This entry was posted
on joi, noiembrie 24th, 2016 at 3:56 pm and is filed under Economie.
You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed.
Both comments and pings are currently closed.
Oricum, promisiunile din campanie n-au nicio valoare la niciun partid. Eu m-am ars in 2012 cu usl-ul, ca sa mi se spuna dupa alegeri: ce promisiuni? aleeea? alea erau promisiuni de campanie!
Asta nu se poate. Un program e o țintă, să zicem o variantă ideală, o viziune. Mereu mai ramane ceva de facut. De pilda, in 2004-2008 singurul lucru pe care nu l-am realizat a fost faptul ca nu am ajuns la 36% venituri bugetare, și asta pentru ca izbucnit criza in octombrie 2008.
Faptul că eu sunt scriitor e una, programul economic e alta. Programul ALDE contine o seama de concepte pe care nu le-ai găsit pana acum in dezbaterea publica.
Pot detalia, daca doresti.
Altceva zice @sorin : sa zicem ca dvs. castigati alegerile impreuna cu PSD, apoi faceti alianta, PSD-ul da Primul ministru iar dvs, prin negocieri, ajungeti Ministrul economiei (in caz ideal, vorbim).
PSD-ul NU va va lasa sa va duceti programul la bun sfarsit, chiar se va OPUNE programului Alde intrucat ei au propriul program – stufosenia aia populista nu e degeaba elaborata asa, ci ca sa nu se mai inteleaga nimic iar la realizari sa nu mai fie trasi la raspundere. In plus viziunea lor e gargara populista la TV si ”sa se dea” ceva la populime, nu sa se produca plusvaloare si crestere solida pe termen lung. Asta INDIFERENT de ce scrie in programe, ne-am lamurit de 26 ani!
Asadar din bunele dvs intentii si din promisiunile electorale ale ALDE nu se alege mare lucru… iar asta nu e doar o viziune pesimista, s-a intamplat concret in guvernarea Ponta cand, treptat , treptat ati fost scos pe tusa…
Intai vi s-a ”micsorat” ministerul prin desprinderea Energiei” in departament separat si companiile cele mai ”banoase” si rentabile au ajuns sub conducerea ilustrului spagar, 0 profesional,Nita.
Apoi v-au ”decuplat” de la finantare, din ministerul Finantelor lui Chitoiu desprinzandu-se partea de Buget – care a revenit tot pesedistilor, astfel incat toate initiativele si actiunile dvs. a u fost cenzurate puternic de Liviu Voinea, la comanda Pontalaului…
Ce va determina sa credeti ca de data aceasta va fi altfel si PSD-ul isi va respecta promisiunile/angajamentele de coalitie din campanie?
Am tot respectul si toata consideratia pentru domnul Tariceanu, si cu toata increderea de care stiu ca beneficiati din partea domniei sale, sunt convins ca nu sunt intrunite premisele pentru un minister economic ALDE.
E suficient sa ne uitam cum se formeaza ALDE, si anume faptul ca sunt primiti toti cei rejectati de pnl, dupa alegeri probabil veti primi si frustrati USR-isti, iar o jumatate din ALDE e defapt fostul PC. Imi imaginezi cit e de greu pt dl. Tariceanu sa tina laolalta toate aceste interese destul de diferite unele de altele. Asa ca poate nici n-ar fi de dorit un minister economic in vremurile astea, partidul e destul de subred inca, si rupturile pot fi catastrofale.
In afara de asta cred ca ar fi si o gresala strategica. Mult mai intelept ar fi ca pentru o perioada de macar un an ALDE doar sa contribuie cu oameni pe ici pe colo, fara asumari de mari raspunderi, cu scopul intaririi organizarii interne si separarii apelor dupa alegeri (e evident ca exista si in ALDE oameni care s-au alaturat doar din motivul ca in ALDE competitia interna e mai mica si e mai usor de ajuns pe o lista, dupa care sa-si ia zborul spre alt partid pe baza puterii de negociere data de mandatul obtinut). De-asta am si zis de foarte multi ani ca legea ar trebui sa prevada pierderea mandatului la schimbarea partidului. E bine totusi ca s-a revenit la votul pe liste, pentru ca astfel poate fi asigurata o minima coerenta si coeziune pentru programul partidului, nu mai exista vrajeala conform careia alesul se ducea unde vroia pe motiv ca a fost ales uninominal si ca alegatorii i-au incredintat mandatul lui personal si nu partidului…
Nu stiu cum va fi cu repartizarea pe portofolii. Cred, insa, ca va fi greu pentru Tariceanu sa reziste presiunii partidului care va dori functii reprezentative.
schimbati modul in care se adauga comentariile intorcindu-le exact invers, adica cel mai nou comentariu sa devina cel de mai de sus din lista si primul de pe prima pagina de comentarii. Deci, comentariile mai vechi sa se duca in jos!
@epolitikon
stii trebuie sa faci click pe download pt a avea programul altfel zau ramaneti la stadiul de “fustanela”. Nu-i bai ca odata citit o sa va cam roage invidia ca “specialistii usr” nu au reusit nici sa sintetizeze nici sa comunice ceva coerent.
Ca sa va fie mai usor sa-l cititi va dau eu varianta fara pauze:
Programul economic ALDERomânia – cea de-a şaptea putere economică a Europei În perioada de campanie partidele se întrec în a face promisiuniNoi dorim să vă spunem adevărul:. Putem câştiga salarii mai mari numai dacă investim mai mult şi producem mai eficient!. Putem oferi pensii mai mari numai dacă avem locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite! Am reuşit, atunci când am guvernat, să dublăm salariile şi pensiileAcest lucru a fost posibil pentru că:?Rata investiţiilor a ajuns, în anul 2008, la 32% din PIB, cea mai mare din istoria României?PIB a a înregistrat, în perioada 2005-2008, o rată medie de creştere de 7%?Numărul locurilor de muncă a crescut, în aceeaşi perioadă, cu peste jumătate de milion, depăşindu-l pe cel al pensionarilor de asigurări sociale?Am creat un cadru fiscal stimulativ Programul economic ALDE are ca scop, pe termen lung, creşterea potenţialului şi performanţei economiei româneşti, precum şi identificarea resurselor necesareÎn centrul politicilor noastre stau capitalul autohton şi întreprinzătorul român, a cărui iniţiativă trebuie să se manifeste liber, într-un mediu economic concurenţial, lipsit de ambiguităţi şi de constrângeri arbitrare Obiectivele cantitative ale strategiei economice a ALDE 2016 – 2020. O creştere medie anuală de cel puţin 5% a PIB.. Un număr de peste 5 milioane de locuri de muncă (cu cca500.1 mai mult decât în prezent) care să-l depăşească pe cel al pensionarilor de asigurări sociale. Investiţii publice de peste 6% din PIB. Investiţii străine de peste 5 miliarde de euro anual. Rată a investiţiilor de 30% din PIB. Creşterea corespunzătoare a veniturilor populaţiei. În anul 2020, salariul mediu net poate ajunge la 3000 de lei şi pensia medie la 1.500 lei Obiectivele calitative ale strategiei economice a ALDE (1)Schimbare de viziune în ce priveşte:. Punerea accentului pe convergenţa reală, creşterea eficienţei economice şi a calităţii vieţii. Preocuparea pentru creşterea PIB potenţial, nu numai a PIB real. Îndeplinirea condiţiilor de echilibru economic simultan cu cele ale dinamicii economice. Îmbunătăţirea lanţurilor valorice. Înlocuirea lohn-ului cu brand-uri româneşti şi creşterea preocupării nu doar pentru producţie, ci şi pentru design, marketing şi servicii post-vânzare. Inversarea raporturilor dintre stat şi mediul privat, înlăturarea discriminărilor şi abuzurilor faţă de proprietatea privată şi capitalul românesc. Înţelegerea importanţei resurselor non-monetare. Îmbinarea corectă a orizonturilor de timp şi a priorităţilor prin asumarea unor proiecte naţionale Obiectivele calitative ale strategiei economice a ALDE (2). Armonizarea obiectivelor de natură cantitativă cu cele de natură calitativă ne permit să asumăm acest grandios proiect de perspectivă:România – cea de-a şaptea putere economică a Europei. Cuvântul cheie este competitivitatea. Nu dorim să menţinem o economie a salariilor mici, bazată pe lohn! Cadru economic şi legislativ favorabil, realizat de Guvernul ALDE – PSD?Îndeplinirea criteriilor convergenţei nominale încă din 2014: . stabilizarea datoriei publice sub 40% din PIB? inflaţie redusă? deficit bugetar sub 3%? stabilitatea cursului de schimb? reducerea dobânzii de referinţă a BNR şi al ratei dobânzii pe termen lung? Depăşirea crizei economice (PIB 2014 l-a depăşit pe cel din 2008)? Reduceri de taxe şi impozite prin Noul Cod Fiscal, stimulative pentru mediul de afaceri Starea de fapt?În ciuda condiţiilor favorabile create de Guvernarea ALDE-PSD, economia este blocată la nivel investiţional.?România este lipsită de proiecte ambiţioase, de anvergură?Persistă numeroase disfuncţionalităţi ale economiei de piaţă?În multe localităţi din ţară există sentimentul că nu se întâmplă nimic.?Decizia economică este crispată şi libera iniţiativă întâmpină numeroase obstacole?Capitalul românesc este ţinta diferitelor agresiuni din partea instituţiilor statului care supun operatorii economici privaţi unui tratament inegal şi inechitabil?Se manifestă derapaje în ce priveşte transparenţa politicilor publice, a modului de aplicare a legislaţiei . Este programul-suport pentru creşterea potenţialului şi performanţei economice. Responsabilizează instituţiile statului. Transformă creşterea bazată pe consum în creştere bazată pe investiţii. Coreleaza creşterea cu stabilitatea economică . Armonizează obiectivele cantitative cu cele calitative . Elimină posibilele contradicţii dintre stat şi piaţă . Programul are ca resurse activele statului precum şi active private care intră într-o relaţie patenerială cu acesta. Programul are ca destinaţie susţinerea unor mari proiecte naţionale dar şi a capitalului românesc, a întreprinzătorilor mici şi mijlocii, dezvoltarea echilibrată a regiunilor ţării. Programul va fi însoţit de reforme economice structurale, pentru a da un plus de competitivitate economiei româneşti Pârghiile active ale statului în aplicarea Programului sunt:? Alocările bugetare anuale pentru investiţii (cca 6% din PIB) . Fondurile europene destinate investiţiilor şi competitivităţii . Resursele din privatizare şi dividendele participaţiilor statului? Investiţiile companiilor cu capital majoritar de stat, cu deosebire ale celor din energie? Utilizarea fodurilor de garantare şi contragarantare pentru mici întreprinzători şi pentru fermieri? Proiectele de finanţare derulate prin CEC şi EXIMBANK . Înfiinţarea Fondului pentru Investiţii şi Dezvoltare (FID) . Primele acordate economisirilor prin băncile de locuinţe? Înfiinţarea Băncii Române pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BROD)? Activele (terenuri, clădiri) reintroduse în circuitul economic şi care pot oferi condiţii pentru apariţia clusterelor, parcuri tehnologice? Emisiunile de titluri de stat destinate susţinerii proiectelor de investiţii Fondul pentru Investiţii şi Dezvoltare (FID) com- ponentă esenţială a Programului celor 100 de miliarde de euro (1)Resursele FDI sunt alcătuite din:Sume rezultate din privatizare?Companiile cu capital majoritar de stat îşi vor vinde participaţiile până la limita a 49 %, păstându-şi pachetul majoritar.?Companiile listate vor utiliza, pentru tranzacţionarea acţiunilor, Bursa de Valori Bucureşti?Pentru companiile în care statul are o poziţie minoritară se va evalua pozibilitatea vinderii, prin aceleaşi proceduri, a pachetului minoritar?Dividende ale companiilor la care statul este acţionar?Emisiuni de titluri de stat către populaţie, în acest scop?Până în 2020 se estimează că FID ar putea avea o capitalizare de 3-5 miliarde de euro Fondul pentru Investiţii şi Dezvoltare (FID) componentă esenţială a Programului celor 100 de miliarde de euroCondiţii pentru ca investiţiile FID să nu greveze deficitul bugetar:?Fondul va fi condus de un Consiliu de Administraţie format din 9 membri, dintre care cinci selectaţi din mediul privat. Preşedintele CA este selectat din cei patru membri desemnaţi de reprezentanţii statului.?FID va avea, de regulă, o participaţie minoritară, de până la 49%. FID nu intenţionează să creeze un nou sector de stat, ci să susţină iniţiativa privată. Dividendele obţinute vor fi reinvestite. FID se poate retrage la un moment dat dintr-o companie sau alta, prin vânzarea acţiunilor, şi poate reorienta resursele spre activităţi noi.În acest fel, resurselor financiare ale statului li se pot adăuga cca 6-8 miliarde de euro investiţii private Fondul pentru Investiţii şi Dezvoltare (FID) componentă esenţială a Programului celor 100 de miliarde de euro (3)Fondul selectează domeniile în care urmează să investească, după criterii cum ar fi:?Competitivitate ridicată (electronică, electrotehnică, construcţii de maşini, IT etc.) ?Inovare/cercetare (cercetare fundamentală şi productivă, biotehnologii, robotică,fabricaţie aditivă etc.)?Utilizarea eficientă a resurselor şi creşterea lanţurilor valorice (prelucrarea minereurilor, fire şi fibre naturale, sere, prelucrarea lemnului şi produselor agricole, petrochimie, brand-uri româneşti, turism etc.)?Eficienţa energetică ( bio-masă, microcentrale de producere a energiei electrice şi termice, reducerea intensităţii energetice etc) Ajutorul de stat – un instrument strategic de politică economică• Totalul ajutoarelor de stat, derulate prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerul Economiei se pot ridica la cca 2 miliarde de euro.• Destinaţiile ajutorului de stat vor fi:• Susţinerea progamului Prima afacere• Ajutoare regionale• Ajutoare destinat IMM, sub forma de ajutoare pentru investiţii, ajutoare de exploatare şi ajutoare pentru accesul IMM la finanţare• Ajutoare pentru protecţia mediului• Ajutoare pentru cercetare, dezvoltare şi inovare• Ajutoare pentru formare• Ajutoare pentru recrutarea şi încadrarea în muncă a lucrătorilor defavorizaţi şi a lucrătorilor cu handicat• Ajutoare sociale pentru transporturl rezidenţilor din regiunilor îndepărtate• Ajutoare pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale• Ajutoare pentru infrastructurile locale• Destinaţiile ajutoarelor de stat vor fi echilibrate, având în vedere că în ultimul deceniu 87% din ajutoarele de stat au fost direcţionate către companiile străini• Prin intermediul Ajutorului de stat pot fi atrase, suplimentar, 2-3 miliarde de euro din mediul privat Banca Română pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BROD) – sprijin pentru proiectele regionale• – Pe modelul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), BROD va susţine proiecte ale administraţiilor locale• Proiectele prioritare vor fi destinate modernizării infrastructurii (aeriene, rutiere, feroviare, sanitare, şcolare, construcţiilor de locuinţe etc.)• Capitalizarea iniţială a BROD va fi de 200 milioane de lei• Creditele vor fi rambursabile, iar sursele de rambursare ale creditelor vor fi emisiuni de titluri municipale tranzacţionabile Construcţia de locuinţe şi consolidarea celor existente, obiectiv prioritar al Programului celor 100 de miliarde de euro• Guvernul va susţine construirea a 20.000 de locuinţe în perioada 2016- 2020• Locuinţele vor putea fi achitate prin credite de tip ipotecar, iar preţul de vânzare al fiecărui metru pătrat de construcţie va fi cu maxim 15% mai mare decât preţul de construcţie• Prin Buget va fi asigurată prima pentru Băncile de locuinţe, potrivit legii, în sumă de până la 1 miliard de lei. Aceasta va asigura pentru aceeaşi destinaţie, potrivit experienţei ultimului deceniu, o economisire de până la 5 miliarde de lei din partea populaţiei• BROD va contribui la finanţarea, de către administraţiile locale, în mediul urban şi rural, a locuinţelor de serviciu, destinate închirierii pentru spcialişti, cadre medicale sau didactice care lucrează în localităţile respective Susţinem capitalizarea Bursei de Valori Bucureşti (BVB)• In perioada următoare se va evalua posibilitatea vinderii pe bursă a acţiunilor statului, în raport cu ponderea participaţiilor statului• Pentru alimentarea FID şi BROD statul va emite titluri de stat tranzacţionabile la bursă• FID va utiliza BVB pentru vinderea participaţiilor sale la companiile listate• Companiile care vor utiliza BVB pentru atragerea de resurse financiare (Initial Public Offering – IPO) vor beneficia de deduceri fiscale echivalente celor pentru dobânda bancară. Deducerile din profitul impozabil vor avea la bază evaluări anuale ale evoluţiilor de pe piaţa creditului. O nouă viziune: interes nu doar pentru PIB real ci şi pentru PIB potenţial. Resursele de creştere a PIB potenţial pe termen mediu (1). Reducerea efectelor migraţiei. Atingerea unui nivel de 30% a ratei investiţiilor. Mărirea absorbţiei fondurilor europene. Reducerea pierderilor din economie. Modernizarea agriculturii O nouă viziune: interes nu doar pentru PIB real ci şi pentru cel potenţial. Resursele de creştere a PIB potenţial pe termen mediu (2). Utilizarea eficientă a resurselor naturale disponibile . Reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Dezvoltarea clasei de mijloc, ca bază a stabilităţii economico-sociale a ţării şi îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor. Creşterea vitezei de rotaţie a banilorÎndeplinirea conjugată a acestor politici poate dubla în patru ani PIB potenţial de la cca 3% în prezent la 6% la orizontul anului 2020 .PIB potenţial este un concept-cheie în elaborarea prognozelor, a strategiilor de dezvoltare precum şi pentru evitarea pro-ciclicităţilor Reducerea efectelor migraţiei: Înfiinţarea Ministerului pentru RepatriereRomânii care au părăsit ţara nu se vor reîntoarce convinşi de o propagandă patriotardă, ci de oferirea unor perspective concrete privind deschiderea unei afaceri sau găsirea unui loc de muncă avantajos. Propunem, în acest sens:? Introducerea în grila privind Ajutorul de stat a unui punctaj suplimentar acordat investitorilor care se repatriază sau asigură locuri de muncă celor care se reîntorc? Scutirea de impozit pe salariu pe o perioadă de cinci ani pentru românii repatriaţi, indiferent de specificul locului de muncă? Scutirea de impozit pe profit pentru o perioadă de cinci ani firmelor deţinute de repatriaţi? Facilităţi privind utilizarea unor active ale statului şi accesul la utilităţi, cu concursul administraţiei locale? Crearea, prin intermediul Ministerului Economiei, a unor programe speciale de finanţare, în sumă de 400 de milioane de euro în patru ani (cu un plafon de 50 000 de euro/afacere), cu posibilitatea suplimentării acestuia? Derularea unor programe susţinute de CEC şi fondurile de garantare şi contragarantare, cu facilităţi de creditareAtenţie: aceste facilităţi nu grevează asupra veniturilor bugetare, fiecare român repatriat care deschide o afacere sau îşi găseşte un loc de muncă reprezintă un câştig pentru economia românească O nouă viziune: banul nu este considerat singura resursă importantă a creşteriiResurse la fel de importante precum cele financiar-monetare sunt:a. Informaţiab. Comunicareac. Resursele umaned. Spiritul antreprenorial, resursa umană şi libera iniţiativăe. Înţelegerea corectă a timpului ca resursăf. Reducerea pierderilor din economieg. Inovarea/Cercetarea Informaţii complete şi în timp real?România este, într-o anumită măsură, necunoscută românilor?În consecinţă, este necesară alcătuirea unui sistem de culegere a informaţiilor în timp real şi complet (de ex. tranzacţiile notariale, achiziţionarea bunurilor de folosinţă medie şi îndelungată şi acordarea certificatelor de garanţie aferente, situaţiile cadastrale, hărţile subterane urbane etc.)?Este necesară realizarea unui Atlas economic al României, permanent actualizat?Este necesar un Catalog al instrumentelor de finanţare pentru antreprenori (fonduri naţionale, europene structurale şi de investiţii, finanţare alternativă – fonduri de capital de risc, fonduri de investiţii, finanţare bancară şi non-bancară, prin intermediul BVB etc.)?Informaţiile trebuie prelucrate corespunzător şi realizată corelarea lor Comunicarea?Gradul de accesibilitate al informaţiilor trebuie să crească?Prioritară este realizarea unui sistem de interoperabilitate instituţională: informaţiile să fie accesibile in timp real pentru toate instituţiile interesate?Comunicarea trebuie sa se bazeze cu precadere pe tehnologia informaţiei?Toate acestea conduc la eficienţa şi transparenţa administraţiei publice. Principalele instrumente de combatere a birocraţiei sunt informaţia şi comunicarea. Cultivarea spiritului antreprenorial (I)?Educaţia trebuie înţeleasă ca o resursă economică?Curricula şcolară trebuie adaptată continuu, în funcţie de nevoile pieţei?Programa şcolară trebuie să includă cultivarea spiritului antreprenorial, elaborarea de programe menite să asigure tinerilor aptitudinile necesare în economia reală?Educaţia antreprenorială trebuie să se manifeste la toate nivelurile de învăţământ, prin organizarea de programe de pregătire profesională, stimurarea învăţământului dual, organizarea stagiilor de practică a studenţilor în întreprinderi, precum şi promovarea la nivel naţional a antreprenoriatului de succes?Activităţile extracurriculare ce formează studenţii în spirit antreprenorial trebuie încurajate Cultivarea spiritului antreprenorial (2)?Accesul la oportunităţi trebuie să fie transparent?Accentul trebuie să fie pus pe mijloacele preventive şi nu precumpănitor şi agresiv pe mijloacele punitive. Iniţiativa privată trebuie încurajată, nu descurajată.?Spiritul antreprenorial trebuie să se manifeste, deopotrivă, în sectorul public şi în cel privat. Ele trebuie să conlucreze pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc?Societatea trebuie să respecte asumarea antreprenorială?Averea trebuie să fie considerată un rod al muncii, al asumării riscului, al iniţiativei şi al respectării legii, fără populisme de tipul „toate averile sunt ilicite, toţi oamenii de afaceri sunt hoţi, toţi politicienii sunt corupţi” Înţelegerea corectă a timpului ca resursă? Este unul din criteriile fundamentale care deosebeşte societăţile deschise, cu economie de piaţă de societăţile totalitare, cu economie centralizată? Timpul este singura resursă nestocabilă şi neregenerabilă. Timpul nu poate fi produs, dar poate fi economisit.? Economia românească nu are încă o viziune modernă în ceea ce priveşte utilizarea timpului ca resursă. Pentru aceeaşi acţiune, în România se cheltuie mult mai mult timp decât în alte economii. Timpul nu este, adesea, considerat un cost.? Obstacolele in calea utilizării eficiente a timpului trebuie identificate şi înlăturate ( ex. barierele la şoselele circulate, lipsa centurilor ocolitoare ale oraşelor, orarul arbitrar al mijloacelor de transport în comun rutier şi feroviar, semnalizările rutiere defectuoase, birocraţia excesivă şi formularistica inutilă, cozile, ambiguităţile de orice fel etc.etc. )? În era internetului ghişeele, moştenire a economiei centralizate, trebuie desfiinţate. Şi , de asemenea, ştampilele. Instituţiile publice trebuie să optimizeze IT şi să promoveze serviciile în formă electronică, tehnologia reprezentând un motor pentru reducerea timpului consumat Reducerea pierderilor din economie (1)?În ciuda aparenţelor, România este o ţară relativ scumpă, mai ales din cauza pierderilor la tot pasul. Procedurile durează prea mult, se pierde mult timp cu transportul, se plăteşte energia pierdută şi apa scursă prin conducte, arieratele sectoarelor necrozate ori anacronice sunt suportate de întreaga economie, comisioanele băncilor sunt mai mari, lucru văzut ca un impediment major în calea accesului a credite bancare de câtre mediul privat, se ratează numeroase oportunităţi etc.etc.?Pierderile din economie trebuie inventariate şi acţionat pentru reducerea lor. Reducerea pierderilor din economie (2)?Activele nefolosite ale statului trebuie reintroduse în circuitul economic.?Generalizarea înregistrărilor cadastrale trebuie să reintroducă în circuitul economic numeroase suprafeţe nefolosite şi să înlesnească tranzacţionarea imobiliară?O mai bună utilizare a informaţiei trebuie să ducă la reducerea evaziunii fiscale şi alocarea fondurilor suplimentare către investiţii. Reducerea evaziunii şi extinderea relaţiilor de piaţă în mediul rural pot creşte veniturile bugetare cu peste 5% din PIB.?O nouă legislaţie a minelor va reda în circuitul economic numeroase zăcăminte nefolosite ale subsolului.?Reducerea intensităţii energetice ce induce mari pierderi mai ales în industrie va fi o prioritate a Guvernării noastre. Inovarea/cercetarea, resursă neglijată până acum• România, in conformitate cu strategia de Cercetare Dezvoltare si Inovare (CID) devine competitivă la nivel regional şi global, prin inovare alimentată de cercetare-dezvoltare, generând bunăstare pentru cetăţeni.• Continuăm marile proiecte de infrastructura: Laserul de la Măgurele (ELI-NP) si Centrul internaţional pentru cercetări avansate “Fluvii, Delte, Mări<>“ de la Murighiol, proiecte finanţate din fonduri europene si care ne plasează in fruntea ariei de cercetare europene in domeniile respective.• Încurajăm ca firmele să devină operatori cheie ai inovării. Finanţarea cercetării va face parte din domeniile de predilecţie ale FID şi ale ajutorului de stat• Sprijinim excelenta şi meritocraţia în CDI.• Specialiştii din domeniul cercetării fundamentale şi al cercetării productive vor fi scutiţi de plata impozitului pe salariu, pe modelul TIC, pe care, de asemenea, îl vom menţine O nouă viziune: Economia României trebuie să devină un mediu omogen, competitiv (I)?În prezent, coexistă zone necrozate, anacronice, producătoare de blocaje şi arierate, laolaltă cu altele, competitive, de înaltă tehnologie.?Aceasta face ca economia României să fie greu modelabilă, impredictibilă, iar evaluările econometrice să fie doar aproximative.?Lipsa de omogenitate face ca efectele creşterii să se distribuie inegal. În România există azi doar „enclave” de competitivitate, adesea izolate de restul economiei.?Guvernul are, în această privinţă, o mare responsabilitate căci economia necrozată ori anacronică aparţine, mai ales, proprietăţii statului.?Autoritatea de Administrare a Activelor Statului va fi organizată în fond de investiţii şi va fi listată la bursă O nouă viziune: Economia României trebuie să devină un mediu omogen, competitiv (2)?Omogenitatea trebuie să se refere şi la accesul la resurse.?Accesul la resurse se referă atât la investiţiile publice, cât şi la obligaţiile de plată ale statului (ex. returnări de TVA, despăgubiri pentru exproprieri, finanţări din fonduri europene etc.) care trebuie să se facă la timp şi fără discriminare?Mediul de afaceri nu mai trebuie să fie organizat în cercuri, unele mai apropiate de centrele de putere, iar altele, dezavantajate. Noţiunea de clientelă politică trebuie să dispară.?Utilizarea Registrului de Lobby, asemănător Registrului de Transparenţă European, va duce la cunoaşterea în mod transparent a celor care influenţează deciziile politice şi în ce măsură, pentru a se evita exercitarea de presiuni asupra factorilor de decizie Inversarea raporturilor de forţe dintre stat şi mediul privat şi înlăturarea abuzurilor (I)Această schimbare majoră de viziune şi de mentalitate se va realiza prin:. Eliminarea controalelor şi amenzilor excesive şi responsabilizarea funcţionarilor cu atribuţii de control. Eliminarea din legislaţie a tuturor clauzelor avantajoase pentru stat în raport cu contribuabilii. Instituirea egalităţii în drepturi între stat şi privat în Codurile juridice, inclusiv în ceea ce priveşte pe apărătorii acestora, procuror şi, respectiv, avocat. Crearea unui Comitet ANAF-Patronate de armonizare a metodelor de control. Îmbunătăţirea procesului de consultare şi cooperare dintre administraţie şi mediul de afaceri. Creşterea gradului de utilizare a instrumentelor TIC în administraţie şi aplicarea procedurii „o singură dată”, în vederea facilitării interacţiunii dintre mediul de afaceri şi autorităţi Inversarea raporturilor dintre stat şi mediul privat şi înlăturarea abuzurilor (II)?Legislaţia şi politicile publice trebuie să fie predictibile?Procedurile administrative trebuie să fie simple şi lipsite de ambiguităţi?Barierele cu care se confruntă mediul de afaceri şi IMM-urile trebuie permanent identificare şi înlăturate?Prin colaborare cu Camerele de Comerţ şi cu administraţia locală, se vor înfiinţa aşa-numitele one-stop-shop-uri, platforme de informare, consiliere şi interacţiune cu administraţia publică O prioritate a Guvernului va fi eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni şi zone ale ţării? O economie cu mari decalaje de dezvoltare nu poate fi competitivă în ansamblul ei.? Un program privind eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre regiunile ţării va trebui de urgenţă demarat ( de ex. Programul pentru dezvoltarea Moldovei), cu accent prioritar pe infrastructură).? Uriaşele decalaje dintre mediul urban şi cel rural trebuie reduse prin adoptarea Pachetului minim de confort rural, valabil pentru fiecare comună (drumuri asfaltate între comune, alimentare cu apă şi gaze, canalizare, existenţa unui cămin cultural, a unui sediu adecvat pentru primărie, a unui dispensar, a şcolilor şi grădiniţelor care îndeplinesc normele de autorizare etc.) Este fundamentală includerea populaţiei active de la ţară în piaţa muncii şi cointerearea specialiştilor din agricultură, a medicilor şi a cadrelor didactice să locuiască şi să activeze în mediul rural.? Densitatea IMM-urilor trebuie crescută în zonele unde acestea se situează sub medie? Un program special va fi demarat pentru susţinerea oraşelor mici, monoindustriale, utilizând programele de Ajutor de stat de la dispoziţia Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Economiei? Pentru fiecare judeţ vor fi stabilite cel puţin trei obiective locale sau regionale ce vor fi realizate pe durata mandatului noului Guvern Reindustrializarea – obiectiv prioritar? Reindustrializarea nu presupune repetarea unor experienţe anterioare, ci dezvoltarea industriei pe baze competitive.?Companiile din domeniul energetic vor fi susţinute pentru programele investiţionale. Cele peste 1 miliard de euro deţinute de companiile de stat vor fi implicate în proiecte investiţionale?Ajutoarele de stat vor fi direcţionate cu precădere către domeniul industriilor de înaltă competitivitate?Va fi realizată o hartă a parcurilor eco-industriale ce trebuie promovate. Ele vor valorifica activele nefolosite ale statului şi vor fi realizate de administraţiile locale cu implicarea fondurilor europene?Vor fi încurajate industriile de vârf ( biotehnologiile, robotica, fabricaţia aditivă etc.)?Vor fi elaborate, în consens cu legislaţia europeană, scheme de susţinere pentru marile unităţi consumatoare de energie, în procesul lor de modernizare. Modernizarea agriculturii, o resursă importantă de creştere a PIB şi a veniturilor bugetare• Sustinem asocierea fermierilor în Cooperative agricole mari, cu operaţiuni integrate. Cooperativele agricole nou înfiinţate vor avea, scutire de impozit pe profit timp de cinci ani şi scutire de impozit pe terenul agricol.• Susţinem aplicarea legislaţiei privind extinderea şi modernizarea sistemelor de irigaţii. Statul va aloca sumele necesare în acest sens. Plata serviciilor de irigaţii se va face prin acordarea unor facilităţi pentru contractele pe termen lung încheiate de fermieri, propunându-ne ca până în 2020 să avem cel puţin 1 milion de hectare irigate.• Terenurile cu destinaţie agricolă vor putea fi cumpărate numai de fermieri, persoane fizice şi juridice, cu experienţă în domeniu de minim 5 ani (carnet de producător/carnet de comerciant)• Vom acţiona pentru încadrarea băuturilor din gospodăriile individuale ca produse tradiţionale, cu regimul fiscal adecvat produseor tradiţionale europene• Susţinem construirea lanţurilor de depozite pentru producţia de cereale, cu acordarea unor certificate de depozit tranzacţionabile• Susţinem includerea în domeniile susţinute prin Programul celor 100 de miliarde de euro, a industriilor prelucrătoare de produse agricole (panificaţie, legume-fructe, lactate, produse animale etc.). Situaţia actuală în care exportăm grâu şi importăm făină nu mai poate fi tolerată• Producţia de sere va beneficia de o susţinere deosebită, prin acordarea unor ajutoare din partea statului.România poate deveni cel mai mare producător de legume din Europa. O nouă viziune: Investiţiile publice vor deveni un proiect naţional, cu aplicare multianuală?Investiţiile publice vor fi prezentate în mod distinct, in legea bugetară, pentru a putea fi monitorizate corespunzător?Viziunea investiţională va fi multianuală?Investiiile publice vor fi făcute pe criterii de oportunitate şi de eficienţă economică?Pactul fiscal trebuie renegociat pentru a permite un deficit bugetar de 2,5 – 3%, în conformitate cu Tratatul de la Maastricht, deficit destinat integral investiţiilor?Semestrial Guvernul va prezenta public stadiul îndepliniriiProgramului celor 100 de miliarde de euro Susţinerea IMM, a capitalului românescSusţinerea IMM-urilor, a capitalului românesc, este un obiectiv strategic al ALDE şi se va realiza prin:? Impozit forfetar între 1% şi 3% opţional, în funcţie de obiectul de activitate pentru toate IMM-urile cu cifră de afaceri de până la 200.000EUR şi simplificarea evidenţelor contabile şi fiscale ale IMM-urilor,? Îmbunătăţirea accesului acestora la inovare ( facilitarea transferului tehnologic, dezvoltarea serviciilor de consultanţă în afaceri pentru IMM, stimularea creăriide clustere inovative etc.? Facilitarea accesului la pieţele externe (crearea de platforme pentru parteneriatul în afaceri, colaborare transfrontalieră, susţinere pentru participare la târguri şi expoziţii etc)? Creşterea accesului la finanţare (promovarea instrumentelor financiare inovative, valorificarea oportunităţilor de finanţare din Planul Junker, consolidarea instrumentelor de garantare şi contragarantare, asigurarea unui Fond special pentru finanţarea microîntreprinderilor etc.)? Stimularea acţiunilor care sporesc productivitatea muncii şi înfiinţarea unui Centru Naţional de Productivitate? Dezvoltarea sectorului IMM-urilor în contextul iniţiativelor bio-economice ale UE? Introducerea în grila Ajutorului de stat a criteriului implicării industriilor orizontale autohtone? FID va contribui la finanţaţarea IMM, a proiectelor start-up, a schemelor de ajutor de minimis sau pentru co- investire alături de business angels Susţinem tânăra generaţie de investitori privaţi şi Prima afacere• In cadrul programelor START Guvernul va aloca ajutoare financiare nerambursabile pentru Prima afacere. Suma minimă alocată anual va fi de 500 de milioane de lei, cu posibilitate de creştere, în funcţie de numărul aplicanţilor. Plafonul nerambursabil acordat va fi de până la 200 000 de lei.• CEC va lansa programe speciale pentru susţinerea Primei afaceri• Prima afacere va fi scutită de impozitul pe venitul salarial şi contribuţii sociale datorate de angajator pentru o perioadă de trei ani• Autorităţile fiscale şi Camerele de Comerţ vor oferi consultanţă gratuită iniţiatorilor Primei afaceri. Catalogul instrumentelor de finanţare pentru antreprenori va fi un instrument deosebit de util pentru tinerii întreprinzători Banul trebuie lăsat să circule! (1)?Administraţia trebuie să înlăture blocajele şi să-şi asume deciziile ce derivă din responsabilităţile sale?Evaluarea proiectelor din fonduri publice şi europene, în derulare lor, trebuie făcută cu maximă celeritate?Planurile de urbanism, situaţiile cadastrale trebuie definitivate, pentru a nu întârzia diferitele autorizări?Informatizarea singura şansă reală de reducere a birocraţiei, trebuie extinsă în toate relaţiile dintre administraţie, mediul de afaceri şi contribuabili Banul trebuie lăsat să circule!(2)Uşurinţa de a face afaceri va fi încurajată prin:. reducerea timpului şi costului pentru înfiinţarea unei afaceri (operaţionalizarea ghişeului one stop shop, simplificarea procedurilor, rapiditate, prin utilizarea tehnologiilor şi reducerea cerinţelor cu privire la capitalul social necesar). decontarea deplasărilor la orice nivel de clasificare a unităţilor de cazare. reducerea numărului de autorizaţii, avize, premise, licenţe pentru activitatea firmelor. eliminarea acordului vecinilor pentru firmele care activează în zonele ultracentrale sau în zonele industriale. ISU – flexibilizarea condiţiilor excesive (facilitarea obţinerii autorizaţiilor de securitate la incendiu). simplificarea şi reducerea procedurilor de racordare la reţeaua electrică . diminuarea numărului de taxe şi impozite plătite anual de către firmele din România Legislaţia trebuie să susţină mediul de afaceri?Deciziile de oportunitate, inclusiv cele cu incidenţă economică, ale administraţiei centrale şi locale, pot fi sancţionate doar de către Parlament sau de către electorat. Ele nu fac obiectul sancţiunii penale?Abuzul în serviciu, situaţiile de conflicte de interese şi incompatibilităţi trebuie fără echivoc definite.?Susţinem adoptarea Legii lobby-ului, pentru a deosebi între lobby şi traficul de influenţă?Anchetarea unui antreprenor nu trebuie să presupună şi falimentarea firmei?La infracţiunile economice trebuie să prevaleze recuperarea prejudiciului?Aplicarea principiului echităţii între stat şi contribuabil. Trebuie să înceteze situaţia în care statul răspunde patrimonial pentru fapta cauzatoare de prejudicii a funcţionarului, în vreme ce contribuabilul răspunde individual.?Sistemului de detenţie pentru infracţionalitatea economică trebuie să se diferenţieze de regimul de detenţie al celor care au săvârşit fapte penale cu violenţă O nouă viziune: legislaţia economică se va supune condiţiilor cerute de smart regulation?Vor fi evitate măsurile intervenţoniste care distorsionează libera concurenţă ?Vor fi preferate măsurile care presupun o combinaţie de politici economice,pentru ca măsurile să fie corelate?Vor fi preferate soluţiile de tip win-win, astfel încât legea să nu separe mediul de afaceri în câştigători şi perdanţi?Elaborarea legislaţiei se va baza pe evaluări de impact şi verificări ex-post?Aplicarea principiilor „Only once”, „Think small first” şi ”One in one out” din„Small Business Act” vor fi preluate şi în legislaţia noastră specifică?Legislaţia trebuie să fie stabilă şi, în ce priveşte modificările, predictibilă, prin consultarea partenerilor sociali, prin evitarea ordonanţelor de urgenţă şi a utilizării excesive a normelor de aplicare?Legislaţia trebuie să fie simplă, uşor de înţeles şi necostisitoare pentru mediul de afaceri Acest program economic este oferta noastră, darel nu poate fi realizat decât printr-o onestăconlucrare cu mediul de afaceri, într-o relaţiebazată pe o etică a economiei de piaţă• Succesul acestui program va fi, în primul rând, meritul dumneavoastră!• Vă mulţumim
Programul economic ALDE. România – cea de-a şaptea putere economică a Europei. În perioada de campanie partidele se întrec în a face promisiuni. Noi dorim să vă spunem adevărul: Putem câştiga salarii mai mari numai dacă investim mai mult şi producem mai eficient!. Putem oferi pensii mai mari numai dacă avem locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite!. Am reuşit, atunci când am guvernat, să dublăm salariile şi pensiile. Acest lucru a fost posibil pentru că: Rata investiţiilor a ajuns, în anul 2008, la 32% din PIB, cea mai mare din istoria României. PIB a a înregistrat, în perioada 2005-2008, o rată medie de creştere de 7%. Numărul locurilor de muncă a crescut, în aceeaşi perioadă, cu peste jumătate de milion, depăşindu-l pe cel al pensionarilor de asigurări sociale. Am creat un cadru fiscal stimulativ. Programul economic ALDE are ca scop, pe termen lung, creşterea potenţialului şi performanţei economiei româneşti, precum şi identificarea resurselor necesare. În centrul politicilor noastre stau capitalul autohton şi întreprinzătorul român, a cărui iniţiativă trebuie să se manifeste liber, într-un mediu economic concurenţial, lipsit de ambiguităţi şi de constrângeri arbitrare. Obiectivele cantitative ale strategiei economice a ALDE 2016 – 2020. O creştere medie anuală de cel puţin 5% a PIB. Un număr de peste 5 milioane de locuri de muncă (cu cca 500000 mai mult decât în prezent) care să-l depăşească pe cel al pensionarilor de asigurări sociale. Investiţii publice de peste 6% din PIB. Investiţii străine de peste 5 miliarde de euro anual. Rată a investiţiilor de 30% din PIB. Creşterea corespunzătoare a veniturilor populaţiei. În anul 2020, salariul mediu net poate ajunge la 3000 de lei şi pensia medie la 1.500 lei. Obiectivele calitative ale strategiei economice a ALDE (1). Schimbare de viziune în ce priveşte: Punerea accentului pe convergenţa reală, creşterea eficienţei economice şi a calităţii vieţii. Preocuparea pentru creşterea PIB potenţial, nu numai a PIB real. Îndeplinirea condiţiilor de echilibru economic simultan cu cele ale dinamicii economice. Îmbunătăţirea lanţurilor valorice. Înlocuirea lohn-ului cu brand-uri româneşti şi creşterea preocupării nu doar pentru producţie, ci şi pentru design, marketing şi servicii post-vânzare. Inversarea raporturilor dintre stat şi mediul privat, înlăturarea discriminărilor şi abuzurilor faţă de proprietatea privată şi capitalul românesc. Înţelegerea importanţei resurselor non-monetare. Îmbinarea corectă a orizonturilor de timp şi a priorităţilor prin asumarea unor proiecte naţionale. Obiectivele calitative ale strategiei economice a ALDE (2). Armonizarea obiectivelor de natură cantitativă cu cele de natură calitativă ne permit să asumăm acest grandios proiect de perspectivă: România – cea de-a şaptea putere economică a Europei. Cuvântul cheie este competitivitatea. Nu dorim să menţinem o economie a salariilor mici, bazată pe lohn!. Cadru economic şi legislativ favorabil, realizat de Guvernul ALDE – PSD. Îndeplinirea criteriilor convergenţei nominale încă din 2014: stabilizarea datoriei publice sub 40% din PIB. inflaţie redusă. deficit bugetar sub 3%. stabilitatea cursului de schimb. reducerea dobânzii de referinţă a BNR şi al ratei dobânzii pe termen lung. Depăşirea crizei economice (PIB 2014 l-a depăşit pe cel din 2008). Reduceri de taxe şi impozite prin Noul Cod Fiscal, stimulative pentru mediul de afaceri. Starea de fapt. În ciuda condiţiilor favorabile create de Guvernarea ALDE-PSD, economia este blocată la nivel investiţional. România este lipsită de proiecte ambiţioase, de anvergură. Persistă numeroase disfuncţionalităţi ale economiei de piaţă. În multe localităţi din ţară există sentimentul că nu se întâmplă nimic. Decizia economică este crispată şi libera iniţiativă întâmpină numeroase obstacole. Capitalul românesc este ţinta diferitelor agresiuni din partea instituţiilor statului care supun operatorii economici privaţi unui tratament inegal şi inechitabil. Se manifestă derapaje în ce priveşte transparenţa politicilor publice, a modului de aplicare a legislaţiei. Este programul-suport pentru creşterea potenţialului şi performanţei economice. Responsabilizează instituţiile statului. Transformă creşterea bazată pe consum în creştere bazată pe investiţii. Coreleaza creşterea cu stabilitatea economică üArmonizează obiectivele cantitative cu cele calitative üElimină posibilele contradicţii dintre stat şi piaţă. Programul are ca resurse activele statului precum şi active private care intră într-o relaţie patenerială cu acesta. Programul are ca destinaţie susţinerea unor mari proiecte naţionale dar şi a capitalului românesc, a întreprinzătorilor mici şi mijlocii, dezvoltarea echilibrată a regiunilor ţării. Programul va fi însoţit de reforme economice structurale, pentru a da un plus de competitivitate economiei româneşti. Pârghiile active ale statului în aplicarea Programului sunt: Alocările bugetare anuale pentru investiţii (cca 6% din PIB). Fondurile europene destinate investiţiilor şi competitivităţii. Resursele din privatizare şi dividendele participaţiilor statului. Investiţiile companiilor cu capital majoritar de stat, cu deosebire ale celor din energie. Utilizarea fodurilor de garantare şi contragarantare pentru mici întreprinzători şi pentru fermieri. Proiectele de finanţare derulate prin CEC şi EXIMBANK. Înfiinţarea Fondului pentru Investiţii şi Dezvoltare (FID). Primele acordate economisirilor prin băncile de locuinţe. Înfiinţarea Băncii Române pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BROD). Activele (terenuri, clădiri) reintroduse în circuitul economic şi care pot oferi condiţii pentru apariţia clusterelor, parcuri tehnologice. Emisiunile de titluri de stat destinate susţinerii proiectelor de investiţii. Fondul pentru Investiţii şi Dezvoltare (FID) com- ponentă esenţială a Programului celor 100 de miliarde de euro (1). Resursele FDI sunt alcătuite din: Sume rezultate din privatizare. Companiile cu capital majoritar de stat îşi vor vinde participaţiile până la limita a 49 %, păstându-şi pachetul majoritar. Companiile listate vor utiliza, pentru tranzacţionarea acţiunilor, Bursa de Valori Bucureşti. Pentru companiile în care statul are o poziţie minoritară se va evalua pozibilitatea vinderii, prin aceleaşi proceduri, a pachetului minoritar. Dividende ale companiilor la care statul este acţionar. Emisiuni de titluri de stat către populaţie, în acest scop. Până în 2020 se estimează că FID ar putea avea o capitalizare de 3-5 miliarde de euro. Fondul pentru Investiţii şi Dezvoltare (FID) componentă esenţială a Programului celor 100 de miliarde de euro. Condiţii pentru ca investiţiile FID să nu greveze deficitul bugetar: Fondul va fi condus de un Consiliu de Administraţie format din 9 membri, dintre care cinci selectaţi din mediul privat. Preşedintele CA este selectat din cei patru membri desemnaţi de reprezentanţii statului. FID va avea, de regulă, o participaţie minoritară, de până la 49%. FID nu intenţionează să creeze un nou sector de stat, ci să susţină iniţiativa privată. Dividendele obţinute vor fi reinvestite. FID se poate retrage la un moment dat dintr-o companie sau alta, prin vânzarea acţiunilor, şi poate reorienta resursele spre activităţi noi. În acest fel, resurselor financiare ale statului li se pot adăuga cca 6-8 miliarde de euro investiţii private. Fondul pentru Investiţii şi Dezvoltare (FID) componentă esenţială a Programului celor 100 de miliarde de euro (3). Fondul selectează domeniile în care urmează să investească, după criterii cum ar fi: Competitivitate ridicată (electronică, electrotehnică, construcţii de maşini, IT etc.) ?Inovare/cercetare (cercetare fundamentală şi productivă, biotehnologii, robotică,. fabricaţie aditivă etc.). Utilizarea eficientă a resurselor şi creşterea lanţurilor valorice (prelucrarea minereurilor, fire şi fibre naturale, sere, prelucrarea lemnului şi produselor agricole, petrochimie, brand-uri româneşti, turism etc.). Eficienţa energetică ( bio-masă, microcentrale de producere a energiei electrice şi termice, reducerea intensităţii energetice etc). Ajutorul de stat – un instrument strategic de politică economică. • Totalul ajutoarelor de stat, derulate prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerul Economiei se pot ridica la cca 2 miliarde de euro. • Destinaţiile ajutorului de stat vor fi: • Susţinerea progamului Prima afacere. • Ajutoare regionale. • Ajutoare destinat IMM, sub forma de ajutoare pentru investiţii, ajutoare de exploatare şi ajutoare pentru accesul IMM la finanţare. • Ajutoare pentru protecţia mediului. • Ajutoare pentru cercetare, dezvoltare şi inovare. • Ajutoare pentru formare. • Ajutoare pentru recrutarea şi încadrarea în muncă a lucrătorilor defavorizaţi şi a lucrătorilor cu handicat. • Ajutoare sociale pentru transporturl rezidenţilor din regiunilor îndepărtate. • Ajutoare pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale. • Ajutoare pentru infrastructurile locale. • Destinaţiile ajutoarelor de stat vor fi echilibrate, având în vedere că în ultimul deceniu 87% din ajutoarele de stat au fost direcţionate către companiile străini. • Prin intermediul Ajutorului de stat pot fi atrase, suplimentar, 2-3 miliarde de euro din mediul privat. Banca Română pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BROD) – sprijin pentru proiectele regionale. • – Pe modelul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), BROD va susţine proiecte ale administraţiilor locale. • Proiectele prioritare vor fi destinate modernizării infrastructurii (aeriene, rutiere, feroviare, sanitare, şcolare, construcţiilor de locuinţe etc.). • Capitalizarea iniţială a BROD va fi de 200 milioane de lei. • Creditele vor fi rambursabile, iar sursele de rambursare ale creditelor vor fi emisiuni de titluri municipale tranzacţionabile. Construcţia de locuinţe şi consolidarea celor existente, obiectiv prioritar al Programului celor 100 de miliarde de euro. • Guvernul va susţine construirea a 20.000 de locuinţe în perioada 2016- 2020. • Locuinţele vor putea fi achitate prin credite de tip ipotecar, iar preţul de vânzare al fiecărui metru pătrat de construcţie va fi cu maxim 15% mai mare decât preţul de construcţie. • Prin Buget va fi asigurată prima pentru Băncile de locuinţe, potrivit legii, în sumă de până la 1 miliard de lei. Aceasta va asigura pentru aceeaşi destinaţie, potrivit experienţei ultimului deceniu, o economisire de până la 5 miliarde de lei din partea populaţiei. • BROD va contribui la finanţarea, de către administraţiile locale, în mediul urban şi rural, a locuinţelor de serviciu, destinate închirierii pentru spcialişti, cadre medicale sau didactice care lucrează în localităţile respective. Susţinem capitalizarea Bursei de Valori Bucureşti (BVB). • In perioada următoare se va evalua posibilitatea vinderii pe bursă a acţiunilor statului, în raport cu ponderea participaţiilor statului. • Pentru alimentarea FID şi BROD statul va emite titluri de stat tranzacţionabile la bursă. • FID va utiliza BVB pentru vinderea participaţiilor sale la companiile listate. • Companiile care vor utiliza BVB pentru atragerea de resurse financiare (Initial Public Offering – IPO) vor beneficia de deduceri fiscale echivalente celor pentru dobânda bancară. Deducerile din profitul impozabil vor avea la bază evaluări anuale ale evoluţiilor de pe piaţa creditului. O nouă viziune: interes nu doar pentru PIB real ci şi pentru PIB potenţial. Resursele de creştere a PIB potenţial pe termen mediu (1). Reducerea efectelor migraţiei. Atingerea unui nivel de 30% a ratei investiţiilor. Mărirea absorbţiei fondurilor europene. Reducerea pierderilor din economie. Modernizarea agriculturii. O nouă viziune: interes nu doar pentru PIB real ci şi pentru cel potenţial. Resursele de creştere a PIB potenţial pe termen mediu (2). Utilizarea eficientă a resurselor naturale disponibile üReducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Dezvoltarea clasei de mijloc, ca bază a stabilităţii economico-sociale a ţării şi îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor. Creşterea vitezei de rotaţie a banilor. Îndeplinirea conjugată a acestor politici poate dubla în patru ani PIB potenţial de la cca 3% în prezent la 6% la orizontul anului 2020. PIB potenţial este un concept-cheie în elaborarea prognozelor, a strategiilor de dezvoltare precum şi pentru evitarea pro-ciclicităţilor. Reducerea efectelor migraţiei: Înfiinţarea Ministerului pentru Repatriere. Românii care au părăsit ţara nu se vor reîntoarce convinşi de o propagandă patriotardă, ci de oferirea unor perspective concrete privind deschiderea unei afaceri sau găsirea unui loc de muncă avantajos. Propunem, în acest sens: Introducerea în grila privind Ajutorul de stat a unui punctaj suplimentar acordat investitorilor care se repatriază sau asigură locuri de muncă celor care se reîntorc. Scutirea de impozit pe salariu pe o perioadă de cinci ani pentru românii repatriaţi, indiferent de specificul locului de muncă. Scutirea de impozit pe profit pentru o perioadă de cinci ani firmelor deţinute de repatriaţi. Facilităţi privind utilizarea unor active ale statului şi accesul la utilităţi, cu concursul administraţiei locale. Crearea, prin intermediul Ministerului Economiei, a unor programe speciale de finanţare, în sumă de 400 de milioane de euro în patru ani (cu un plafon de 50 000 de euro/afacere), cu posibilitatea suplimentării acestuia. Derularea unor programe susţinute de CEC şi fondurile de garantare şi contragarantare, cu facilităţi de creditare. Atenţie: aceste facilităţi nu grevează asupra veniturilor bugetare, fiecare român repatriat care deschide o afacere sau îşi găseşte un loc de muncă reprezintă un câştig pentru economia românească. O nouă viziune: banul nu este considerat singura resursă importantă a creşterii. Resurse la fel de importante precum cele financiar-monetare sunt: a. Informaţia. b. Comunicarea. c. Resursele umane. d. Spiritul antreprenorial, resursa umană şi libera iniţiativă. e. Înţelegerea corectă a timpului ca resursă. f. Reducerea pierderilor din economie. g. Inovarea/Cercetarea. Informaţii complete şi în timp real. România este, într-o anumită măsură, necunoscută românilor. În consecinţă, este necesară alcătuirea unui sistem de culegere a informaţiilor în timp real şi complet (de ex. tranzacţiile notariale, achiziţionarea bunurilor de folosinţă medie şi îndelungată şi acordarea certificatelor de garanţie aferente, situaţiile cadastrale, hărţile subterane urbane etc.). Este necesară realizarea unui Atlas economic al României, permanent actualizat. Este necesar un Catalog al instrumentelor de finanţare pentru antreprenori (fonduri naţionale, europene structurale şi de investiţii, finanţare alternativă – fonduri de capital de risc, fonduri de investiţii, finanţare bancară şi non-bancară, prin intermediul BVB etc.). Informaţiile trebuie prelucrate corespunzător şi realizată corelarea lor. Comunicarea. Gradul de accesibilitate al informaţiilor trebuie să crească. Prioritară este realizarea unui sistem de interoperabilitate instituţională: informaţiile să fie accesibile in timp real pentru toate instituţiile interesate. Comunicarea trebuie sa se bazeze cu precadere pe tehnologia informaţiei. Toate acestea conduc la eficienţa şi transparenţa administraţiei publice. Principalele instrumente de combatere a birocraţiei sunt informaţia şi comunicarea. Cultivarea spiritului antreprenorial (I). Educaţia trebuie înţeleasă ca o resursă economică. Curricula şcolară trebuie adaptată continuu, în funcţie de nevoile pieţei. Programa şcolară trebuie să includă cultivarea spiritului antreprenorial, elaborarea de programe menite să asigure tinerilor aptitudinile necesare în economia reală. Educaţia antreprenorială trebuie să se manifeste la toate nivelurile de învăţământ, prin organizarea de programe de pregătire profesională, stimurarea învăţământului dual, organizarea stagiilor de practică a studenţilor în întreprinderi, precum şi promovarea la nivel naţional a antreprenoriatului de succes. Activităţile extracurriculare ce formează studenţii în spirit antreprenorial trebuie încurajate. Cultivarea spiritului antreprenorial (2). Accesul la oportunităţi trebuie să fie transparent. Accentul trebuie să fie pus pe mijloacele preventive şi nu precumpănitor şi agresiv pe mijloacele punitive. Iniţiativa privată trebuie încurajată, nu descurajată. Spiritul antreprenorial trebuie să se manifeste, deopotrivă, în sectorul public şi în cel privat. Ele trebuie să conlucreze pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc. Societatea trebuie să respecte asumarea antreprenorială. Averea trebuie să fie considerată un rod al muncii, al asumării riscului, al iniţiativei şi al respectării legii, fără populisme de tipul „toate averile sunt ilicite, toţi oamenii de afaceri sunt hoţi, toţi politicienii sunt corupţi”. Înţelegerea corectă a timpului ca resursă. Este unul din criteriile fundamentale care deosebeşte societăţile deschise, cu economie de piaţă de societăţile totalitare, cu economie centralizată. Timpul este singura resursă nestocabilă şi neregenerabilă. Timpul nu poate fi produs, dar poate fi economisit. Economia românească nu are încă o viziune modernă în ceea ce priveşte utilizarea timpului ca resursă. Pentru aceeaşi acţiune, în România se cheltuie mult mai mult timp decât în alte economii. Timpul nu este, adesea, considerat un cost. Obstacolele in calea utilizării eficiente a timpului trebuie identificate şi înlăturate ( ex. barierele la şoselele circulate, lipsa centurilor ocolitoare ale oraşelor, orarul arbitrar al mijloacelor de transport în comun rutier şi feroviar, semnalizările rutiere defectuoase, birocraţia excesivă şi formularistica inutilă, cozile, ambiguităţile de orice fel etc.etc. ). În era internetului ghişeele, moştenire a economiei centralizate, trebuie desfiinţate. Şi , de asemenea, ştampilele. Instituţiile publice trebuie să optimizeze IT şi să promoveze serviciile în formă electronică, tehnologia reprezentând un motor pentru reducerea timpului consumat. Reducerea pierderilor din economie (1). În ciuda aparenţelor, România este o ţară relativ scumpă, mai ales din cauza pierderilor la tot pasul. Procedurile durează prea mult, se pierde mult timp cu transportul, se plăteşte energia pierdută şi apa scursă prin conducte, arieratele sectoarelor necrozate ori anacronice sunt suportate de întreaga economie, comisioanele băncilor sunt mai mari, lucru văzut ca un impediment major în calea accesului a credite bancare de câtre mediul privat, se ratează numeroase oportunităţi etc.etc. Pierderile din economie trebuie inventariate şi acţionat pentru reducerea lor. Reducerea pierderilor din economie (2). Activele nefolosite ale statului trebuie reintroduse în circuitul economic. Generalizarea înregistrărilor cadastrale trebuie să reintroducă în circuitul economic numeroase suprafeţe nefolosite şi să înlesnească tranzacţionarea imobiliară. O mai bună utilizare a informaţiei trebuie să ducă la reducerea evaziunii fiscale şi alocarea fondurilor suplimentare către investiţii. Reducerea evaziunii şi extinderea relaţiilor de piaţă în mediul rural pot creşte veniturile bugetare cu peste 5% din PIB. O nouă legislaţie a minelor va reda în circuitul economic numeroase zăcăminte nefolosite ale subsolului. Reducerea intensităţii energetice ce induce mari pierderi mai ales în industrie va fi o prioritate a Guvernării noastre. Inovarea/cercetarea, resursă neglijată până acum. • România, in conformitate cu strategia de Cercetare Dezvoltare si Inovare (CID) devine competitivă la nivel regional şi global, prin inovare alimentată de cercetare-dezvoltare, generând bunăstare pentru cetăţeni. • Continuăm marile proiecte de infrastructura: Laserul de la Măgurele (ELI-NP) si Centrul internaţional pentru cercetări avansate “Fluvii, Delte, Mări. <>“ de la Murighiol, proiecte finanţate din fonduri europene si care ne plasează in fruntea ariei de cercetare europene in domeniile respective. • Încurajăm ca firmele să devină operatori cheie ai inovării. Finanţarea cercetării va face parte din domeniile de predilecţie ale FID şi ale ajutorului de stat. • Sprijinim excelenta şi meritocraţia în CDI. • Specialiştii din domeniul cercetării fundamentale şi al cercetării productive vor fi scutiţi de plata impozitului pe salariu, pe modelul TIC, pe care, de asemenea, îl vom menţine. O nouă viziune: Economia României trebuie să devină un mediu omogen, competitiv (I). În prezent, coexistă zone necrozate, anacronice, producătoare de blocaje şi arierate, laolaltă cu altele, competitive, de înaltă tehnologie. Aceasta face ca economia României să fie greu modelabilă, impredictibilă, iar evaluările econometrice să fie doar aproximative. Lipsa de omogenitate face ca efectele creşterii să se distribuie inegal. În România există azi doar „enclave” de competitivitate, adesea izolate de restul economiei. Guvernul are, în această privinţă, o mare responsabilitate căci economia necrozată ori anacronică aparţine, mai ales, proprietăţii statului. Autoritatea de Administrare a Activelor Statului va fi organizată în fond de investiţii şi va fi listată la bursă. O nouă viziune: Economia României trebuie să devină un mediu omogen, competitiv (2). Omogenitatea trebuie să se refere şi la accesul la resurse. Accesul la resurse se referă atât la investiţiile publice, cât şi la obligaţiile de plată ale statului (ex. returnări de TVA, despăgubiri pentru exproprieri, finanţări din fonduri europene etc.) care trebuie să se facă la timp şi fără discriminare. Mediul de afaceri nu mai trebuie să fie organizat în cercuri, unele mai apropiate de centrele de putere, iar altele, dezavantajate. Noţiunea de clientelă politică trebuie să dispară. Utilizarea Registrului de Lobby, asemănător Registrului de Transparenţă European, va duce la cunoaşterea în mod transparent a celor care influenţează deciziile politice şi în ce măsură, pentru a se evita exercitarea de presiuni asupra factorilor de decizie. Inversarea raporturilor de forţe dintre stat şi mediul privat şi înlăturarea abuzurilor (I). Această schimbare majoră de viziune şi de mentalitate se va realiza prin: Eliminarea controalelor şi amenzilor excesive şi responsabilizarea funcţionarilor cu atribuţii de control. Eliminarea din legislaţie a tuturor clauzelor avantajoase pentru stat în raport cu contribuabilii. Instituirea egalităţii în drepturi între stat şi privat în Codurile juridice, inclusiv în ceea ce priveşte pe apărătorii acestora, procuror şi, respectiv, avocat. Crearea unui Comitet ANAF-Patronate de armonizare a metodelor de control. Îmbunătăţirea procesului de consultare şi cooperare dintre administraţie şi mediul de afaceri. Creşterea gradului de utilizare a instrumentelor TIC în administraţie şi aplicarea procedurii „o singură dată”, în vederea facilitării interacţiunii dintre mediul de afaceri şi autorităţi. Inversarea raporturilor dintre stat şi mediul privat şi înlăturarea abuzurilor (II). Legislaţia şi politicile publice trebuie să fie predictibile. Procedurile administrative trebuie să fie simple şi lipsite de ambiguităţi. Barierele cu care se confruntă mediul de afaceri şi IMM-urile trebuie permanent identificare şi înlăturate. Prin colaborare cu Camerele de Comerţ şi cu administraţia locală, se vor înfiinţa aşa-numitele one-stop-shop-uri, platforme de informare, consiliere şi interacţiune cu administraţia publică. O prioritate a Guvernului va fi eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni şi zone ale ţării. O economie cu mari decalaje de dezvoltare nu poate fi competitivă în ansamblul ei. Un program privind eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre regiunile ţării va trebui de urgenţă demarat ( de ex. Programul pentru dezvoltarea Moldovei), cu accent prioritar pe infrastructură). Uriaşele decalaje dintre mediul urban şi cel rural trebuie reduse prin adoptarea Pachetului minim de confort rural, valabil pentru fiecare comună (drumuri asfaltate între comune, alimentare cu apă şi gaze, canalizare, existenţa unui cămin cultural, a unui sediu adecvat pentru primărie, a unui dispensar, a şcolilor şi grădiniţelor care îndeplinesc normele de autorizare etc.) Este fundamentală includerea populaţiei active de la ţară în piaţa muncii şi cointerearea specialiştilor din agricultură, a medicilor şi a cadrelor didactice să locuiască şi să activeze în mediul rural. Densitatea IMM-urilor trebuie crescută în zonele unde acestea se situează sub medie. Un program special va fi demarat pentru susţinerea oraşelor mici, monoindustriale, utilizând programele de Ajutor de stat de la dispoziţia Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Economiei. Pentru fiecare judeţ vor fi stabilite cel puţin trei obiective locale sau regionale ce vor fi realizate pe durata mandatului noului Guvern. Reindustrializarea – obiectiv prioritar. Reindustrializarea nu presupune repetarea unor experienţe anterioare, ci dezvoltarea industriei pe baze competitive. Companiile din domeniul energetic vor fi susţinute pentru programele investiţionale. Cele peste 1 miliard de euro deţinute de companiile de stat vor fi implicate în proiecte investiţionale. Ajutoarele de stat vor fi direcţionate cu precădere către domeniul industriilor de înaltă competitivitate. Va fi realizată o hartă a parcurilor eco-industriale ce trebuie promovate. Ele vor valorifica activele nefolosite ale statului şi vor fi realizate de administraţiile locale cu implicarea fondurilor europene. Vor fi încurajate industriile de vârf ( biotehnologiile, robotica, fabricaţia aditivă etc.). Vor fi elaborate, în consens cu legislaţia europeană, scheme de susţinere pentru marile unităţi consumatoare de energie, în procesul lor de modernizare. Modernizarea agriculturii, o resursă importantă de creştere a PIB şi a veniturilor bugetare. • Sustinem asocierea fermierilor în Cooperative agricole mari, cu operaţiuni integrate. Cooperativele agricole nou înfiinţate vor avea, scutire de impozit pe profit timp de cinci ani şi scutire de impozit pe terenul agricol. • Susţinem aplicarea legislaţiei privind extinderea şi modernizarea sistemelor de irigaţii. Statul va aloca sumele necesare în acest sens. Plata serviciilor de irigaţii se va face prin acordarea unor facilităţi pentru contractele pe termen lung încheiate de fermieri, propunându-ne ca până în 2020 să avem cel puţin 1 milion de hectare irigate. • Terenurile cu destinaţie agricolă vor putea fi cumpărate numai de fermieri, persoane fizice şi juridice, cu experienţă în domeniu de minim 5 ani (carnet de producător/carnet de comerciant). • Vom acţiona pentru încadrarea băuturilor din gospodăriile individuale ca produse tradiţionale, cu regimul fiscal adecvat produseor tradiţionale europene. • Susţinem construirea lanţurilor de depozite pentru producţia de cereale, cu acordarea unor certificate de depozit tranzacţionabile. • Susţinem includerea în domeniile susţinute prin Programul celor 100 de miliarde de euro, a industriilor prelucrătoare de produse agricole (panificaţie, legume-fructe, lactate, produse animale etc.). Situaţia actuală în care exportăm grâu şi importăm făină nu mai poate fi tolerată. • Producţia de sere va beneficia de o susţinere deosebită, prin acordarea unor ajutoare din partea statului. România poate deveni cel mai mare producător de legume din Europa. O nouă viziune: Investiţiile publice vor deveni un proiect naţional, cu aplicare multianuală. Investiţiile publice vor fi prezentate în mod distinct, in legea bugetară, pentru a putea fi monitorizate corespunzător. Viziunea investiţională va fi multianuală. Investiiile publice vor fi făcute pe criterii de oportunitate şi de eficienţă economică. Pactul fiscal trebuie renegociat pentru a permite un deficit bugetar de 2,5 – 3%, în conformitate cu Tratatul de la Maastricht, deficit destinat integral investiţiilor. Semestrial Guvernul va prezenta public stadiul îndeplinirii. Programului celor 100 de miliarde de euro. Susţinerea IMM, a capitalului românesc. Susţinerea IMM-urilor, a capitalului românesc, este un obiectiv strategic al ALDE şi se va realiza prin: Impozit forfetar între 1% şi 3% opţional, în funcţie de obiectul de activitate pentru toate IMM-urile cu cifră de afaceri de până la 200.000EUR şi simplificarea evidenţelor contabile şi fiscale ale IMM-urilor,. Îmbunătăţirea accesului acestora la inovare ( facilitarea transferului tehnologic, dezvoltarea serviciilor de consultanţă în afaceri pentru IMM, stimularea creăriide clustere inovative etc. Facilitarea accesului la pieţele externe (crearea de platforme pentru parteneriatul în afaceri, colaborare transfrontalieră, susţinere pentru participare la târguri şi expoziţii etc). Creşterea accesului la finanţare (promovarea instrumentelor financiare inovative, valorificarea oportunităţilor de finanţare din Planul Junker, consolidarea instrumentelor de garantare şi contragarantare, asigurarea unui Fond special pentru finanţarea microîntreprinderilor etc.). Stimularea acţiunilor care sporesc productivitatea muncii şi înfiinţarea unui Centru Naţional de Productivitate. Dezvoltarea sectorului IMM-urilor în contextul iniţiativelor bio-economice ale UE. Introducerea în grila Ajutorului de stat a criteriului implicării industriilor orizontale autohtone. FID va contribui la finanţaţarea IMM, a proiectelor start-up, a schemelor de ajutor de minimis sau pentru co- investire alături de business angels. Susţinem tânăra generaţie de investitori privaţi şi Prima afacere. • In cadrul programelor START Guvernul va aloca ajutoare financiare nerambursabile pentru Prima afacere. Suma minimă alocată anual va fi de 500 de milioane de lei, cu posibilitate de creştere, în funcţie de numărul aplicanţilor. Plafonul nerambursabil acordat va fi de până la 200 000 de lei. • CEC va lansa programe speciale pentru susţinerea Primei afaceri. • Prima afacere va fi scutită de impozitul pe venitul salarial şi contribuţii sociale datorate de angajator pentru o perioadă de trei ani. • Autorităţile fiscale şi Camerele de Comerţ vor oferi consultanţă gratuită iniţiatorilor Primei afaceri. Catalogul instrumentelor de finanţare pentru antreprenori va fi un instrument deosebit de util pentru tinerii întreprinzători. Banul trebuie lăsat să circule! (1). Administraţia trebuie să înlăture blocajele şi să-şi asume deciziile ce derivă din responsabilităţile sale. Evaluarea proiectelor din fonduri publice şi europene, în derulare lor, trebuie făcută cu maximă celeritate. Planurile de urbanism, situaţiile cadastrale trebuie definitivate, pentru a nu întârzia diferitele autorizări. Informatizarea singura şansă reală de reducere a birocraţiei, trebuie extinsă în toate relaţiile dintre administraţie, mediul de afaceri şi contribuabili. Banul trebuie lăsat să circule!(2). Uşurinţa de a face afaceri va fi încurajată prin: reducerea timpului şi costului pentru înfiinţarea unei afaceri (operaţionalizarea ghişeului one stop shop, simplificarea procedurilor, rapiditate, prin utilizarea tehnologiilor şi reducerea cerinţelor cu privire la capitalul social necesar). decontarea deplasărilor la orice nivel de clasificare a unităţilor de cazare. reducerea numărului de autorizaţii, avize, premise, licenţe pentru activitatea firmelor. eliminarea acordului vecinilor pentru firmele care activează în zonele ultracentrale sau în zonele industriale. ISU – flexibilizarea condiţiilor excesive (facilitarea obţinerii autorizaţiilor de securitate la incendiu). simplificarea şi reducerea procedurilor de racordare la reţeaua electrică üdiminuarea numărului de taxe şi impozite plătite anual de către firmele din România. Legislaţia trebuie să susţină mediul de afaceri. Deciziile de oportunitate, inclusiv cele cu incidenţă economică, ale administraţiei centrale şi locale, pot fi sancţionate doar de către Parlament sau de către electorat. Ele nu fac obiectul sancţiunii penale. Abuzul în serviciu, situaţiile de conflicte de interese şi incompatibilităţi trebuie fără echivoc definite. Susţinem adoptarea Legii lobby-ului, pentru a deosebi între lobby şi traficul de influenţă. Anchetarea unui antreprenor nu trebuie să presupună şi falimentarea firmei. La infracţiunile economice trebuie să prevaleze recuperarea prejudiciului. Aplicarea principiului echităţii între stat şi contribuabil. Trebuie să înceteze situaţia în care statul răspunde patrimonial pentru fapta cauzatoare de prejudicii a funcţionarului, în vreme ce contribuabilul răspunde individual. Sistemului de detenţie pentru infracţionalitatea economică trebuie să se diferenţieze de regimul de detenţie al celor care au săvârşit fapte penale cu violenţă. O nouă viziune: legislaţia economică se va supune condiţiilor cerute de smart regulation. Vor fi evitate măsurile intervenţoniste care distorsionează libera concurenţă. Vor fi preferate măsurile care presupun o combinaţie de politici economice,. pentru ca măsurile să fie corelate. Vor fi preferate soluţiile de tip win-win, astfel încât legea să nu separe mediul de afaceri în câştigători şi perdanţi. Elaborarea legislaţiei se va baza pe evaluări de impact şi verificări ex-post. Aplicarea principiilor „Only once”, „Think small first” şi ”One in one out” din. „Small Business Act” vor fi preluate şi în legislaţia noastră specifică. Legislaţia trebuie să fie stabilă şi, în ce priveşte modificările, predictibilă, prin consultarea partenerilor sociali, prin evitarea ordonanţelor de urgenţă şi a utilizării excesive a normelor de aplicare. Legislaţia trebuie să fie simplă, uşor de înţeles şi necostisitoare pentru mediul de afaceri. Acest program economic este oferta noastră, dar. el nu poate fi realizat decât printr-o onestă. conlucrare cu mediul de afaceri, într-o relaţie. bazată pe o etică a economiei de piaţă. • Succesul acestui program va fi, în primul rând, meritul dumneavoastră!. • Vă mulţumim.
Exact cum anticipam in postul nepublicat: programul Alde este la fel de util precum o fusta pentru Venus din Milo.
Pai sa tot fie cit vreo 3 comentarii de-ale mele
Comparativ cu al psd e literatura, comparativ cu al usr este capodopera inginereasca. Il bate pe cel al pnl de departe
Oricum, promisiunile din campanie n-au nicio valoare la niciun partid. Eu m-am ars in 2012 cu usl-ul, ca sa mi se spuna dupa alegeri: ce promisiuni? aleeea? alea erau promisiuni de campanie!
Si de atunci am invatat si eu ce inseamna!
In programele pe care eu le-am coordonat si am avut posibilitatea sa le aplic, le-am respectat.
Pai da, dar programul e al partidului, nu al lui Varujan Vosganian!
Deci, ca sa fie treaba treaba ar trebui respectat in totalitate.
Asta nu se poate. Un program e o țintă, să zicem o variantă ideală, o viziune. Mereu mai ramane ceva de facut. De pilda, in 2004-2008 singurul lucru pe care nu l-am realizat a fost faptul ca nu am ajuns la 36% venituri bugetare, și asta pentru ca izbucnit criza in octombrie 2008.
Nici vorba. PSD pune texte didactice, care nu au ce cauta intr-un program. Daca voiai cifre, iti umpleam o carte intreaga.
Faptul că eu sunt scriitor e una, programul economic e alta. Programul ALDE contine o seama de concepte pe care nu le-ai găsit pana acum in dezbaterea publica.
Pot detalia, daca doresti.
d-le VV,
Altceva zice @sorin : sa zicem ca dvs. castigati alegerile impreuna cu PSD, apoi faceti alianta, PSD-ul da Primul ministru iar dvs, prin negocieri, ajungeti Ministrul economiei (in caz ideal, vorbim).
PSD-ul NU va va lasa sa va duceti programul la bun sfarsit, chiar se va OPUNE programului Alde intrucat ei au propriul program – stufosenia aia populista nu e degeaba elaborata asa, ci ca sa nu se mai inteleaga nimic iar la realizari sa nu mai fie trasi la raspundere. In plus viziunea lor e gargara populista la TV si ”sa se dea” ceva la populime, nu sa se produca plusvaloare si crestere solida pe termen lung. Asta INDIFERENT de ce scrie in programe, ne-am lamurit de 26 ani!
Asadar din bunele dvs intentii si din promisiunile electorale ale ALDE nu se alege mare lucru… iar asta nu e doar o viziune pesimista, s-a intamplat concret in guvernarea Ponta cand, treptat , treptat ati fost scos pe tusa…
Intai vi s-a ”micsorat” ministerul prin desprinderea Energiei” in departament separat si companiile cele mai ”banoase” si rentabile au ajuns sub conducerea ilustrului spagar, 0 profesional,Nita.
Apoi v-au ”decuplat” de la finantare, din ministerul Finantelor lui Chitoiu desprinzandu-se partea de Buget – care a revenit tot pesedistilor, astfel incat toate initiativele si actiunile dvs. a u fost cenzurate puternic de Liviu Voinea, la comanda Pontalaului…
Ce va determina sa credeti ca de data aceasta va fi altfel si PSD-ul isi va respecta promisiunile/angajamentele de coalitie din campanie?
Va fi altfel pentru ca Tariceanu are o alta competenta decat avea Antonescu.
@ elenick, VV
Da, exact asta vroiam sa zic.
Am tot respectul si toata consideratia pentru domnul Tariceanu, si cu toata increderea de care stiu ca beneficiati din partea domniei sale, sunt convins ca nu sunt intrunite premisele pentru un minister economic ALDE.
E suficient sa ne uitam cum se formeaza ALDE, si anume faptul ca sunt primiti toti cei rejectati de pnl, dupa alegeri probabil veti primi si frustrati USR-isti, iar o jumatate din ALDE e defapt fostul PC. Imi imaginezi cit e de greu pt dl. Tariceanu sa tina laolalta toate aceste interese destul de diferite unele de altele. Asa ca poate nici n-ar fi de dorit un minister economic in vremurile astea, partidul e destul de subred inca, si rupturile pot fi catastrofale.
In afara de asta cred ca ar fi si o gresala strategica. Mult mai intelept ar fi ca pentru o perioada de macar un an ALDE doar sa contribuie cu oameni pe ici pe colo, fara asumari de mari raspunderi, cu scopul intaririi organizarii interne si separarii apelor dupa alegeri (e evident ca exista si in ALDE oameni care s-au alaturat doar din motivul ca in ALDE competitia interna e mai mica si e mai usor de ajuns pe o lista, dupa care sa-si ia zborul spre alt partid pe baza puterii de negociere data de mandatul obtinut). De-asta am si zis de foarte multi ani ca legea ar trebui sa prevada pierderea mandatului la schimbarea partidului. E bine totusi ca s-a revenit la votul pe liste, pentru ca astfel poate fi asigurata o minima coerenta si coeziune pentru programul partidului, nu mai exista vrajeala conform careia alesul se ducea unde vroia pe motiv ca a fost ales uninominal si ca alegatorii i-au incredintat mandatul lui personal si nu partidului…
Nu stiu cum va fi cu repartizarea pe portofolii. Cred, insa, ca va fi greu pentru Tariceanu sa reziste presiunii partidului care va dori functii reprezentative.
@ VV
va mai dau o idee pt blog, simplu de realizat:
schimbati modul in care se adauga comentariile intorcindu-le exact invers, adica cel mai nou comentariu sa devina cel de mai de sus din lista si primul de pe prima pagina de comentarii. Deci, comentariile mai vechi sa se duca in jos!
Trebuie sa vad. Vezi tu, la mine e in regula, comentariile se asaza in ordinea venirii, adica cel mai nou sus. O sa ma uit.
Cam lungi comentariile.
Stii ca nu e adevarat. Din trei una: ori n-ai citit programul ALDE, ori n-ai citit programul USR, ori nu le-ai citit pe amandoua.
@epolitikon
stii trebuie sa faci click pe download pt a avea programul altfel zau ramaneti la stadiul de “fustanela”. Nu-i bai ca odata citit o sa va cam roage invidia ca “specialistii usr” nu au reusit nici sa sintetizeze nici sa comunice ceva coerent.
Ca sa va fie mai usor sa-l cititi va dau eu varianta fara pauze:
Programul economic ALDERomânia – cea de-a şaptea putere economică a Europei În perioada de campanie partidele se întrec în a face promisiuniNoi dorim să vă spunem adevărul:. Putem câştiga salarii mai mari numai dacă investim mai mult şi producem mai eficient!. Putem oferi pensii mai mari numai dacă avem locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite! Am reuşit, atunci când am guvernat, să dublăm salariile şi pensiileAcest lucru a fost posibil pentru că:?Rata investiţiilor a ajuns, în anul 2008, la 32% din PIB, cea mai mare din istoria României?PIB a a înregistrat, în perioada 2005-2008, o rată medie de creştere de 7%?Numărul locurilor de muncă a crescut, în aceeaşi perioadă, cu peste jumătate de milion, depăşindu-l pe cel al pensionarilor de asigurări sociale?Am creat un cadru fiscal stimulativ Programul economic ALDE are ca scop, pe termen lung, creşterea potenţialului şi performanţei economiei româneşti, precum şi identificarea resurselor necesareÎn centrul politicilor noastre stau capitalul autohton şi întreprinzătorul român, a cărui iniţiativă trebuie să se manifeste liber, într-un mediu economic concurenţial, lipsit de ambiguităţi şi de constrângeri arbitrare Obiectivele cantitative ale strategiei economice a ALDE 2016 – 2020. O creştere medie anuală de cel puţin 5% a PIB.. Un număr de peste 5 milioane de locuri de muncă (cu cca500.1 mai mult decât în prezent) care să-l depăşească pe cel al pensionarilor de asigurări sociale. Investiţii publice de peste 6% din PIB. Investiţii străine de peste 5 miliarde de euro anual. Rată a investiţiilor de 30% din PIB. Creşterea corespunzătoare a veniturilor populaţiei. În anul 2020, salariul mediu net poate ajunge la 3000 de lei şi pensia medie la 1.500 lei Obiectivele calitative ale strategiei economice a ALDE (1)Schimbare de viziune în ce priveşte:. Punerea accentului pe convergenţa reală, creşterea eficienţei economice şi a calităţii vieţii. Preocuparea pentru creşterea PIB potenţial, nu numai a PIB real. Îndeplinirea condiţiilor de echilibru economic simultan cu cele ale dinamicii economice. Îmbunătăţirea lanţurilor valorice. Înlocuirea lohn-ului cu brand-uri româneşti şi creşterea preocupării nu doar pentru producţie, ci şi pentru design, marketing şi servicii post-vânzare. Inversarea raporturilor dintre stat şi mediul privat, înlăturarea discriminărilor şi abuzurilor faţă de proprietatea privată şi capitalul românesc. Înţelegerea importanţei resurselor non-monetare. Îmbinarea corectă a orizonturilor de timp şi a priorităţilor prin asumarea unor proiecte naţionale Obiectivele calitative ale strategiei economice a ALDE (2). Armonizarea obiectivelor de natură cantitativă cu cele de natură calitativă ne permit să asumăm acest grandios proiect de perspectivă:România – cea de-a şaptea putere economică a Europei. Cuvântul cheie este competitivitatea. Nu dorim să menţinem o economie a salariilor mici, bazată pe lohn! Cadru economic şi legislativ favorabil, realizat de Guvernul ALDE – PSD?Îndeplinirea criteriilor convergenţei nominale încă din 2014: . stabilizarea datoriei publice sub 40% din PIB? inflaţie redusă? deficit bugetar sub 3%? stabilitatea cursului de schimb? reducerea dobânzii de referinţă a BNR şi al ratei dobânzii pe termen lung? Depăşirea crizei economice (PIB 2014 l-a depăşit pe cel din 2008)? Reduceri de taxe şi impozite prin Noul Cod Fiscal, stimulative pentru mediul de afaceri Starea de fapt?În ciuda condiţiilor favorabile create de Guvernarea ALDE-PSD, economia este blocată la nivel investiţional.?România este lipsită de proiecte ambiţioase, de anvergură?Persistă numeroase disfuncţionalităţi ale economiei de piaţă?În multe localităţi din ţară există sentimentul că nu se întâmplă nimic.?Decizia economică este crispată şi libera iniţiativă întâmpină numeroase obstacole?Capitalul românesc este ţinta diferitelor agresiuni din partea instituţiilor statului care supun operatorii economici privaţi unui tratament inegal şi inechitabil?Se manifestă derapaje în ce priveşte transparenţa politicilor publice, a modului de aplicare a legislaţiei . Este programul-suport pentru creşterea potenţialului şi performanţei economice. Responsabilizează instituţiile statului. Transformă creşterea bazată pe consum în creştere bazată pe investiţii. Coreleaza creşterea cu stabilitatea economică . Armonizează obiectivele cantitative cu cele calitative . Elimină posibilele contradicţii dintre stat şi piaţă . Programul are ca resurse activele statului precum şi active private care intră într-o relaţie patenerială cu acesta. Programul are ca destinaţie susţinerea unor mari proiecte naţionale dar şi a capitalului românesc, a întreprinzătorilor mici şi mijlocii, dezvoltarea echilibrată a regiunilor ţării. Programul va fi însoţit de reforme economice structurale, pentru a da un plus de competitivitate economiei româneşti Pârghiile active ale statului în aplicarea Programului sunt:? Alocările bugetare anuale pentru investiţii (cca 6% din PIB) . Fondurile europene destinate investiţiilor şi competitivităţii . Resursele din privatizare şi dividendele participaţiilor statului? Investiţiile companiilor cu capital majoritar de stat, cu deosebire ale celor din energie? Utilizarea fodurilor de garantare şi contragarantare pentru mici întreprinzători şi pentru fermieri? Proiectele de finanţare derulate prin CEC şi EXIMBANK . Înfiinţarea Fondului pentru Investiţii şi Dezvoltare (FID) . Primele acordate economisirilor prin băncile de locuinţe? Înfiinţarea Băncii Române pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BROD)? Activele (terenuri, clădiri) reintroduse în circuitul economic şi care pot oferi condiţii pentru apariţia clusterelor, parcuri tehnologice? Emisiunile de titluri de stat destinate susţinerii proiectelor de investiţii Fondul pentru Investiţii şi Dezvoltare (FID) com- ponentă esenţială a Programului celor 100 de miliarde de euro (1)Resursele FDI sunt alcătuite din:Sume rezultate din privatizare?Companiile cu capital majoritar de stat îşi vor vinde participaţiile până la limita a 49 %, păstându-şi pachetul majoritar.?Companiile listate vor utiliza, pentru tranzacţionarea acţiunilor, Bursa de Valori Bucureşti?Pentru companiile în care statul are o poziţie minoritară se va evalua pozibilitatea vinderii, prin aceleaşi proceduri, a pachetului minoritar?Dividende ale companiilor la care statul este acţionar?Emisiuni de titluri de stat către populaţie, în acest scop?Până în 2020 se estimează că FID ar putea avea o capitalizare de 3-5 miliarde de euro Fondul pentru Investiţii şi Dezvoltare (FID) componentă esenţială a Programului celor 100 de miliarde de euroCondiţii pentru ca investiţiile FID să nu greveze deficitul bugetar:?Fondul va fi condus de un Consiliu de Administraţie format din 9 membri, dintre care cinci selectaţi din mediul privat. Preşedintele CA este selectat din cei patru membri desemnaţi de reprezentanţii statului.?FID va avea, de regulă, o participaţie minoritară, de până la 49%. FID nu intenţionează să creeze un nou sector de stat, ci să susţină iniţiativa privată. Dividendele obţinute vor fi reinvestite. FID se poate retrage la un moment dat dintr-o companie sau alta, prin vânzarea acţiunilor, şi poate reorienta resursele spre activităţi noi.În acest fel, resurselor financiare ale statului li se pot adăuga cca 6-8 miliarde de euro investiţii private Fondul pentru Investiţii şi Dezvoltare (FID) componentă esenţială a Programului celor 100 de miliarde de euro (3)Fondul selectează domeniile în care urmează să investească, după criterii cum ar fi:?Competitivitate ridicată (electronică, electrotehnică, construcţii de maşini, IT etc.) ?Inovare/cercetare (cercetare fundamentală şi productivă, biotehnologii, robotică,fabricaţie aditivă etc.)?Utilizarea eficientă a resurselor şi creşterea lanţurilor valorice (prelucrarea minereurilor, fire şi fibre naturale, sere, prelucrarea lemnului şi produselor agricole, petrochimie, brand-uri româneşti, turism etc.)?Eficienţa energetică ( bio-masă, microcentrale de producere a energiei electrice şi termice, reducerea intensităţii energetice etc) Ajutorul de stat – un instrument strategic de politică economică• Totalul ajutoarelor de stat, derulate prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerul Economiei se pot ridica la cca 2 miliarde de euro.• Destinaţiile ajutorului de stat vor fi:• Susţinerea progamului Prima afacere• Ajutoare regionale• Ajutoare destinat IMM, sub forma de ajutoare pentru investiţii, ajutoare de exploatare şi ajutoare pentru accesul IMM la finanţare• Ajutoare pentru protecţia mediului• Ajutoare pentru cercetare, dezvoltare şi inovare• Ajutoare pentru formare• Ajutoare pentru recrutarea şi încadrarea în muncă a lucrătorilor defavorizaţi şi a lucrătorilor cu handicat• Ajutoare sociale pentru transporturl rezidenţilor din regiunilor îndepărtate• Ajutoare pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale• Ajutoare pentru infrastructurile locale• Destinaţiile ajutoarelor de stat vor fi echilibrate, având în vedere că în ultimul deceniu 87% din ajutoarele de stat au fost direcţionate către companiile străini• Prin intermediul Ajutorului de stat pot fi atrase, suplimentar, 2-3 miliarde de euro din mediul privat Banca Română pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BROD) – sprijin pentru proiectele regionale• – Pe modelul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), BROD va susţine proiecte ale administraţiilor locale• Proiectele prioritare vor fi destinate modernizării infrastructurii (aeriene, rutiere, feroviare, sanitare, şcolare, construcţiilor de locuinţe etc.)• Capitalizarea iniţială a BROD va fi de 200 milioane de lei• Creditele vor fi rambursabile, iar sursele de rambursare ale creditelor vor fi emisiuni de titluri municipale tranzacţionabile Construcţia de locuinţe şi consolidarea celor existente, obiectiv prioritar al Programului celor 100 de miliarde de euro• Guvernul va susţine construirea a 20.000 de locuinţe în perioada 2016- 2020• Locuinţele vor putea fi achitate prin credite de tip ipotecar, iar preţul de vânzare al fiecărui metru pătrat de construcţie va fi cu maxim 15% mai mare decât preţul de construcţie• Prin Buget va fi asigurată prima pentru Băncile de locuinţe, potrivit legii, în sumă de până la 1 miliard de lei. Aceasta va asigura pentru aceeaşi destinaţie, potrivit experienţei ultimului deceniu, o economisire de până la 5 miliarde de lei din partea populaţiei• BROD va contribui la finanţarea, de către administraţiile locale, în mediul urban şi rural, a locuinţelor de serviciu, destinate închirierii pentru spcialişti, cadre medicale sau didactice care lucrează în localităţile respective Susţinem capitalizarea Bursei de Valori Bucureşti (BVB)• In perioada următoare se va evalua posibilitatea vinderii pe bursă a acţiunilor statului, în raport cu ponderea participaţiilor statului• Pentru alimentarea FID şi BROD statul va emite titluri de stat tranzacţionabile la bursă• FID va utiliza BVB pentru vinderea participaţiilor sale la companiile listate• Companiile care vor utiliza BVB pentru atragerea de resurse financiare (Initial Public Offering – IPO) vor beneficia de deduceri fiscale echivalente celor pentru dobânda bancară. Deducerile din profitul impozabil vor avea la bază evaluări anuale ale evoluţiilor de pe piaţa creditului. O nouă viziune: interes nu doar pentru PIB real ci şi pentru PIB potenţial. Resursele de creştere a PIB potenţial pe termen mediu (1). Reducerea efectelor migraţiei. Atingerea unui nivel de 30% a ratei investiţiilor. Mărirea absorbţiei fondurilor europene. Reducerea pierderilor din economie. Modernizarea agriculturii O nouă viziune: interes nu doar pentru PIB real ci şi pentru cel potenţial. Resursele de creştere a PIB potenţial pe termen mediu (2). Utilizarea eficientă a resurselor naturale disponibile . Reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Dezvoltarea clasei de mijloc, ca bază a stabilităţii economico-sociale a ţării şi îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor. Creşterea vitezei de rotaţie a banilorÎndeplinirea conjugată a acestor politici poate dubla în patru ani PIB potenţial de la cca 3% în prezent la 6% la orizontul anului 2020 .PIB potenţial este un concept-cheie în elaborarea prognozelor, a strategiilor de dezvoltare precum şi pentru evitarea pro-ciclicităţilor Reducerea efectelor migraţiei: Înfiinţarea Ministerului pentru RepatriereRomânii care au părăsit ţara nu se vor reîntoarce convinşi de o propagandă patriotardă, ci de oferirea unor perspective concrete privind deschiderea unei afaceri sau găsirea unui loc de muncă avantajos. Propunem, în acest sens:? Introducerea în grila privind Ajutorul de stat a unui punctaj suplimentar acordat investitorilor care se repatriază sau asigură locuri de muncă celor care se reîntorc? Scutirea de impozit pe salariu pe o perioadă de cinci ani pentru românii repatriaţi, indiferent de specificul locului de muncă? Scutirea de impozit pe profit pentru o perioadă de cinci ani firmelor deţinute de repatriaţi? Facilităţi privind utilizarea unor active ale statului şi accesul la utilităţi, cu concursul administraţiei locale? Crearea, prin intermediul Ministerului Economiei, a unor programe speciale de finanţare, în sumă de 400 de milioane de euro în patru ani (cu un plafon de 50 000 de euro/afacere), cu posibilitatea suplimentării acestuia? Derularea unor programe susţinute de CEC şi fondurile de garantare şi contragarantare, cu facilităţi de creditareAtenţie: aceste facilităţi nu grevează asupra veniturilor bugetare, fiecare român repatriat care deschide o afacere sau îşi găseşte un loc de muncă reprezintă un câştig pentru economia românească O nouă viziune: banul nu este considerat singura resursă importantă a creşteriiResurse la fel de importante precum cele financiar-monetare sunt:a. Informaţiab. Comunicareac. Resursele umaned. Spiritul antreprenorial, resursa umană şi libera iniţiativăe. Înţelegerea corectă a timpului ca resursăf. Reducerea pierderilor din economieg. Inovarea/Cercetarea Informaţii complete şi în timp real?România este, într-o anumită măsură, necunoscută românilor?În consecinţă, este necesară alcătuirea unui sistem de culegere a informaţiilor în timp real şi complet (de ex. tranzacţiile notariale, achiziţionarea bunurilor de folosinţă medie şi îndelungată şi acordarea certificatelor de garanţie aferente, situaţiile cadastrale, hărţile subterane urbane etc.)?Este necesară realizarea unui Atlas economic al României, permanent actualizat?Este necesar un Catalog al instrumentelor de finanţare pentru antreprenori (fonduri naţionale, europene structurale şi de investiţii, finanţare alternativă – fonduri de capital de risc, fonduri de investiţii, finanţare bancară şi non-bancară, prin intermediul BVB etc.)?Informaţiile trebuie prelucrate corespunzător şi realizată corelarea lor Comunicarea?Gradul de accesibilitate al informaţiilor trebuie să crească?Prioritară este realizarea unui sistem de interoperabilitate instituţională: informaţiile să fie accesibile in timp real pentru toate instituţiile interesate?Comunicarea trebuie sa se bazeze cu precadere pe tehnologia informaţiei?Toate acestea conduc la eficienţa şi transparenţa administraţiei publice. Principalele instrumente de combatere a birocraţiei sunt informaţia şi comunicarea. Cultivarea spiritului antreprenorial (I)?Educaţia trebuie înţeleasă ca o resursă economică?Curricula şcolară trebuie adaptată continuu, în funcţie de nevoile pieţei?Programa şcolară trebuie să includă cultivarea spiritului antreprenorial, elaborarea de programe menite să asigure tinerilor aptitudinile necesare în economia reală?Educaţia antreprenorială trebuie să se manifeste la toate nivelurile de învăţământ, prin organizarea de programe de pregătire profesională, stimurarea învăţământului dual, organizarea stagiilor de practică a studenţilor în întreprinderi, precum şi promovarea la nivel naţional a antreprenoriatului de succes?Activităţile extracurriculare ce formează studenţii în spirit antreprenorial trebuie încurajate Cultivarea spiritului antreprenorial (2)?Accesul la oportunităţi trebuie să fie transparent?Accentul trebuie să fie pus pe mijloacele preventive şi nu precumpănitor şi agresiv pe mijloacele punitive. Iniţiativa privată trebuie încurajată, nu descurajată.?Spiritul antreprenorial trebuie să se manifeste, deopotrivă, în sectorul public şi în cel privat. Ele trebuie să conlucreze pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc?Societatea trebuie să respecte asumarea antreprenorială?Averea trebuie să fie considerată un rod al muncii, al asumării riscului, al iniţiativei şi al respectării legii, fără populisme de tipul „toate averile sunt ilicite, toţi oamenii de afaceri sunt hoţi, toţi politicienii sunt corupţi” Înţelegerea corectă a timpului ca resursă? Este unul din criteriile fundamentale care deosebeşte societăţile deschise, cu economie de piaţă de societăţile totalitare, cu economie centralizată? Timpul este singura resursă nestocabilă şi neregenerabilă. Timpul nu poate fi produs, dar poate fi economisit.? Economia românească nu are încă o viziune modernă în ceea ce priveşte utilizarea timpului ca resursă. Pentru aceeaşi acţiune, în România se cheltuie mult mai mult timp decât în alte economii. Timpul nu este, adesea, considerat un cost.? Obstacolele in calea utilizării eficiente a timpului trebuie identificate şi înlăturate ( ex. barierele la şoselele circulate, lipsa centurilor ocolitoare ale oraşelor, orarul arbitrar al mijloacelor de transport în comun rutier şi feroviar, semnalizările rutiere defectuoase, birocraţia excesivă şi formularistica inutilă, cozile, ambiguităţile de orice fel etc.etc. )? În era internetului ghişeele, moştenire a economiei centralizate, trebuie desfiinţate. Şi , de asemenea, ştampilele. Instituţiile publice trebuie să optimizeze IT şi să promoveze serviciile în formă electronică, tehnologia reprezentând un motor pentru reducerea timpului consumat Reducerea pierderilor din economie (1)?În ciuda aparenţelor, România este o ţară relativ scumpă, mai ales din cauza pierderilor la tot pasul. Procedurile durează prea mult, se pierde mult timp cu transportul, se plăteşte energia pierdută şi apa scursă prin conducte, arieratele sectoarelor necrozate ori anacronice sunt suportate de întreaga economie, comisioanele băncilor sunt mai mari, lucru văzut ca un impediment major în calea accesului a credite bancare de câtre mediul privat, se ratează numeroase oportunităţi etc.etc.?Pierderile din economie trebuie inventariate şi acţionat pentru reducerea lor. Reducerea pierderilor din economie (2)?Activele nefolosite ale statului trebuie reintroduse în circuitul economic.?Generalizarea înregistrărilor cadastrale trebuie să reintroducă în circuitul economic numeroase suprafeţe nefolosite şi să înlesnească tranzacţionarea imobiliară?O mai bună utilizare a informaţiei trebuie să ducă la reducerea evaziunii fiscale şi alocarea fondurilor suplimentare către investiţii. Reducerea evaziunii şi extinderea relaţiilor de piaţă în mediul rural pot creşte veniturile bugetare cu peste 5% din PIB.?O nouă legislaţie a minelor va reda în circuitul economic numeroase zăcăminte nefolosite ale subsolului.?Reducerea intensităţii energetice ce induce mari pierderi mai ales în industrie va fi o prioritate a Guvernării noastre. Inovarea/cercetarea, resursă neglijată până acum• România, in conformitate cu strategia de Cercetare Dezvoltare si Inovare (CID) devine competitivă la nivel regional şi global, prin inovare alimentată de cercetare-dezvoltare, generând bunăstare pentru cetăţeni.• Continuăm marile proiecte de infrastructura: Laserul de la Măgurele (ELI-NP) si Centrul internaţional pentru cercetări avansate “Fluvii, Delte, Mări<>“ de la Murighiol, proiecte finanţate din fonduri europene si care ne plasează in fruntea ariei de cercetare europene in domeniile respective.• Încurajăm ca firmele să devină operatori cheie ai inovării. Finanţarea cercetării va face parte din domeniile de predilecţie ale FID şi ale ajutorului de stat• Sprijinim excelenta şi meritocraţia în CDI.• Specialiştii din domeniul cercetării fundamentale şi al cercetării productive vor fi scutiţi de plata impozitului pe salariu, pe modelul TIC, pe care, de asemenea, îl vom menţine O nouă viziune: Economia României trebuie să devină un mediu omogen, competitiv (I)?În prezent, coexistă zone necrozate, anacronice, producătoare de blocaje şi arierate, laolaltă cu altele, competitive, de înaltă tehnologie.?Aceasta face ca economia României să fie greu modelabilă, impredictibilă, iar evaluările econometrice să fie doar aproximative.?Lipsa de omogenitate face ca efectele creşterii să se distribuie inegal. În România există azi doar „enclave” de competitivitate, adesea izolate de restul economiei.?Guvernul are, în această privinţă, o mare responsabilitate căci economia necrozată ori anacronică aparţine, mai ales, proprietăţii statului.?Autoritatea de Administrare a Activelor Statului va fi organizată în fond de investiţii şi va fi listată la bursă O nouă viziune: Economia României trebuie să devină un mediu omogen, competitiv (2)?Omogenitatea trebuie să se refere şi la accesul la resurse.?Accesul la resurse se referă atât la investiţiile publice, cât şi la obligaţiile de plată ale statului (ex. returnări de TVA, despăgubiri pentru exproprieri, finanţări din fonduri europene etc.) care trebuie să se facă la timp şi fără discriminare?Mediul de afaceri nu mai trebuie să fie organizat în cercuri, unele mai apropiate de centrele de putere, iar altele, dezavantajate. Noţiunea de clientelă politică trebuie să dispară.?Utilizarea Registrului de Lobby, asemănător Registrului de Transparenţă European, va duce la cunoaşterea în mod transparent a celor care influenţează deciziile politice şi în ce măsură, pentru a se evita exercitarea de presiuni asupra factorilor de decizie Inversarea raporturilor de forţe dintre stat şi mediul privat şi înlăturarea abuzurilor (I)Această schimbare majoră de viziune şi de mentalitate se va realiza prin:. Eliminarea controalelor şi amenzilor excesive şi responsabilizarea funcţionarilor cu atribuţii de control. Eliminarea din legislaţie a tuturor clauzelor avantajoase pentru stat în raport cu contribuabilii. Instituirea egalităţii în drepturi între stat şi privat în Codurile juridice, inclusiv în ceea ce priveşte pe apărătorii acestora, procuror şi, respectiv, avocat. Crearea unui Comitet ANAF-Patronate de armonizare a metodelor de control. Îmbunătăţirea procesului de consultare şi cooperare dintre administraţie şi mediul de afaceri. Creşterea gradului de utilizare a instrumentelor TIC în administraţie şi aplicarea procedurii „o singură dată”, în vederea facilitării interacţiunii dintre mediul de afaceri şi autorităţi Inversarea raporturilor dintre stat şi mediul privat şi înlăturarea abuzurilor (II)?Legislaţia şi politicile publice trebuie să fie predictibile?Procedurile administrative trebuie să fie simple şi lipsite de ambiguităţi?Barierele cu care se confruntă mediul de afaceri şi IMM-urile trebuie permanent identificare şi înlăturate?Prin colaborare cu Camerele de Comerţ şi cu administraţia locală, se vor înfiinţa aşa-numitele one-stop-shop-uri, platforme de informare, consiliere şi interacţiune cu administraţia publică O prioritate a Guvernului va fi eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni şi zone ale ţării? O economie cu mari decalaje de dezvoltare nu poate fi competitivă în ansamblul ei.? Un program privind eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre regiunile ţării va trebui de urgenţă demarat ( de ex. Programul pentru dezvoltarea Moldovei), cu accent prioritar pe infrastructură).? Uriaşele decalaje dintre mediul urban şi cel rural trebuie reduse prin adoptarea Pachetului minim de confort rural, valabil pentru fiecare comună (drumuri asfaltate între comune, alimentare cu apă şi gaze, canalizare, existenţa unui cămin cultural, a unui sediu adecvat pentru primărie, a unui dispensar, a şcolilor şi grădiniţelor care îndeplinesc normele de autorizare etc.) Este fundamentală includerea populaţiei active de la ţară în piaţa muncii şi cointerearea specialiştilor din agricultură, a medicilor şi a cadrelor didactice să locuiască şi să activeze în mediul rural.? Densitatea IMM-urilor trebuie crescută în zonele unde acestea se situează sub medie? Un program special va fi demarat pentru susţinerea oraşelor mici, monoindustriale, utilizând programele de Ajutor de stat de la dispoziţia Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Economiei? Pentru fiecare judeţ vor fi stabilite cel puţin trei obiective locale sau regionale ce vor fi realizate pe durata mandatului noului Guvern Reindustrializarea – obiectiv prioritar? Reindustrializarea nu presupune repetarea unor experienţe anterioare, ci dezvoltarea industriei pe baze competitive.?Companiile din domeniul energetic vor fi susţinute pentru programele investiţionale. Cele peste 1 miliard de euro deţinute de companiile de stat vor fi implicate în proiecte investiţionale?Ajutoarele de stat vor fi direcţionate cu precădere către domeniul industriilor de înaltă competitivitate?Va fi realizată o hartă a parcurilor eco-industriale ce trebuie promovate. Ele vor valorifica activele nefolosite ale statului şi vor fi realizate de administraţiile locale cu implicarea fondurilor europene?Vor fi încurajate industriile de vârf ( biotehnologiile, robotica, fabricaţia aditivă etc.)?Vor fi elaborate, în consens cu legislaţia europeană, scheme de susţinere pentru marile unităţi consumatoare de energie, în procesul lor de modernizare. Modernizarea agriculturii, o resursă importantă de creştere a PIB şi a veniturilor bugetare• Sustinem asocierea fermierilor în Cooperative agricole mari, cu operaţiuni integrate. Cooperativele agricole nou înfiinţate vor avea, scutire de impozit pe profit timp de cinci ani şi scutire de impozit pe terenul agricol.• Susţinem aplicarea legislaţiei privind extinderea şi modernizarea sistemelor de irigaţii. Statul va aloca sumele necesare în acest sens. Plata serviciilor de irigaţii se va face prin acordarea unor facilităţi pentru contractele pe termen lung încheiate de fermieri, propunându-ne ca până în 2020 să avem cel puţin 1 milion de hectare irigate.• Terenurile cu destinaţie agricolă vor putea fi cumpărate numai de fermieri, persoane fizice şi juridice, cu experienţă în domeniu de minim 5 ani (carnet de producător/carnet de comerciant)• Vom acţiona pentru încadrarea băuturilor din gospodăriile individuale ca produse tradiţionale, cu regimul fiscal adecvat produseor tradiţionale europene• Susţinem construirea lanţurilor de depozite pentru producţia de cereale, cu acordarea unor certificate de depozit tranzacţionabile• Susţinem includerea în domeniile susţinute prin Programul celor 100 de miliarde de euro, a industriilor prelucrătoare de produse agricole (panificaţie, legume-fructe, lactate, produse animale etc.). Situaţia actuală în care exportăm grâu şi importăm făină nu mai poate fi tolerată• Producţia de sere va beneficia de o susţinere deosebită, prin acordarea unor ajutoare din partea statului.România poate deveni cel mai mare producător de legume din Europa. O nouă viziune: Investiţiile publice vor deveni un proiect naţional, cu aplicare multianuală?Investiţiile publice vor fi prezentate în mod distinct, in legea bugetară, pentru a putea fi monitorizate corespunzător?Viziunea investiţională va fi multianuală?Investiiile publice vor fi făcute pe criterii de oportunitate şi de eficienţă economică?Pactul fiscal trebuie renegociat pentru a permite un deficit bugetar de 2,5 – 3%, în conformitate cu Tratatul de la Maastricht, deficit destinat integral investiţiilor?Semestrial Guvernul va prezenta public stadiul îndepliniriiProgramului celor 100 de miliarde de euro Susţinerea IMM, a capitalului românescSusţinerea IMM-urilor, a capitalului românesc, este un obiectiv strategic al ALDE şi se va realiza prin:? Impozit forfetar între 1% şi 3% opţional, în funcţie de obiectul de activitate pentru toate IMM-urile cu cifră de afaceri de până la 200.000EUR şi simplificarea evidenţelor contabile şi fiscale ale IMM-urilor,? Îmbunătăţirea accesului acestora la inovare ( facilitarea transferului tehnologic, dezvoltarea serviciilor de consultanţă în afaceri pentru IMM, stimularea creăriide clustere inovative etc.? Facilitarea accesului la pieţele externe (crearea de platforme pentru parteneriatul în afaceri, colaborare transfrontalieră, susţinere pentru participare la târguri şi expoziţii etc)? Creşterea accesului la finanţare (promovarea instrumentelor financiare inovative, valorificarea oportunităţilor de finanţare din Planul Junker, consolidarea instrumentelor de garantare şi contragarantare, asigurarea unui Fond special pentru finanţarea microîntreprinderilor etc.)? Stimularea acţiunilor care sporesc productivitatea muncii şi înfiinţarea unui Centru Naţional de Productivitate? Dezvoltarea sectorului IMM-urilor în contextul iniţiativelor bio-economice ale UE? Introducerea în grila Ajutorului de stat a criteriului implicării industriilor orizontale autohtone? FID va contribui la finanţaţarea IMM, a proiectelor start-up, a schemelor de ajutor de minimis sau pentru co- investire alături de business angels Susţinem tânăra generaţie de investitori privaţi şi Prima afacere• In cadrul programelor START Guvernul va aloca ajutoare financiare nerambursabile pentru Prima afacere. Suma minimă alocată anual va fi de 500 de milioane de lei, cu posibilitate de creştere, în funcţie de numărul aplicanţilor. Plafonul nerambursabil acordat va fi de până la 200 000 de lei.• CEC va lansa programe speciale pentru susţinerea Primei afaceri• Prima afacere va fi scutită de impozitul pe venitul salarial şi contribuţii sociale datorate de angajator pentru o perioadă de trei ani• Autorităţile fiscale şi Camerele de Comerţ vor oferi consultanţă gratuită iniţiatorilor Primei afaceri. Catalogul instrumentelor de finanţare pentru antreprenori va fi un instrument deosebit de util pentru tinerii întreprinzători Banul trebuie lăsat să circule! (1)?Administraţia trebuie să înlăture blocajele şi să-şi asume deciziile ce derivă din responsabilităţile sale?Evaluarea proiectelor din fonduri publice şi europene, în derulare lor, trebuie făcută cu maximă celeritate?Planurile de urbanism, situaţiile cadastrale trebuie definitivate, pentru a nu întârzia diferitele autorizări?Informatizarea singura şansă reală de reducere a birocraţiei, trebuie extinsă în toate relaţiile dintre administraţie, mediul de afaceri şi contribuabili Banul trebuie lăsat să circule!(2)Uşurinţa de a face afaceri va fi încurajată prin:. reducerea timpului şi costului pentru înfiinţarea unei afaceri (operaţionalizarea ghişeului one stop shop, simplificarea procedurilor, rapiditate, prin utilizarea tehnologiilor şi reducerea cerinţelor cu privire la capitalul social necesar). decontarea deplasărilor la orice nivel de clasificare a unităţilor de cazare. reducerea numărului de autorizaţii, avize, premise, licenţe pentru activitatea firmelor. eliminarea acordului vecinilor pentru firmele care activează în zonele ultracentrale sau în zonele industriale. ISU – flexibilizarea condiţiilor excesive (facilitarea obţinerii autorizaţiilor de securitate la incendiu). simplificarea şi reducerea procedurilor de racordare la reţeaua electrică . diminuarea numărului de taxe şi impozite plătite anual de către firmele din România Legislaţia trebuie să susţină mediul de afaceri?Deciziile de oportunitate, inclusiv cele cu incidenţă economică, ale administraţiei centrale şi locale, pot fi sancţionate doar de către Parlament sau de către electorat. Ele nu fac obiectul sancţiunii penale?Abuzul în serviciu, situaţiile de conflicte de interese şi incompatibilităţi trebuie fără echivoc definite.?Susţinem adoptarea Legii lobby-ului, pentru a deosebi între lobby şi traficul de influenţă?Anchetarea unui antreprenor nu trebuie să presupună şi falimentarea firmei?La infracţiunile economice trebuie să prevaleze recuperarea prejudiciului?Aplicarea principiului echităţii între stat şi contribuabil. Trebuie să înceteze situaţia în care statul răspunde patrimonial pentru fapta cauzatoare de prejudicii a funcţionarului, în vreme ce contribuabilul răspunde individual.?Sistemului de detenţie pentru infracţionalitatea economică trebuie să se diferenţieze de regimul de detenţie al celor care au săvârşit fapte penale cu violenţă O nouă viziune: legislaţia economică se va supune condiţiilor cerute de smart regulation?Vor fi evitate măsurile intervenţoniste care distorsionează libera concurenţă ?Vor fi preferate măsurile care presupun o combinaţie de politici economice,pentru ca măsurile să fie corelate?Vor fi preferate soluţiile de tip win-win, astfel încât legea să nu separe mediul de afaceri în câştigători şi perdanţi?Elaborarea legislaţiei se va baza pe evaluări de impact şi verificări ex-post?Aplicarea principiilor „Only once”, „Think small first” şi ”One in one out” din„Small Business Act” vor fi preluate şi în legislaţia noastră specifică?Legislaţia trebuie să fie stabilă şi, în ce priveşte modificările, predictibilă, prin consultarea partenerilor sociali, prin evitarea ordonanţelor de urgenţă şi a utilizării excesive a normelor de aplicare?Legislaţia trebuie să fie simplă, uşor de înţeles şi necostisitoare pentru mediul de afaceri Acest program economic este oferta noastră, darel nu poate fi realizat decât printr-o onestăconlucrare cu mediul de afaceri, într-o relaţiebazată pe o etică a economiei de piaţă• Succesul acestui program va fi, în primul rând, meritul dumneavoastră!• Vă mulţumim
Varianta corectata: (s-au convertit gresit niste caractere)
Programul economic ALDE. România – cea de-a şaptea putere economică a Europei. În perioada de campanie partidele se întrec în a face promisiuni. Noi dorim să vă spunem adevărul: Putem câştiga salarii mai mari numai dacă investim mai mult şi producem mai eficient!. Putem oferi pensii mai mari numai dacă avem locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite!. Am reuşit, atunci când am guvernat, să dublăm salariile şi pensiile. Acest lucru a fost posibil pentru că: Rata investiţiilor a ajuns, în anul 2008, la 32% din PIB, cea mai mare din istoria României. PIB a a înregistrat, în perioada 2005-2008, o rată medie de creştere de 7%. Numărul locurilor de muncă a crescut, în aceeaşi perioadă, cu peste jumătate de milion, depăşindu-l pe cel al pensionarilor de asigurări sociale. Am creat un cadru fiscal stimulativ. Programul economic ALDE are ca scop, pe termen lung, creşterea potenţialului şi performanţei economiei româneşti, precum şi identificarea resurselor necesare. În centrul politicilor noastre stau capitalul autohton şi întreprinzătorul român, a cărui iniţiativă trebuie să se manifeste liber, într-un mediu economic concurenţial, lipsit de ambiguităţi şi de constrângeri arbitrare. Obiectivele cantitative ale strategiei economice a ALDE 2016 – 2020. O creştere medie anuală de cel puţin 5% a PIB. Un număr de peste 5 milioane de locuri de muncă (cu cca 500000 mai mult decât în prezent) care să-l depăşească pe cel al pensionarilor de asigurări sociale. Investiţii publice de peste 6% din PIB. Investiţii străine de peste 5 miliarde de euro anual. Rată a investiţiilor de 30% din PIB. Creşterea corespunzătoare a veniturilor populaţiei. În anul 2020, salariul mediu net poate ajunge la 3000 de lei şi pensia medie la 1.500 lei. Obiectivele calitative ale strategiei economice a ALDE (1). Schimbare de viziune în ce priveşte: Punerea accentului pe convergenţa reală, creşterea eficienţei economice şi a calităţii vieţii. Preocuparea pentru creşterea PIB potenţial, nu numai a PIB real. Îndeplinirea condiţiilor de echilibru economic simultan cu cele ale dinamicii economice. Îmbunătăţirea lanţurilor valorice. Înlocuirea lohn-ului cu brand-uri româneşti şi creşterea preocupării nu doar pentru producţie, ci şi pentru design, marketing şi servicii post-vânzare. Inversarea raporturilor dintre stat şi mediul privat, înlăturarea discriminărilor şi abuzurilor faţă de proprietatea privată şi capitalul românesc. Înţelegerea importanţei resurselor non-monetare. Îmbinarea corectă a orizonturilor de timp şi a priorităţilor prin asumarea unor proiecte naţionale. Obiectivele calitative ale strategiei economice a ALDE (2). Armonizarea obiectivelor de natură cantitativă cu cele de natură calitativă ne permit să asumăm acest grandios proiect de perspectivă: România – cea de-a şaptea putere economică a Europei. Cuvântul cheie este competitivitatea. Nu dorim să menţinem o economie a salariilor mici, bazată pe lohn!. Cadru economic şi legislativ favorabil, realizat de Guvernul ALDE – PSD. Îndeplinirea criteriilor convergenţei nominale încă din 2014: stabilizarea datoriei publice sub 40% din PIB. inflaţie redusă. deficit bugetar sub 3%. stabilitatea cursului de schimb. reducerea dobânzii de referinţă a BNR şi al ratei dobânzii pe termen lung. Depăşirea crizei economice (PIB 2014 l-a depăşit pe cel din 2008). Reduceri de taxe şi impozite prin Noul Cod Fiscal, stimulative pentru mediul de afaceri. Starea de fapt. În ciuda condiţiilor favorabile create de Guvernarea ALDE-PSD, economia este blocată la nivel investiţional. România este lipsită de proiecte ambiţioase, de anvergură. Persistă numeroase disfuncţionalităţi ale economiei de piaţă. În multe localităţi din ţară există sentimentul că nu se întâmplă nimic. Decizia economică este crispată şi libera iniţiativă întâmpină numeroase obstacole. Capitalul românesc este ţinta diferitelor agresiuni din partea instituţiilor statului care supun operatorii economici privaţi unui tratament inegal şi inechitabil. Se manifestă derapaje în ce priveşte transparenţa politicilor publice, a modului de aplicare a legislaţiei. Este programul-suport pentru creşterea potenţialului şi performanţei economice. Responsabilizează instituţiile statului. Transformă creşterea bazată pe consum în creştere bazată pe investiţii. Coreleaza creşterea cu stabilitatea economică üArmonizează obiectivele cantitative cu cele calitative üElimină posibilele contradicţii dintre stat şi piaţă. Programul are ca resurse activele statului precum şi active private care intră într-o relaţie patenerială cu acesta. Programul are ca destinaţie susţinerea unor mari proiecte naţionale dar şi a capitalului românesc, a întreprinzătorilor mici şi mijlocii, dezvoltarea echilibrată a regiunilor ţării. Programul va fi însoţit de reforme economice structurale, pentru a da un plus de competitivitate economiei româneşti. Pârghiile active ale statului în aplicarea Programului sunt: Alocările bugetare anuale pentru investiţii (cca 6% din PIB). Fondurile europene destinate investiţiilor şi competitivităţii. Resursele din privatizare şi dividendele participaţiilor statului. Investiţiile companiilor cu capital majoritar de stat, cu deosebire ale celor din energie. Utilizarea fodurilor de garantare şi contragarantare pentru mici întreprinzători şi pentru fermieri. Proiectele de finanţare derulate prin CEC şi EXIMBANK. Înfiinţarea Fondului pentru Investiţii şi Dezvoltare (FID). Primele acordate economisirilor prin băncile de locuinţe. Înfiinţarea Băncii Române pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BROD). Activele (terenuri, clădiri) reintroduse în circuitul economic şi care pot oferi condiţii pentru apariţia clusterelor, parcuri tehnologice. Emisiunile de titluri de stat destinate susţinerii proiectelor de investiţii. Fondul pentru Investiţii şi Dezvoltare (FID) com- ponentă esenţială a Programului celor 100 de miliarde de euro (1). Resursele FDI sunt alcătuite din: Sume rezultate din privatizare. Companiile cu capital majoritar de stat îşi vor vinde participaţiile până la limita a 49 %, păstându-şi pachetul majoritar. Companiile listate vor utiliza, pentru tranzacţionarea acţiunilor, Bursa de Valori Bucureşti. Pentru companiile în care statul are o poziţie minoritară se va evalua pozibilitatea vinderii, prin aceleaşi proceduri, a pachetului minoritar. Dividende ale companiilor la care statul este acţionar. Emisiuni de titluri de stat către populaţie, în acest scop. Până în 2020 se estimează că FID ar putea avea o capitalizare de 3-5 miliarde de euro. Fondul pentru Investiţii şi Dezvoltare (FID) componentă esenţială a Programului celor 100 de miliarde de euro. Condiţii pentru ca investiţiile FID să nu greveze deficitul bugetar: Fondul va fi condus de un Consiliu de Administraţie format din 9 membri, dintre care cinci selectaţi din mediul privat. Preşedintele CA este selectat din cei patru membri desemnaţi de reprezentanţii statului. FID va avea, de regulă, o participaţie minoritară, de până la 49%. FID nu intenţionează să creeze un nou sector de stat, ci să susţină iniţiativa privată. Dividendele obţinute vor fi reinvestite. FID se poate retrage la un moment dat dintr-o companie sau alta, prin vânzarea acţiunilor, şi poate reorienta resursele spre activităţi noi. În acest fel, resurselor financiare ale statului li se pot adăuga cca 6-8 miliarde de euro investiţii private. Fondul pentru Investiţii şi Dezvoltare (FID) componentă esenţială a Programului celor 100 de miliarde de euro (3). Fondul selectează domeniile în care urmează să investească, după criterii cum ar fi: Competitivitate ridicată (electronică, electrotehnică, construcţii de maşini, IT etc.) ?Inovare/cercetare (cercetare fundamentală şi productivă, biotehnologii, robotică,. fabricaţie aditivă etc.). Utilizarea eficientă a resurselor şi creşterea lanţurilor valorice (prelucrarea minereurilor, fire şi fibre naturale, sere, prelucrarea lemnului şi produselor agricole, petrochimie, brand-uri româneşti, turism etc.). Eficienţa energetică ( bio-masă, microcentrale de producere a energiei electrice şi termice, reducerea intensităţii energetice etc). Ajutorul de stat – un instrument strategic de politică economică. • Totalul ajutoarelor de stat, derulate prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerul Economiei se pot ridica la cca 2 miliarde de euro. • Destinaţiile ajutorului de stat vor fi: • Susţinerea progamului Prima afacere. • Ajutoare regionale. • Ajutoare destinat IMM, sub forma de ajutoare pentru investiţii, ajutoare de exploatare şi ajutoare pentru accesul IMM la finanţare. • Ajutoare pentru protecţia mediului. • Ajutoare pentru cercetare, dezvoltare şi inovare. • Ajutoare pentru formare. • Ajutoare pentru recrutarea şi încadrarea în muncă a lucrătorilor defavorizaţi şi a lucrătorilor cu handicat. • Ajutoare sociale pentru transporturl rezidenţilor din regiunilor îndepărtate. • Ajutoare pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale. • Ajutoare pentru infrastructurile locale. • Destinaţiile ajutoarelor de stat vor fi echilibrate, având în vedere că în ultimul deceniu 87% din ajutoarele de stat au fost direcţionate către companiile străini. • Prin intermediul Ajutorului de stat pot fi atrase, suplimentar, 2-3 miliarde de euro din mediul privat. Banca Română pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BROD) – sprijin pentru proiectele regionale. • – Pe modelul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), BROD va susţine proiecte ale administraţiilor locale. • Proiectele prioritare vor fi destinate modernizării infrastructurii (aeriene, rutiere, feroviare, sanitare, şcolare, construcţiilor de locuinţe etc.). • Capitalizarea iniţială a BROD va fi de 200 milioane de lei. • Creditele vor fi rambursabile, iar sursele de rambursare ale creditelor vor fi emisiuni de titluri municipale tranzacţionabile. Construcţia de locuinţe şi consolidarea celor existente, obiectiv prioritar al Programului celor 100 de miliarde de euro. • Guvernul va susţine construirea a 20.000 de locuinţe în perioada 2016- 2020. • Locuinţele vor putea fi achitate prin credite de tip ipotecar, iar preţul de vânzare al fiecărui metru pătrat de construcţie va fi cu maxim 15% mai mare decât preţul de construcţie. • Prin Buget va fi asigurată prima pentru Băncile de locuinţe, potrivit legii, în sumă de până la 1 miliard de lei. Aceasta va asigura pentru aceeaşi destinaţie, potrivit experienţei ultimului deceniu, o economisire de până la 5 miliarde de lei din partea populaţiei. • BROD va contribui la finanţarea, de către administraţiile locale, în mediul urban şi rural, a locuinţelor de serviciu, destinate închirierii pentru spcialişti, cadre medicale sau didactice care lucrează în localităţile respective. Susţinem capitalizarea Bursei de Valori Bucureşti (BVB). • In perioada următoare se va evalua posibilitatea vinderii pe bursă a acţiunilor statului, în raport cu ponderea participaţiilor statului. • Pentru alimentarea FID şi BROD statul va emite titluri de stat tranzacţionabile la bursă. • FID va utiliza BVB pentru vinderea participaţiilor sale la companiile listate. • Companiile care vor utiliza BVB pentru atragerea de resurse financiare (Initial Public Offering – IPO) vor beneficia de deduceri fiscale echivalente celor pentru dobânda bancară. Deducerile din profitul impozabil vor avea la bază evaluări anuale ale evoluţiilor de pe piaţa creditului. O nouă viziune: interes nu doar pentru PIB real ci şi pentru PIB potenţial. Resursele de creştere a PIB potenţial pe termen mediu (1). Reducerea efectelor migraţiei. Atingerea unui nivel de 30% a ratei investiţiilor. Mărirea absorbţiei fondurilor europene. Reducerea pierderilor din economie. Modernizarea agriculturii. O nouă viziune: interes nu doar pentru PIB real ci şi pentru cel potenţial. Resursele de creştere a PIB potenţial pe termen mediu (2). Utilizarea eficientă a resurselor naturale disponibile üReducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Dezvoltarea clasei de mijloc, ca bază a stabilităţii economico-sociale a ţării şi îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor. Creşterea vitezei de rotaţie a banilor. Îndeplinirea conjugată a acestor politici poate dubla în patru ani PIB potenţial de la cca 3% în prezent la 6% la orizontul anului 2020. PIB potenţial este un concept-cheie în elaborarea prognozelor, a strategiilor de dezvoltare precum şi pentru evitarea pro-ciclicităţilor. Reducerea efectelor migraţiei: Înfiinţarea Ministerului pentru Repatriere. Românii care au părăsit ţara nu se vor reîntoarce convinşi de o propagandă patriotardă, ci de oferirea unor perspective concrete privind deschiderea unei afaceri sau găsirea unui loc de muncă avantajos. Propunem, în acest sens: Introducerea în grila privind Ajutorul de stat a unui punctaj suplimentar acordat investitorilor care se repatriază sau asigură locuri de muncă celor care se reîntorc. Scutirea de impozit pe salariu pe o perioadă de cinci ani pentru românii repatriaţi, indiferent de specificul locului de muncă. Scutirea de impozit pe profit pentru o perioadă de cinci ani firmelor deţinute de repatriaţi. Facilităţi privind utilizarea unor active ale statului şi accesul la utilităţi, cu concursul administraţiei locale. Crearea, prin intermediul Ministerului Economiei, a unor programe speciale de finanţare, în sumă de 400 de milioane de euro în patru ani (cu un plafon de 50 000 de euro/afacere), cu posibilitatea suplimentării acestuia. Derularea unor programe susţinute de CEC şi fondurile de garantare şi contragarantare, cu facilităţi de creditare. Atenţie: aceste facilităţi nu grevează asupra veniturilor bugetare, fiecare român repatriat care deschide o afacere sau îşi găseşte un loc de muncă reprezintă un câştig pentru economia românească. O nouă viziune: banul nu este considerat singura resursă importantă a creşterii. Resurse la fel de importante precum cele financiar-monetare sunt: a. Informaţia. b. Comunicarea. c. Resursele umane. d. Spiritul antreprenorial, resursa umană şi libera iniţiativă. e. Înţelegerea corectă a timpului ca resursă. f. Reducerea pierderilor din economie. g. Inovarea/Cercetarea. Informaţii complete şi în timp real. România este, într-o anumită măsură, necunoscută românilor. În consecinţă, este necesară alcătuirea unui sistem de culegere a informaţiilor în timp real şi complet (de ex. tranzacţiile notariale, achiziţionarea bunurilor de folosinţă medie şi îndelungată şi acordarea certificatelor de garanţie aferente, situaţiile cadastrale, hărţile subterane urbane etc.). Este necesară realizarea unui Atlas economic al României, permanent actualizat. Este necesar un Catalog al instrumentelor de finanţare pentru antreprenori (fonduri naţionale, europene structurale şi de investiţii, finanţare alternativă – fonduri de capital de risc, fonduri de investiţii, finanţare bancară şi non-bancară, prin intermediul BVB etc.). Informaţiile trebuie prelucrate corespunzător şi realizată corelarea lor. Comunicarea. Gradul de accesibilitate al informaţiilor trebuie să crească. Prioritară este realizarea unui sistem de interoperabilitate instituţională: informaţiile să fie accesibile in timp real pentru toate instituţiile interesate. Comunicarea trebuie sa se bazeze cu precadere pe tehnologia informaţiei. Toate acestea conduc la eficienţa şi transparenţa administraţiei publice. Principalele instrumente de combatere a birocraţiei sunt informaţia şi comunicarea. Cultivarea spiritului antreprenorial (I). Educaţia trebuie înţeleasă ca o resursă economică. Curricula şcolară trebuie adaptată continuu, în funcţie de nevoile pieţei. Programa şcolară trebuie să includă cultivarea spiritului antreprenorial, elaborarea de programe menite să asigure tinerilor aptitudinile necesare în economia reală. Educaţia antreprenorială trebuie să se manifeste la toate nivelurile de învăţământ, prin organizarea de programe de pregătire profesională, stimurarea învăţământului dual, organizarea stagiilor de practică a studenţilor în întreprinderi, precum şi promovarea la nivel naţional a antreprenoriatului de succes. Activităţile extracurriculare ce formează studenţii în spirit antreprenorial trebuie încurajate. Cultivarea spiritului antreprenorial (2). Accesul la oportunităţi trebuie să fie transparent. Accentul trebuie să fie pus pe mijloacele preventive şi nu precumpănitor şi agresiv pe mijloacele punitive. Iniţiativa privată trebuie încurajată, nu descurajată. Spiritul antreprenorial trebuie să se manifeste, deopotrivă, în sectorul public şi în cel privat. Ele trebuie să conlucreze pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc. Societatea trebuie să respecte asumarea antreprenorială. Averea trebuie să fie considerată un rod al muncii, al asumării riscului, al iniţiativei şi al respectării legii, fără populisme de tipul „toate averile sunt ilicite, toţi oamenii de afaceri sunt hoţi, toţi politicienii sunt corupţi”. Înţelegerea corectă a timpului ca resursă. Este unul din criteriile fundamentale care deosebeşte societăţile deschise, cu economie de piaţă de societăţile totalitare, cu economie centralizată. Timpul este singura resursă nestocabilă şi neregenerabilă. Timpul nu poate fi produs, dar poate fi economisit. Economia românească nu are încă o viziune modernă în ceea ce priveşte utilizarea timpului ca resursă. Pentru aceeaşi acţiune, în România se cheltuie mult mai mult timp decât în alte economii. Timpul nu este, adesea, considerat un cost. Obstacolele in calea utilizării eficiente a timpului trebuie identificate şi înlăturate ( ex. barierele la şoselele circulate, lipsa centurilor ocolitoare ale oraşelor, orarul arbitrar al mijloacelor de transport în comun rutier şi feroviar, semnalizările rutiere defectuoase, birocraţia excesivă şi formularistica inutilă, cozile, ambiguităţile de orice fel etc.etc. ). În era internetului ghişeele, moştenire a economiei centralizate, trebuie desfiinţate. Şi , de asemenea, ştampilele. Instituţiile publice trebuie să optimizeze IT şi să promoveze serviciile în formă electronică, tehnologia reprezentând un motor pentru reducerea timpului consumat. Reducerea pierderilor din economie (1). În ciuda aparenţelor, România este o ţară relativ scumpă, mai ales din cauza pierderilor la tot pasul. Procedurile durează prea mult, se pierde mult timp cu transportul, se plăteşte energia pierdută şi apa scursă prin conducte, arieratele sectoarelor necrozate ori anacronice sunt suportate de întreaga economie, comisioanele băncilor sunt mai mari, lucru văzut ca un impediment major în calea accesului a credite bancare de câtre mediul privat, se ratează numeroase oportunităţi etc.etc. Pierderile din economie trebuie inventariate şi acţionat pentru reducerea lor. Reducerea pierderilor din economie (2). Activele nefolosite ale statului trebuie reintroduse în circuitul economic. Generalizarea înregistrărilor cadastrale trebuie să reintroducă în circuitul economic numeroase suprafeţe nefolosite şi să înlesnească tranzacţionarea imobiliară. O mai bună utilizare a informaţiei trebuie să ducă la reducerea evaziunii fiscale şi alocarea fondurilor suplimentare către investiţii. Reducerea evaziunii şi extinderea relaţiilor de piaţă în mediul rural pot creşte veniturile bugetare cu peste 5% din PIB. O nouă legislaţie a minelor va reda în circuitul economic numeroase zăcăminte nefolosite ale subsolului. Reducerea intensităţii energetice ce induce mari pierderi mai ales în industrie va fi o prioritate a Guvernării noastre. Inovarea/cercetarea, resursă neglijată până acum. • România, in conformitate cu strategia de Cercetare Dezvoltare si Inovare (CID) devine competitivă la nivel regional şi global, prin inovare alimentată de cercetare-dezvoltare, generând bunăstare pentru cetăţeni. • Continuăm marile proiecte de infrastructura: Laserul de la Măgurele (ELI-NP) si Centrul internaţional pentru cercetări avansate “Fluvii, Delte, Mări. <>“ de la Murighiol, proiecte finanţate din fonduri europene si care ne plasează in fruntea ariei de cercetare europene in domeniile respective. • Încurajăm ca firmele să devină operatori cheie ai inovării. Finanţarea cercetării va face parte din domeniile de predilecţie ale FID şi ale ajutorului de stat. • Sprijinim excelenta şi meritocraţia în CDI. • Specialiştii din domeniul cercetării fundamentale şi al cercetării productive vor fi scutiţi de plata impozitului pe salariu, pe modelul TIC, pe care, de asemenea, îl vom menţine. O nouă viziune: Economia României trebuie să devină un mediu omogen, competitiv (I). În prezent, coexistă zone necrozate, anacronice, producătoare de blocaje şi arierate, laolaltă cu altele, competitive, de înaltă tehnologie. Aceasta face ca economia României să fie greu modelabilă, impredictibilă, iar evaluările econometrice să fie doar aproximative. Lipsa de omogenitate face ca efectele creşterii să se distribuie inegal. În România există azi doar „enclave” de competitivitate, adesea izolate de restul economiei. Guvernul are, în această privinţă, o mare responsabilitate căci economia necrozată ori anacronică aparţine, mai ales, proprietăţii statului. Autoritatea de Administrare a Activelor Statului va fi organizată în fond de investiţii şi va fi listată la bursă. O nouă viziune: Economia României trebuie să devină un mediu omogen, competitiv (2). Omogenitatea trebuie să se refere şi la accesul la resurse. Accesul la resurse se referă atât la investiţiile publice, cât şi la obligaţiile de plată ale statului (ex. returnări de TVA, despăgubiri pentru exproprieri, finanţări din fonduri europene etc.) care trebuie să se facă la timp şi fără discriminare. Mediul de afaceri nu mai trebuie să fie organizat în cercuri, unele mai apropiate de centrele de putere, iar altele, dezavantajate. Noţiunea de clientelă politică trebuie să dispară. Utilizarea Registrului de Lobby, asemănător Registrului de Transparenţă European, va duce la cunoaşterea în mod transparent a celor care influenţează deciziile politice şi în ce măsură, pentru a se evita exercitarea de presiuni asupra factorilor de decizie. Inversarea raporturilor de forţe dintre stat şi mediul privat şi înlăturarea abuzurilor (I). Această schimbare majoră de viziune şi de mentalitate se va realiza prin: Eliminarea controalelor şi amenzilor excesive şi responsabilizarea funcţionarilor cu atribuţii de control. Eliminarea din legislaţie a tuturor clauzelor avantajoase pentru stat în raport cu contribuabilii. Instituirea egalităţii în drepturi între stat şi privat în Codurile juridice, inclusiv în ceea ce priveşte pe apărătorii acestora, procuror şi, respectiv, avocat. Crearea unui Comitet ANAF-Patronate de armonizare a metodelor de control. Îmbunătăţirea procesului de consultare şi cooperare dintre administraţie şi mediul de afaceri. Creşterea gradului de utilizare a instrumentelor TIC în administraţie şi aplicarea procedurii „o singură dată”, în vederea facilitării interacţiunii dintre mediul de afaceri şi autorităţi. Inversarea raporturilor dintre stat şi mediul privat şi înlăturarea abuzurilor (II). Legislaţia şi politicile publice trebuie să fie predictibile. Procedurile administrative trebuie să fie simple şi lipsite de ambiguităţi. Barierele cu care se confruntă mediul de afaceri şi IMM-urile trebuie permanent identificare şi înlăturate. Prin colaborare cu Camerele de Comerţ şi cu administraţia locală, se vor înfiinţa aşa-numitele one-stop-shop-uri, platforme de informare, consiliere şi interacţiune cu administraţia publică. O prioritate a Guvernului va fi eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni şi zone ale ţării. O economie cu mari decalaje de dezvoltare nu poate fi competitivă în ansamblul ei. Un program privind eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre regiunile ţării va trebui de urgenţă demarat ( de ex. Programul pentru dezvoltarea Moldovei), cu accent prioritar pe infrastructură). Uriaşele decalaje dintre mediul urban şi cel rural trebuie reduse prin adoptarea Pachetului minim de confort rural, valabil pentru fiecare comună (drumuri asfaltate între comune, alimentare cu apă şi gaze, canalizare, existenţa unui cămin cultural, a unui sediu adecvat pentru primărie, a unui dispensar, a şcolilor şi grădiniţelor care îndeplinesc normele de autorizare etc.) Este fundamentală includerea populaţiei active de la ţară în piaţa muncii şi cointerearea specialiştilor din agricultură, a medicilor şi a cadrelor didactice să locuiască şi să activeze în mediul rural. Densitatea IMM-urilor trebuie crescută în zonele unde acestea se situează sub medie. Un program special va fi demarat pentru susţinerea oraşelor mici, monoindustriale, utilizând programele de Ajutor de stat de la dispoziţia Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Economiei. Pentru fiecare judeţ vor fi stabilite cel puţin trei obiective locale sau regionale ce vor fi realizate pe durata mandatului noului Guvern. Reindustrializarea – obiectiv prioritar. Reindustrializarea nu presupune repetarea unor experienţe anterioare, ci dezvoltarea industriei pe baze competitive. Companiile din domeniul energetic vor fi susţinute pentru programele investiţionale. Cele peste 1 miliard de euro deţinute de companiile de stat vor fi implicate în proiecte investiţionale. Ajutoarele de stat vor fi direcţionate cu precădere către domeniul industriilor de înaltă competitivitate. Va fi realizată o hartă a parcurilor eco-industriale ce trebuie promovate. Ele vor valorifica activele nefolosite ale statului şi vor fi realizate de administraţiile locale cu implicarea fondurilor europene. Vor fi încurajate industriile de vârf ( biotehnologiile, robotica, fabricaţia aditivă etc.). Vor fi elaborate, în consens cu legislaţia europeană, scheme de susţinere pentru marile unităţi consumatoare de energie, în procesul lor de modernizare. Modernizarea agriculturii, o resursă importantă de creştere a PIB şi a veniturilor bugetare. • Sustinem asocierea fermierilor în Cooperative agricole mari, cu operaţiuni integrate. Cooperativele agricole nou înfiinţate vor avea, scutire de impozit pe profit timp de cinci ani şi scutire de impozit pe terenul agricol. • Susţinem aplicarea legislaţiei privind extinderea şi modernizarea sistemelor de irigaţii. Statul va aloca sumele necesare în acest sens. Plata serviciilor de irigaţii se va face prin acordarea unor facilităţi pentru contractele pe termen lung încheiate de fermieri, propunându-ne ca până în 2020 să avem cel puţin 1 milion de hectare irigate. • Terenurile cu destinaţie agricolă vor putea fi cumpărate numai de fermieri, persoane fizice şi juridice, cu experienţă în domeniu de minim 5 ani (carnet de producător/carnet de comerciant). • Vom acţiona pentru încadrarea băuturilor din gospodăriile individuale ca produse tradiţionale, cu regimul fiscal adecvat produseor tradiţionale europene. • Susţinem construirea lanţurilor de depozite pentru producţia de cereale, cu acordarea unor certificate de depozit tranzacţionabile. • Susţinem includerea în domeniile susţinute prin Programul celor 100 de miliarde de euro, a industriilor prelucrătoare de produse agricole (panificaţie, legume-fructe, lactate, produse animale etc.). Situaţia actuală în care exportăm grâu şi importăm făină nu mai poate fi tolerată. • Producţia de sere va beneficia de o susţinere deosebită, prin acordarea unor ajutoare din partea statului. România poate deveni cel mai mare producător de legume din Europa. O nouă viziune: Investiţiile publice vor deveni un proiect naţional, cu aplicare multianuală. Investiţiile publice vor fi prezentate în mod distinct, in legea bugetară, pentru a putea fi monitorizate corespunzător. Viziunea investiţională va fi multianuală. Investiiile publice vor fi făcute pe criterii de oportunitate şi de eficienţă economică. Pactul fiscal trebuie renegociat pentru a permite un deficit bugetar de 2,5 – 3%, în conformitate cu Tratatul de la Maastricht, deficit destinat integral investiţiilor. Semestrial Guvernul va prezenta public stadiul îndeplinirii. Programului celor 100 de miliarde de euro. Susţinerea IMM, a capitalului românesc. Susţinerea IMM-urilor, a capitalului românesc, este un obiectiv strategic al ALDE şi se va realiza prin: Impozit forfetar între 1% şi 3% opţional, în funcţie de obiectul de activitate pentru toate IMM-urile cu cifră de afaceri de până la 200.000EUR şi simplificarea evidenţelor contabile şi fiscale ale IMM-urilor,. Îmbunătăţirea accesului acestora la inovare ( facilitarea transferului tehnologic, dezvoltarea serviciilor de consultanţă în afaceri pentru IMM, stimularea creăriide clustere inovative etc. Facilitarea accesului la pieţele externe (crearea de platforme pentru parteneriatul în afaceri, colaborare transfrontalieră, susţinere pentru participare la târguri şi expoziţii etc). Creşterea accesului la finanţare (promovarea instrumentelor financiare inovative, valorificarea oportunităţilor de finanţare din Planul Junker, consolidarea instrumentelor de garantare şi contragarantare, asigurarea unui Fond special pentru finanţarea microîntreprinderilor etc.). Stimularea acţiunilor care sporesc productivitatea muncii şi înfiinţarea unui Centru Naţional de Productivitate. Dezvoltarea sectorului IMM-urilor în contextul iniţiativelor bio-economice ale UE. Introducerea în grila Ajutorului de stat a criteriului implicării industriilor orizontale autohtone. FID va contribui la finanţaţarea IMM, a proiectelor start-up, a schemelor de ajutor de minimis sau pentru co- investire alături de business angels. Susţinem tânăra generaţie de investitori privaţi şi Prima afacere. • In cadrul programelor START Guvernul va aloca ajutoare financiare nerambursabile pentru Prima afacere. Suma minimă alocată anual va fi de 500 de milioane de lei, cu posibilitate de creştere, în funcţie de numărul aplicanţilor. Plafonul nerambursabil acordat va fi de până la 200 000 de lei. • CEC va lansa programe speciale pentru susţinerea Primei afaceri. • Prima afacere va fi scutită de impozitul pe venitul salarial şi contribuţii sociale datorate de angajator pentru o perioadă de trei ani. • Autorităţile fiscale şi Camerele de Comerţ vor oferi consultanţă gratuită iniţiatorilor Primei afaceri. Catalogul instrumentelor de finanţare pentru antreprenori va fi un instrument deosebit de util pentru tinerii întreprinzători. Banul trebuie lăsat să circule! (1). Administraţia trebuie să înlăture blocajele şi să-şi asume deciziile ce derivă din responsabilităţile sale. Evaluarea proiectelor din fonduri publice şi europene, în derulare lor, trebuie făcută cu maximă celeritate. Planurile de urbanism, situaţiile cadastrale trebuie definitivate, pentru a nu întârzia diferitele autorizări. Informatizarea singura şansă reală de reducere a birocraţiei, trebuie extinsă în toate relaţiile dintre administraţie, mediul de afaceri şi contribuabili. Banul trebuie lăsat să circule!(2). Uşurinţa de a face afaceri va fi încurajată prin: reducerea timpului şi costului pentru înfiinţarea unei afaceri (operaţionalizarea ghişeului one stop shop, simplificarea procedurilor, rapiditate, prin utilizarea tehnologiilor şi reducerea cerinţelor cu privire la capitalul social necesar). decontarea deplasărilor la orice nivel de clasificare a unităţilor de cazare. reducerea numărului de autorizaţii, avize, premise, licenţe pentru activitatea firmelor. eliminarea acordului vecinilor pentru firmele care activează în zonele ultracentrale sau în zonele industriale. ISU – flexibilizarea condiţiilor excesive (facilitarea obţinerii autorizaţiilor de securitate la incendiu). simplificarea şi reducerea procedurilor de racordare la reţeaua electrică üdiminuarea numărului de taxe şi impozite plătite anual de către firmele din România. Legislaţia trebuie să susţină mediul de afaceri. Deciziile de oportunitate, inclusiv cele cu incidenţă economică, ale administraţiei centrale şi locale, pot fi sancţionate doar de către Parlament sau de către electorat. Ele nu fac obiectul sancţiunii penale. Abuzul în serviciu, situaţiile de conflicte de interese şi incompatibilităţi trebuie fără echivoc definite. Susţinem adoptarea Legii lobby-ului, pentru a deosebi între lobby şi traficul de influenţă. Anchetarea unui antreprenor nu trebuie să presupună şi falimentarea firmei. La infracţiunile economice trebuie să prevaleze recuperarea prejudiciului. Aplicarea principiului echităţii între stat şi contribuabil. Trebuie să înceteze situaţia în care statul răspunde patrimonial pentru fapta cauzatoare de prejudicii a funcţionarului, în vreme ce contribuabilul răspunde individual. Sistemului de detenţie pentru infracţionalitatea economică trebuie să se diferenţieze de regimul de detenţie al celor care au săvârşit fapte penale cu violenţă. O nouă viziune: legislaţia economică se va supune condiţiilor cerute de smart regulation. Vor fi evitate măsurile intervenţoniste care distorsionează libera concurenţă. Vor fi preferate măsurile care presupun o combinaţie de politici economice,. pentru ca măsurile să fie corelate. Vor fi preferate soluţiile de tip win-win, astfel încât legea să nu separe mediul de afaceri în câştigători şi perdanţi. Elaborarea legislaţiei se va baza pe evaluări de impact şi verificări ex-post. Aplicarea principiilor „Only once”, „Think small first” şi ”One in one out” din. „Small Business Act” vor fi preluate şi în legislaţia noastră specifică. Legislaţia trebuie să fie stabilă şi, în ce priveşte modificările, predictibilă, prin consultarea partenerilor sociali, prin evitarea ordonanţelor de urgenţă şi a utilizării excesive a normelor de aplicare. Legislaţia trebuie să fie simplă, uşor de înţeles şi necostisitoare pentru mediul de afaceri. Acest program economic este oferta noastră, dar. el nu poate fi realizat decât printr-o onestă. conlucrare cu mediul de afaceri, într-o relaţie. bazată pe o etică a economiei de piaţă. • Succesul acestui program va fi, în primul rând, meritul dumneavoastră!. • Vă mulţumim.
http://www.petitieonline.com/salvati_romania_de_mafihoti_afara_cu_mafihotii_din_justitie