Omagiu lui Liviu Babeş

De curând, la o întâlnire cu tinerii studenţi liberali, le-am vorbit despre morţii cei noi ai neamului nostru  pe care societatea românească refuză să şi-i asume şi a căror jertfă, în loc să fie invocată ca reper moral şi să-şi găsească loc în manuale, mai degrabă este ignorată.

Astăzi se împlinesc 23 de ani de la martiriul lui Liviu Babeş, cel care şi-a dat foc pe pârtia de la Poiana Braşov şi s-a lăsat să coboare, pe schiuri, ca o flacără vie, până când viaţa l-a părăsit, în semn de protest pentru abuzurile regimului comunist.

Tocmai mi-a telefonat Radu Surugiu, şeful Cluburilor Studenţeşti Liberale, să-mi spună ca, urmând apelul meu,  zeci de studenţi ai Cluburilor Liberale au omagiat, la troiţa închinată lui Liviu Babeş, memoria acestui erou exemplar.

Dacă tinerii fac astfel de gesturi, încă mai e o speranţă pentru ţara asta. Iar, în amintirea lui Liviu Babes să pomenim cuvintele călugărului Yeghişe, care scria în secolul V: „Moartea neaşteptată este moarte, moartea asumată este nemurire…”

69 Responses to “Omagiu lui Liviu Babeş”

  1. gabryela spune:

    d-le vosganian,nu mai pot cu astia!
    articolul despre prime:http://cronicavj.ro/wp/?p=1792
    Dar noi asistentii personali care suntem angajati ai primariei de ce nu?Si noi suntem femei!cand se acorda al 13-lea salariu la fel noi nu am primit,dar taiere de 25% din salariu am primit!Ma intreb acest lucru nu este discriminare?eu ma refer la petrila care are primar pdl si viceprimar pnl!

  2. lordul john spune:

    @VV

    Speram sa putem face mai mult pentru cel si-a adunat bob cu bob curajul si a luat cu el mahnirea lasandu-ne noua speranta.

  3. emi spune:

    Daca ajung sa simt ca trebuie sa iau o viata, prefer sa iau si dusmanul cu mine, mor cu el de gat. Altfel mi se pare inutil.
    Nu ne da Doamne, mai mult decat putem duce!!!

  4. emi spune:

    Scuze! Sunt capricorn, dragon si nascuta marti.

  5. emi spune:

    Lupta impotriva ACTA a ajuns la Inalta Curte de Justitie a Uniunii Europene si suntem chemati sa mai semnam o petitie catre Presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, sa ceara Curtii sa scoata adevarul la lumina:
    http://www.avaaz.org/en/acta_time_to_win_ro//?vl

  6. gabryela spune:

    d-le vosganian stiu ca nu se mai acorda al 13-lea,am si scris” cand se acorda”
    eu sunt angajata de 13 ani!dar la al 13-lea nu aveam dreptul doar din ianuarie 2007.
    dar sa lasam asta sa vorbim de ceea ce vor acorda acum de 8 martie!

  7. emi spune:

    Banc:
    Consilierii presedintelui ii prezinta acestuia raportul:
    - Domnule presedinte, tot mai multi romani sustin monarhia. Se striga in strada, o arata si sondajele. Trebuie sa facem ceva!
    Traian Basescu, dupa ce se gandeste adanc:
    - Bine, nu cred ca avem alta solutie. Incoronati-ma!

  8. lordul john spune:

    @VV

    Tocmai am avut o intalnire cu Ministrul Agriculturii. E varza! N-am avut noroc de nici un ministru adevarat in 22 de ani.

  9. Sorin Muncaciu spune:

    Domnule Vosganian, aveti dreptate, a fost o moarte asumata si , bineinteles, gestul acela extrem a intrat in constiinta natiei , chiar daca, numele martirului nu a ramas, pina acum, in memoriea colectiva. Totusi, nu a fost o moarte in van, comunismul a cazut, ca sistem, la putin timp dupa aceea. Tragedia este ca, la 20 si mai bine de ani de la caderea comunismului , actele de deznadejde ale romanilor nu au contenit. Nu demult, un cetatean roman s-a aruncat de la balconul Parlamentului ! Cum se poate interpreta aceasta desnadejde nationala?? Oricare roman de buna credinta constientizeaza procesul de decivilizare si degradare a relatiilor interumane din societatea romaneasca. Apropierea de extrem a conditiilor de subzistenta, a saraciei endemice pe care societatea romaneasca o suporta de generatii dar, mai ales, discrepanta dintre nivelul de viata al elitelor si cel al populatiei at large, genereaza o prapastie care se adinceste , pe zi ce trece, in constiinta nationala. Generatiile tinere nu au viitor, ori accepta destinul sumbru al parintilor ori, pleaca aiurea in cautarea unui viitor ! Din acest punct de vedere , nu am intrat in Europa ci am intrat in America de sud .
    Nenorocirea este ca, nu exista un dialog national asupra problenmelor cu adevarat grave prin care trece societatea romaneasca. Presa, masmedia, cercurile intelectuale, politicienii si mediul academic se limiteaza la frivolitatea zilnica a circului politic , fara ca nimeni sa fie interesat intr-o discutie de amploare asupra fenomenelor raspunzatoare de degradarea societatii romanesti, pe ansamblu.
    Din acesta perspectiva, cred ca un dialog asupra cauzelor saraciei endemice ar trebui initiat de PNL , poate dupa identificarea cauzelor, un program de masuri si demersuri politice ar putea fi adoptat.

  10. gabryela spune:

    d-le vosganian stiu ca nu se mai acorda nu sunt batuta in cap!am zis ca atunci cand se acorda eu nu am primit!

  11. Mihai ANDREI spune:

    @ Varujan Vosganian
    M-a emoţionat elogiul nobil pe care îl aduceţi lui Liviu Babeş, mai ales că noi, românii, n-am făcut mai nimic după revoluţie întru cinstirea memoriei lui. Cred că mai mulţi români au auzit de Jan Palach. Dacă facem un sondaj, sunt convins că cel mult unul din zece români va şti să spună cine a fost Liviu Babeş, vreo doi vor spune că a fost un celebru biolog şi restul de şapte vor ridica, graţios, din umeri.
    Încă o dată, vă mulţumesc şi vă felicit pentru această postare.

  12. lordul john spune:

    omule, traiesti in alta lume!! rata somajului in dec 2011 a fost de 7.5%

  13. lordul john spune:

    iar in primavara lui 2008 a fost de 5.8%. Ia-ti locurile alea de munca in plus pe care le-a creat Basescu si fa bors cu ele. Esti complet aerian!

  14. Un liberal optimist spune:

    Iar rata reala este de peste 20%. Cu ai plecati, bate spre 40.

  15. lordul john spune:

    @Un liberal optimist

    da, ala e gradul de ocupare care e usor peste 40%.

  16. anca spune:

    @lordul john
    Dar, cei care nu mai iau nici somaj, cum se socotesc? Exista o evidenta a lor?

  17. lordul john spune:

    @anca

    Nu exista nici o evidenta. De aceea specialistii in materie propun utilizarea mai frecventa a indicatorului “grad de ocupare” care e mult mai relevant, adica procentul de persoane ocupate din total persoane apte de munca. Am mai avut cateva dialoguri cu @cris pe tema asta cu ceva vreme in urma.

  18. Elena spune:

    Viata e numai una si Dumnezeu ne-a dat-o,iar noi nu avem dreptul sa ne-o luam,oricat de greu ne-ar fi .Cati oameni nu o duc greu sau au trait vremuri cumplite si pe vremea Comunismului,dar nu au ales extremismul .Dupa umila mea ,nu este vorba de jertfa.
    Dumnezeu sa-l ierte!

  19. Mihai ANDREI spune:

    @ lord john
    Sigur că există indicatori mai moderni şi mai elocvenţi – mai menţionez şi eu unul, durata medie în care un om îşi găseşte un nou serviciu – acesta dă o imagine asupra mobilităţii forţei de muncă, slabă în UE, bună în SUA.
    La noi s-a optat intenţionat asupra acestui indicator vetust / înşelător încă de pe vremea sărbătoritului de azi, tov. iliescu, care a dorit să mascheze slăbiciunea gradului real de ocupare prin pensionări anticipate şi forţate sau prin astfel de indicatori care nu ţin seama nici de populaţia rurală şi nici de emigraţie, ca să nu mai vorbim de şomajul cronic de lungă durată.
    Nu surprinde pe nimeni că acest tip de înşelătorii au atins apogeul în epoca băsescu.
    P.S. Văd că tot nu reuşeşti să ignori branconierii semi- alfabetizaţi …

  20. emi spune:

    Sa facem un calcul. Sa presupunem ca mai suntem aproximativ douazeci de milioane de romani. Cam 20% sunt cei nascuti dupa revolutie [pana-n douazecisi doi de ani], sunt in general copii sau someri proaspat iesiti din scoala. Cam triplu ca numar ar fi cei intre 22 si 45 de ani [ceauseii sau decreteii] adica 60%. Ar mai fi 20% cei peste 45 de ani care sunt 10% someri fara sansa de angajare [45-60 de ani] si 10% pensionari. 10% din 20 de milioane inseamna cam 2 milioane de cetateni. Apti de munca sa spunem ca ar fi cei intre 22 si 60 ani… rotunjim la 70%, adica 14 milioane de romani. Din cei 14 milioane de romani apti de munca, probabil vreo 4 milioane au un loc de munca “stabil”. Asta inseamna 20% din populatia tarii sau 35% din populatia apta de munca.
    Pai daca muncesc 35% din populatia apta de munca inseamna ca 65% din populatia apta de munca sunt SOMERI IN ROMANIA. Chiar daca unii muncesc in strainatate, in Romania ar fi someri pentru ca nu pot gasi ceva de lucru.
    Parerea mea.

    • @ emi

      Populatia activa se socoteste la cam 10 milioane. Populatia ocupata e cam la 50%. Deci, daca ar fi sa socotim pe cei care nu sunt in pioata muncii, ei sunt cam jumatate. Dar e nevoie de evaluari suplimentare> cati dintre ei lucreaza la negru, cati sunt in strainatate etc. Oricum vreo doua milioane, cel putin, sunt ceea ce numim persoane fara niciun loc de munca.

  21. emi spune:

    Speranta ca MRU ar putea face ceva bun pentru romani abia mai palpaie, speranta ca Teodor Melescanu e omul potrivit la locul potrivit si la momentul potrivit, e tot mai puternica:
    http://www.inpolitics.ro/exploziv-efectul-mru-sri-rinjeste-coltii-catre-putere-art65968.aspx#

  22. Barosanul spune:

    Domnule Vosganian,
    Tot creditul pt curajul lui Liviu Babes, dar pt mine nu este un martir. Era un martir daca vorba lui Emi isi jertfea viata incercind sa-l ia cu el pe Ceausescu sau apropiatii lui.

    @ Emi nota 10+ de la mine

    De ce sa mor ca prostul si dusmanul apoi sa se lafaie nesinchisit? Daca ii pasa nu se ajungea acolo oricum, asa ca fara sensibiliteturi cu dalde daia.

  23. gabryela spune:

    este un martir clar cu ceea ce a facut liviu babes!cati dintre noi ar face asemenea gest?
    si domnul sobaru este tot un martir al democratiei pt.fapta domniei sale dar a fost in zadar caci libertatea si democratia parca dispar,iar drepturile celor cu dizabilitati cum este fiul d-lui sobaru au ramas aceleasi fara a se imbunatatii cu ceva!

  24. Buddha spune:

    VV
    Din pacate, exista foarte putini oameni capabili de sacrificiu. Oricare ar fi acesta. Pai exista parinti care se cearta cu copiii lor pe ciocolata :), ce sa mai vorbim de spirite mari… Dar exista si astfel de oameni. Pacat ca sacrificiul lui Liviu Babes a fost in van. Suntem condusi de aceiasi indivizi.

  25. anca spune:

    @emi
    Din cauza educatiei noastre religioase (crestine) ne este greu sa intelegem astfel de gesturi suicidare. Dar gandeste-te la codul samurailor care-si faceau harakiri, in numele loialitatii si onoarei.
    @barosanul
    Exista si sacrificiu in numele unei idei. Banuiesc ca doar idealistii accepta acest tip de jertfa ”inutila”.

    • @ anca

      Nu cred ca emi a mers pana intr-acolo cu concluziile ei. Dar sacrificiul trebuie judecat prin ceea ce exprima, nu prin ceea ce rezolva. Nu exista un management al sinuciderilor. Astfel de gesturi izvorasc din principii.

  26. Un liberal optimist spune:

    @VV,
    Ce l-o fi apucat pe Crin sa declare ca nu e sigur ca va candida la Presedintie?Are semne de la cei doi licurici?

  27. emi spune:

    In ADN-ul meu si in harta mea stelara scrie altceva. E ca si cum m-ai condamna ca nu-mi plac fructele de mare. Asta nu inseamna ca nu ma straduiesc sa inteleg sau ca nu am respect pentru asemenea gesturi extreme. Doar ca intr-o situatie asemanatoare eu as alege sa procedez altfel. Si sub nici o forma nu mi-as face harakiri, pentru ca niciodata nu am incercat sa distrug ceva ce nu stiu repara

  28. emi spune:

    @anca
    In ADN-ul meu, in educatia primita si in harta mea stelara scrie altceva. E ca si cum m-ai condamna ca nu-mi plac fructele de mare. Asta nu inseamna ca nu ma straduiesc sa inteleg sau ca nu am respect pentru asemenea gesturi extreme. Doar ca intr-o situatie asemanatoare eu as alege sa procedez altfel.

  29. emi spune:

    scuze, imi tot pica net-ul…

  30. anca spune:

    @emi
    Emi, nu te condamna nimeni. Vorbeam doar de efortul de a intelege alteritatea. Altfel, nici eu nu as alege astfel de gesturi. Desi am inscrisa in mine fascinatia mortii, am fost educata sa pretuiesc viata ca valoare suprema. Adica lupta pentru viata si lupta cu mizeriile vietii.

  31. cris spune:

    Cred ca intrebarea pe care si-o pun multi este ce anume motiveaza un om la un asemenea gest, este sinucidere ori sacrificiu?

    Am mai vorbit despre Abraham Maslow – in contextul personalitatii autoritariene. Maslow a creat si o teorie a motivatiei fiintei umane, a incercat sa raspunda la cum se structureaza actiunile si comportamentele noastre in functie de motivatia si necesitatile noastre, se numeste hierarchy of needs. Aceste paliere ale necesitatilor au o forma de piramida aratind ca nevoile superioare ale fiintei nu pot fi implinite pina cind cele de baza nu sunt implinite. La baza piramidei sunt:

    - nevoile fiziologice (mincare, apa, etc), urmate de

    - nevoile de siguranta a persoanei ( de securitate, ordine, lege, securitatea unui loc de munca),

    - necesitatile sociale (nevoia de a apartine unei familii, societati),

    - necesitatile legate de stima/respect (necesitatea de a avea respect fata de tine insuti si a fi respectat)

    Aceste patru straturi se numesc D-needs, deficit needs, fara satisfacerea lor omul nu poate accede la cele superioare, regreseaza mereu la indeplinirea lor.

    Urmeaza straturile numite B-needs – being needs,

    - cognitiv – nevoia de a cunoaste, nevoia de educatie

    - estetic – nevoia de frumos

    - auto-actualizare – de crestere personala, de transformare a potentialului propriu in realitate

    Viktor Frankl (Man’s search for meaning) a adaugat virful acestei piramide – nevoia de auto-transcendenta, trecerea spre alte motivatii care nu se mai bazeaza pe lumea exterioara, ci sunt o daruire din sine catre ceilalti. Maslow apreciaza ca numai 2% din oameni ajung la acest nivel, din partea mea sunt inca si mai putini.

    Pun link-ul de mai jos fiindca vorbeste mai mult despre auto-actualizare si caracteristicile unei persoane care ajunge la acest nivel. http://webspace.ship.edu/cgboer/maslow.html
    Si va atrag atentia ca teoria lui Maslow nu este doar una din multele teorii in psihologie, a devenit intre timp coloana vertebrala pentru principiile de leadership, management, dar si pentru educatie, formare a capitalului uman sau pentru ingrijirea pacientilor in medicina.

  32. cris spune:

    Gindurile pe care le am

    1. Daca va uitati la D- needs – sunt intr-adevar deficitare in societatea romaneasca, au fost acum 20 si de ani sunt si acum. Mi s-a si parut ridicol domnul baba, spunind ca profesorii ar trebui sa fie multumiti cu stima elevilor. La fel de ridicoli sunt si ceilalti multi care considera ca romanii traiesc cu aer, haos, bici si dispret. Aici este si motivul pentru care atit de multi oameni pleaca din Romania, nevoia de a-si asigura implinirea acestor necesitati intrinseci ale fiintei. O politica dusa impotriva cursului normal de dezvoltare umana nu poate avea decit consecintele vizibile peste tot in societatea romaneasca.

    2. Oameni din categoria lui Liviu Babes. In conditii extreme, sunt si oameni care trec peste nivelurile inferioare si isi duc existenta la acel nivel superior al auto-actualizarii si auto-transcendentei, supravietuiesc in alte conditii decit cei multi – sunt cei descrisi si de Frankl in Men’s search for meaning, cei care si-au pastrat umanitatea chiar si in conditiile lagarului de concentrare, sunt cei de felul parintelui Steinhardt si al tuturor celor pe care ii descrie acesta din interiorul gulagului romanesc. Am trait-o si multi dintre noi, de la nivelul nevoii de cunoastere si frumos, adica de la faptul ca am continuat sa supravietuim hranindu-ne cu teatru, muzica, ori carti, in absenta unei realitati normale, inainte de 89, si pina la acea explozie de auto-transcendenta, de sacrificu, din 1989. Oare miile care au iesit atunci in strada au facut altceva decit Liviu Babes? Si atunci spiritul de conservare si nivelurile de baza ale necesitatilor umane au fost pur si simplu scurtcircuitate.

    Sinucigasul este cel profund afectat de deficitele din planurile D-needs. Consecintele neimplinirii acestor planuri sunt teribile, de la tulburari de personalitate de tot felul, de la cele manifestate agresiv in societate – criminalitatea-, pina la acea deznadejde fara margini a depresivului si sinucigasului. Si iar, aceasta deteriorare se vede masiv in societatea romaneasca.

    Cel care se sacrifica, pe de alta parte, in orice mod, ca indura toate vicisitudinile ajutind alti oameni, cel care nu este dispus sa abdice de la sine, cel care face chiar si sacrificiul suprem ca mesaj pentru ceilalti, nu este un sinucigas, e deja unul din acei putini care traiesc, incredibil, numai la si prin acel nivel al auto-transcendentei. Un asemenea om nu poate fi judecat in termenii comuni ai spiritului de conservare, patologiei psihice, etc. Un asemenea om nu este nici un sinucigas, nici un criminal, nu ne putem pronunta, cred eu, in privinta unui Liviu Babes in termeni de sinucidere, vorbim de paliere de miotivatie diferite. Un asemenea om nu este interesat de nivelurile inferioare ale necesitatilor umane, nu le mai are, este deja, daca vreti, suspendat deasupra normalului (normal vine de la norma, regula), motivatiile sale, chiar daca majoritatea, normalii (adica cei ce se supun normei/regulilor), nu le inteleg, sunt diferite.

    Mda, pentru cei care nu l-au vazut inca, as sugera Sacrificiu, al lui Tarkovski.

  33. anca spune:

    @CRIS
    Orice sinucigas este suspendat deasupra normalului, indiferent care-i sunt motivatiile.
    Nu cred ca a te expune mortii este egal cu a te omori singur.

  34. tiberiu spune:

    @VV
    Cu tot respectul pentru amintirea unui erou al luptei anticomuniste, actualmente traim o alta epoca si avem nevoie de alte modele decat a suicidului ca forma de protest impotriva ujnui regim opresiv.Traim intradevar un regim opresiv dar in conditiile unei Romanii care apartine UE. Ceeace este la ordinea zilei este explicarea obiectivelor protestului parlamentar al USL si mai ales organizarea alegerilor locale si parlamentare astfel incat masinatiunile disperate ale actualei puteri sa se dovedeasca inutile

  35. lordul john spune:

    @cris

    Foarte utila rezumarea teoriilor lui Maslow.
    In ceea ce priveste suicidul, nu toti sinucigasii dau valoare actului lor.
    Este extrem de complex procesul care te poate face sa ajungi la un asemenea gest.

    Cat despre Tarkovski, arta in stare nativa!

  36. anca spune:

    @VV
    Pot sa-i inteleg gestul. Dar cred ca, inainte de orice, s-a omorat pt sine. Viata, in general, este o forma de dictatura (prin multiplele conditionari, venite din natura fiintei umane sau impuse de altii), iar sinuciderea, orice sinucidere, este un protest in fata vietii, caci viata uneori e cumplit de urata. Nu mai poti sau nu mai vrei sa traiesti in niste conditii date. Sinuciderea inseamna dobandirea libertatii. Libertate in sens absolut. Nu stiu cat din gestul lui Babes a fost altruism si cat a fost sfidare orgolioasa. Dar, sfidand puterea politica, a sfidat, totodata, si puterea divina.

  37. tiberiu spune:

    @VV
    Preferam “reperul Tudor Vladimirescu” , sau oricare altul care anima spiritul de lupta activ si canalizat impotriva dusmanilor (nu prin suicid ).

  38. cris spune:

    @ anca

    Sinucigasul nu este deasupra normalului. Este cel apasat sub vremi pina la sufocare, este dedesupt, calcat in picioare, cel care se ineaca la fundul mlastinii noastre cea de toate zilele. E cel care nu mai are speranta. Sacrificiul, pe de alta parte, este nu dedesupt ci deasupra, e o supra-vietuire la alt nivel, o transcedere. Ceea ce esti inauntrul tau, ceea ce crezi, este mai presus de viata, de conventiile exterioare, si tinind seama de hotarirea unor asemenea oameni, e o decizie fara intoarcere, cel putin asa o privesc.

    Hai sa iti dau un alt caz: Inainte de 89 aplicase pentru plecarea din Romania, grija ei era ca fiul ei sa nu traiasca in acea oroare in care traia ea. Au purtat-o pe la securitate de 3-4 ori pe saptamina, timp de opt ani. Opt ani. Data afara din serviciu bineinteles, tinuta intr-un soi de purgatoriu al deznadejdii, i s-a luat posibilitatea de a asigura existenta si a ei si a fiului ei, i s-a luat acel lucru care ne face sa supravietuim dincolo de spiritul de conservare, speranta. Nu si-a zburat creierii. Pina cind, la ultima prezentare la Securitate, si-a luat o sticla cu benzina cu ea, si-a turnat-o pe sine si a aprins chibritul – sau semnati actele de plecare pentru fiul meu sau…. I s-au semnat actele. Fiul ei este acum doctor in fizica, cercetator si conferentiar, la Oxford, (de cite ori aud ca MRU a fost la Oxford, de fapt pentru oarecare studii de vara in cultura si civilizatia evreiasca, ma gindesc la acest om, e un fel de a pune fata in fata realul si surogatul). Ea a ramas acelasi om de o forta, hotarire si radicalism extraordinare in toata modestia sa (ca sa-si tina fiul in scoala, acolo unde a ajuns a lucrat la o fabrica de conserve – i se furasera deja opt de viata si implinire profesionala pe care nu a avut cum sa-i recupereze). Cum poti judeca un asemenea om, cum poti judeca in toata complexitatea, a realitatii si motivatiilor un asemenea gest?

    In societatea romaneasca, sunt atitia oamenii care urla de suferinta (fizica – asa cum a fost cazul bolnavilor de cancer ramasi fara morfina – dar citi altii au murit inaintea acestora? ori psihica – valul de depresii si sinucideri, ori sociala – miile de oameni, batrini, copii aflati undeva in strafundurile saraciei si deznadejdii). Dar nu exista acel umanism, acel spirit, acea serozitate in a-i ajuta; exista doar gesturi izolate.

    In alte tari acesti oameni nu sunt considerati vinovati de ceea ce li se intimpla, abandonati si ucisi a doua oara, cu pietrele prejudecatii. Daca este vorba de familie, prieteni, de profesionisti in diferite domenii, pina la politicile de stat, acestia sunt acolo sa ajute. O asemenea societate priveste un sinucigas nu ca pe un vinovat ci ca pe o victima. Judecata societatii nu este asupra aceluia ci asupra sa – este un esec al celorlalti, un esec al umanitatii si solidaritatii lor, al valorilor lor, nu al umanitatii si valorilor sinucigasului.

    Cu atit mai mult in cazul unui Liviu Babes sau Adrian Sobaru, societatea, ceilalti, ar trebui sa se uite la ei insisi inainte de a-i judeca pe acesti oameni, sa-si judece propria tacere, lipsa de umanitate, solidaritate, dar si de verticalitate personala. In cazul acestei femei, pe care il relatez, pina si un securist, ceva ce noi consideram a fi dincolo de orice limite ale cruzimii si micimii morale, s-a dat doi pasi inapoi cu respect. Pentru noi, ceilalti, departe de arderea unei asemenea persoane, intr-o oarecare siguranta calduta, e insa mai usor sa dormim in continuare oricit ne striga asemenea oameni ca e cazul sa ne trezim, e mai confortabil sa-i consideram pe ei anormali. Iar aceasta este ca si cum noi insine am aprinde chibritul.

    In fine, parerea mea.

  39. tiberiu spune:

    @VV
    Corect. Protestatarii Pietii Universitatii sunt acum reperele spre care privim cu speranta.
    Ar mai fi de dorit ca unii din politicienii opozitiei sa devina repere nationale,prin claritate ,determinare,abilitate,consecventa,simt mobilizator,carisma etc

  40. cris spune:

    @ VV, @ LordulJohn

    Extraordinare sunt si interviurile lui Tarkovsky, prin nu stiu ce minune sunt pe youtube.
    http://www.youtube.com/watch?v=V27XlEDLdtE&feature=related
    pe coloana din dreapta sunt mai multe interviuri.
    Am avut prilejul sa vad complet si ultimul lui interviu, cel in care vorbeste despre Sacrificiu – pe acesta nu-l gasesc pe net insa.

  41. anca spune:

    @cris
    Cris, eu nu condamn ce-a facut Babes. Dar, te intreb, stii tu sigur ca el nu-si pierduse speranta? Ca n-a fost un gest sfidator? Sau disperat? Ca si in cazul femeii, de altfel? La disperare, psihicul omului nu mai functioneaza normal.
    Sa-ti spun sincer, ma emotioneaza mai mult ce-a facut Mircea Vulcanescu pt colegul de celula.

  42. cris spune:

    @ anca

    Nu exista o reteta unica pentru sacrificiu (citi Mircea Vulcanescu stii, cite maica Tereza, citi Gandhi, citi Isus?), poate tocmai pentru ca este o decizie profund personala. Si nici nu-l poti intelege decit atunci cind tu insuti ajungi la acea limita – vezi interviul cu Tarkovsky. Tu in ce mod te-ai sacrifica, in ce moment ai lua o asemenea decizie, ai lua o asemenea decizie vreodata? Si daca da, ce vor crede ceilalti despre tine, sau sa o spun altfel, ar intelege? ar privi lucrurile in acelasi mod ca si tine? – desigur nu astept un raspuns, astept doar sa te intrebi pe tine insati.

  43. anca spune:

    @cris
    Imi pun mereu intrebari, si mie insami, si altora, si despre ceilalti.
    Tocmai, am spus ca-l inteleg pe Babes, dar asta nu inseamna ca trebuie sa fiu de acord cu gestul lui. Intelegerea nu este egala cu identificarea, pt ca fiecare avem limitele si credintele noastre.

  44. anca spune:

    @VV
    Ba pot fi intelesi, chiar cu algoritmul gandirii normale. Cata vreme exista o ratiune a sacrificiului, ea poate fi inteleasa. Altfel, toti martirii ar fi niste nebuni – ceea ce nu-i adevarat. Dar, repet, intelegerea nu este egala cu identificarea, pt ca fiecare avem limitele si credintele noastre. Si, fireste, scari diferite de valori.

  45. Un liberal optimist spune:

    @VV,
    Intr-un fel nu e rau ca protestarii din anumite piete vor sa-si faca un ONG, ca sa-si coordoneze actiunile. Altfel nu se mai intelege nimic. Eu cred ca ar si trebui incurajati sa se organizeze. Probabil stiti ca Iluminismul si Revolutia Franceza s-au nascut in proaspetele cafenele deschise in toata Franta la inceputul secoluli 18. (Adicatele, clentela mocofana dornica de alcool si curve s-a transformat intr-o clentela rafinata, preocupata de idei subtile de stiinte, arte si politicale).