Am vazut aseara o piesa superba, la Teatrul Evreiesc: Papusarul din Lodz, in regia inspirata a lui Alexandru Hausvater. Si un actor exceptional despre care stiam nedrept de putin: Constantin Florescu. Un spectacol tulburator despre maladiile nevindecate ale secolului XX. Cu atat mai tulburator, cu cat povestea papusarului din Lodz este intrucatva adevarata. Intelegem mai multe despre nelinistile noastre daca intelegem tragediile prin care au trecut altii. Sufletul e ca alfabetul. Sensurile sunt diferite, dar literele cu care se pot compune cuvintele sunt mereu aceleasi. Nu vom intelege restul, daca nu vom cunoaste mai intai alfabetul. Mergeti la intalnirea cu papusile evreului din Lodz si veti vedea…
http://adevarul.ro/cultura/istorie/holocaustul-dormitorul-unui-papusar-1_50ba01f17c42d5a663af767f/index.html
Samuel Finkelbaum, un păpuşar polonez din Lodz, evadează din lagărul de concentrare de la Birkenau şi se refugiază la ultimul etaj al unei clădiri din capitala Germaniei. Reuşeşte s-o convingă pe proprietăreasa germană să-i tăinuiască prezenţa, până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Deşi regimul nazist este răsturnat, iar Berlinul se află sub control ruso-american, păpuşarul rămâne încă cinci ani în camera lui, izolat perfect de lumea din exterior, refuzând să creadă că războiul s-a terminat.
În noua lui închisoare, el evadează cu ajutorul imaginaţiei, pregătind un spectacol de teatru de păpuşi în care îşi povesteşte viaţa. Şi-a confecţionat din cârpe fosta soţie, pe Rachela, ucisă în lagăr în timp ce era însărcinată, şi doarme în pat cu ea. Îi ţine aproape pe părinţii lui, pe rabin, pe medic – e o întreagă societate recreată din ac şi aţă care asigură o continuitate a existenţei. Iar regizorul-păpuşar este un Dumnezeu din dormitor, care poate duce povestea în orice direcţie.
Alexander Hausvater a declarat pentru „Adevărul” că nu este interesat de Holocaust ca fenomen general, ci este impresionat de istoriile lui individuale, pentru că sunt „şase milioane de poveşti de spus”. „Finkelbaum se închide în dormitor şi îşi face propriul spectacol. El creează şi, atâta timp cât poate crea, supravieţuieşte. Dacă se opreşte, el trebuie să accepte că războiul s-a terminat şi soţia lui a murit”, a spus regizorul.
@ Adam Mares
Asa este, asta e povestea din piesa. Ea e putin diferita de realitate. In realitate papusarul a deschis un nou teatru, iar papusile care gazduiau spectacolul reprezentau pe mortii sai.
@ Varujan Vosganian
Sunt un admirator al domnului Alexandru Hausvater şi îmi pare rău de oricâte ori nu reuşesc să văd o piesă a domniei sale. Păcat că nu sunt înregistrate.
Recunosc însă că nu pentru domnia sa am intrat pe blogul domniei voastre. Urmăresc, ca în fiecare Duminică, Viaţa Satului şi sunt ÎNGROZIT auzind despre politica fiscală în agricultură. Impozitarea “pe capete” a agriculturii este dincolo de orice înţelegere. Nu vorbesc neapărat de sume, deşi şi sumele sunt mari (unii chiar au spus că sunt aberante), dar modalitatea de impozitare ca şi cum venitul agricol ar fi un fel de venit salarial impozitat progresiv… Nu se poate aşa.
Cu atât mi se pare mai grav cu cât este vorba despre o ordonanţă de urgenţă şi nu o lege… “aberaţia” cade exclusiv în cârcă Guvernului, plus că înţeleg că acolo se şi minte în preambul, pentru că agricultorii nu au fost cu adevărat consultaţi…
http://idrept.ro/EmbedView.aspx?EmbedId=8e385ccc-7d19-4dbe-9646-0e086c71b159
La ovine şi caprine, dacă ai trecut peste 50 de capete, norma de venit sare de la 23 lei la 65 lei. Cea de a 51 oaie sau capră este năzdrăvană de este cam de trei ori mai mare norma de venit? Raţiunea unei dezvoltări economice ar fi fost, dimpotrivă acestei ordonanţe… cu cât mai multe capete, cu atât mai puţin impozit… dat fiind că agricultorii s-ar fi silit să aibă mai multe capete pentru a le scădea impozitul pe cap de animal.
Nu am idee cine gândeşte astfel de proiecte legislative, dar nu-mi pare un punct de vedere sănătos acestei ţări.
@ Bibliotecaru
Marturisesc ca nu am cercetata cu atata atentie ordonanta de care vorbesti. Ele vor trebui corectate la Parlament.
VV
Legat un pic de cele de mai sus. Fiecare avem o singură viață, scurtă. Degeaba se schimbă lucrurile în bine atunci când ni se apropie sfârșitul, dacă o bună parte din timp l-am petrecut în tensiune și lipsuri mărunte (materiale sau spirituale). Astăzi noi românii suntem permanent bulversați de realitatea din jurul nostru, am vrea mai multe, am vrea mai bune, dar ca păpușarul din Lodz suntem obligați de multe ori să ne refugiem din realitate, pentru a ne crea o lume așa cum am dori-o. Suntem deci niște sinistrați în propria lume, trăind permanent cu nostalgia șansei că am fi putut să ne naștem într-o altă țară mult mai prosperă.
Știți de ce mă agit eu pe blogul dumneavoastră domnule ministru? Pentru că sunt convins că România are nevoie de câțiva ani buni în care guvernul trebuie să facă tot posibilul să ajute românii cu inițiativă să dezvolte afaceri și să repornească motoarele economice. Pentru asta este nevoie de măsuri liberale. După aia n-au decât să vină socialiștii și să împartă ce s-a produs. Aștept în continuare măsurile de stimulare economice.
Boc ne-a arătat limpede ce trebuie făcut pentru a distruge economia, cred că trebuie schimbată direcția rapid.
@ Kronstadt
Asa este, ca si in anii 2005, Romania are nevoie de masuri liberale, care sa faca astfel incat banul sa se miste.
@VV
@all
Intr-o seara, in timp ce avea grija de copil, bunicul trece pe langa camera nepoatei si o aude repetand alfabetul intr-o maniera foarte respectuoasa.
- Ce faci acolo? o intreba el.
- Imi spun rugaciunea, explica fetita. Nu stiu exact cuvintele potrivite in seara asta, asa ca spun toate literele. Dumnezeu la va pune la un loc, pentru ca stie la ce ma gandesc
@ Corina Chiriac
Frumoasa povestea asta cu alfabetul.
@VV
@all
Ne e frica de statul social! Care stat social!
De ce este atit de obisnuit ca in Finlanda, un adolescent normal sa termine primele 12 clase cu medii excelente, vorbind o engleza perfecta si citind o carte pe saptamina?
07:45
- Saili (15 ani) asteapta autobuzul urban care il va lasa la poarta scolii (nu exista autobuze scolare).
Autobuzul trece la fiecare 5 minute.
Finlandezii incearca sa-i faca pe fiii lor sa fie independenti de mici.
Pe foarte putini dintre ei, parintii lor îi duc cu masina pina la scoala.
Biletul este subventionat de catre municipalitate.
Conform legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana.
Niciun muc de tigara, nicio hirtie pe jos, niciun grafitti pe ziduri.
09:15
- Orele de 45 de minute.
Finlandezii mizeaza pe studiile de limba materna, matematica si engleza. 75% dintre materii sunt comune in toata tara . Restul il alege scoala, in acord cu profesorii, parintii si elevii.
Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta.
Totul pare recent dat in folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt semne, si nu se scrijeleste nimic.
Scoala este publica si, bineinteles, gratuita, dar cu instalatii demne de un colegiu “scump” din Spania.
Salile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali, bucatarie completa, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante.
Fiecare doi elevi au cite un calculator.
O duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura, scule de timplarie, schiuri… O sala de sport acoperita, un auditoriu pentru orele de teatru si o sala de mese cu autoservire.
Cartile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mincarea e gratuita.
12:00
- Mincare calda, nutritiva si gratuita.
Saili are o jumatate de ora pentru prinz, la restaurantul scolii.
Legea finlandeza obliga ca meniul sa fie gratuit, nutritiv, si cu multe feluri de salate si fructe.
Se bea apa sau lapte. Costurile le plateste municipalitatea fiecarui oras.
Daca orele se prelungesc pina dupa amiaza, scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor.
16:05
- Inapoi acasa, Saili joaca hockey cu fratele lui mai mic.
Nu exista delincventa, strazile sunt sigure.
Cind se lasa seara, Saili si fratele lui, care au invatat sa gateasca la scoala, pregatesc cina pentru parintii lor, daca acestia intirzie la serviciu.
18:30
- Cina si sauna (aceasta, de 3 ori pe saptamina) sunt momentele in care familia se afla impreuna.
Se converseaza mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorintele, progresele si nevoile lor.
Dar in aceeasi masura, se fac si planuri de vacanta pentru toata familia, in comun.
20:15
- Temele si la culcare.
Copiii finlandezi au foarte multe teme de casa, desi Saili le termina rapid, intr-o ora sau doua, pentru ca de-abia asteapta sa se urce in pat si sa citeasca Harry Potter in engleza.
Pentru Saili, scoala este ca un serviciu.
- “Daca un copil doreste sa studieze, poate sa ajunga medic sau judecator sau inginer, chiar daca familia sa este una saraca”.
- Educatia fiecarui copil costa statul finlandez 200.000 de euro, de la gradinita pina la absolvirea unei universitati.
“Sunt banii cel mai bine folositi din impozitele noastre”.
- Studentii platesc doar cartile si mincarea (2.50 euro la restaurantul facultatii).
Apoi, statul îi ajuta sa se emancipeze dindu-le subventii pentru inchirierea unei locuinte si primul salariu.
- Elevii au un respect total fata de profesori, si se vede in orice moment politetea in relatiile dintre ei.
Nu poarta uniforme, dar sunt intotdeauna simplu si corect imbracati si pieptanati.
- Intr-o scoala din centrul capitalei Helsinki , sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este acelasi.
Sistemul educational nu este elitist si nu urmareste producerea de genii, ci atingerea unui nivel general mediu cit mai inalt.
- Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, licentiata in Drept si profesoara:
“Cind îi cert pe studentii mei, le spun ca irosesc banii contribuabililor”.
- Nu exista repetenti, desi nu exista decit o singura oportunitate de a lua un examen, “pentru simplul motiv ca viata insasi nu se traieste decit o singura data”.
Se studiaza pina cind se ia examenul, dar promovarea in anul urmator este automata.
- “Ziua de lucru” a lui Saili este intensa, de la 8 pina la 3.
Orele sunt insa scurte, de 45 de minute. Una dintre recreatii se petrece obligatoriu afara, in aer liber.
Se stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii mecanice.
Orele sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon, teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi de tura, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, mecanica sau muzica.
Elevii cinta la vioara, chitara electrica sau la ce prefera.
Si, inca odata, se incurajeaza gindirea critica si se discuta.
- “Saili inca nu s-a hotarit ce vrea sa faca mai incolo. Chimie, medicina veterinara sau creatie de jocuri video.
Il intreb daca este fericit. Fara sa clipeasca, imi raspunde – ” da.”
Dar exista un secret:
Pe la anul 1600 s-a legiferat ca cine nu stie sa scrie si sa citeasca nu are voie sa faca copii!!!
@Corina Chiriac,
Stiu treburile astea de multa vreme, din reviste si dintrun reportaj TV5.
O parte din aceste oportunitati le aveam si noi, cei ce batem spre 60. In liceu am invatat limbi straine, muzica, desen tehnic, artistic, contabilitate primara, tamplarie, lacatuserie, masini unelte, masini electrice, constructii electronice.In plus,prim ajutor, gimnastica, atletism, jocuri(volei, handbal, baschet, tenis de masa). Nu fotbal, din cauza posibilelor accidente si tenis de camp(ca nu erau conditii). Orele de botanica si zoologie le faceam in aer liber(cand permitea vremea), orele de fizica si chimie in laborator. Orele de matematica aveau si aplicatii practice din viata. In tabere invatam orientare turistica. Sa nu mai zic de cercurile aplicative de la casa pionerilor:aeromodelism, navomodelism, radioamatorism(astea le-am urmat eu, dar erau o sumedenie de alte cercuri aplicative).
Cred ca totul tine de organizare, nu de minuni!
Nu stiu cat de bine erau platiti profesorii dar se comportau ca niste doamne si domni. Examenele de absolvire si admitere erau foarte grele dar fiecare isi stia lungul nasului. Nu tin minte sa ne fi batut joc de vreun profesor sau sa-l criticam(desi le stia slabiciunile, dar nu profitam de ele). Si in Politehnica invatamantul era orientat spre practica(deoarece profesorii erau si buni practicieni).
@un liberal optimist
Numai flebetea ta, Alina Gorghiu, isi batea joc de profesori. Am citit intr-un interviu, unde povestea ca pe o intamplare hazlie, faptul ca impreuna cu un coleg au blocat usa clasei o ora intreaga, iar profesorul se ruga sa deschida, ca era si cu un inspector scolar. Marturisesc ca nu mi s-a parut nimic hazliu, orice gluma are limite, niciunul dintre colegii mei de scoala nu si-ar fi permis asa ceva, pt ca i s-ar fi scazut nota la purtare. Asemenea “glume” le fac ori copiii rasfatati, de bani-gata, ori derbedeii din familiile de la marginea societatii.
@un liberal optimist
Le mai faceam si noi “arogante” profesorilor, prin liceu: mancam covrigi la ora de mate, pe furis, sau citeam carti pe sub banca.
@Adam Mares,
Nu prea tinea ca ii chemau pe parinti la scoala! In plus, profii erau prea respectuosi si apropiati de noi. Dadeau meditatii inafara programului, gratis. In plus, in vremea aia era o scoala de pedagogie la moda:nu prea contau testele scrise ,ci cele orale. Daca din greseala luai zece la un test scris, trebuia sa fii sigur ca te asculta in fiecare ora. Asa ca ne scadeam singuri nota, comitand cate o greseala minora. Dar nici la noua nu prea erai in siguranta!
@un liberal optimist
Ma duc sa fac ceva ce n-am mai facut de mult.
@ VV
@ Corina Chiriac
Alfabetul ebraic este coplesitor, fiecare litera este nu doar o litera ci un nod simbolic extrem de complex ancorat nu doar in limbaj ci intr-o realitate transcendenta. Shin bunaoara, este litera 21. Valoare numerica 300, Este simbolul divinitatii trinitare si al focului purificator, dintele cu trei radacini, focul din vatra, virful copacului vietii (Keter, Binah, Chokmah), calea intre Binah si Chokmah si simbol pentru Chokmah – puterea ingaduitoare, iertatoare, iubitoare. Este si simbolul celor trei moduri de a gindi – intelectual, emotional si instinctual, este simbolul numelui divin Shaddai ( Domnul atotputernic si Domnul muntilor), este inscriptionat pe teffilin, care se poarta pentru rugaciunea de dimineata. Este una dintre literele numite “incoronate” si are si o forma cu 4 brate incriptionata pe teffilin-ul care se poarta pe brat – cel cu trei brate purtat pe frunte simbol al lumii care este, cel cu patru brate al lumii care va sa vie.
Se leaga in alfabetul grec de sigma si in cel latin de S. Forma lui este cea a tridentului lui Neptun si al lui Shiva, Shiva care in aceasta ipostaza tinind tridentul este de multe aratat ca si avind trei fetze.
As spune ca nu alfabetul este o rugaciune ci fiecare litera, in sensul in care rugaciunea este in primul rind o poarta care leaga diferite adincimi ale realitatii. Alfabetul este poate rozariul, sirul de rugaciuni care ne pune in ordine si in acord cu aceste realitati. Citind si rascitind simbolistica asociata literelor ebraice am realizat ca acele “Dumnezeu a spus”, Cuvintul Fiul sau, cuvintul devenit trup si viata, tinind seama de complexitatea fiecarei litere care alcatuieste un cuvint, intr-adevar au un sens cu mult dincolo de perceptia obisnuita.
Cea mai mica excursie care incearca sa descopere aceste intelesuri ale literelor iti da macar acele respect si retinere in ceea ce spui, acea grija de a cintari un cuvint inainte de a-l rosti. Asa cum nu lipseste nici gindul ca un cuvint poate crea realitate palpabila, nu lipseste nici gindul ca turnul lui Babel, acel moment in care oamenii au uitat cum sa se inteleaga unii cu altii, a venit nu dintr-un amestec al limbilor ci dintr-o stergere a memoriei a ce inseamna fiecare litera si a ceea ce este rolul si fortza literelor, o a doua alungare din spiritualitate, din paradis sa-i spunem.
Si culmea, de fiecare data cind meditezi asupra literelor se naste in minte o noua intrebare: asa cum ma intreb eu acum, abia ce am scris “a rosti un cuvint”, daca a rosti are ceva de a face cu rost. Poate ca a rosti un cuvint inseamna a-i da un rost, un sens, o tinta, o realitate care isi desfasoara propriul curs.
Si ma opresc aici inainte de a se intreba liberalul optimist iar daca nu cumva sunt incoerenta. Simplul fapt ca nu pricepi ce spune altul nu-l face pe acela incoerent, s-ar putea ca tu sa fi cel surd in sensul turnului lui Babel.
@ cris
Asa este, si nu numai alfabetul ebraic ci si cel grecesc a capatat o puternica dimensiune simbolica. Dar evreii au dus asta la sublim.
@cris
Iti multumesc!
@all,
Dear all, spre rusinea mea nu prea servesc teatru, ca nu prea am cum si cand. Iar filosofia in teatru nu prea mi se potriveste. Poate m-oi schimba cu varsta…
@bibliotecaru,
Bine ai venit in lumea reala, daca vei citi postari trecute, ale mele,filipg, adam mares, un liberal optimist, etc, vei constata ca s-a dezbatut mult impozitarea din teorie a lui chitoiu privind agricultura. Fara suparare, toti agream pe aici amatorismul masurilor fiscale…
@ Corina Chiriac
Eu iti multumesc. In toata aceasta nebunie in care trebuie sa gindesc si sa ma misc fara incetare, fara sa rasuflu, mi-ai adus aminte sa respir si sa-mi spun rugaciunea; asa haituita cum sunt trebuie sa gasesc si acea secunda in care sa spun o litera, atit, Dumnezeu va intelege. Si poate ca spunind alfabetul am sa reusesc sa tin tot acest haos intr-o ordine de sine nestiuta. (“poate” – of, cred Doamne, ajuta necredintei mele).
@cris
De fapt literele sau cuvintele sunt necesare pentru comunicarea in zona materiei mai mult sau mai putin inteligente, pentru comunicarea spirituala este suficienta telepatia sau muzica. Crezi ca liberalul ar putea receptiona vreodata telepatic ceva? Asta e, uneori vorbim aproape singuri, farmecul e ca aici pe blogul domnului Varujan Vosganian mai mereu pricep macar doi-trei prieteni imaginari ce am vrut sa spunem. Ma bucur ca treci mai usor peste comentariile mai putin inspirate sau rauvoitoare, sunt oameni care se hranesc cu supararea altora.
Tot un fel de papusar:
http://youtu.be/qT2v15dLkBc
@ emi
Din fericire liberalul optimist nu e din aceasta categorie hranitoare din necazul altora (doar are stilul sau simplificator, incearca sa dea oarecare imponderabilitate unor lucruri mai grele ori mai serioase – e dreptul sau, fiecare avem dreptul sa prelucram ceea ce se intimpla cu noi in felul sau; de la zurbagiu la churchill, exista citeva metode egal acceptabile de a supravietui, vorba lui Steinhardt de la capatiiul Jurnalului Fericirii). Din nefericire stiu bine ce inseamna acei oameni care se hranesc din suferinta altora si in mod cert nu-i gasesti aici pe blog, aici mai apar din cind in cind si mici caricaturi, zgindaritori atit si nimic mai mult.
Inteleg ce spui, dar iti aduc aminte ca si in spiritualitate cuvintul e foarte important. Daca te gindesti la povesti, a sti numele unei creaturi aceasta este fortza ta salvatoare: cind regina spune Rumpelstiltzchen, ea nu mai este la indemina unui demon ci stapina lui. Seriozitatea cu care se priveste capacitatea nu doar de a gindi ci de a rosti un cuvint o vezi si in conceptul ca numele Domnului nu este pronuntabil, pronuntarea corecta a IHVH ar aduce sfirsitul lumii asa cum o stim.
Cind te referi la telepatie inteleg ca te referi la imagine si emotie, ce-ar fi daca acestea ar reprezenta doar o alta modalitate de exprimare a aceluiasi alfabet? – visurile lui Jung, imagini aparent fara sens pe care acesta le interpreteaza trecind prin tot ce inseamna simbol si spiritualitate: Literele ebraice au si o dimensiune pictoriala importanta, nu doar spirituala si emotionala. Chiar si cuvintele au aceasta dimensiune. Vorbeam de IHVH – Daca asezi IHVH (Yod Heh Vav Heh) pe verticala ai, pictorial, o silueta umana. Sa luam doar o litera a acestui cuvint si imaginea sa: Vav. In aceasta ordonare verticala a IHVH Vav este trupul, dar numai atit? Vav pictorial (paleo-ebraica) este un cui, dar este si numarul 6, adica primul si al doilea Adam, este si calea intre cer si pamint, intre divin si uman; Isus, divinul devenit om, a fost batut in cuie pe cruce si asa a devenit Calea. Imaginea si litera au cu mult mai multe intelesuri si legaturi decit s-ar crede, nu-i asa?
Alfabet – aleph beth. Stii ca exista numere aleph, cele ordinale si beth, cardinale. Adica cele care iti spun unde este ceva intr-o ierahie ( primul, al doilea) si cele care iti dau greutatea ori cantitatea (unu, doi, trei). A trece imaginea in cuvint creaza ordine: literele-numere iti spun unde ierarhic este ceva si ce importanta ori greutate are acel lucru, nu mai esti la indemina “intimplarii” ci cel care intelege ordinea nestiuta din haos (nimic mai ordonat cauzal pe lumea asta decit teoria haosului) prin simpla creare a legaturii imagine-cuvint. Ce-ar fi deci daca ceea ce tu numesti telepatie este doar o amintire incetosata tocmai a acelei capacitati de a crea si ordona? – vezi imaginea, simti, dar nu mai poti articula, ordona ceea ce simti in acel cuvint litera-numar-imagine-simbol care creaza?
Mda, minunata lumea aceasta, vazuta, nevazuta, cuvintata, cintata, imaginata.
@ cris
Nu stiu daca ai citit textul lui Borges despre numarul aleph si semnificatia lui. Aleph este o litera, o particula dar care contine, prin omotetie, tot universul intr-insa.
Poate cineva sa-mi faca un scurt rezumat cu zicerile domnului Varujan din aceasta seara ?
Daca doar a cantat la pian, atunci indicati-mi repertoriul.
Eu, nu pot sub nici o forma, sa ma uit la acel canal de televiziune.
Multumesc frumos.
@ Mihail
Am batut la tobe.
@Cris
Iata o reprezentare clasica a diagramei arborelui vietii, care spre deosebire de multe altele are 11 SEFIROT(numerabile-cuantificabile) si nu 10 cum apar in multe alte reprezentari.
Interesant ca in aceasta reprezentare sub “varful arborelui” Keter(coroana,incununare),Binah(combinatorica mentala,inteligenta), Hohma(desteptaciune,intelepciune) care sunt legate intr-o retea triunghiulara, apare o alta Sefira numita Daat(cunoastere), aceasta nefiind legata de celelalte sefiroturi,plutind oarecum “imponderabila” intre cele 10 sefiroturi care sunt legate intr-o retea.
http://www.google.co.il/imgres?q=arborele+vietii&um=1&hl=iw&sa=N&tbo=d&rlz=1R2ADSA_enIL413&tbm=isch&tbnid=YUH2YHjEMx3d-M:&imgrefurl=http://www.lenormand.ro/forum/viewtopic.php%3Ff%3D68%26t%3D1402&docid=gW9R7CjT36Em8M&imgurl=http://i390.photobucket.com/albums/oo349/cruela8/copaculvietii.jpg&w=500&h=753&ei=eLIOUYivE5GN0wXJiYGQAw&zoom=1&iact=hc&vpx=1050&vpy=307&dur=11250&hovh=276&hovw=183&tx=122&ty=164&sig=116588694109462225027&page=2&tbnh=135&tbnw=88&start=41&ndsp=42&ved=1t:429,r:49,s:0,i:231&biw=1280&bih=776
@cris
Scuze ca ma bag ca musca in lapte in dialogul tau cu emi, dar de ce faci filozofie religioasa iudaica, de ce nu trimiti la insemne ortodoxe, catolice sau protestante?
@ Pacala
Mai Pacala si Tandala, ce-ai cu filosofia iudaica? Toate filosofiile apartin umanitatii si cum oameni suntem, suntem produsul tuturor.
@Pacala
Filozofia ezoterica iudaica numita Kabbala este la mare voga in lume.Iata un ciclu de lectii ale unui roman care a studiat in America acest domeniu fascinant
http://www.youtube.com/watch?v=R8yIQLvgfnk
@ Pacala
Nu înţeleg atunci de ce “partidul” pune amatori în “fiscalism” la Finanţe…
E-te-na, nu inseamna ca daca sunteti senator de pe langa Iasi, gata ati prins si batutul la tobe.
Cartierul Pacuret este taman in partea opusa Raducaneniului.
O sa ma intrebati ce-i cu Pacuret ala ?
Simplu, acolo era, acum muuuulti ani, un pusti care “batea la tobe” dumnezeieste. Mai intai si mai intai a fost la Rosu si Negru, ca intr-un sfarsit sa ajunga la Phoenix.
Tandarica !
…..In urbe, cumva e un sacrilegiu afirmatia dvs, dar sa zicem ca sunteti scuzat, Raducaneniul fiind la multi kilomeri distanta de Iasi.
PS: nu vreti sa-i rugati pe cei de la PNL Iasi sa dea mesh-ul jos. Dimineata, atunci cand stam prosteste in intersectie, se uita lumea chioris la el.
@ Mihail
Tu te uiti chioras la el.
@mihail
mesh-ul? ce e asta, afisul electoral?
@VV
Am citit mai demult textul lui Borges. Aleph-ul e un fel de holomer.
@ Pacala
Ca sa-l citez pe VV: “nu pune intrebari stupide”. Pentru simplul motiv ca era vorba de o piesa de teatru de la teatrul evreiesc. Daca VV vorbea despre o piesa hiduista, vorbeam despre hinduism.
@ cris
Exist ceva ce mai toate filosofie au in comun.
@ VV
Torah incepe cu beth – Bereishit (la inceput), aleph este subinteles si ne-pronuntabil, lumea de dinainte de exprimarea ei. Borges prinde acest lucru in Aleph in chiar felul in care refuza sa comenteze aleph-ul – limbajul este un set de simboluri a caror folosinta presupune un trecut pe care il impartim; ori cum poti sa vorbesti despre ceea ce este o experienta strict individuala.
Interesant faptul ca alaturati Aleph papusarului din Lodz. Si Borges din Aleph traieste de fapt intr-un univers al sau legat de Beatriz, iar, iubita pierduta, ca pentru papusarul din Lodz sotia, univers care curge separat si complet diferit de cel explicit. Infinitul implicit al lui Borges si cel explicit si fragmentar sl partenerului sau din Aleph, Argentino parca – Imi amintesc ca citind mi s-au parut un soi de Maria si Marta cu barba ( sa citesti si sa gindesti la simboluri da si imagini caraghioase se pare)
Sa redevenim seriosi. Hamlet: O God! I could be bounded in a nutshell, and count myself a King of infinite space…
@cris,
Am inteles,
@tiberiu,
@all,
Daca vroiam sa ma initiez in kabala sau alte filzofii iudaice, ofaceam singur.
@katrina,
Nu multumesc, amjudecatile mele, dupa zecide ani de studii.
@vv,
Filozofia iudaica are valoare daca as fi evreu. Cum nu sunt, nu preaam timp sa dezbat cine a infipt zambila in branza, cu ghilimele.
Scurt pedoi aseara. Buna prestatia dvs, tanti vijulie nu stie a face interviu, aveti planuri mari, va urez succes, eu unul sunt camsceptic ca puteti cum va doriti, adica nu cred ca veti fi lasat
@Adam Mares,
Nu, este un “poster” mare, mult mai mare, de ordinul metrilor patrati. Is chestiile alea care uneori “imbraca” cate o cladire de sus pana jos.
Nu sunt pentru scop electoral.
http://www.print-advertising.ro/
@Adam Mares,
Nu, este un “poster” mare, mult mai mare, de ordinul metrilor patrati. Is chestiile alea care uneori “imbraca” cate o cladire de sus pana jos.
Nu sunt pentru scop electoral.
http://www.print-advertising.ro/
@Pacala
Fii serios.
Atunci ce spui de cei care nu sunt indieni dar invata filozofia yogina si budhista,de cei care nu sunt chinezi dar studiaza medicina si filozofia chineza, de cei care nu sunt germani dar il invata pe Kant,de cei care nu sunt englezi dar il citesc pe Shakespeare, de cei care nu sunt rusi dar il citesc pe Dostoievski ,de cei care nu sunt americani dar folosesc sistemul zilnic sistemul de operare Windows, de cei care nu sunt latini dar folosesc alfabetul latin etc etc ?
@Varujan,
Nici vorba, aproape ca nici nu-l m-ai vad, m-am obisnuit cu el, stiu ca este acolo. Probabil ca doreste sa ascunda fatada cladiririi, care nu arat prea grozav. Pe vremuri, acolo, era o “bomba”, bodega este prea mult spus.
Mi-ai place ca acel mesh sa ramana, dar sa fie printat cu un alt mesaj, potrivit perioadei post alegeri. Apoi, chiar daca nu ma credeti, Fenechiu nu este agreat in Iasi. Tocmai de aceeava face un deserviciu. Nu pui fotografia unui om integru, alaturi de a altuia dubios.
Din culisele revoluţiei islandeze
De Valentin Mândrăşescu
4.02.2013, 09:57
http://romanian.ruvr.ru/2013_02_04/Din-culisele-revolutiei-islandeze/
În ultimele luni, în presa şi în internetul românesc apar relatări despre succesele economice înregistrate de Islanda. „Revoluţia islandeză”, „Cine nu are pe cineva ca Hordur Torfason pentru a începe o revoluţie ca în Islanda, să-şi facă rost!”, „Islanda – un popor demn şi o democraţie adevărată” sunt doar câteva titluri de postări şi articole dedicate acestui subiect.
Este simptomatic faptul că mulţi dintre cei care privesc cu admiraţie la succesul Islandei în lupta cu sistemul financiar global şi la reuşitele economice ale acestei ţări consideră că reţeta succesului se rezumă la „o democraţie adevărată” şi la „un preşedinte care ascultă de popor”.
Dorinţa de a vedea în Islanda un succes care se datorează unei democraţii funcţionale şi al controlului real exercitat de societatea civilă asupra clasei politice este de înţeles. Cei care au fost minţiţi în legătură cu „proprietăţile magice” ale democraţiei participative, dar au descoperit că alegerile nu schimbă nimic, iar suveranitatea declarată în Constituţie nu este luată în calcul de guvernele obediente faţă de FMI şi Bruxelles, au nevoie de un mit, de o legendă frumoasă, de un exemplu al unei ţări în care „idealurile europene” s-au materializat cu succes.
Realitatea din spatele „revoluţiei islandeze” este mult mai complexă, decât pare la prima vedere. Statul islandez a refuzat să finanţeze băncile falimentare prin îndatorarea statului, a interzis executarea silită celor care nu mai puteau achita ratele pentru locuinţele în care trăiau, a naţionalizat băncile, a reeşalonat forţat creditele acordate populaţiei şi a încarcerat bancheri şi foşti prim-miniştri care au transformat statul într-o structură de deservire a intereselor bancare.
Mai mult, statul islandez a intrat în conflict cu Olanda şi Marea Britanie care doreau ca Islanda să compenseze clienţii străini ai filialelor băncilor islandeze deschise în Uniunea Europeană. Există naivi care cred că aceste victorii au fost obţinute de Islanda datorită „deciziilor populare consfinţite prin referendum” şi a capacităţilor de negociator ale preşedintelui Ólafur Ragnar Grímsson.
Experienţa recentă arată că atât Uniunea Europeană, cât şi SUA pot ignora cu desăvârşire rezultatele unui vot popular, cel puţin în cazul României. De ce nu şi în cazul Islandei? Islanda a împrumutat 2 miliarde de dolari de la FMI (o sumă uriaşă pentru o ţară cu 319 mii de locuitori), fără ca FMI să-i impună condiţii precum susţinerea băncilor, tăierea sistemelor de ajutor social sau un program masiv de privatizare.
De ce FMI a fost atât de blând cu Islanda şi este atât de dur cu România?
Ce a făcut preşedintele Islandei şi ce nu va face niciodată guvernul României?
Răspunsul este simplu: Islanda a şantajat Occidentul şi şi-a câştigat libertatea economică.
În 2008, în toiul crizei economice, guvernul islandez a demarat negocieri cu Moscova în vederea obţinerii de ajutor economic. După ce Marea Britanie, Olanda, Comisia Europeană şi FMI „au pus cuţitul la gâtul” guvernului islandez, conducerea de la Reykjavik s-a adresat Rusiei.
Picătura care a umplut paharul a fost decizia Londrei de a îngheţa toate activele deţinute de statul islandez în baza unei legi de combatere a terorismului internaţional.
În loc să se umilească la porţile Palatului Westminster sau să plângă la uşa lui Barroso, islandezii au recurs la şantaj direct:
„Din cauza faptului că mulţi dintre „prietenii noştri” nu doreau să ne ajute, am fost nevoiţi să căutăm prieteni noi”, declara atunci premierul Geir Haarde.
Deşi Rusia nu a recunoscut niciodată că negocierile aveau şi caracter politic, presa rusească discuta deschis despre „oportunitatea de a cumpăra ceva în Islanda”, iar unul dintre subiectele care se vehicula intens era ameninţarea guvernului de la Rezkjavik la adresa NATO.
Baza maritimă de la Kefalik se putea transforma peste noapte într-un punct de staţionare şi aprovizionare a submarinelor nucleare ruseşti, ceea ce era un adevărat scenariu de coşmar pentru Washington.
Şantajul islandez era clar şi vizibil pentru toată lumea. Occidentul a ales să renunţe la ideea de a forţa statul islandez să suporte costurile falimentului băncilor private, apoi s-a renunţat la programul de tăierea a ajutoarelor sociale, iar Olanda şi Marea Britanie nu au avut decât să se resemneze în faţa faptului împlinit.
Fondul Monetar Internaţional, organizaţie controlată de SUA, a decis imediat să susţină financiar Islanda, fără a impune condiţii dure.
Mai mulţi analişti occidentali au considerat acţiunile preşedintelui Torfasson drept o trădare a intereselor NATO, dar suportul popular de care se bucură preşedintele arată că populaţia îl consideră un veritabil patriot al Islandei.
La Moscova, mulţi au privit cu admiraţie manevra islandeză, iar pe viitor conducerea islandeză ştie la cine să se adreseze pentru repetarea scenariului în caz de necesitate.
În fond, utilizarea şantajului în relaţiile cu SUA şi Europa este o frumoasă tradiţie islandeză care datează din 1979, când guvernul de la Reykjavik a obţinut o lărgire a propriei zone maritime exclusive în detrimentul Marii Britanii, ameninţând NATO cu scenariul în care baza de la Kefalik ar fi fost cesionată în favoarea URSS.
Islanda a şantajat Occidentul şi a câştigat. Acelaşi tip de acţiune este acum în vogă în Europa de Est, iar unele decizii care irită la maxim capitalele occidentale se iau special pentru a demonstra că „islandezii din Europa de Est” sunt dispuşi să meargă până la capăt.
Recenta vizită a lui Viktor Orban la Moscova şi declaraţiile preşedintelui ceh Miloš Zeman se înscriu în acelaşi trend.
România are posibilitatea de a obţine credite preferenţiale de la FMI, acceptarea creşterii salariilor, pensiilor, programelor sociale, renunţarea la programe de privatizare, ba chiar şi finanţarea întreprinderilor bugetare din banii obţinuţi de la structurile financiare supranaţionale.
Trebuie doar să facă acelaşi lucru pe care l-a făcut Islanda. Din păcate pentru populaţie, în clasa politică din România nu există jucători capabili să-i spună lui DuaneC.Butcher:
„Aveţi de ales. Dacă FMI nu renunţă la toate constrângerile din scrisoarea de intenţie şi nu ne creditează fără condiţii adiţionale, atunci găsim altă sursă de finanţare, iar scutul de la Deveselu încetează să mai existe.”
——————–
nota Roninjaune:
Vecinii nostri rusi ne-au spus in clar ce avem de facut !!!!
Noi ce facem, rumani dumneavoastra???
@tiberiu,
O clarificare – intrebarea era asa – de ce sa faci filozofie ebraica si kabala si religie analizata daca esti doar practicant ortodox/ catolic etc, si nu folosesti asta in viata de zi cu zi (exemplu – sa fie cineva profesor de filozofie/ teologie etc). Cam asta vroiam sa intreb. Incerc sa fiu pragmatic in viata mea curenta, pentru hobby-uri am timp limitat, citesc istorie in general, am vrut sa ma fac arheolog si am ajuns matematiciano- finantist… Asta este viata…
@tiberiu,
Plec de la piesa de teatru a maestrului, si remarc cateva lucruri din acest weekend:
1. Basescu spune poporului ce este bine si ce nu, ce raport MCV si nesperat am primit. Scrie oare undeva ca pozitia romaniei in raportul MCV o da el in conferinte de presa duminica? Ma indoiesc, logic si legal.
2. Lipsa de reactie agregata dpdv oficial al lui Ponta ca premier si USL ca forta de guvernare.
3. Brambureli legale privind clasa zero la gradinita. Sunt 200.000 de copii, Pricopie a prestat la realitatea in acest weekend, nu dat solutii viabile in nici un fel, vorbea exact ca FUneriu. Cita rapoarte din US, alta societate, si zicea ca vinovati de sex in toaleta clasa a noua la targui frumos sunt parintii, ca nu au dat educatie copiilor. Daca aia au 8 clase si alea la seral, eventual unul plecat afara sa asigure bani familiei, ciuciu…
4. Maestrul interviu la digi24, cu vijulie. Madama cred ca se vrea mare ziarizda, a omorat dialogul, maestrul a vorbit aplicat cam 10-15 minute, restul vrajeli. Maestrul vrea dar nu stiu daca si este lasat…
@pacala
Dar de ce e musai sa fii pragmatic? Poti sa fii, daca asa vrei tu, insa accepta ca sunt si oameni cu simtul “gratuitului”, care citesc tot felul de lucruri doar pt imbogatirea spirituala.
#adam mares,
Ai dreptate, fiecare este liber sa citeasca ce vrea. Daca esti ortodox sau catolic insa vii in contradictie cu biserica proprie…
@pacala
Hai ca pana la urma a fost ok emisiunea, in ciuda scortzoasei de moderatoare (care isi face singura deservicii cu atitudinea ei). Si impaca-te cu ideea ca la tv nu se tin conferinte de economie, asta e!
@pacala
Daca ne gandim ca intram in contradictie cu biserica, n-ar mai trebui sa-i citim pe mai mult de jumatate dintre scriitorii lumii.
@adam mares
a) eu sunt pragmatic, imi place sa cred ca daca realizezi o emisiune cu maestrul, te documentezi, vorbesti la obiect, aplicat. Daca dai search pe google cu cuvinte cheie varujan obtii multe surse de informare… Detest superficialitatea jurnalistica de la noi. Si dupa aia se mira ca dau faliment sau nu sunt profitabili…
b) eu ma ghidez la sisteme de valori la care te raportezi. Daca filozofezi si eventual practici horoscop, kabala etc, atunci cum vine ca sarbatoresti pastele, craciunul etc… asta daca esti ortodox/ catolic/ protestant etc… Pentru mine sunt contradictii fundamentale…
@pacala
Unii cauta si traiesc intr-o coincidentia oppositorum.
@Pacala
fiecare cu conceptiile lui.Eu desi am lucrat din greu 20 de ani ca inginer,alti 15 ca profesor am simtit intodeauna necesitatea sufleteasca a unui hobby.In tinerete scriam versuri, am scris si o piesa de teatru,cred excelenta.Am avut ca hobby o perioada fotografia,aveam laborator si imi developam singur fotografiile. Dintotdeauna mi-au placut lecturile,teatrul,filozofia.
In ultimii 10-15 ani sunt interesat de medicina alternativa:medicina chineza,Shiatsu,Reiki,Reflexologie,Macrobiotica etc Am citit f. Multe lucrari in aceste domenii.De asemenea din curiozitate culturala am
Nu vad de ce a fi practicant al unei anumite religii te poate impiedica spiritual sau afectiv sa te informezi despre alte religii sau culture, fireste daca nu esti habotnic.Pentru omul secolului 3 deschiderea multiculturala mi se pare o necesitate stringenta.
Datorita acestei formatii spirutuale ma simt extrem de apropiat de personalitatea atat de complexa a D-lui Vosganian care este un mare politician,un mare economist dar si un mare scriitor.Faptul ca domnia sa a reusit sa performeze la nivel inalt in domenii diferite este ceva extraordinar.Ai citit “Cartea Soaptelor” ? Merita s-o citesti,e o carte cu totul iesita din comun.
@pacala
Daca privesti cultura ca pe o roata, cum o anvizajau cei vechi, nimic nu mai pare contradictoriu.
@Marian Nicolae,
Si Ceausescu a santajat Moscova, ba cu chinejii, ba cu Occidentul.
Acum e mai greu deoarece Occidentul s-a invatat minte si a inceput sa-si planteze agentii de influienta inca din anii ’90.
Dupa cum observi in momentul in care un om politic critica relatiile defectuoase cu Occidentul sunt imediat demonizati. Cam ce se intampla acum cu Crin Antonescu!
Altii sunt facuti rusofili, bolsevici!
Bravo Ponta !
Asa se poarta un PM al unei tari europeene, care nu se incovoaie in fata dictatului unei CE partizan , care dovedeste tendinte antidemocratice de impiedicare a anchetelor de presa impotriva unor magistrati abuzivi si incompetenti care fac politie politica impotriva adversarilor lui base..
http://www.gandul.info/politica/usl-scoate-la-tabla-comisia-europeana-sa-raspunda-pentru-raportul-slab-superficial-si-politizat-10541011
@Tiberiu,
De ce “Bravo Ponta?”.
Niste europarlamentari de toata isprava au avut aceasta initiativa (cam tardiv), iar Crin i-a sustinut. Deci Bravo Crin. Parca vad ca Ponta vine in tara ca un pisic, dupa care merge tot ca un pisic marti la Cotroceni, intru coabitare! Si bravo si europarlamentarilor PSD! Asa, ca echilibru intre principalele forte politice!
@Un liberal optimist
Bravo lui Crin si parlamentarilor, important sa n-o mai faca pe sclavetii lui Barosso.Apropos de sfatul lui base ca sa demisioneze ministrii cu dosare,Crin i-a replicat f. bine ca trebuia sa demisioneze el insusi.Aceeasi motivare trebuiue data si lui Barosso.
L-am vazut la conferinta de presa pe Barosso balbaindu-se incomfortabil la intrebarea privibd liberatea presei.In final ia dat mana aparent calduros lui Ponta cu un sursas larg,evident fortat.
VV
Dar eu astept sa dati viata acestor ziceri. :)))
Corina
Am vazut si eu filmul despre M. THatcher si, chiar daca povestea lasa de dorit, interpretarea lui Meryl Streep e de milioane.
Si am retinut niste “ziceri” din Doamna de Fier la care ar trebui sa va ganditi si dvs, Maestre: “If you want to change your country, rule it!”. Era aceeasi zicere si despre partid, dar dat fiind momentul delicat, mai bine nu zic nimic.
Poerinthele nostru cela ce esti en cheri
Svintzascoese numele teu
Vie emperetzice ta
Facoesa voe ta, cum en tzer ase şi pre poementu
Poene noastre datorii le nostre, cum şi noi ne loesoem datorniczilor nostri
Si nu ne dutze pre noi la ispitire
Tze ne mentueste pre noi de vicleanil.
Amin.
@tiberiu,
Concret, de cand a aparut raportul asta MCV in mod oficial, cu bune si rele, poti sa imi spui daca in afara de declaratii de consum in ziarele din bucuresti s-a intamplat ceva?