.

Această conferinţă de presă are următorul scop: de a vă confirma faptul că filiala judeţeană ALDE va avea propriii săi candidaţi pentru alegerile locale. Am văzut că au apărut in presă unele declaraţii pe care eu ulterior nu le-am confirmat, care ar fi spus că in ALDE Iași s-a luat decizia finală de a merge impreună cu PSD.

Astăzi doresc să vă prezint candidaţii noştri pentru oraşele din judeţ, mai puţin municipiul Iaşi, şi am rugat pe domnul Victor Chirilă care coordonează campania noastră pe judeţ să-mi facă o listă şi cu candidaţii cu şanse pentru funcţia de primari ai comunelor şi pe această listă avem un total de 40 de nume. Avem acoperit tot judeţul, cu excepţia câtorva comune care sunt mai dificile, cu primari de lungă tradiţie, dar sperăm că cel puţin la nivelul consilierilor să acoperim şi acolo.

Acestea fiind spuse, ALDE Iași reconfirmă dorinţa de a merge singură in aceste alegeri. Aş dori să vă anunţ care sunt candidaţii noştri pentru oraşele județului Iași:

La Podul Iloaiei, domnul Victor Todiraşcu. Domnul Victor Todiraşcu, in toate evaluările care s-au făcut este clasat intre primii trei candidați.

La Hârlău, candida teste domnul Ion Stoleru care este hârlăuan,  are de multă vreme responsabilități in administraţia locală şi care cred că in clipa de faţă cunoaşte, ca nimeni altul, oraşul Hârlău. Dânsul a făcut multe lucruri pentru orașul său, dar care până in clipa de faţă nu a avut o poziţie politică. Este un om care are o vârstă a experienţei, este un om de o mare vitalitate, foarte serios şi contăm pe dânsul.

La Târgul Frumos il avem pe Gheorghe Tătaru care a pierdut alegerile din 2012 la o diferenţă de 7 voturi. Domnul Tătaru este un candidat foarte bun, am fost la sediul ALDE şi i-am văzut pe membrii echipei sale pe care o socotesc remarcabilă . Târgul Frumos este unul dintre locurile care va fi pentru noi prioritar în aceste alegeri locale.

La Paşcani avem in clipa de faţă doi candidaţi şi încă nu am hotarât asupra unuia dintre dânşii. Sunt doi candidaţi cu profiluri diferite şi de aceea va trebui să facem nişte evaluări suplimentare.  Unul dintre ei este domnul Leonard Ursu, liderul fostului Partid Conservator,  Dânsul are meritul de a fi păstrat vie această filială, este un om energic  şi foarte motivat să devină primar in Paşcani, a mai candidat de câteva ori dar lipsa de notorietate nu i-a oferit rezultate favorabile.

Al doilea este domnul Niţă Dermide,  care a candidat pentru Senat, in condiţii foarte dificile in 2012, din partea PD-L. Este un om experimentat, care a mai trecut prin bătălii electorale, a candidat la primărie fără să reuşească să câștige dar obținând un scor bun. A fost o vreme director adjunct al Inspectoriatului Teritorial de Muncă Iași.Pe plan local a reuşit să salveze de falimen firma Scudas, căreia nimeni nu ii mai dădea nicio şansă.

In legătură cu celelalte localități, avem din totalul de 99 acoperite 90 urmând ca in perioada imediat următoare să le acoperim si pe celelalte nouă.  Înainte ca domnul Chirilă să se lanseze in bătălia pentru primăria comunei Bârnova va trebui să ne prezinte lista integrală cu candidaţii pentru consiliile locale şi aproape integrală cu primarii din judeţ.

Aş mai fi avut o temă pe care doresc să o abordez şi care are o anumită  rezonanţă şi pe plan local. Mă refer la chestiunea cu fabrica de lactate Brădet, din județul Argeș. Am fost ieri la Piteşti. Anecdotic vorbind, am mâncat smântână de la Brădet in faţa jurnaliştilor, dar am făcut-o doar ca să dau şi o dimensiune descriptivă la ceea ce voiam să spun. Am înteles că Ministerul Agriculturii a precizat că este foarte legal că s-a procedat aşa, că e foarte legal că s-a făcut un anunţ public. Sigur că atunci când ai o concluzie definitivă şi mie mi se pare foarte corect să faci un anunţ public, insă atunci cand prelevezi monstre neprotejate care nu sunt din incinta fabricii eu cred că trebuie să faci şi nişte cercetări suplimentare inainte de a da verdictul.

Spun asta pentru că in cei 26 de ani a existat in permanenţă o indiferenţă, dacă nu chiar un dispreţ faţă de industria românească. Eu pot să spun lucrurile astea pentru că in toate perioadele mandatelor  mele am protejat industria romțnească şi nu există, cred, nicio fabrică sau uzină importantă care să işi fi incetat activitatea in timpul mandatului meu. Nu am avizat falimentul nici unei fabrici, ba chiar am ajutat la salvarea câtorva. Nu aş fi spus lucrurile astea dacă in chestiunea de la Brădet, nu aş fi văzut cum producătorul nu işi mai vede firma salvată, produsele finite nu I le mai cumpără nimeni, fermele de lapte işi varsă laptele pe câmp, şansele de promovare pe pieţele internaţionale s-au spulberat. Nimeni nu se gândeşte la cei 65 de angajaţi şi la ceilalţi din fermele furnizoare, care işi pierd locurile de muncă şi la faptul că o industrie tradiţională in Argeş nu va mai avea niciun reprezentant.

Mă gândesc la situaţia industriei din municipiul Iaşi. Dacă o să facem o comparaţie cu Iasiul pe care l-am găsit eu in 1996, in 2016, vedem cum practic toate marile unităţi economice ieşene au fost distruse sau lucrează la capacităţi aproape ridicole.  Numesc Nicolina, numesc Fortus, numesc Terom şi altele. Nu mai vorbesc de toată zona industrială care mergea de la Iaşi până la Paşcani. Această realitate este punctual de plecare în conturarea profilului candidatului pentru Primăria Municipiul Iaşi. O campanie locală trebuie să spargă barierele provincialismului nostru. Iaşiul pare mai degrabă un loc izolat, in care ne plângem de milă, ne lingem rănile şi ne victimizăm in permanenţă. Noi am avut aici primari care au închis oraşul, în loc să-l deschidă. Singura investiţie majoră aici, în ultimele decenii, a fost cea pe care am negociat-o in 2007-2008, mă refer la Delphi. Probabil nu vă mai amintiţi dar la intrebarea obsedantă “ce ati facut pentru Iasi domnule senator” putem include şi subiectul Delphi. Dar cum s-a rezolvat cu Delphi? Am aflat de intenţia lor şi am inceput să negociez cu ei un ajutor de stat in valoare de 25 de milioane de euro, cu anumite condiţii – ca dânşii să angajeze peste 1000 de oameni intr-o industrie de productivitate înaltă.  Acesta este tipul de candidat pe care il vad eu, un candidat implicat în promovarea inițiativei private. Un candidat care să aibă o viziune curajoasă în ce privește Fortus, așa cum am incercat eu in 2013 cand eram ministrul economiei dar nu am reusit sa împac administratia locala, presedintele CJ voia una si primarul Iașilor voia alta si nu am reusit sa ii impac, sa facem un parc tehnologic. Ca sa eliminam si orice speculatie conform careia vrem sa distrugem Fortus ca sa dam de lucru rechinilor imobiliari, ar trebui creat acolo un parc tehnologic care sa atragă industrie de înaltă tehnologie. Prin asta  Iasiul ar reintra pe harta mare a industriei romanesti. Pentru toate astea e nevoie de un primar cu deschidere, un primar care sa vorbeasca limbi straine, un primar care sa cunoasca camerele de comerț străine din Romania, un primar care sa fi avut un background industrial si care stie legaturile acestea, lucru pe care nu il vad la candidatii actuali.

În ce privește Programul de dezvoltare a Moldovei, o sa trimitem, sub semnătura mai multor senatori primului-ministru o solicitare pentru o audienta al cărei subiect să fie situatia finantărilor pentru Moldova. Ati vazut ca la 24 ianuarie președintele și primul ministru s-au făcut că nu aud solicitările noastre.  O sa trimitem saptamana viitoare miercuri o astfel de scrisoare pentru a forta guvernul sa ne arate  situatia finantărilor pentru ca pe baza informatiilor primite sa pornim si programul pentru Iasi, pentru Moldova în general. In opinia mea, dezbaterile pe municipiu, dar mai ales dezbaterile parlamentare, trebuie sa se concentreze pe dezvoltarea Moldovei.  Stiu ca nu e o tema care sa intereseze, e ciudat dar noi parca nu vrem sa ne vindecam in Moldova, noi ne complacem in situatia asta de victimizare. Cand vine ceva sa ne propuna ceva, ne facem ca nu auzim. Iasiul nu trebuie sa se laude numai cu clasicii culturii noastre, trebuie sa se laude si cu firmele, si cu tehnologiile inalte. Mandria locala nu trebuie sa fie doar culturala. Rana  pe care am suferit-o în competiția pentru capitala culturala europeană este o rana care se va inchide greu.

Întrebare:  In opinia dumneavostra, care ar fi solutia pentru problema Fortus?

Am fost de mai multe ori implicat in chestiunea Fortus. Prima data am fost implicat in perioada 1996-2000 cand eram presedintele comisiei de buget finante si banci a Senatului. In pozitia pe care o aveam am oprit falimentul Fortus. Dialogul pe care l-am avut atunci cu ANAF a fost  in sensul oferirii unei noi sanse Fortus. Acelasi lucru l-am facut si cand am devenit ministrul finantelor si lucrurile incepuseră chiar sa mearga, anumite sectii păreau viabile. Am regasit in 2013, ca ministru al economiei, Fortus intr-o situatie dramatica. In opinia mea Fortus, in clipa de fata, ar putea sa fie resursa pentru un parc tehnologic. O zona protejata in sensul asigurarii unei infrastructuri care sa atraga firme de tehnologii inalte. Există mai multe modele în lume pe acest subiect. În 2013 inainte de a face propunerea mea Consiuliului Județean și Primăriei, am vizitat un parc tehnologic  de la Haifa, din Israel, unul dintre cele mai remarcabile de acest fel din lume.Acolo sunt cele mai toate marile firme de tehnologie înaltă lume reprezentate. Iasiul prezinta un avantaj  fata de oricare alt oras din Romania, deoarece are o resursa umana extraordinara, mai ales cea furnizata de cele doua universitati: Alexandru Ioan Cuza și Gheorghe Asachi. Așadar cred că ar trebui ca împreună cu Primăria, care este unul dintre creditori și Consiliul Județean, care este cel care se ocupă de parc, numai că Primăria nu ar vrea să transfere responsabilitatea Consiliului Județean și atunci disputa dintre Primărie și Consiliul Județean au făcut ca proiectul pe care l-am avansat să nu poată să se concretizeze. Cred ca Fortus ramane o resursa pentru Iasi dar in aceasta formula, si anume de parc tehnologic. Discuția despre parcul tehnologic ar trebui să fie una dintre marile discuții ale campaniei pentru  Primăria municipiului Iași. Degeaba o sa avem aeroport  daca acest aeroport nu are o deschidere si spre o zona industrial. Turismul de afaceri este componenta cea mai consistentă a traficului aerian.

Care ar fi profilul candidatului pe Iasi?

In opinia mea, profilul candidatului trebuie sa fie al unuia care reuseste sa rupa cercul provincialismului in care ne complacem aici de multa vreme. Ne-am obisnuit cu aceasta cronicizare a victimizarii. Ne-am obisnuit în permanență sa ne multumim sa ne lingem ranile fara se ne intrebam cum le-am putea vindeca. Adesea chiar am promovat partide provinciale care nu faceau prin denumirea și profilul lor decat sa convinga o data in plus ca noi moldovenii nu dorim sa iesim din cercul nostru strâmt și că dorim să ne lăudăm în permanență doar cu marii noștri oameni de cultură de la începutul secolului trecut. E nevoie de un candidat care în primul rând să fie ieșean, să fie un om care când merge pe stradă se întâlnește cu foștii colegi de școală sau de liceu, un candidat  ai cărui foști profesori dacă sunt întrebați să spună despre el cuvinte frumoase și care să fi făcut ceva aici, în Iași: să fi organizat o afacere, să fi învățat la școală niște copii, care să reprezinte la olimpiade naționale și internaționale Iașiul, c să fi construit case, să fi făcut ceva astfel încât biografia lui să-l recomande. În plus să fie un om de anvergură,  să cunoască pe reprezentanții Camerelor de Comerț străine, pe care să-i invite la Iași, să aibă relații la vârf în partidele politice și cercurile politice de la București. Deci Iașul ar trebui să fie nu doar o capitală spirituală, Iașul n-ar trebui să fie un mare oraș  numai prin pelerinajul de 14 octombrie la Sfânta Parascheva.

Și are ALDE un astfel de candidat?

Am venit aici la sfârșitul lui decembrie  și am discutat cu zeci de personalități ale Iașiului. Prima concluzie este că oamenii de calitate au mari rezerve să intre în politică. Politica pentru ei este mai degrabă o amenințare, decât o șansă. Ei nu văd politica drept o oportunitate și mai degrabă o văd ca un pericol și e foartă rău. Ce era politica în anii 90, un act de cultură, a ajuns să fie acum o indeletnicire privită cu reprobare sau, în cel mai bun caz,  cu rezervă. Printre ei  însă am găsit totuși dorința de a face echipă și meritul principal al unui candidat la Primărie ar fi acela că ar putea să atragă o astfel de echipă formată din oameni de cultură, din oameni din mediul academic, din avocați, din oameni de afaceri. Dacă am avea această șansă să gasim un candidat care să adune în jurul lui o astfel de echipă, eu cred că echipa ar fi mai valoroasă decât candidatul, pentru că orice om, cum spune Biblia, este supus greșelii dar o echipă greșește mai greu, ba chiar poate să atenueze  greșelile candidatului. De aceea eu la ALDE în primul rând caut echipa și apoi candidatul. Cred că ar trebui ca în circa două săptămâni să vă dau și rezultatul acestor căutări.

Despre scrisoare care va fi trimisă miercuri primului-ministru

Am avut până acum două tentative care au rămas fără rezultat: prima a fost cea din 24 ianuarie. Rămân și acum la impresia că ziua de 24 ianuarie în loc să fie o întâlnire festivă a fost o întâlnire ofensatoare pentru moldoveni, pentru că s-a discutat despre orice altceva decât despre ziua Unirii. Faptul că doi ardeleni au venit la Iași și au refuzat ca un moldovean să le ureze “bine ați venit” mi s-a părut un lucru nelalocul lui. Nu cred că de 1 decembrie ardelenii ar accepta ca doi moldoveni să meargă să vorbească despre unirea cu Ardealul fără ca un ardelean să spună bine ați venit” oaspeților. Nouă ni s-a negat rolul de gazdă, a fost ignorată generozitatea Iașului din 1859 și a fost disprețuită solicitarea noastră ca să ni se prezinte listele finanțărilor pentru Moldova. Acum însă vom reveni cu o scrisoare care o să o semnăm mai mulți senatori. Este o discuție pe care am avut-o la nivelul liderilor de partid, la nivelul Senatului și eu îmi manifest speranța că de aici din Iași vom fi vreo câțiva care vom solicita o audiență primului-ministru pentru ca el să ne arate situația finanțărilor pe Moldova și apoi să adăugăm ceea ce noi considerăm că trebuie făcut pentru dezvoltarea Moldovei. Eu sunt convins că vom avea solidaritate pentru această inițiativă. În clipa în care această inițiativă ar fi arogată de o persoană sau de un partid ea nu mai poate avea nici un fel de rezultat. Un astfel de program e prea amplu ca să fie inițiat și dus mai departe de către o singură persoană și prea lung în timp ca să fie arogat de un partid. E un program care nu se rezolvă într-un singur mandat. Aici e vorba nu doar de spiritual antrepenorial, care trebuie resuscitat, e vorba de dimensiuni diferite , de infrastructură, de viticulturea, de marea industrie, de orașele care mor și care sunt multe în Moldova: de la Tecuci și Adjud și până la Darabani, Sighet și Fălticeni. Sunt orașe care pur și simplu mor, victim ale fostelor zone monoindustriale. De aceea programul pentru dezvoltarea Moldovei trebuie să fie o miză națională să ieșim din această capcană și melancolie amăgitoare că e destul ca aici au fost Sadoveanu, Enescu, Eminescu și Ciprian Porumbescu. Faptul că chipul unora dintre ei se găsește pe bancnote nu ne ajută, din păcate, în sărăcia noastră.

 

This entry was posted on sâmbătă, martie 5th, 2016 at 1:07 am and is filed under Economie. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Both comments and pings are currently closed.