanta povestea despre Most-hid, numai ca nu o vad aplicabila nicaieri in Romania prezenta. Tot ce pot observa este ca in mod constant UDMR a fost prezent la guvernare in aproape orice varianta de coalitie.

    Situatia politica actuala din Romania este ciudata, avand la guvernare o fractiune din fostul FSN care se pretinde partid de dreapta, iar in opozitie doua partide precum PNL si PSD, despre care consider ca sunt complet incompatibile intre ele.

    Orice incercare de alianta cu PSD ar fi doar o noua “monstruoasa coalitie”.

    De altfel cred ca nu s-a explicat si nu s-a inteles suficient de bine inainte de ultimele alegeri ca ralierea PSD la “solutia Johannis” nu a insemnat nici un moment o alianta intre cele doua partide, ci doar sustinerea politica a unei idei care avea atata simplitate si forta, incat nici macar ei, mari maestri la pus piedici cum sunt, nu i-au putut gasi nici un cusur.

    Personal, cred ca nu e nevoie de nici o alianta cu PSD, fiindca daca ei insista sa mearga mai departe in felul in care o fac, e foarte posibil ca la urmatoarele alegeri PDL sa aiba soarta PNTCD, adica sa nu mai prinda nici macar pragul electoral.

    Dictonul spus in urma cu mai bine de o suta de ani despre sculptori se poate aplica si la liderii de partid: la umbra marilor stejari nu creste iarba!

  49. Ioana Ginju spune:

    …multumim domnul Vosganian, v-am ascultat cu multa placere la ‘Vorba de cultura’ si a fost o bucurie. Romania mea e mai bogata, mai darnica si nobila cu oameni ca dvs. Daca imi permiteti, o sugestie, v-as ruga sa puneti linkurile …liberale in partea de sus a siteului, iar arhiva multimedia in drepta, lateral. Cred ca ar fi mai potrivit. Sanatate va doresc.