Dezbaterea ideologica este extrem de precara in Romania si marcata de impostura in care s-au aflat, cel mai adesea, partidele politice de la noi.
Iata un exemplu elocvent si aiuritor al acestei abordari simpliste: PNL, se spune, a avut devieri de stanga, deoarece a crescut pensiile. PD e un partid de dreapta pentru ca a asumat scaderea salariilor bugetarilor si a pensiilor! In primul rand ca PNL, daca nu ar fi fost de dreapta, nu ar fi gasit resursele majorarii pensiilor. In al doilea rand, masurile asa-zis de dreapta ale Guvernului Boc nu sunt luate din motive ideologice ci din frica, din lasitate sau, la fel spus dar cu alte cuvinte, din curajul disperarii. Guvernul Boc nu reduce salariile din motive reformatoare, caci daca ar fi fost asa ar fi facut-o de anul trecut, ci din spaima viscerala ca nu le va mai putea plati, din lipsa de bani.
Fenomenul ideologic din Romania de azi are anumite particularitati. Disputa se duce, in Romania, intre expresia democratica a dreptei si o expresie nedemocratica, populista si cu accente totalitare a stangii. Social-democratia ar fi trebuit sa apara pe fundalul maturizarii capitalismului, ceea ce nu este cazul, inca, in Romania. Observati ca atunci cand au ajuns la putere partidele de stanga, fie ca era vorba de PSD-ul lui Iliescu si al lui Nastase, fie ca e vorba de PD-ul lui Basescu, accentele lor totalitare au fost mai mult decat evidente.
Romania trece astazi printr-ul risc major, cauzat in mare parte de impostura doctrinara a patidului de guvernamant, dar si de ascensiunea celuilalt partid al stangii populiste, PSD.
Aderarea la Partidul Popular European a Partidului Democrat, dupa ce, in anul 2003, fusese, practic, dat afara din Internationala Socialista, a dus la aparitia, pe culoarul dreptei politice, a unui Golem, a unei creatii monstruoase care avea drept scop sa copleseasca tot ceea ce mai ramasese necontaminat in spectrul politic cu umbra vorace a Frontului Salvarii Nationale. P.D. a incercat din rasputeri sa distruga PNL, existenta caruia amintea cu obstinatie ca in afara de nostalgiile si mentalitatile comuniste, transferate in F.S.N. mai exista si altceva in Romania.
Guvernarea pedista este un sir de erori, de bajbaieli, de provocari si retractari, de gandire cu voce tare pe intuneric, de imbatosari ori tupilari, de excese nedemocratice si induiosari populiste. Mediul de afaceri a simtit dureros efectele politicii “ de dreapta” a Guvernului Boc. Dreapta, in mod traditional, se preocupa de sustinerea initiativelor ce duc la acumulare. Niciodata, in perioada de tranzitie, preocuparea indaratnica a guvernarii de a saraci pe ceilalti pentru ca ei sa-i fie bine nu a fost mai evidenta.
Cea mai flagranta dovada a imposturii ideologice a PD este legata de tema morala. Dreapta asaza morala ca temei al faptelor sale. Mai mult chiar decat a fi i-morala, stanga de la noi este, adesea, a-morala, anume manifesta indiferenta, daca nu chiar dispret, pentru valorile morale. Egalitarismul transforma morala in frustrare si inlocuieste sentimental onoarei cu instinctual de conservare.
Autenticitatea ideologica nu se dovedeste cu Comitete de brand, nastrusnica inventie pentru a taia, la propriu si cu sutele de mii de euro, frunze la caini. Ideea ca alternativa la guvernarea “de dreapta” PD vine de la stanga pesedista este o amagire cel putin la fel de mare ca a treisprezecea pensie sau cresterea, a doua zi dupa preluarea puterii, cu 50% la salariilor bugetarilor. A crede ca, oriunde priveste, la stanga ori la dreapta, dai tot de F.S.N., ca , dupa ce ne-am luptat in deceniul trecut cu fii politici ai comunismului, acum trebuie sa ne luptam cu nepoteii sai, ar fi o concluzie amara si, in orice caz, nedemna si tragica, daca ascultam glasul sangelui varsat in decembrie 1989.
@ Varujan Vosganian
Aş începe cu o întrebare mai gravă.
Prima ştire de astăzi este că două elicoptere israeliene au avut probleme şi au aterizat de urgenţă în Argeş. Din fericire, fără victime.
Mai devreme cu o zi sau două ni s-a spus că exerciţiul s-a terminat şi piloţii au plecat acasă… În acest caz, ce mai caută elicopterele aici.
CSAT nu s-a obosit să dea o explicaţie nici măcar la primul accident, deşi, ca cetăţean, aş fi vrut să ştiu exact de ce se antrenează elicopterele israelite la mine în ţară. Ni s-a tot spus că ar fi ceva normal, că s-a mai întâmplat, nimic deosebit. Dar dacă elicopterele acestea continuă să aibă probleme pe cerul patriei după ce exerciţiul s-a încheiat, ce mai caută ele pe cerul patriei?
Nu puteţi interpela CSAT pentru un răspuns clar pe această temă, un răspuns care să spună dacă se pregăteşte sau nu un atac? Este incredibil… Încep să cred că OTV-ul are dreptate şi pregătim totuşi un atac împotriva IRAN-ului şi atunci ar trebui să ne aşteptăm la rachete ca răspuns.
PS.
Aşa da… 
Dacă se repatriau în Iran, totul este clar.
Un reporter cu microfon tremurând spune, în timp ce scriu aceste rânduri, că elicopterele se aflau în zbor de repatriere spre Iran…
@ Varujan Vosganian
Aruncaţi o mănuşă pe care o recepţionez direct în figură…
Iata un exemplu elocvent si aiuritor al acestei abordari simpliste: PNL, se spune, a avut devieri de stanga, deoarece a crescut pensiile.
O recepţionez din plin pentru că eu am fost primul care a spus că PNL are o politică de stânga în problema pensiilor.
Am să explic imediat, deşi cred că am mai spus lucrurile acestea pe acest blog.
1. Creşterea pensiilor.
Legea pensiilor spune că valoarea punctului de pensie nu poate fi mai mică de 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul în curs.
Creşterea pensiilor ar însemna un procent mai mare de acest 45%.
Din câte cunosc eu, poate mă înşel, de la promulgarea legii nr. 19 din 17 martie 2000, niciodată valoarea punctului de pensie nu a atins măcar valoarea minimă, cea de 45%, permanent fiind mai mică, 41% în cazurile fericite pentru pensionari. În concluzie, nu putem vorbi despre o creştere a pensiilor, ci de o scăderea a furturilor din pensii.
2. Să depăşim acest moment şi să vorbim despre o creştere a pensiilor în valoare nominală şi nu ca procent din salariu mediu brut pe economie.
O astfel de creştere, care conduce la un alt echilibru social, este non-liberală, aceasta este afirmaţia mea, tocmai pentru că ea conduce la un nou echilibru social în favoarea pensionarilor. Calea liberală de mărire a pensiilor în valoare nominală nu poate fi mărirea procentului acela (chiar şi în condiţiile în care el este mai mic decât minimum legal). Calea logică a dreptei ar fi creşterea accelerată (supraîncălzită) a economiei care produce un profit mărit, un PIB mărit şi creştere economică nesustenabilă (balon de săpun). Urmează profitul reinvestit. Urmează creşterea capitalului, creştere economică sustenabilă… creşterea salarială, creşterea salariul mediu brut pe economie şi, abia la finalul acestui şir, creşterea pensiilor. În acest caz, deşi pensiile cresc în valoare nominală şi prin politică liberală, creşterea nu se face prin aprecierea veniturilor din pensie faţă de ceilalţi “competitori sociali”, ci prin creşterea generală a veniturilor. Pensionarii vor avea condiţii mai bune de trai nu în comparaţie cu ceilalţi ci o dată cu ceilalţi.
Domnule Vosganian,
Domnia voastră spuneţi…
In primul rand ca PNL, daca nu ar fi fost de dreapta, nu ar fi gasit resursele majorarii pensiilor.
Resursele pentru creştere în valoare nominală a pensiilor nu pot fi găsite decât în creşterea contribuţiilor pentru Fondul de Pensii, adică nu se pot regăsi decât în creşterea salariului mediu brut pe economie care conduce, la rândul lui, la creşterea încasărilor pentru contribuţii (în cazul în care şomajul nu creşte şi el). Cum Fondul de Pensii este independent de Bugetul de Stat, chiar dacă Bugetul de Stat este obligat să acopere deficitul (dar îşi primeşte înapoi banii în anii cu excedent), nimeni nu are voie să crească pensiile fără să aibă acoperire în Fondul de Pensii, indiferent cât de bine ar merge Bugetului de Stat.
Iată de ce spun eu că politica PNL în privinţa pensiilor este de stânga.
PS.
Ceea ce mă distruge nervos pe mine este că nimeni nu sesizează, sau nu vrea să sesizeze, că onor Guvernul României vrea să introducă în plata fondului naţional de pensii pensionari care nu au plătit contribuţii. Replica că vor plăti cei care vor veni contribuţii, mă năuceşte. Normal ar fi ca armata să aibă propriul fond de pensii, aşa cum se întâmplă peste tot în lume, la fel şi magistraţii şi toţi ceilalţi cu pensii speciale. Pensiile pot fi gestionate unitar, dar din fonduri diferite… Numai aşa nu ar fi nici o problemă.
@Bibliotecaru
1. Fondul poate sa creasca si din cresterea numarului de salariati. Intre 2005 si 2008 nr de salariati a crescut cu 10%, de la 4,45 milioane la 4,95 milioane.
2. On octombrie 2008 punctul de pensie a ajuns la 45%. Apoi s-a prabusit.
@VV
Da, buna analiza. Lupta care se da intre cele doua aripi ale FSN este intre statul “dadaca” si statul “tatuc”. In sensul ca dadaca te hraneste, te ingrijeste, te ostoieste (PSD), iar tatucul iti mai arde si una intre ochi daca nu faci ce spune el (Base/PD).
In acest peisaj, PNL trebuie sa vina intervina cu accentuarea responsabilitatii individuale si colective. Si dadaca si tatucul ne vor iresponsabili pentru a ne putea manipula. PNL-ul trebuie sa ne trezeasca sentimentul responsabilitatii, al datoriei, al onoarei, al muncii.
@lorduljohn
Exact asta e sensul programului Noua economie pe care o sa-l lansam in 27 august. Responsabilitatea individuala, parte a binelui public.
@ Varujan Vosganian
Fondul poate să crească în zona veniturilor prin numărul de salariaţi (de fapt numărul de contributori), dreptul pensionarilor însă de a primi pensie nu poate creşte decât prin creşterea salariului mediu brut pe economie, acelaşi indicator economic folosit la transformarea contribuţiei în puncte de pensie. Creşterea numărului de salariaţi nu este motiv de creştere valorică a pensiilor după cum nici scăderea numărului de salariaţi nu este motiv de scădere a pensiilor. Creşterea sau scăderea numărului de contribuitori, adică şi a veniturilor Fondului de Pensii conduce la caracterul sustenabil mai bun sau mai precar.
Din câte îmi amintesc eu, nu se vorbeşte despre creşterea pensiilor în caz de excedent, ci despre provizioane, investiţii de capital şi plata datoriilor.
@Bibliotecaru
Nu trebuie sa te contrazici cu tot dinadinsul. Daca nu ar fi crescut numarul de salariati n-am fi putut mari punctul de pensie de la 31% in 2004 la 45% in 2008. Din cauza reducerii, in ultima vreme, scade si punctul de pensie si pensia reala.
Cateva comentarii.
Mai intai referitor la asa zisa politica de stanga a PNL in domeniul pensiilor. Aceasta acuzatie mi-a adus aminte de un banc care circula pe vremea lui Ceausescu legat de reintegrarea in productie a pensionarilor: pe cei care au Parkinson si dau din cap in plan vertical ii punem la sedintele de partid sa aprobe tot timpul, pe cei care si-l misca in plan orizontal ii punem la magazinele alimentare, etc. O politica publica ideala de dreapta se defineste simplu prin actiunile guvernului menite sa faciliteze activitatea indivizilor, sa-i ajute sa prospere prin propriile eforturi. Este evident ca aceasta abordare nu poate fi aplicata in cazul majoritatii pensionarilor. Sigur, exista si exceptii, in cazul celor care s-au pensionat anticipat, de exemplu, dar putem vedea in fiecare zi pe strada gradul de degradare fizica la care au ajuns majoritatea batranilor nostri. In acelasi sens, este cinic, desi poate este inevitabil, sa afirmam ca pensiile nu pot creste decat in acelasi ritm cu celelalte venituri. Cei activi au intr-adevar posibilitatea de a-si spori veniturile, pe cand pensionarii, marea lor majoritate nu pot face asta. Conform abordarii actualului partid de guvernamant pensionarii sunt condamnati la un sfarsit chinuit si trist al vietii lor. Din aceasta perspectiva actiunea PNL a fost una legitima. Si vedem si acum ca deficitul fondului de pensii nu este foarte mare. O politica mai inteleapta a guvernului ar putea reduce acest deficit la sume nesemnificative. Un alt lucru pe care nu il face guvernul este sa opreasca aceasta tendinta de crestere a numarului de pensionari. Pensionarile anticipate au crescut alarmant in 2009 si 2010. Acest fenomen trebuie combatut.
Referitor la problema stangii si dreptei in Romania, cred ca in cazul ambelor se aplica celebra formula a lui Caragiale: sunt sublime, dar lipsesc (aproape cu desavarsire). Din cauze istorico-sociale (absenta unei clase de mijloc relevante), dar si datorita nenumaratelor agresiuni si tentative de distrugere la care a fost supus PNL, adevaratul partid de dreapta din Romania, nu a putut sa aiba coerenta si consistenta necesara pentru a ocupa ferm zona de drepta.
In ce priveste PDL-ul, Basescu a decis intr-o dimineata ca pisica este catel si trebuie sa latre. Chiar daca vrea mata sa latre, tot un mieunat si inca jalnic este tot ce reuseste. In timp Basescu a mai adaugat la acest partid diverse piese luate de pe piata de rebuturi si vechituri a politicii romanesti, astfel ca acum arata precum un Trabant modificat de catre un gospodar cu initiativa ca sa para Mercedes.
In ce priveste PSD, nu pare sa inteleaga ce inseamna social-democratia moderna. Vazand discursurile lui Ponta, ma gandesc cu groaza ca in eventualitatea unei guvernari a acestui partid o sa ne trezim cu solutii gen venitul minim garantat, care a dat o lovitura puternica pietii muncii de la noi.
@alexis
In ultima vreme PNL a trecut printr-un proces important de clarificare ideologica. Si acest blog e o dovada.
Mai am o observatie legata de morala. Hayek spunea ca statul hitlerist a fost unul moral, intelegand prin asta ca a impus o anumita morala. Altfel spus, morala este un ansamblu de norme, formale si informale, pe care o comunitate si-o defineste in timp. Ce este important de mentionat este ca noi ca popor si ca tara ne-am asumat, prin tot proiectul integrarii noastre euro-atlantice, ca vom actiona pentru impunerea normelor morale ale civilizatiei nord-atlantice. Or, aproape tot ce facem este in sens invers. Cred ca am mai spus pe acest blog: e ca in bancul acela, tot din vremea lui Ceausescu (e trist ca aceste bancuri redevin relevante), semnalizam la dreapta si o luam la stanga. In Romania sunt puse la zid, de catre putere si acolitii sai chiar valorile fundamentale ale democratiilor liberale: dreptul la proprietate, parlamentarismul, libertatea de exprimare, prezumtia de nevinovatie.
@alexis
Moral in sensul ca avea un cod propriu. Dar in sensul legaturii dintre morala si libertate, obligatorie, statul hitlerist nu avea morala.
@VV
Problema ideologica a PNL de a alege intre stinga populista(PSD) si o dreapta totalitarista populista (PDL) este o problema falsa,problema actuala a acestei perioade fiind in opinia mea daca in Romania se va mentine totalitarismul basescian inapoiat si corupt pentru o perioada imprevizibila de timp sau daca se va constitui o alianta democratica pe termen lung care sa reia drumul democratic al progresului tarii. Alternativa este deci nu intre stinga sau dreapta ci intre totalitarism si democratie.
Nu intimplataor Guvernul PNL Tariceanu cu sustinerea parlametara PSD s-a constituit intr-o perioada extrem de fructoasa pentru Romania si cetatenii ei. Stanga si dreapta democratica au stiut sa-si dea mana in pofida deosebirilor ideologice si asa trebuie sa faca si in viitor. NU exista alta solutie !
Faceti bine ca il criticati pe d-l Ponta pentru pozitia lui care nu are in vedere interesul general pentru schimbarea imediata a guvernului de “marionete stricate” Boc.Faceti orice pentru a determina PSD-ul sa-si schimbe pozitia actuala,incercati sa-i lamuriti pe ceilalti membri ai conducerii PSD ca politrica lor actuala pericliteaza sansele de viitor ale tarii.Sint convins ca veti gasi aliati in tabara PSD pentru larga alianta democratica PNL+PSD+UDMR+Minoritati pentru reluarea “proiectului Johanis”.Nu voi accepta niciodata o atitudine de resemnare defetista : “Ponta e prea incapatanat “.
Luati initiativa ,redemarati “proiectul Johanis” prin tratative separate cu UDMR si Minoritatile lasati PSD deoparte, pana la urma nu vor avea incotro si se vor ralia.
@Tiberiu
Nu exista dreapta populista totalitarista. Poate exista extrema dreapta dar dreapta totalitara si populista nu cred si , oricum, nu e in vederile noastre. Nu ne cere sa facem invatamant politico-ideologic cu liderii PSD!
@ Varujan Vosganian
Deci dumneavaostră îmi spuneţi că valoarea de despăgubire a asigurării depinde nu numai de factorul de risc (dobândit statistic) şi calitatea administrării fondurilor, ci şi de numărul de asiguraţi?
Cu alte cuvinte afirmaţi că numărul de asiguraţi la Fondul Naţional de Pensii influenţată relaţia dintre cotizaţia plătită şi valoarea pensiei primite?
Dacă ajungeţi la vorba domului Boc, eu unul mă îngrijorez.
@Bibliotecaru
Ce tot spui, ce legatura are vvaloarea de despagubire a asigurarii cu modul in care se platesc astazi pensiile. C cat sunt mai mult salariati, cu atat veniturile sunt mai mari. Cu cat ele sunt mai mari, fpensiile pot fi mai mari, caci ele se platesc din veniturile obtinute, prin contributii, in acelasi an. Ce spui tu e cu totul altceva, e vorba de pensiile realizate prin acumulare, asta vrem noi sa facem prin programul Noua economie. Adica unde nu mai stabileste statul punctul de pensie ce se platesc functie de cati bani ai cotizat. Nu te mai contrazice cu mine, doar am fost ministru de finante.
@ Varujan Vosganian
Eu vorbesc despre asigurări. Acumularea este cu totul altceva.
Asigurarea porneşte de la probabilitatea ca un eveniment să se producă. Această probabilitate constituie în traducere o funcţie care traduce valoarea contribuţiei la Fondul de Pensie (exprimată în salarii medii brute la valoarea contribuţiei) în valoarea Pensiei (exprimată tot în salarii medii brute).
Valoarea pensiei este deci stabilită, prin intermediul funcţiei statistice, numai şi numai funcţie de contribuţie. Asta înseamnă acele rânduri din lege care spune că…
Art. 2. – Sistemul public se organizează şi funcţionează având ca principii de bază:
e) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;
f) principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public, conform legii;
g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public, conform legii.
@Bibliotecaru
Ce legatura au pensiile de stat cu sistemul de asigurari? Cata vreme , prin lege, guvernul iti da cat vrea el, cata vreme nu ai nici un contract cu statul si o polita de asigurare, ce tot spui de asigurari?
@VV
Desi modul in care am definit PDL poate fi discutabil totusi aduc in sprijinul lui cateva argumente:
1) Alianta DA=PNL+PD
2) Actuala politica de curbe de sacrificiu pe spinarea bugetarilor si a paturilor slabe ale populatiei
3) Conduita dictatoriala al lui TB fata de PDL dar si fata de institutiile democratice si fata de cutuma politica a democratiilor dezvoltate
Un lucru este cert TB nu-si pierde timpul nici in vacanta parlamentara si prin modificarile la Constitutie pe care le preconizeaza va incerca probabil sa dea o baza juridica mai verosimila actiunilor sale abuzive.
@Tiberiu
Basescu a uitat deja de parlamentul unicameral. Cat despre modificarile la noua Constitutie, mai discutam dupa urmatoarele alegeri.
Domnule Vosganian,treaba cu ideologiile in Romania este mult mai simpla! TOTUL SE REZUMA LA BANI!!! Asta este singura ideologie a omului politic roman,da la Cuza pina azi !
@Sfarma – Piatra
N-ai vrea sa ma onorezi si pe mine cu niste parale, sa fiu si eu precum de la Cuza pana azi?
Da domnule ministru,deputatii PNL si PSD care au creat smecheria numita UNPR,si-au parasit partidele brusc din cauza doctrinei ? De ce nu initiati o lege care sa spuna simplu : PARLAMENTARUL CARE ISI PARASESTE PARTIDUL PENTRU ALT PARTID SA ISI PIARDA MANDATUL IMEDIAT !!!
@Sfarma – Piatra
Daca ma intrebi pe mine, asa as face. Stiu ca e ceva legat deConstitutie, ca adica mandatul nu e imperativ, nu poate sa-ti spuna altcineva ce sa faci. Adica , spui, sa fie ca la consilieri: daca partidul iti retrage sprijinul, esti demis. Daca pleci, esti iarasi demis. Asta ar fi prea rigid, totusi. Pana la urma, ramane tot o chestiune de onoare.
@ Varujan Vosganian
Cu sistemul de asigurări de sănătate aveţi un contract? Câtă vreme Statul îţi oferă ce doreşte el, pentru că el poate spune oricând că introduce coplata, de exemplu, fără să întrebe asiguratul dacă este de acord… înseamnă că asigurările de sănătate nu sunt asigurări? Dar pentru asigurările de şomaj semnaţi un contract? Nu pune “statul” cât doreşte el drept ajutor de şomaj, întreabă ceva pe asigurat? Dar asigurările de handicap?
Domnule Varujan,
Nu vreau să spun mai multe, dar vă recomand o discuţie pe îndelete, tête à tête, cu colega dumneavoastră Mariana Câmpeanu.
@Bibliotecaru
Nu ma mai chinui. Exact asta spun si eu, ca TOATE sistemele de asigurari sociale sunt aiurea in Romania si ca nu-si merita numele. La sanatate de pilda, daca eu sunt sanatos tun douazeci de ani, de ce sa nu-mi recuperez banii?
Doua observatii:
intai, de 20 de ani se tot vehiculeaza ideea ca PNL este “de dreapta”. Hai sa discutam un pic lucrul acesta si din perspectiva istorica, intorcandu-ne pana la vremea cand Bratienii isi incrucisau spadele in Parlament cu marii lor adversari politici, Catargiii. Pe vremea aceea Parlamentul era dominat in principal de doua partide: de Conservatori, un partid care reprezenta marea boierime reformatoare, deci in mod cert un partid de dreapta, si de Liberali, care reprezentau ca si acum segmentul cel mai activ al micilor intreprinzatori, patura de mijloc a societatii, dar si angajatii mai modesti, functionarii si micii agricultori care traiau din munca lor. Acestia din urma ar fi fost “de stanga”, dar nu aveau inca un alt reprezentant puternic in parlament.
Liberalii erau deci de CENTRU si nicidecum de dreapta, tocmai fiindca acolo se situau conservatorii, adversarii lor politici declarati, care puteau pe drept cuvant sa-i acuze pe liberali de politici “stangiste”!
Astazi, situatia e ceva mai ciudata: am vorbit deja despre PSD cu acea “split personality” a sa: a mostenit de la defunctul partid comunist o retorica “de stanga” (care de altfel da bine in ochii alegatorului ne-initiat) dar e alcatuit in mare majoritate din fosti nomenclaturisti sau urmasi ai acestora, interesati mai degraba sa-si pastreze status qvo-ul decat sa faca o adevarata politica de stanga. Cu PDL situarea este si mai dificila, avand de-a face cu un adevarat cameleon politic care-si schimba doctrina dupa cum bate vantul, avand in fapt un singur scop: sa fie cu orice pret in capul bucatelor! Ar fi deci imposibil de spus unde se situeaza PNL prin raport cu PDL, avand in vedere ca nici PDL-istii insisi nu stiu prea bine pe unde se situeaza.
La fel, ar fi destul de greu de spus unde se situeaza PNL prin raport cu PSD. Daca ne raportam la declaratiile PSD, PNL ar fi un partid de dreapta. Daca ne raportam la aspiratiile membrilor PSD, PNL ar fi mai degraba un partid de stanga!
Apoi, o remarca referitoare la fondul de pensii. Eu am auzit-o doar ca o poveste. As dori ca persoanele care stiu mai multe sa mi-o confirme sau sa mi-o infirme. Din cate am auzit deci, la sfarsitul anilor ’70 fondul de pensii al statului comunist era unul dintre fondurile care o ducea cel mai bine datorita contributiilor constante ale tuturor oamenilor muncii. Acela a fost insa momentul in care Ceausescu a initiat marile proiecte faraonice precum Canalul si Casa Poporului. Avand nevoie de fonduri serioase pentru toate aceste lucrari, ce s-au gandit tovarasii? Au “nationalizat” tacit fondul de pensii iar sumele adunate acolo au fost folosite pentru lucrarile respective. Datorita acestei nationalizari s-a ajuns ca pensiile actualilor pensionari sa fie platite din contributiile viitorilor pensionari, o adevarata schema Ponzi care nu poate sa mearga decat in pierdere!
@Dorin
Nici in deceniul 90 liberalii nu erau de dreapta, cu exceptia PL 93, condus de Horia Rusu si Dinu Patriciu. Daca citesti documentele PNL din ultima perioada, declaratiile lui Crin si ale mele, poti sa-ti faci o idee despre rientarea noastra. Sigur ca nu toti cei doua sute de mii de membri ai PSD sunt de stanga ori toti cei o suta cincizeci de mii de membri PNL sunt de dreapta. Dar conteaza traiectoria de varf. Daca nu ai citit textele acelea, ti le trimit. Nu e adevarat cu fondul de pensii. In vremea comunista bugetul nu era consolidat ca acum, se lua din acelasi sac.
@ Varujan Vosganian
Şi dacă tot vorbiţi cu doamna Câmpeanu… poate îi sugeraţi să reia postările pe blogul domniei sale. E păcat că l-a abandonat.
@Bibliotecaru
Da, sefu’, o sa-i spun. Imi place de doamna Campeanu.
in nepriceperea mea cred ca punctul de vedere al lui @bibliotecaru este corect in ceea ce priveste contributiile OBLIGATORII catre fonduri gestionate de stat. caci ele se si cheama asigurari sociale. eu am mai comentat un aspect care se leaga de subiectul acesta – referitor la somaj. cu ce morala statul poate colecta obligatoriu contributie de somaj unui free-lancer inregistrat ca PFA ce nu are posibilitatea sa se declare somer intre doua contracte pe drept de autor? caci aici intervine contractul nescris: daca tu stat imi iei banii obligatoriu inseamna ca te angajezi sa-mi furnizezi (ceea ce oricum e menirea ta prin definitie) un serviciu comunitar pentru acei bani. pentru unii starea de somaj e relativa – nu pot sa ma declar somer doar pentru ca timp de o luna n-am gasit un client care sa vrea sa-i proiectez o casa sau altceva ci doar daca eram angajat ca arhitect la un patron si ala m-ar fi concediat. cum ar fi de exemplu sa auzi ca intre doua filme Robert de Niro s-ar declara somer ? :)) bat campii nu?
@adrian
De fapt nu inteleg care e motivul disputei. Si eu sustin ca actualul sistem nu-si merita titlul de sistem de asigurari. Exemplul tau de somaj se cheama somaj frictional, se refera la schimbarea locului de munca si perioada dintre doua astfel de ocupatii.
Mi se pare amuzanta asta cu ideologiile in romania. Chiar sustii ca exista ideologii in politica romaneasca ?
@Basarica
Seman eu cu Boc si cu Ponta ori Geoana? Nu mai vorbim de altii mai vechi, precum Ion Iliescu sau Octav Cosmanca.
parodia dreapta -stanga mimata de FSN-isti ,mi-o imaginez ca pe o clepsidra ce in loc sa stea pe verticala , are o pozitie pe orizontala, iar nisipul se scurge spre dreapta sau spre stanga functie de pre(ne)simtirile celor ce sunt la butoanele FSN-iste . Numai ca in clepsidra aceea nu curge nisip , ci namol . Adica o combinatie intre aripa marinareasca ( apa ) si aripa minereasca ( pamant) . Daca ~baietii destepti ~ simt ca vine dreapta pe val , isi cobina ei in partea dreapta a clepsidrei o facatura de partid( PDL ) la care se aduna si mustele insetate ( unpr ) sau cele vesnic insetate ( udmr) . Daca aceeasi baieti simt ca stanga va veni pe val , iata ca fac tot posibilul sa se vada curati si uscati (numai) la TV , si latra ca ei sunt cu poporul cu o cadenta si o consecventa aproape maladive .
Imi doresc ca PNL sa devina aerul canicular de afara , sa evapore apa din namol , sa vedem ce mai ramane din permamentii fsn-isti de 20 de ani la putere.
@ 2 la mana . Daca tot se ia la puricat anumite legi si sisteme , sa nu uitati va rog sa scoateti tampenia din legea pensiilor,cum ca pensionatii cu pensie de urmas nu au voia sa munceasca decat pentru un venit de maxim de 25% din salariul mediu lunar . Dp (meu) dv , si acesti pensionati au dreptul la munca asemanator celor pensionati pt limita de varsta . Asemanator si problema cumulului pensiei cu salariul si multe aberatii inventate de namolul fsn-ist portocaliu , … etc
@abtimarinari
Bine, Ninel, o sa ne uitam la pensionarii de urmas.
@Bibliotecaru
~O recepţionez din plin pentru că eu am fost primul care a spus că PNL are o politică de stânga în problema pensiilor.~
Problema e mai mult decat falsa. Iar dvs o stiti .
Menirea PNL nu cred ca trebuie sa fie aceea a cresterii pensiilor sau mai stiu eu carei categorii de venituri pe unu sau altul din segmentele populatiei , si prin masurile luate in 2004-2008 nu cred ca s-a vrut a se creste pensiile pentru a fi polupulisti .
Menirea PNL este acela de a creste bugetul/venitul fiecarui buzunar , de la romanul de rand ( sa zicem lui Ion sau nea Caisa ) pana la romanul cu mai multe buzunare /de fapt seifuri/ ( ca de pilda chiar si amaratul de Videanu).
Cu un buzunar sugrumat de mai putine taxe si impozite , si ferit de cerseala spagii a celor ce azi li s-au debitat buzunarul cu 25 % , eu cred ca voi stii sa imi fac singur distribuirea si sa imi acoper necesitatile ( inclusiv pentru sanatate, pensie , etc ) .
NU E NIMIC DE DREAPTA PE FRUNTEA CELOR CARE STAU CU MANA IN BUZUNARUL TAU .
Daca insitati si cautati sa vedeti totusi ceva de dreapta la acesti fsn-isti , atunci nu putem decat sa vedem o DREAPTA DE IMPOSTURA , asa cum s-a mai spus.
MANA DIN BUZUNAR ESTE IN DETRIMENTUL NOSTRU , DAR IN BENEFICUL LOR .
@alexis
~In Romania sunt puse la zid, de catre putere si acolitii sai chiar valorile fundamentale ale democratiilor liberale: dreptul la proprietate, parlamentarismul, libertatea de exprimare, prezumtia de nevinovatie.~
Repet acest gand al domnului pentru ca este corecta ,dar adaug eu inclusiv DREPTUL LA VIATA ( datorita insuficientei finantari a sistemului de snatate ) , si dreptul la viitor ( prin demolarea practic a dreptului la educatie ) .
@antimarinari
Exact asta am vrut, sa crestem bunastarea tuturor. La pensionari a fost mai mult, pentru ca erau cu mult mai saraci decat toti ceilalti, in ansamblu.
@ Varujan Vosganian
Sistemele de asigurări nu sunt aiurea. Singurul lucru aiurea este că Premierul se bagă peste ele. Asigurările în România ar trebui să aibă un statut de independenţă asemănător cu Banca Naţională. Aceasta este singura problemă în funcţionarea lor. Când Guvernul nu va mai avea nimic de spus în ce priveşte funcţionarea celor două Case de Asigurări (Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate) şi nici Parlamentul, când activitatea va fi doar supravegheată şi normată de lege, nu vor mai fi nici probleme de deficit şi nici de altă natură.
Interesant că vine, iată, încă o instituţie legată de asigurări, anume asigurarea locuinţelor pentru inundaţii şi cutremure. Aceste asigurări de stat sunt la fel de obligatorii şi la fel de controlate de guvern. Guvernul a stabilit prima de asigurare, guvernul stabileşte şi valoarea de despăgubire.
@Bibliotecaru
Bun, deci ne-am inteles. Tu vorbeai despre cum ar fi, eu iti spuneam cum este. Suntem ,deci, de acord si cu una si cu alta. Adica nu ne place cum este.
Pentru ca stiu ca sunteti un om iubitor de cultura…va invit la comentarii pe marginea acestui post cand aveti timp si daca va doriti…Este o frantura dintr-un discurs magistral al actorului si omului politic Mircea Diaconu
http://presainblugi.com/mircea-diaconu-nu-vreau-sa-ma-sifonez-ca-ministru-intr-o-tara-unde-udrea-da-tunuri-cu-frunze-vezi-video/
@bogdan
Mircea Diaconu are mult farmec, dar nu inteleg de ce sunteti atat de entuziasmati de faptul ca el socoteste ca abia dupa ce altii maresc bugetul culturii si ii dau garantia ca nu va fi sifonat,poate sa se gandeasca sa fie ministru? Oricum, Diaconu este un mare castig pentru PNL, are o gandire nemarcata de politicanism, plina de bun simt.
Am lipsit 2 saptamani de pe acest blog din cauza ca doi prieteni mi-au cerut imperativ sa-i duc la tara, sa-i pun la munci grele sa le scada burta. Lucru benefic pentru mine pentru ca mi-am rezolvat o sumedenie de probleme gospodaresti cu oameni inteligenti care au invatat rapid cum sa utilizeze sculele avute la dispozitie si sa lucreze eficient. Legatura cu viata tarii am tinut-o prin contact direct cu viata de provincie si tocsoaiele TV pe false probleme (frunza, ajutoarele sociale, FMI, declaratiile lui V. Ponta, ajutoarele pentru sinistrati etc).
Problema pensiilor nu cred ca tine de o orientare politica sau alta ci de realitatile economico-sociale ale tarii. Toate guvernele (inclusiv cel comunist) a dimensionat pensia in raport cu asa-zisul cos zilnic ( de care vad ca s-a si uitat) . Daca guvernele comuniste aveau un numar redus de pensionari, cauza trebuie s-o gasim in faptul ca a creat permanent locuri de munca (unele mai eficiente altele mai putin eficiente). Guvernele postrevolutionare s-au trezit cu din ce in ce mai multi pensionari din cauza prabusirii economiei, cautand intr-un fel sa rezolve problema celor varstnici, neadaptati economiei de piata. De aceea s-a si abuzat de pensionarile anticipate sau de cele din motive medicale. In prezent, orice masuri ar lua un guvern, numarul acestora n-au cum sa scada, pentru efectiv si-au pierdut capacitatea de munca. Pana la urma nici un guvern legal nu poate condamna acesti oameni la extinctie fizica. In permanenta s-au gasit solutii ca veniturile acestor oameni sa urmeze un trend crescator in raport cu cresterea preturilor. Problema este ca acel guvern sa colecteze eficient veniturile la buget si sa dezvolte economia. Ceea ce face acest guvern este de-a dreptul criminal si n-are legatura cu nici o doctrina.
@ Varujan: multumesc pentru lamuriri! Citesc cu mult interes toate luarile de pozitie ale fruntasilor liberali si am observat felul in care va situati din punct de vedere politic, dar desigur, mi-ar placea sa-mi trimiti orice consideri ca ar trebui sa stiu. De altfel, am scris de curand un scurt articol in care creionez istoricul casei familiei cunoscutului grafician Cik, daca te intereseaza, ti-l pot trimite sa-l citesti.
@Dorin
Trimite-l, articolul, poate ca il publicam in ziarul Ararat.
@ Varujan Vosganian
Suntem de acord, nu ne place cum este.
Eu însă vreau să subliniez că ce se întâmplă nu este în acord cu legile şi principiile dezvoltate de lege, adică este ilegal. Toată lumea se grăbeşte, atunci când ceva nu merge bine, să modifice legea. Din păcate problemele apar tocmai din faptul că legea este batjocorită. Cum chiar statul român (prin cele trei puteri ale sale) este cel care batjocoreşte legea şi spiritul ei, posibilitatea de a impune respectarea legii nu există. Avem astfel un sistem instituţional care construieşte o democraţie (poate nu perfectă, dar cu siguranţă minim funcţională) şi avem un stat care nu vrea să aplice corect sistemul constituţional şi îl deformează de fiecare dată când îi este de folos afirmaţiei celui care conduce statul, şi astfel democraţia de jure cade într-un sistem totalitar de facto. Cum se poate rezolva această problemă? Destul de complicat. Este necesar colocviul unor specialişti în filosofie şi drept constituţional care să construiască, timp de ani de zile, un sistem social democratic coerent. În urma literaturii rezultate (zeci de volume care să descrie detaliat absolut toate instituţiile şi toate principiile sociale) se va consolida o Constituţie şi sistemul legislativ. Prin această modalitate a doctrinei, Constituţia şi legile nu mai pot fi deformate astfel încât să se ajungă la alunecări ale spiritului legii şi Constituţiei.
O altă alunecare a spiritului politic este neînţelegerea unui fapt aparent minor. Nu politica trebuie să definească modelul social, ci filosofia. Politica nu trebuie decât să elaboreze normativele care consfinţesc regulile unei societăţi descrise virtual (şi când spun virtual fac referire la faptul că societatea definită filosofic este în afara unui sistem instituţional coerent, dar fiind că precede formarea instituţiilor) de către filosofia politică. Iată de ce este importantă doctrina unui partid (care în România lipseşte cu desăvârşire… fie vorbim despre elemente doctrinare de acum câteva decenii, elemente devenite anacronice, fie vorbim despre elemente doctrinare “de import” care, de regulă, nu se potrivesc României). Din doctrină reiese ideologia partidului, adică traducerea doctrinei în principii şi politici de partid… Şi abia la final putem vorbi şi despre un program politic care poate fi actualizat în fiecare an sau de câte ori este nevoie. Majoritatea politicienilor confundă “doctrina” cu “programul de guvernare”… ce pretenţie poţi să mai ai?
Multă lume ar fi tentată să creadă că o doctrină, de exemplu liberalismul, este acelaşi peste tot şi nu depinde de ţară. În realitate nu este deloc aşa.
Liberalismul în ţările Europei occidentale, de exemplu, se traduce prin societate de consum, prin supra-încălzirea economică în vederea sporirii capitalurilor, a producţiei, scăderea şomajului…
Societatea de consum în România a condus la creşterea PIB, nu şi la sporirea capitalurilor, pentru că la noi creşterea consumului bagă banii în buzunarul nu unui român, pentru că România nu produce mare lucru, ci în buzunarul unui străin. România a supra-încălzit economia nu spre beneficul României, ci spre beneficiul statelor occidentale. Producţia de bunuri a sporit în China, în ţările Europei occidentale… Profiturile vânzărilor a îmbogăţit marile lanţuri de magazine, adică Franţa, Germania, Belgia… Profitul autohton, atât cât a fost, s-a dus pe maşini şi vacanţe în străinătate… Iată de ce supra-încălzirea economiei trebuie legată în România de fixarea capitalurilor şi fixarea cheltuielilor. Cu alte cuvinte facilităţi la profitul reinvestit mai ales în sfera IMM-urilor (care aparţin mai mult românilor), facilităţi fiscale la IMM-urile de producţie. Dacă România importă lapte din Ungaria, statul Român nu poate interzice importul de lapte, dar poate acorda facilităţi fiscale care să facă mai convenabil cumpărarea laptelui autohton decât cel de import.
Mă opresc că depăşesc cu mult punctul de plecare.
Ceea ce vroiam să subliniez era că întotdeauna este necesară o doctrină a legii înainte de a emite legea. Dacă ar fi existat în clar o bogată literatură de specialitate în ceea ce priveşte asigurarea de stat (de orice fel), nimeni nu ar fi putut contorsiona aceste principii prin interpretarea legii. Doctrina stabilizează sensul, spiritul şi chiar litera legii.
@Bibliotecaru
Ti-ai raspuns singur. Ce face Guvernul nu e ilegal , cata vreme se face prin lege. Dar sunt legi incorecte, nedrepte, chiar daca sunt constitutionale. Trebuie o morala a legiferarii. Asta se castiga, precum gazonul englezesc, in timp.
@ Dorin
Cer iertare de intirziere: Germana, deci modul in care gindeste si vorbeste Clausewitz, poate fi tradusa numai in mica masura: cuvintul poate, spiritul nu prea. A intui in germana este einsehen, daca rupi cuvintul in partile componente: a vedea inauntru. Probabilitate: Wahrsheinlichkeit – wahr inseamna adevarat, sheinen a parea dar si a straluci (interesant ca vorbind despre NASA ai pomenit notiunea “stralucinda” de iluminare). Unde cineva nevorbitor de germana poate intelege ca e un al saselea simt pentru probabilitati si oportunitati, el vorbeste de a vedea tocmai miezul real al evenimentelor. Si, este intr-adevar o “iluminare” adica…. gindire la viteza luminii, tinind cont de faptul ca miezul evenimentelor inseamna interactiunea a numeroase variabile in miscare.
Imi plac Taleb si Clausewitz, poate surprinzator pentru tine la prima vedere, mai ales ca medic; nu e nimic anormal insa, lucram cu sistemul nonlinear prin excelenta – viata. Folosim foarte mult evidenta statistica, dar ceea ce face diferenta intre medicul obisnuit si cel de elita e capacitatea de a descifra si a tine pasul cu impredictibilul. A descifra: Diagnosticul inseamna sa te uiti la un caleidoscop de semne si simptome care se potrivesc fiecare in parte la nenumarate entitati patologice, sa-ti extragi diagnosticele posibile care intrunesc cel mai mare numar de semne si simptome (Occam’s razor – este si o gindire algoritmica si probabilistica in acelasi timp), sa hotarasti care sunt cele mai probabile si sa-ti decizi continuarea algoritmului de investigatii pina ajungi la un diagnostic final si deci la decizia de tratament. In genere merge, dar cind esti in extremistan nu mai merge deloc – extremistan insemnind aici cind entitatea patologica a respectivului pacient este rara, sau avind ca prezentare simptome care pentru boala respectiva sunt rare. Interesant este ca rarul din perspectiva unei entitati patologice, nu e rar si din perspectiva diagnosticianului ori clinicii – cu cit esti mai de elita, cu atit primesti mai multi bolnavi pe care altii nu-i pot diagnostica si trata, mai multe lebede negre; ca la trupele speciale din armata, dificultatea misiunii este proportionala cu nivelul de pregatire si capacitatea de a recunoaste si gasi solutii neprevazutului. Impredictibilul – este foarte vizibil mai ales in terapia intensiva: cind un organism se prabuseste, ai o multime de variabile cu care lucrezi – tensiune arteriala, central venous pressure, tidal volume, PEEP, respiratory rate, peak flow rate, FiO2, electrolytes, you name it – in interactiune complexa, care o iau razna in secunde, se modifica pe masura ce tu le modifici prin interventie si de multe ori nu asa cum ai anticipat, drept care trebuie sa iti ajustezi decizia de tratament din mers. Asa incit, spun cu mina pe inima ca se poate lucra foarte bine cu impredictibilul si cu lebedele negre.
Mda, basmesc. Domnul presedinte considera ca medicii gresesc 40% din diagnostice comparind diagnosticul initial, de lucru, si cel final – adica oricum n-are habar de diagnostic diferential si Occam’s razor dar isi permite sa condamne cu minie proletara, ca doar e specialist in ars vapoare. Medicii pleaca dar dupa prigoana nu are nimic poate sa aduca medici din pakistan sa lucreze pe doi bani, ca atit pricepe unul cu liceul la seral care conduce o tara. Si populatia gindeste ca ei – comentariu la un articol despre plecarea medicilor: “Niste taranoi inculti care degeaba au facut facultatea. Tot boi au ramas. Plecati dracului odata sa nu va mai vedem”.
@cris
Nu stiu daca stii motivul invocat de presedinte pentru ca a fost la control…Cica se scarpina cu un betigas in ureche, vorbind cu un ministru, si fara sa-si dea seama a bagat capatul fara vata. Dar in Romania nu exista betigase cu un singur capat vatuit…
@ VV
Cred ca o delimitare de pseudo dreapta (sau, ma rog, pe unde or mai fi, caci topaie precum circul de purici) PDL este importanta, asa cum cred ca o definire a pozitiei si liniilor de gindire ale PNL sunt importante. Dar dincolo de aceasta as vrea sa vad inca ceva. Unul din relele majore in societatea romaneasca, perspectiva mea, este atomizarea, adica o dezagregare a societatii si institutiilor sale dusa intr-adevar in extremele amoralitatii. Nu se mai poate vorbi de o scara de valori nici macar inversata, ci de o scara de nonvalori; valorile au fost aruncate jos pina si de pe ultima treapta a scarii. As vrea sa vad contrariul acestei dinamici in felul in care se organizeaza PNL si mai ales in felul in care gindeste sa atraga, sa organizeze si sa retina oameni de valoare in domeniile lor, adica in felul in care este capabil sa stabileasca un spirit si nuclee de solidaritate si de valoare. Oamenii de valoare sunt greu de atras, greu de pastrat si de adus sa lucreze impreuna, cere multa munca si atentie si mai ales un anume tip de mentalitate in ce priveste leadership-ul. Sun Tzu spunea de altfel ca un comandant merge in spatele trupelor sale, in sensul de suport si protectie, deci este cu mult mai mult decit un vizionar de geniu, e cel care ocroteste si cultiva un anume spirit; e cel care isi conduce trupele in asa fel incit pare invizibil, spune Sun Tzu, creste adica in ceilalti un anume tip de caracter si de interactie, increderea si responsabilitatea de a-si face si urmari planurile ca un singur organism in miscare. Un leader modern ar spune ca e o diferenta majora intre leader si manager – the leader manages the change, the manager controls the process. si continua “As we, the leaders, deal with tomorrow, our task is not to try to make perfect plans. Our task is to create organizations that are sufficiently flexible and versatile that they can take our imperfect plans and make them work in execution.” – very clausewitzian by the way. Un motiv in plus pentru mine sa spun ca inainte de a va vedea planurile, si nu ma intereseaza daca sunt perfecte au ba, as vrea sa cunosc modul in care va organizati echipele si principiile dumneavoastra de leadership. Din perspectiva mea capitalul uman are prioritate; omul este cel care face si legea si economia.
@cris
Ai dreptate, e nevoie de oameni de valoare. de doua ori mai greu sa-i atragi. In anii 90 au venit multi, pentru ca era un pariu cu istoria: literati, artisti, savanti, luptatori pe taram civic…Usor-usor ei au parasit politica. Recuperarea politicului se va face prin cultura, adica prin oameni care au citit mai mult de zece carti in viata lor…
@ Cris: stii bine ca nu intamplator germana e considerata o limba potrivita prin excelenta filosofiei. In privinta traducerii, aici ma raliez parerii italiene, care spune “traduttore-traditore” si pot intelege ideea continuta in modul de gandire al musulmanilor care spun despre Coran ca nu se poate traduce, ci trebuie invatat in limba in care a fost scris. Desigur ca ideal ar fi sa putem avea acces la toate marile texte ale lumii in limba in care au fost scrise, numai ca de la turnul Babel incoace lucrurile nu mai sunt posibile si trebuie sa ne multumim cu simple talmaciri aproximative, altfel n-am afla cine a fost spre exemplu Omar Khayyam.
Si nu, nu e nimic surprinzator pentru mine in faptul ca un medic apreciaza la justa valoare ideea non-linearitatii. Pe mine ma fascineaza felul in care colegii si prietenii mei medici se descurca in aparenta babilonie a unui spital, stiind sa faca un alt fel de ordine in simtirea lor din interior in ciuda dezordinii de afara.
Meseria breslei mele este exact opusul: sa facem ordine in haosul exterior, sa intelegem si sa structuram dezordinea din jur, sa gasim si sa strangem firele calauzitoare pentru aduna laolalta realitatea dezlanata asemenea unei traiste taranesti aruncata la intamplare de viata.
Oamenii nici nu mai stiu azi ca in perioada antichitatii prima sarcina a celui care “desena” un oras era sa afle vointa zeilor. Aceasta idee se regaseste in povestea fondarii Romei, cu Romulus si Remus care cauta pe cer semne prevestitoare, iar mai aproape de noi in povestea lui Stefan cel Mare care tragea cu sageata in nori pentru a afla locul precis unde trebuie sa ridice ctitorie.
In rest, stii bine ca traim intr-o tara care a fost cotropita de o semintie straina, de niste coboratori dintr-o tara careia am convenit sa-i spunem Mitoc. O tara in care se ard cartile, in care nu se asculta muzica, ci numai zgomote si in care cel mai puternic nu este cel care stie mai multe, ci acela care are ghioaga mai puternica si stie sa urle mai tare.
@ Dorin
Mda, treaba cu tara lui Mitoc e o enigma si pentru mine (am intirziat cu raspunsul nu numai pentru ca am avut o garda infernala, dar si pentru ca ma intreb intr-adevar daca are vreun rost sa mai scriu ceva si daca pot sa trec in vreun fel peste ceva ce resping de-a dreptul organic) De simbata imi pun doua intrebari. E doar un blog cu discutii de bon ton? OK, pentru mine insa nu e de bon ton sa imi petrec putinul timp jucindu-ma de-a clopotelul lui Pavlov: cum sare maimutoiul din cutie la cine stie ce ora din zi ori din noapte si isi incepe elucubratiile, sa orbesc subit, selectiv si temporar. Daca nu e un blog de bon ton, de ce nu ar fi tratat ca o echipa in devenire.
Well… Leadership-ul meu e foarte simplu, se exprima in cinci cuvinte: my men are not expendable. Nici unul nu trebuie sa simta ca ar fi material dispozabil, ca cei din jurul sau sunt pasageri usor de inlocuit, nici unul nu e tinta de aruncat cu noroi nici pentru sefi, nici pentru colegi, si cu atit mai putin pentru cei din afara echipei. Aceasta imi este perspectiva, in fine, la noi este cam ca in armata, si nu oricare, mai ca la Marines, se merge pe Semper Fi; de aceea mi se si pare atit de ciudat sa considere cineva ca am putea sa ne ducem ideile la capat si sa construim o discutie intre si sub gainatzurile unui pitpalac de pilda. Abia am terminat o garda, si, pentru ca vorbeam de leadership, in citeva ore imi infrunt seful pentru ca cea mai buna asistenta a mea vrea sa plece din cauza dumnealui; cu cele zise mai sus sunt o mostra de dragalasenie, sefului meu ii iau capul fara nici o ezitare: posteriorul dumnealui pretios nu face in fata mea nici cit un neuron din creierul asistentei mele. (nici o problema, nu e nimic anormal; stie ce vine si va reactiona ca un gentleman, altfel nu mi-ar fi sef ci cap de bou(r) pe peretele din sufragerie). Cred totusi ca e vorba de aceeasi atomizare, care face “normal” sa fii coplesit de cei cu ghioaga, sa taci si sa inghiti; din partea mea, asa ceva trebuie sa se termine rapid, si nu se poate termina decit prin solidaritatea celor de bun simt in fata mitocaniei – mitocanii sunt si lasi, ataca numai pe cel razletit de grup, unu la unu, argumentum ad hominem si ad baculam (ca tot ai vorbit de ghioaga), singurul mod de a-i impinge la locul lor e solidaritatea. Whatever. Eu una nu am sa ma “obisnuiesc” cu obraznicia agramata pe motiv ca e o mizerie care apartine realitatii: Intoleranta la mitocanie este o realitate cu care basenii trebuie sa se obisnuiasca, nu vice-versa.
@cris
Iar vorbiti de asta? Trebuie sa-ti marturisesc ca insistenta cu care luati in seama obrazniciile unora ma surprinde. Nu poti schimba lumea daca te poticnesti in primul pietroi care iti iese in cale. Pai eu, daca vezi ce zic uneori cate unii despre mine, ar fi trebuit sa-mi iau campii pana acum… Daca te simti puternic si superior, nici nu-i bagi in seama…Ei de aiai se obraznicesc, ca vad ca va enerveaza…
@ Cris: Acum in vreme ce-ti scriu, zambesc, fiindca data trecuta, cand scriam despre tara lui Mitoc, de fapt jucam un fel de joc. Hai sa-ti explic si restul acum, ca sa nu crezi cumva ca numele meu este resemnare. Sa stii ca nu intamplator ne intalnim aici, pe blog-ul unui om care care apartine unui popor stravechi. Atat de stravechi, incat isi revendica originile tocmai de la Tata Noe!
In ceea ce ma priveste, eu nu cred ca facem doar o conversatie de salon, aici. Nici vorba.
Una dintre problemele fundamentale ale clasei politice din Romania este tocmai faptul ca adeseori este “rupta” total de poporul despre care s-ar zice ca il reprezinta. Cred ca esti de acord cu mine ca in momentul in care guvernantii nu mai pot iesi in mijlocul guvernatilor fara teama c-ar putea incasa niste rosii sau oua in cap, este clar ca si unii, si altii, au o problema mare!
Tocmai aici intervine acest blog, o idee excelenta, un mijloc prin care un cetatean oarecare isi poate face auzita vocea pana la fruntasii politici ai unui partid pe care acesta simte ca-i reprezinta. Desigur ca asta nu se poate face decat daca fruntasii partidului au disponibilitatea sa asculte cetateanul de rand, dar in egala masura si cetateanul de rand trebuie sa vina nu numai cu plangeri, “lacramatii” si critici, ci in primul rand cu idei valoroase. Dupa cum vezi, e vorba despre o compatibilitate reciproca dintre cele doua elemente ale ecuatiei in lipsa careia n-ar putea exista un dialog. Tocmai de aceea eu unul sunt aici si nu pe un alte bloguri unde as discuta cestiuni importante la ordinea zilii impreuna cu specialisti de renume mondial in probleme constitutionale, tunsul oilor si modul politically corect de a bea un whisky cu sifon.
Chiar daca pare ca in momentul de fata ei, locuitorii tarii lui Mitoc, au invins, eu ti-as spune astfel: Nu te grabi. Rareori cel care pare ca a invins e adevaratul invingator. Iar istoria au facut-o invinsii, nu invingatorii. A invinge e, pana la urma, un fel de-a iesi din istorie. Am sa-i las lui Varujan placerea sa-ti explice mai multe despre ideea asta, daca va dori.
@Dorin
Asta explica, pe larg, “Cartea soaptelor”. Din pacate, insa, clasa politica nu e atat de rupta de popor. Adica ea poarta, intr-o forma mai accentuata, si pentru ca posibilitatile sunt mai mari, trasaturile poporului. I-ai pe cei cincizeci de mii de primari, viceprimari, consilieri judeteni si locali, presedinte si vicepresedinte de consilii judetene, prefecti si subprefecti, ministri si secretari de stat si schimba-i cu altii, Vei vedea ca cei mai muti dintre ei vor patra aceleasi trasaturi. Sistemul, asa cum e el creat, genereaza acest comportament si ii rejecteaza pe cei care vor sa ramana onesti. Sistemul trebuie schimbat.
@Varujan: as fi onorat sa apara in revista “Ararat”. Pe masura ce aflam mai multe despre zona istorica, descopeream ca in spatele fiecarei case frumoase din centrul vechi al orasului era cate o familie armeaneasca. Nu intamplator se spune ca pentru a-ti indeplini menirea de om pe acest pamant trebuie sa fi sadit un pom, sa fi crescut un copil si sa fi ridicat o casa. Oare cum ar trebui sa se spuna despre cei care taie copaci, care darama case si care ucid viitorul copiilor…
Nu stiu de unde sa iau o adresa de mail unde sa pot trimite articolul si pozele. Insa ca administrator, cred ca vezi adresa mea de mail; trimite-mi te rog un mesaj si am sa raspund acolo!
@ Varujan Vosganian
Uitaţi însă că în drept interpretarea oficială a legii are aceiaşi putere juridică precum şi legea. Parlamentul are cea mai înaltă treaptă de interpretare oficială a legii… de ce nu o face? De ce parlamentul nu încearcă “să taie macaroana” celor care abuzează de lege prin interpretări oficiale ale legii? Vă fac o sugestie, la fiecare lege importantă a României, cum ar fi un Cod sau legea electorală sau codul fiscal… Parlamentul să emită o cărticică cu discuţii relevante asupra problemelor ridicate de lege, începând cu definirea termenilor sensibili. Poate că este mult mai bine ca parlamentul să se folosească de aceste interpretări oficiale pentru a defini, totodată, şi cât mai exact termenii legilor, decât să schimbe tot timpul legile.
Culmea neobrăzării, oameni implicaţi în practica ministerului de finanţe fac cursuri ca să explice modificările aduse legilor de ministerul de finanţe. Adică fac normativele alambicate ca să câştige bani cu astfel de cursuri? Greu moment! Iată, nişte explicaţii care pot fi încadrate ca interpretări oficiale înseamnă şi o palmă dată celor care fac bani din ambiguitatea legii.
@Bibliotecaru
Habar n-ai cate legi votam sau respingem pe an, cred ca vreo cinci sute. Daca mai facem si interpretari de texte, am pus-o de mamaliga… Asta ar fi, totusi, treaba consultantilor juridici. Daca te referi la o interpretare unitara, asta e altceva. Dar ar trebui selectionate numai acele texte care in practica au creat probleme. Astfel incat nu poti sa dai norme de interpretare, cu putere de lege, la legi…
@ Varujan: cred ca tocmai aici este una dintre problemele sistemice enuntate, unul dintre lucrurile din cauza carora treaba merge prost.
Bibliotecaru are dreptate cand spune ca o lege tocmai scoasa din parlament nu ar trebui sa astepte dupa specialistii guvernului care sa vina cu normele de aplicare. Citeam despre niste specialisti in drept suedezi care s-au crucit auzind ca la noi legea are si norme de aplicare. Legile ar trebui sa fie self-sufficient si self-explanatory, cum zic anglo-saxonii. Daca nu sunt astfel, atunci fie parlamentul nu este capabil sa dea o lege si e nevoie sa mai vina guvernul dupa aia s-o imbunatateasca pe ici pe colo, in partile esentiale, fie nu e parlamentul, ci guvernul puterea legislativa suprema in stat.
Faptul ca sunteti pusi sa votati 500 de legi pe an cred ca face parte tot dintr-o tehnica de discreditare pe termen lung a institutiei parlamentului. Daca numai sa votezi atatea legi e greu, cat de greu mai trebuie sa fie sa le si aplici pe toate. Ma refer nu numai la poporul de 20 de milioane de oameni care care trebuie sa le stie si sa le respecte, ci si la judecatorii care trebuie sa se descurce intr-un asemenea haos.
Nici nu ma mir ca puterea judecatoreasca e in colaps. Cata vreme ei nu-si vad capul de treaba, cei care se tin de faradelegi pot sa-si vada de activitate linistiti!
Dar oamenii care scriu normele de utilizare, “instructiunile de folosire” ale legilor sunt oare altceva decat un corp de tehnicieni cu experienta? Ei n-ar trebui sa fie in subordinea guvernului, ci a parlamentului. E doar o chestie de subordonare.
Daca nu exista in parlament un corp tehnic de juristi cu experienta care sa vada legile respective pe toate fetele inainte, nici nu ma mir ca pe urma iese o asemenea babilonie.
Iata un exemplu extrem de simplu referitor la felul cum se intelege prost si cum este transformata in derizoriu munca parlamentarilor: de curand s-a “reactualizat” codul civil. Nu stiu cui i-a venit ideea asta. Probabil, vezi Doamne, era o lege veche si avea nevoie de modernizare. De parca n-as putea trai intr-o casa veche de 100 de ani daca nu i-am inlocuit vechile rame ale ferestrelor, din lemn cu altele din PVC si n-am pus in locul tiglelor initiale o tabla Lindab care imita forma tiglelor, si inca de culoare albastra!
Deci, in varianta veche distantele minime dintre ferestrele constructiilor noi si limita de proprietate erau stabilite ca fiind 190 de cm daca fereastra priveste direct spre vecin si 60 de cm daca fereastra priveste paralel cu gardul spre vecin. OK, recunosc, dimensiunile erau date un pic batraneste, in decimetri, dar se intelegea perfect despre ce este vorba. Mai complicat ar fi fost daca dimensiunile erau in arsini, in coti sau in stanjeni!
Acum, in varianta de Cod Civil modernizata, cu termopane, se vorbeste despre 2 m in primul caz, si de 0.5 m in al doilea. Asta inseamna implicit ca toate constructiile realizate din 1859 si pana in prezent devin … ilegale pentru ca nu mai respecta, cu 10 cm, standardul actual!
@Dorin
De cand sunt in Parlament cred ca am votat vreo sapte-opt mii de legi. Daca adaugi hotararile si ordinele ministrilor precum si decretele prezidentiale, sunt vreo suta de mii.
@ Varujan Vosganian
Aveţi dreptate, sunt multe… Dar câte din aceste legi sunt luate de la zero şi câte sunt de aprobare (sau respingere) a unei ordonanţe de urgenţă, sau simple modificări de lege…? Legile sunt făcute “pe repede înainte” şi de aceea trebuie modificate tot timpul.
Dacă legile ar fi făcute pe îndelete, nu numai că nu ar fi schimbate aşa de des, dar oameni ar înţelegea stabilitatea legii ca pe un motiv de a căpăta încredere în lege.
Oare cam câte legi se făceau pe an înainte de 1989? 20? Lumea avea timp să citească despre ele în ziare, să le înveţe… o lege reprezenta un eveniment.
@Bibliotecaru
Cred ca erau multe si inainte. Adu-ti aminte de faimosul Decret 400 cu interzicerea bautului la serviciul. Decretele prezidentiale erau un fel de ordonante de urgenta. Deci daca intrun an erau patru sute… Unii au impresia ca lucrurile nu merg din cauza ca legile sunt proaste. Nu e adevarat decat pe jumatate.
@ VV
Sunt perspective diferite. O persoana publica, din nefericire, trebuie sa treaca mai usor peste prostii si comentarii rautacioase. O societate nu, nu trebuie sa treaca peste mitocani cu gratie, ci sa aiba niste reguli de conduita, altfel se sufoca cu gratia personala si mitocania altora. Abuzul nu cunoaste decit o singura limita – toleranta si ingaduinta celorlalti, e suficient sa te uiti la mojiciile lui basescu & company care cresc pe zi ce trece. Si nu numai, toti se cred in drept sa fie mojici ( of, pina si o vizita la o ambasada romaneasca e un wake-up call din acest punct de vedere, pina si un telefon la ambasada, la care o functionara oarecare iti raspunde pleoscaind sa te duci la dracu ca de ce o deranjezi), iar asa ceva nu inceteaza decit in momentul in care renunti la a nu vedea, la orbire fi-r-ar sa fie, ca tot am citit Orbirea lui Saramago.
Ca persoana publica poti face slalom printre pietre, ok, dar ca om nu: nu te poticnesti de piatra, o iei din drum si o arunci, nu numai pentru tine, ci pentru ca altii sa nu se impiedice de ea. Nu pe baseanu sunt suparata, pur si simplu ma mira sa va vad reactia.
Acolo unde eu imi apar staff-ul si nu ingadui nici macar o vorba nelalocul ei fata de oamenii mei, si fac ceva foarte normal, cel putin in societatea in care traiesc, dumneavoastra imi reprosati mie sau altuia ca nu ne facem ca nu vedem. Chiar ma intreb daca stiti ca faptul ca un vestic se poarta politicos nu e numai ceva de educatie ori sapte ani de acasa. Nici gind. La orice angajare ti se tine predica legata de harassment, ce sa nu faci fata de altii, si cum sa raportezi si sa te aperi de harassment. Iti pierzi locul de munca pentru asemenea timpenii, ajungi la judecata si cu tinicheaua legata de coada o viata. La fel fata de clienti: pe de o parte lunar avem o ora de predica de cum sa ne purtam, dar pe de alta sunt si limite pentru clienti, pacientii nostri de pilda sunt incunostiintati de care sunt limitele lor si sunt dati afara cu securitatea spitalului daca indraznesc sa abuzeze de noi in vreun fel. Poftim, va dau o mostra de policy, nu medicala, ci cit se poate de generala. http://www.dhrm.state.va.us/hrpolicy/policy/pol230WorkplaceHarassment.pdf
@cris
N-o lua asa, eu nu ti-am spus ca prin ignorare incurajezi astfel de lucruri. Eu am spus ca in situatia in care nu le poti evita, nu are rost sa pleci si sa-i lasi invingatori pe campul de lupta. Eu am prevenit o vreme astfel de interventii, dar bloggul devenise prea rigid, pentru ca dialogurile erau intarziate de interventia mea de a le selecta. Atunci am hotarat sa permit accesul tuturor, tot la cererea unora dintre membrii nostri. Ne-am asumat acest risc. Bloggul devine, astfel, un loc public de dezbatere. Bunul simt nu trebuie sa-ti ceara sa te superi si sa pleci. Omul politic nu are mai multe drepturi sau obligatii decat ceilalti oameni, numai ca el are obligatii printr-un contract in care nu-si cunoaste partenerii, ci doar ii presupune si le intuieste dorintele. Omul obisnuit are si el obligatii si drepturi, mai precise, pentru ca partenerii sai sunt mai individualizati, fie ca e vorba de partenerul de viata, de partenerii de la seviciu sau din cartier, de elevi sau pacientii. Fiecare loc are regula sa. Regula noastra este ca trebuie sa fii civilizat, daca nu, esti sters si nu ti se raspunde. Sentinta fara posibilitate de recurs. Ca intre momentul postarii comentariului si al stergerii uneori se scurg cateva ore, ce sa facem, nu pot pune un planton sa stearga in orice moment. Cum mitocania adevenit la noi politica de stat, a luta impotriva mitocaniei a devenit un fel de lupta de clasa, trebuie sa luptam cu disperare impotriva ei.
@ VV
Alt citat
“Hostile work environment harassment occurs when unwelcome comments or conduct based on sex, race or other legally protected characteristics unreasonably interferes with an employee’s work performance or creates an intimidating, hostile or offensive work environment. Anyone in the workplace might commit this type of harassment – a management official, co-worker, or non-employee, such as a contractor, vendor or guest. The victim can be anyone affected by the conduct, not just the individual at whom the offensive conduct is directed.
Examples of actions that may create sexual hostile environment harassment include:
Leering, i.e., staring in a sexually suggestive manner
Making offensive remarks about looks, clothing, body parts
Touching in a way that may make an employee feel uncomfortable, such as patting, pinching or intentional brushing against another’s body
Telling sexual or lewd jokes, hanging sexual posters, making sexual gestures, etc.
Sending, forwarding or soliciting sexually suggestive letters, notes, emails, or images
Other actions which may result in hostile environment harassment, but are non-sexual in nature, include:
Use of racially derogatory words, phrases, epithets
Demonstrations of a racial or ethnic nature such as a use of gestures, pictures or drawings which would offend a particular racial or ethnic group
Comments about an individual’s skin color or other racial/ethnic characteristics
Making disparaging remarks about an individual’s gender that are not sexual in nature
Negative comments about an employee’s religious beliefs (or lack of religious beliefs)
Expressing negative stereotypes regarding an employee’s birthplace or ancestry
Negative comments regarding an employee’s age when referring to employees 40 and over
Derogatory or intimidating references to an employee’s mental or physical impairment”
Daca traiesc si muncesc de atitia ani intr-un mediu cu reguli de conduita si politete atit de stricte, cum credeti ca mi se poate parea sa-mi spuneti sa tac si sa ma fac ca nu vad?
@ Cris: in urma cu mai multi ani, intr-un moment in care eram foarte deprimat si dezamagit de ce se intampla din punct de vedere politic in Romania, unchiul meu (care, intamplator, traieste de 40 de ani dincolo de Atlantic) mi-a spus urmatoarea poveste: imagineaza-ti lumea ca pe niste sfere cuprinse una in alta asemenea unui set de papusi rusesti Matrioska, sau mai degraba asemenea unei caise bine coapte. Sfera cea mai mica, ce ar putea fi asemanata miezului comestibil al samburelui, cuprinde lucrurile care depind in mod nemijlocit de tine si care nu s-ar putea misca fara aportul tau, de la cel mai marunt, cum ar fi culoarea esarfei pe care o vei purta azi si pana la cel mai grozav si maret lucru pe care va trebui sa-l faci vreodata. Sfera urmatoare, ce o inglobeaza pe prima si care s-ar putea asemana samburelui de caisa, cuprinde toate lucrurile asupra carora ai sau ai avea vreodata sansa sa ai vreo influenta. In fine, sfera cea mai mare care le cuprinde pe toate celelalte si s-ar asemana caisei in intregimea ei, cuprinde restul lumii din afara ta, asupra careia nu ai nici o posibilitate sa intervii si nici o sansa sa schimbi ceva. Iata deci ca aceasta caisa apetisanta iti este de fapt pe de-a intregul interzisa, oricat de savuroasa ti-ar parea.
Deci, daca intelegi lucrurile in acest fel, in loc sa te enervezi mereu ca n-ajungi la caisa, mai bine sa te concentrezi asupra miezului samburelui, iar frustrarea ca nu poti ajunge la caisa sa se transforme in concentrarea asupra lucrurilor pe care le poti schimba. Ceea ce si faci, de altfel, dupa cum rezulta din exemplul pe care l-ai dat mai devreme in care te luptai cu seful pentru “capul” unei asistente valoroase.
Mai departe, regulile de conduita despre care vorbesti sunt de la sine intelese intr-o societate “rodata” din punct de vedere al relatiilor inter-personale. In mod interesant, aceste reguli erau cat se poate de bine stabilizate in lumea traditionala a satului romanesc. Bunica mea obisnuia sa-mi spuna, atunci cand plecam la plimbare prin sat: nu uita sa saluti pe oricine intalnesti, fiindca si daca tu nu stii cine este, persoana respectiva s-ar putea sa stie “de-al cui esti” si te poate judeca in consecinta! Exista o cultura traditionala a satului, care cuprinde un set de reguli de comportare foarte precise in orice situatie. Tatal meu isi amintea cu amuzament de un consatean in varsta care, ajuns la Bucuresti candva in perioada interbelica a intrat intr-un mare magazin universal, si-a scos frumos clopul si-a spus “Buna ziua” asa cum stia el ca trebuie sa faci atunci cand intri intr-un magazin. Dar comportamentul respectiv, perfect justificat intr-un spatiu traditional, nu isi mai avea locul intr-un spatiu larg unde nimeni nu observa salutul sau! Iata deci ca exista in egala masura o cultura traditionala a orasanului, care cuprinde un alt set de reguli de comportament, adecvate orasului. Problema este ca o mare parte a cetatenilor romani sunt proveniti din zona rurala si au parasit cultura traditionala, rurala, fara sa fi ajuns sa asimileze in totalitate noul tip de cultura urbana. Ei au ramas suspendati “in between”. Ei nu mai apartin nici unui sistem cultural si chiar refuza sa respecte vreun set de reguli anume si se conduc in mod manifest dupa cum “vrea muschii lor”.
Starea respectiva se cheama “aculturatie”.
In aceasta stare se afla azi o mare parte a poporului roman, aflandu-se suspendati intre un orizont rural pe care l-au lasat in urma ca fiind demodat si un orizont urban pe care n-au ajuns inca sa-l asimileze in intregime si poate nici nu vor reusi s-o faca pe parcursul vietii lor.
Aceasta situatie nu poate fi reglementata pe termen scurt, ci doar prin masuri pe termen mediu si lung. AICI e bataia pestelui. Atata vreme cat conducatorii, modelele exemplare pe care le oferim spre inspiratie vulgului, indiferent ca este vorba despre parlamentari, membri ai guvernului, presedinte, etc. sunt niste oameni ale caror “salt” intre cele doua culturi a inghetat in aer, nu vom rezolva nimic.
Vorba asta: “Eu n-am decat cateva clase primare si uite, am ajuns ministru!” a fost pusa intai pe seama lui Romulus Zaroni, ministru in guvernul Petru Groza, apoi pe seama Alexandrinei Gainusa, dar ea poate, din pacate, sa fie la fel de valabila si azi pentru unii din membrii de vaza ai guvernului actual. Aceasta stare de lucruri e unul dintre primele lucruri care ar trebui sa se schimbe pentru totdeauna, daca vrem sa mai avem vreodata un viitor!
@ Cris: sorry, cred ca de vina este caldura infernala de afara, oricum nu sunt acasa in domeniul antropologiei culturale… am incurcat termenii.
Aculturatia este procesul de interactiune dintre doua culturi (Outline for the Study of Acculturation, Robert Redfield, Ralph Linton şi Melville Herskovits, 1935)
Inculturatia este o “adaptare a credintei la culturi si totodata, in anumite conditii, o reluare a aceleiasi credinte cu noi categorii culturale”.
Cred ca de undeva de acolo de sus din cer, reputatul meu profesor meu de estetica, traducator si prieten al lui Umberto Eco rade din nou, imi scade un punct la nota finala de examen si ma trimite dupa tigari, cum a facut si acum 27 de ani!
@Dorin
Si pe Emil Constantinescu l-a trimis Coposu dupa tigari si a ajuns presedinte.
@ Varujan:
Am avut onoarea de a da mana cu domnul Corneliu Coposu, dar nu m-a trimis dupa tigari. Am ratat asadar pentru totdeauna sansa de a deveni vreodata presedinte!
Totusi, ca veni vorba, as fi de acord cu instituirea unei asemenea rule of thumb pentru politica romaneasca. Nu de alta, dar stiu pe unii pe acolo care n-ar merita sa-i aduca Seniorului nici macar ţucalul!
@Dorin
Coposu i-a lasat cu limba de moarte lui Diaconescu: sa ai grija de Vosganian, sa-l tii aproape. Asta a spus-o chiar Diaconescu la prima sedinta a Consiliului de coordonare a aliantei din 1996. Eu l-am cunoscut foarte bine.
@VV,
Mereu m-a enervat anecdota asta cu Corneliu Coposu si Emil Constantinescu. De regula, rogi un apropiat sa-ti cumpere ceva de care ai nevoie. Nu cred in ruptul capului ca Emil Constantinescu ar fi infaptuit un act de slugarnicie sau ca Domnul Coposul ar fi dat dovada de dispret fata de fostul Presedinte…
@un liberal optimist
Chestia e ca in momentul acela, la inceputul lui 1990, Corneliu Coposu nu stia cine este Emil Constantinescu, l-a vazut stand acolo, subtirel si tacut. Asa a fost…
@VV,
Ma rog, eu n-as apela la un necunoscut. Probabil ca in faza asta tipa respectul meu pentru cele mai respectabile personaje politice din istoria noastra recenta..
@un liberal optimist
Blandiana mi-a povestit cum a debutat Emil Constantinescu la Alianta Civica. Nu faza cu tigara, dar in, general, el nu era cunoscut la inceput. Mitingul din Piata Universitatii l-a introdus in lupta.
@ Varujan Vosganian
Decretele şi Hotărârile Consiliului de Stat erau altceva decât legile, chiar dacă decretele aveau uneori, ca normativ, putere de lege… Dar, ca şi Parlamentul de astăzi, Marea Adunare Naţională era “unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste Romani”.
MAN însă nu făceau legi peste legi, sute de legi. Se ajunsese la câteva legi pe an. Pe de altă parte, în subordinea MAN exista şi un fel de Curte Constituţională, organism numit Comisia constituţională şi juridică. Această comisie era formată din deputaţi şi, cel mult, o treime specialişti în drept. Spre deosebire de CCR, Comisia Constituţională şi Juridică avea un aport deosebit în pregătirea legilor (cam ce face astăzi Consiliul Legislativ), dar şi în controlul constituţionalităţii legilor. De asemenea, şi aici este important zic eu, Comisia supunea controlului constituţionalităţii toate decretele cuprinzând norme cu putere de lege, precum şi un control asupra Hotărârilor Consiliului de Miniştri.
Toate decretele şi hotărârile treceau prin comisiile de specialitate ale MAN.
În măsura în care Marea Adunare Naţională nu era o simplă maşină de vot care ridica, formal, mâna în timpul votului la comanda PCR şi a preşedintelui Ceauşescu, prevederile Constituţiei de 1965 sunt destul de democratice, pe alocuri mai democratice decât actuala Constituţie. De aceea insist, din toate puterile, ca Parlamentul să fie populat de individualităţi, de lideri politici, de oameni cu demnitate şi viziune şi nu de oameni care votează cum le spune partidul să voteze. Democraţia nu înseamnă pluralism de partide, ci pluralism de idei. Cât timp parlamentarii vor fi oameni de partid supuşi partidului din care provin, cât timp şefii de la partid se gândesc la parlamentari ca la nişte oameni pe care îi are în subordine, cât timp oamenii politici cu funcţii publice se simt salariaţi ai partidului şi nu conştiinţe individuale, democraţia eşuează în totalitarism.
@Bibliotecaru
Las-o balta. In Constitutia din 1965 nu era decat un singur partid si nu exista proprietate privata, ci numai proprietate personala. Ce fel de constitutie democratica e asta?
@Bibliotecaru
Archie, daca vrei sa stii cat e impozitul pe salarii in bugetul de stat, te uiti la 0301/02, adica 13,6 mld lei. Totalul impozitului pe venit este de 19 mld lei din care se scad 14,6 mld care merg la administratia locala, potrivit legii.La A2 e o subclasificare.
@ Varujan Vosganian
Eu v-am spus că românii trebuie învăţaţi ce înseamnă democraţia. Democraţia nu reprezintă nici pluripartidism şi nici proprietate privată, ci exprimarea voinţei poporului asupra principiilor ce guvernează societatea.
Este evident că democraţia din Constituţia din 1965 este altă democraţie decât din Constituţia din 2003, asta este însă altă discuţie…
Până acum s-au inventariat cam 24 de tipuri de democraţie devenite clasice. Printre aceste tipuri există şi o democraţie sovietică. Lumea uită, dar sovietul este o formă de Parlament, anume un consiliu popular care joacă rolul unui parlament Naţional.
@Bibliotecaru
Dati puterea Sovietelor, cunoastem!
@ Varujan Vosganian
Domnul Vosganian, vă mulţumesc pentru efortul de a semnala această eroare. Puteţi să duceţi lucrurile până la capăt şi să explicaţi care este diferenţa dintre cele două rubrici…
0600 01 A2.IMPOZIT PE SALARII – TOTAL
şi
0301 02 A12. Impozit pe venituri din salarii
@Bibliotecaru
Unele se refera la total, altele numai la rezidenti straina, exista in buget tot felul de capcane de acest fel, e un cumplit mestesug de tampenie clasificarea bugetara, ca nimeni sa nu mai inteleaga nimic.
O astfel de abordate dincolo de principiu face ţara asta mică… Cu părere de rău o spun.
@Biubliotecaru
Nu inteleg cum e cu tara mica…
Vă amintiţi de Schimbarea la faţă a României a lui Cioran? Ceea ce face această ţară să nu ajungă asemeni Franţei, Germaniei, Angliei, Rusiei… este că românii îşi negociază principiile funcţie de interes. Cu cât mai sus este românul, cu atât mai mare este negocierea.
Reacţia domniei voastre relativ la democraţia sovietelor, vă înscrie printre cei care spun astăzi că negând comunismul înseamnă protecţia faţă de dictatură. Nu doctrina a făcut dictatura, ci oamenii care au profitat de doctrină pentru a deveni beneficiarii statului totalitar. Putea să stea doctrina lui Marx şi Engels în bibliotecă sute de ani dacă nu se trezea un Stalin sau Mao Zedong să facă din aplicarea ei o dictatură.
Dictatori pot exista în orice sistem, statul totalitar poate aluneca din implementarea oricărui sistem. Nu există garanţii, nici un fel de garanţii. Oamenii sunt singurii care pot produce democraţie, în lupta lor de zi cu zi pentru apărarea principiilor democratice. Nu cetăţenii fac dictatura, nu cetăţenii fac statul totalitar… numai politicienii pot conduce statul către un sistem care să le aducă lor roadele unei guvernări în stil oligarhic, poporul poate, cel mult, să facă o revoluţie care mai apoi cineva să o folosească în interes propriu.
Dezamăgirea mea este că politica acoperă cu straturi mari de noroi şi colb înţelegerea principiilor democratice încât poporul să nu poată raţiona, să ia pe nemestecate tot ce spune politica. Poporul, în covârşitoarea sa majoritate, nu are o părere proprie despre ce se întâmplă în jurul lui, preia pur şi simplu părerea partidului sau politicianului pe care îl susţine, în cel mai anti-democratic gest cu putinţă. De ani de zile spun politicienilor că trebuie să-şi îndeplinească sarcina care le revine în societatea românească:
- Să pregătească candidaţii astfel încât să fie specialişti (profesionişti) în poziţia vizată… În continuare sunt numiţi în posturi care cum se nimereşte, fără nici o pregătire în prealabil.
- Să aibă funcţia de formare a conştiinţei civice. Să înveţe poporul să gândească de unul singur, să înveţe poporul să aibă păreri şi să-şi exprime părerile, să-l informeze pentru a lua decizii în cunoştinţă de cauză. Politicienii fac totul dimpotrivă.
- Asigurarea unui raport funcţional între cei care guvernează şi cei guvernaţi. SPP-ul păzeşte orice interacţiune nedorită de politician…
- Să îndeplinească funcţia de guvernare a ţării. Realitatea vizibilă şi palpabilă vorbeşte de la sine despre guvernarea acestei ţări.
Dacă politica refuză să-şi îndeplinească rolul pentru care există, ce nevoie are poporul de o clasă politică? Dictaturi şi state totalitare, altele decât cele în care era implicat comunismul, au mai fost. Ele încep din timpuri preistorice. Dictatură şi stat totalitar fără politică nu a fost, până acum, niciodată, pentru că politica a existat încă de dinainte de a fi definită… Poate că politica este de vină şi faptul că liderii unui stat au format întotdeauna un grup cu interese de clasă. Acest lucru este trist. Tocmai ce ar trebui să clădească o lume nouă, o dărâmă zi de zi.
@bibliotecaru
Am sa postez un text despre teoria elitelor pe care l-am prezentat in 2006 la Teatrul National, ca sa dezbatem legat de asta.