Un interesant articol al Biancăi Burţa-Cernat în “Observatorul cultural”: “Întrebări pentru neliniştea intelectualilor publici”

S-au formulat frecvent întrebări legate de ceea ce are de oferit – şi e dispusă a oferi – societatea românească elitelor ei intelectuale, acest termen de maximă generalitate, „societate“, înglobînd voci cît se poate de diferite (ca portanţă, ca pertinenţă, ca relevanţă, ca putere de rezonanţă etc.), de la marea masă a cetăţenilor contributori la buget şi/sau a „asistaţilor social“ pînă la decidenţii din politică şi din administraţie; şi unii şi alţii supuşi, de regulă, unui aspru rechizitoriu. Cetăţenii „anonimi“ – pentru presupusa lor incapacitate de a-i înţelege pe intelectuali şi/sau pentru vina de a fi, se zice, beneficiarii unor măsuri „demagogice“, precum măririle salariale (?!), luate în detrimentul investiţiilor în alte sectoare (cultura, spre exemplu). Oamenii politici – pentru o similară îngustime de vederi, ca şi pentru viclenia de a specula impulsurile antiintelectualiste ale acelei misera plebs pe care, într-o situaţie de criză economică, ar invoca-o ca argument pentru subfinanţarea culturii.

Se creează astfel premisele reactivării unor tensiuni sociale mai vechi, se conturează mai bine falii şi linii de front. Într-un război ale cărui cauze, coborînd mult dincolo de pragul reprezentat de anul 1989, ţin nu doar de competiţia „naturală“ (în cea mai deprimant-darwinistă accepţiune a cuvîntului) pentru resurse – competiţie strategic arbitrată, în epoca Ceauşescu la fel ca şi în epoca Băsescu, de factorul politic –, dar şi de excepţionalismul autarhic al elitelor noastre intelectuale. Trebuie să recunoaştem că regimul Băsescu a fost ocazia, iar nu cauza reactivării conflictului dintre „anonimi“ şi „elite“, ca şi a altor conflicte ce subminează, deja de mult timp, însăşi ideea unui proiect de coeziune socială. Nu ştiu cui îi foloseşte întreţinerea unor asemenea conflicte, n-aş vrea să mă lansez aici în speculaţii. Vreau doar să formulez nişte interogaţii – îmi place să cred că fireşti, nicidecum „incomode“ –, să deschid o discuţie despre locul pe care îl deţin, şi-ar dori sau ar trebui să-l deţină intelectualii (cu deosebire intelectualii publici) în România anului de graţie 2012. Şi punctul de pornire ar putea fi acesta:

Retorica
autovictimizării

Cînd vorbesc, de obicei,  despre ei înşişi (ca apartenenţi la o categorie socială), intelectualii români,  mai cu seamă intelectualii umanişti, recurg la o retorică a autovictimizării. Întrebarea  pe care o adresează cu insistenţă celorlalţi (în sens sartrian) este: ce ne  poate oferi nouă, celor privilegiaţi de zei, dar marginalizaţi de muritorii de  rînd, ce ne poate oferi, deci, societatea? Mult prea rar şi prea puţini  intelectuali sînt dispuşi să abordeze chestiunea „ofertei“ şi a „beneficiilor“  dintr-un unghi contrar: ce-i putem oferi noi (cei privilegiaţi de zei  etc.) societăţii? Sigur că nu de o evaluare meschin-funcţionărească (în termeni  de „profit“ imediat, de eficienţă practică) a muncii intelectuale este vorba. După  cum nu mai încape discuţie nici în legătură cu finanţarea derizorie, în România  de azi (şi mă tem că şi, la alţi parametri, în Europa hiperbirocratizată), a  ocupaţiilor „nelucrative“…

E vorba de altceva: de  faptul că o parte suficient de importantă a elitei noastre intelectuale îşi  probează, în ultima vreme, incapacitatea de a privi dincolo de imediat şi de  interesul de grup. E vorba de o întristătoare inapetenţă pentru compasiune şi  pentru solidaritate (cu categorii mai largi); de refuzul de a înţelege, în  fond, că printre clauzele nescrise ale unui contract social figurează şi aceea  a reciprocităţii, care – adresîndu-se unui bun simţ elementar – îţi spune că nu  se cuvine să aştepţi totul de la ceilalţi, fără a te socoti dator pentru ceea  ce primeşti (chiar atunci cînd crezi că ai primit puţin). Într-o atmosferă  firească, în care anumite cuvinte nu ar fi în mod abuziv conotate negativ, aş  scrie cu mai puţină sfială că e vorba, pînă la urmă, de un minim patriotism. A-i  îndemna, spre exemplu, pe alţii la austeritate, a pleda pentru „statul minimal“  şi pentru politicile dreptei neoliberale din postura unui intelectual care  beneficiază de sinecuri consistente de la stat e, cum s-a tot spus, de altfel,  în ultima vreme, mai mult decît o stridenţă.

Protestăm  doar cînd avem interese

Dar tot o stridenţă – de  astă dată mai rar semnalată – mi se pare şi gestul, caracteristic nu numai  susţinătorilor făţişi ai regimului Băsescu, de a protesta (în numele unor  „principii“, cum altfel?!) doar atunci cînd îţi sînt lezate propriile interese.  A se citi: doar atunci cînd îţi sînt periclitate bursele, rezidenţele,  stipendiile, diferitele contracte etc. Am putea vorbi, fără a-i nedreptăţi pe  prea mulţi, despre o „tradiţie“ a insensibilităţii intelectualilor publici faţă  de injustiţiile suferite de alţii, din afara cercurilor lor: Cine (măcar dintre  anticomuniştii foarte vocali de astăzi) a susţinut în 1977 greva minerilor?! Sau  revolta muncitorilor de la Tractorul Roşu (Braşov), din 1987? Ne amintim, în  schimb, invariabil doar de aberaţia mineriadelor anilor ’90 – pe care, dacă am  judeca la rece, nu le-am mai pune, de fapt, pe seama minerilor ca atare, ci pe  seama celor care le-au utilizat potenţialul de revoltă. Ne amintim doar de un  dicton monstruos precum „Moarte intelectualilor!“ – fără să ne întrebăm, măcar  în treacăt, cum s-a ajuns aici. Pentru asta ar fi nevoie de puţin curaj, de  voinţa deschiderii, de un efort în direcţia depasionalizării discuţiei şi a  cenzurării impulsului anatemizant.

De notat, în acelaşi timp,  că mai înainte amintita insensibilitate se manifestă nu numai în raport cu cei  „de jos“, din suspecta working class, bănuiţi de ostilitate faţă de cultură şi  faţă de elitele culturale, dar chiar şi în raport cu defavorizaţii clasei de  mijloc – între care, de pildă, profesorii sau cercetătorii (şi ei „anonimi“ şi  „asistaţi“). Foarte stinse, dacă nu perfect inaudibile, au fost glasurile  intelectualilor cu vizibilitate în 2010, cînd s-au tăiat 25 de procente din  salariile bugetarilor. Nici un scriitor, de exemplu, nu i-a plîns de milă  profesorului „anonim“ aflat în situaţia de a nu-şi putea cumpăra cărţi sau un  bilet la teatru – nu mai vorbesc de călătorii în străinătate. Sau, în orice  caz, nu s-au semnat petiţii, de trimis eventual la Bruxelles, nu s-a invocat pericolul aneantizării culturii române, nu s-au organizat ample manifestaţii,  nu s-au mobilizat măcar jumătate din forţele pe care – fie-mi iertată  maliţiozitatea – le văd desfăşurate, de trei luni încoace, în apărarea vechii  echipe a ICR.

Departe de mine gîndul de a  nega, de plano, buna-credinţă a multora dintre susţinătorii vechiului  ICR! Dar mă întreb dacă, deplîngînd anularea proiectelor angajate de această  instituţie pentru perioada imediat următoare, nu ar fi bine să aruncăm o  privire ceva mai suspicioasă în acea direcţie. Unele proiecte, neîndoielnic,  s-ar cuveni continuate; bunăoară programele de traduceri sau participarea la  tîrgurile internaţionale de carte. Altele însă… Care era urgenţa organizării  la Maryland („Prietenii ştiu de ce“!!) a unui simpozion despre „dictatură şi  dictatori“?! Nu vine oare din acea zonă un oarece iz propagandistic?

Mă surprinde, totodată,  lipsa de pragmatism (în sensul bun al cuvîntului) a elitor noastre intelectuale  şi artistice care se obstinează, mi se pare, a întoarce spatele unor întrebări  cruciale: Pentru cine scriu? Pentru cine creează? Pentru cine îşi vor mai  amenaja, în viitorul nu foarte îndepărtat, expoziţiile „subversive“ şi  instalaţiile? Pentru cine vor mai organiza lecturi de poezie (eventual şi cu  bilet de intrare, ca în ţările cu tradiţie culturală)? Pentru cine vor face  toate aceste lucruri, dacă potenţialul public, din ce în ce mai anemiat de  măsuri de austeritate care aproape că nu interesează pe nimeni din high life-ul  cultural, se va rarefia pînă la dispariţie?

Schimbările de la ICR oferă  şi ocazia de a discuta cine este/ar trebui să fie, în abstract, „beneficiarul“  manifestărilor organizate de o asemenea instituţie. Scriitorii, artiştii etc.  luaţi individual sau cultura română ca ansamblu de valori? Mulţi vor spune că  individualităţile, întrucît o cultură valoroasă tocmai cu individualităţi se  face şi că e o ipocrizie pretenţia de a promova o cultură „în sine“. De acord  doar pînă la un punct. Pînă acolo unde unii subînţeleg prin promovarea  diverselor individualităţi creatoare/culturale investiţia cvasiexclusivă în  personalităţi contemporane, în logica unui sincronism bovaric, perdant pe  termen lung, care tinde să reducă o cultură la dimensiunea ei contemporană,  riscînd să facă tabula rasa din valorile mai vechi. Spre exemplu, un just  echilibru între traducerile din autorii contemporani şi traducerile din clasici  ar indica ieşirea din provincialism. (În altă ordine de idei, noul preşedinte  al ICR, profesorul Andrei Marga, semnala de curînd cvasiabsenţa cărţilor româneşti  din bibliotecile internaţionale – indiciu, iarăşi, de provincialism).

Cumpărăm intelectuali?

De provincialism ţine, de altfel, tendinţa cvasigenerală  de personalizare a dezbaterii şi a instituţiilor publice (y compris a  celor culturale). La noi, pare că evenimentele (culturale, dar nu numai) au în  centrupersonalităţi, nu idei, nu principii. De aici  un deficit de anvergură, o deconcertantă lipsă de orizont. La un alt nivel,  destul de mulţi dintre intelectualii/creatorii români dezvoltă o personalitate autocentrată,  care îi împinge, de la un moment dat, să-şi investească energia cu precădere în  autopromovare – în detrimentul operei. Orgolii ce aşteaptă să fie flatate,  devin astfel vulnerabile la auzul cîntecelor de sirenă, gata să facă un pact al  tăcerii (în cel mai bun caz) sau să se adune în jurul unui centru de putere – a  se citi: în jurul unui lider charismatic – care le oferă garanţia recunoaşterii  simbolice.

Aşa îmi explic bunăoară de  ce, „dezamăgiţi“ de mandatul prezidenţial al lui Emil Constantinescu, destui  dintre intelectualii care l-au susţinut înainte s-au regrupat ulterior, într-o  altă formulă, în preajma lui Traian Băsescu. „Principiile“ invocate sînt de un  retorism prea puţin convingător. Pentru a mă exprima brutal: interesat de  evoluţia unor instituţii ce se cuveneau reformate, preşedintele Emil  Constantinescu şi-a canalizat energia în respectiva direcţie, iar nu în aceea a  satisfacerii nenumăratelor orgolii şi „revendicări“ omeneşti-prea omeneşti. Nu  a ştiut să-şi întreţină o curte de adulatori, greşeală fatală. Cine nu are intelectuali… să-şi cumpere. Dar morala  „fabulei“ nu ar trebui să fie asta.

 

57 Responses to “Un interesant articol al Biancăi Burţa-Cernat în “Observatorul cultural”: “Întrebări pentru neliniştea intelectualilor publici””

  1. Mihail spune:

    Doua stiri ciudate:

    Codruta Kovesi, detașată, din 3 octombrie, pentru trei ani la MAE

    Mutare surpriză pe scena politică. Fostul Procuror General, Laura Codruța Kovesi, a fost detașată pentru trei ani, la solicitarea lui Titus Corlățean, la Ministerul de Externe.

    Lumea Justiției scrie că, marți seara, Secția pentru procurori din cadrul CSM s-a întrunit în regim de urgență, mai precis în trei din cei patru membri pentru a discuta Nota nr.26467/1154/2012 privind solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, condus de Titus Corlățean, de detașare în cadrul acestei instituții a procurorului Laura Codruta Kovesi.

    Aflată în cvorul, Secția pentru procurori ( Bogdan Gabor, Oana Smidth – Haineala si Florentin Gavadia) a soluționat această cerere de detașare, hotărând detașarea la Ministerul Afacerilor Externe, a Laurei Codruta Kovesi – procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata și Terorism- Biroul Teritorial Sibiu pentru o perioadă de trei ani, începând cu data de 3.10.2012.

    Această răsturnare de situație este cu atât mai surprinzătoare cu cât fostul procuror general și-a depus, marți, oficial candidatura pentru conducerea Direcţiei Naţională de Anticorupţie.

    …si a doua, parca mult mai ‘tare” :

    Mona Pivniceru pune lesa pe SRI!

    Lovitura in plex pentru ofiterii Serviciului Roman de Informatii specializati in misiunile operative de filaj si interceptari telefonice sau ambientale. Si care tin de „probe” pe care se bazeaza mai mult de jumatate din anchetele cam tuturor structurilor din Romania.Daca pana acum SRI putea, practic, urmari legal pe oricine, oricand si oriunde, conditiile de primire a mandatelor fiind unele derizorii, situatia se schimba radical prin modificarile legislative aduse de Mona Pivniceru. Pentru ca, sub pretextul raspunderii la cerintele CEDO, ministrul Justitiei va transforma intr-un adevarat calvar obtinerea de catre SRI a unui astfel de aviz de interceptare.

    Afaceri in WC !

    Fara putinta de tagada, smecheria cu mandatele de urmarire pe Legea sigurantei nationale a fost inventata de mafia politica. Si s-a dovedit mai mult decat eficienta, din moment ce, in ultimii ani, elitele tarii, de la lideri politici si importanti oameni de afaceri, pana la jurnalisti si demnitari, au trait terorizati ca vor fi „saltati” pe 29 de zile, sub pretextul noii sperietori: siguranta nationala! Astfel s-a creat o psihoza generalizata, mii de romani care inseamna ceva pentru viata publica devenind santajabili, sub amenintarea de a fi prinsi in aceasta veritabila plasa de paianjen minutios intinsa peste tot de catre SRI. Pentru ca Serviciul Roman de Informatii a devenit practic adevaratul conducator al tarii. Politia, DGA, DNA, DIICOT sau Parchetul General prezinta in instantele de judecata doar „marfa” livrata de SRI, serviciul secret care putea fabrica, si inca legal, orice dosar. Spaima a intrat in oasele celor vizati de eventuala acuzatie de atentat la siguranta nationala, astfel ca, in Romania zilelor noastre, de mult nu a mai avut loc o banala intalnire de afaceri. Miliardari si bieti proprietari de buticuri deopotriva au ajuns sa negocieze prin parcari sau prin toaletele restaurantelor, convinsi ca pot fi oricand retinuti, pentru interpretarea unor simple vorbe, glume sau urari de sanatate. Deja eram o natiune blazata in fata puterii nemasurate a SRI…

    Din sistem

    Venirea la conducerea Ministerului Justitiei a unui profesionist din sistem pare insa ca va pune stop terorii instaurate prin interceptarile si filajele abuzive. Mona Pivniceru declanseaza o adevarata revolutie care poate repune in drepturi democratia din Romania, si asta doar prin cateva modificari aduse printr-un proiect legislativ menit sa intareasca si la noi controlul judiciar asupra serviciilor de informatii. Este vorba de modificarea Legii nr. 51/ 1991 privind siguranta nationala a Romaniei, a Legii nr. 14/ 1992 privind organizarea si functionarea SRI si a Legii nr. 535 /2004 privind prevenirea si combaterea terorismului. Pivniceru poate stopa astfel 60 la suta din operatiunile de urmarire ale SRI, adica exact cota la care sunt apreciate misiunile abuzive ale acestui serviciu. Si ramane intrebarea de ce Catalin Predoiu, desi a fost ministru al Justitiei atata amar de vreme si in atatea Guverne, nu a avut si el o astfel de initiativa…

    Totul doar justificat…

    „National” va prezinta in exclusivitate modificarile prin care teroarea mandatelor la adresa sigurantei nationale poate disparea. Bineinteles, doar daca initiatorii proiectului vor rezista „replicii” care, cu siguranta, va fi declansata pe toate caile si prin toate mijloacele de catre „marele perdant”, SRI-ul. Care, daca pana acum cerea un mandat doar pe un nume, va trebui sa prezinte judecatorilor o cerere „cat mai detaliata posibil”, prin care sa prezinte „toate circumstantele cazului”. Si unde sereistii vor trebui sa scrie de ce vor sa urmareasca respectiva persoana, ce profesie are aceasta, unde lucreaza, ce alti suspecti mai sunt in cazul respectiv si, mai ales, de ce reprezinta un atentat la siguranta nationala. Totul in conditiile in care, pana acum – caz concret – s-a obtinut un mandat de urmarire impotriva unui om de afaceri din Bucuresti, fara stiinta vreunui organ de urmarire penala, de la judecatorul de serviciu de la Curtea de Apel Suceava, doar prezentandu-se numele „victimei”. Mai mult, daca judecatorul nu este convins de cererea SRI, el poate cere si alte informatii suplimentare. Iar magistratul poate da doar un mandat partial, in care sa se prevada explicit „identitatea completa a persoanei afectate, locul sau locatia unde activitatile specifice se pot desfasura, organele care efectueaza aceste activitati, durata de valabilitate a autorizatiei si durata maxima de prelungire a acesteia”. Cu alte cuvinte, daca o persoana este urmarita, sa zicem, pentru relatii suspecte cu cetateni straini, ea poate fi urmarita doar pe timpul intalnirii cu acestia, nu si la serviciu, in familie sau cu alte ocazii care nu au tangenta cu speta. Insa „umilinta” maxima pentru cei de la SRI este ca, daca nu strang probe care sa sustina trimiterea in judecata, trebuie sa distruga inregistrarile stranse si sa informeze oficial persoana pe numele careia au obtinut mandatul in ce perioada au urmarit-o, dar si de ce! In plus, nici „lipiturile de voci” din stenogramele scurse in presa si care au dus la atatea incatusari sau linsaje mediatice nu vor mai fi posibile, pentru ca SRI va fi obligat sa prezinte instantei hard-ul unitatii centrale unde a fost stocata initial inregistrarea, nu doar copii trase pe CD-uri, ca pana acum…

    enational.ro

  2. Marius Bacau spune:

    @Varujan
    Cum vi se pare maestre detasarea madamei Kovesi la solicitarea lui Corlatean? Eu o vad ca pe o indepartare de sefia DNA. In felul acesta sefia DNA devine accesibila altui procuror propus de PSD. Morar nu doreste sa devina procuror general,asa ca in felul acesta s-a scapat de amandoi. Pina aici e bine.
    Dar daca viitorii procurori care ii vor inlocui pe Kovesi si Morar se vor ocupa doar de pedelisti si se vor face ca nu vad afacerile ilegale sau la limita legii ale unor usl-isti,nu se va schimba nimic. Se vor schimba doar prigonitorul si prigonitul. Sistemul va fi acelasi.

  3. alexis spune:

    Campionii reformei justitiei si a anti-coruptiei, de la noi din tara, vorba celor de la Divertis, si de la Comisia Europeana, au uitat sau nu au stiut niciodata ca rolul fundamental al justitiei este sa asigure libertatea si drepturile cetatenilor. Conceptia de la care pleaca acestia este pur stalinista: decat sa scape un vinovat mai bine pedepsim 100 de nevinovati. Dl Morar nu are nici o mustrare de constiinta ca a tinut in puscarie cel putin un om pe care justitia l-a declarat nevinovat. La fel si siguranta nationala este un concept care pare preluat retorica comunista.

  4. gelu spune:

    Felicitari Ponta pentru numirea Lulutei la EU pe un salariu de mii de euro pe luna dupa ce aceasta lula l-a servit pe Basescu albindu-i dosarele pe care le avea. Felicitari incaodata pentru activitatea de denigrare a Romaniei pe care acesta stoarfa politica basasciana o va depune pentru denigrarea Romaniei. Felicitarile sunt valabile si pentru Corlatean. Mergeti pe acest drum si veti mai castga o laie in Dec. alegerile parlamentare. Voi ati chemat cetatenii la vot ca sa va bateti efectiv joc de ei coabitand dupa aceea cu chiorul, rusine sa va fie.

  5. lordul john spune:

    @VV

    Da, interesant punct de vedere. Practic, dna Bianca Cernat reia si sintetizeaza numeroasele pozitii ale mai multor scriitori si oameni de cultura exprimate in ultimii 5-6 ani in legatura cu proiectul cultural al acestei natii.

    In alta (dez)ordine de idei va semnalez un fapt straniu. Pe crawl-ul de la B1TV ruleaza cu enervanta periodicitate urmatorul text:

    “CONSILIUL EUROPEI A HOTĂRÂT: RUSIA NU VA RESTITUI TEZAURUL ROMÂNESC!”

    Oarecum contrariat si enervat, ma hotarasc sa verific informatia si aflu ca:

    “APCE a adoptat, marţi, o rezoluţie privind indeplinirea de catre Rusia a obligaţiilor şi angajamentelor faţă de Consiliul Europei. În textul acesteia se face apel la Moscova să continue negocierile pentru returnarea bunurilor culturale confiscate.”

    si textul original:
    “Therefore, the Assembly calls on the Russian authorities to: … … 25.36. continue efforts to settle rapidly outstanding issues on the return of cultural and other property by direct negotiation with the countries concerned, in accordance with the commitments assumed by the Russian Federation through Opinion 193 (1996) , paragraphs 10.xii, 10.xiii and 10.xiv.”

    Ma intreb daca pozitia celor de la B1TV e prostie sau ticalosie.

  6. Ivi spune:

    …in sfarsit vad si eu un articol care trateaza problema “telectualilor basisti” …se observa clar “dubla masura, dublu standard” si “protestul asa zis deontologic, cand de fapt e pur si simplu pecuniar” lucru despre care am comentat si eu de mai multe ori pe acest blog… a, da, mai eixista faptul l ca “intelectualii basisti care se dau a fi de dreapta”, s-au adapat aproape tot timpul, direct sau indirect, de la bani publici, precum si faptul ca toti telectualii basisti sustin ce este, nu doar epistemologic ci si deontologic de nesustinut …

  7. gelu spune:

    Ziuanews: “Fostul procuror general al Romîniei, Laura Codruța Kovesi, a fost detașată pentru trei ani la Ministerul Afacerilor Externe, de unde va ocupa un post la Bruxelles, conform Mediafax. Se pare că fostul procuror general a fost cerut în mod special de cea care a și promovat-o în această funcție, fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, care încearcă formarea unui nucleu anticorupție românesc la Bruxelles, care să poată fi utilizat apoi în lupta politică din țară. Mai interesant este că ministrul de Externe, PSD-istul Titus Corlățean a fost cel care i-a îndeplinit dorința Monicăi Macovei. Secția pentru Procurori a CSM s-a reunit, marți, în jurul orei 18.00, și, în mai puțin de jumătate de oră, era deja semnată Hotărârea de detașare a lui Kovesi.!”

  8. gelu spune:

    Impotriva lui Morar nu se poate depune plangere penala pentru felul cum l-a albit pe TB in cazul Flota? Tinand cont ca cu de la sine putere a ordonat o noua expertiza intocmita de un expert independent cu toate ca la dosarul in cauza exista o expertiza intocmita tocmai de expertii DNA. Daca da, ar trebui ca impotirva lui Morar sa fie facuta o asemenea plangere penala care sa poata fi semnata pe net de toti cetatenii dornici ai acestei tari care vor ca borfasul penal Morar sa dea socoteala pentru infractiunea de favorizarea al Marelui Borfas No.1 T Basescu.

  9. Filip G spune:

    Care e definitia intelectualului?
    Eu propun ca intelectual sa fie acea persoana care a adus plus valoare pentru statul roman.
    Intelectuali care falimenteaza statul si sporesc banii in conturile personale geme romania de ei.

  10. Eva spune:

    Majoritatea intectualilor sunt bugetari, prin urmare nu “musca” mana care ii hraneste. Nu trebuie cumparati intelectualii ci trebuie “eliberati” de dependenta bugetara.
    Sunt trista ca desi intelectual se numeste un om care lucreaza cu intelectul, in general doar umanistii se considera intelectuali, tratand oarecum cu dispret pe cei care muncesc folosind preponderent emisfera stanga. De parca un medic, un inginer sau un economist nu ar utiliza preponderent tot intelectul in procesul muncii. Delimitarea asta artificiala intre umanisti si realisti, este in detrimentul celor dintai pentru ca in general un realist este mult mai constient de valoarea sa si mult mai puternic ca pozitie sociala. Cati matematicieni sau fizicieni il pupa in fund pe TB?

  11. gelu spune:

    Ca Basescu e dement o stie o tara-n intreaga dar ca si Dobritoiu e dement asta n-o mai stie o tara intreaga. F 16 cosciugul zburator!!!

    880 de aparate dintr-un total de 4500 cate au fost construite au avut accidente foarte grave, grave sau mai putin grave la decolare, in timpul zborului sau la aterizare. Sute de piloti pierzandu-si viata in aceste accidente. “http://www.f-16.net/inmemoriam_tribute.html”

  12. Sorin Muncaciu spune:

    Domnule Vosganian, va rog sa-mi iertati postarea off topic dar, eu nu pot sa ma impac cu nonsalanta cu care domnul Gordon de la State Department afirma ca reinstaurarea lui Basescu a fost un rezultat corect. Din aceasta perspectiva , dat fiind istoria recenta cind, presedintele american Clinton a fost in procedura de suspendare in fata Congresului pentru fapte mult mai nesemnificative decit Basescu si, fara un referendum zdrobitor, as dori sa adresez Comisiei Congresului de politica externa o interpelare pentru domnul Gordon. Actualmente in Congres republicanii detin sefia comisiilor si, nu cred ca va fi o floare la ureche pentru State Department sa explice pozitia domnului Gordon si a ambasadorului, in cazul conflictului politic din Romania.
    De aceea, fac apel la dumneavoastra si la ceilalti fideli ai blogului de a-mi trimite toate materialele pertinente cazului referendumului, in engleza, pentru depunerea unui dosar la Comisia de politica externa. Bineinteles, daca dumneavoastra sinteti de acord , voi furniza adresa mea de e-mail pentru a aduna materialele respective !!

    • @ Sorin Muncaciu

      Totuși, poziția lui gordon e relativ corecta. El spune ca nu poti suspenda un presedinte numai pe caz de impopularitate. Diferența e ca noi știm ca el a si încălcat Constitutia.

  13. Eva spune:

    Stie si Gordon…

  14. Corina spune:

    @VV
    Sa definim intai elitele/intelectualii si rolul lor in societate. Se amuza intr-o zi un amic filolog ca pentru umaniori cultura inseamna in principal “dropping names”. Eu, care nu apartin unei bresle considerate “de intelectuali”, ma astept de la acesti ganditori sa emita idei despre filosofia evolutiei natiunii pe termen lung, despre principii si etica sociala, doctrine etc. Ar avea despre ce sa dezbata in spatiul public. Cand colo, il regasim pe pretiosul tanar Papahagi dandu-si coate pe colegii prin Cluj, umar la umar cu politicienii ne-intelectuali (ca sa parafrazez campania “cartea te face neprost”). Revenind la definitie as zice ca o prima calitate a intelectualului ar fi sa nu fie neam-prost. Poti sa citesti Kant pana lesini, daca tot mojic ramai. Daca toate cartile citite nu te-au ajutat sa intelegi ca manarirea voturilor prin ambasade nu e o treaba de facut de un baiat fin, zau ca incep sa am dubii privind rolul culturii pentru societate. Noroc cu scriitorii economisti/matematicieni care mai raman cu mintea limpede :).

  15. adam mares spune:

    @Corina
    Mai Corina, tu tragi spuza pe turta dlui VV. Cam cati scriitori-economisti/matematicieni cunosti?

  16. Corina spune:

    @adam mares
    Si scriitor economist e greu de gasit, fiind bine stiut faptul ca studentii la ASE “nu stie sa vobeste” :) (asta in calitate de absolventa de ASE).

  17. Sorin Muncaciu spune:

    Domnule Vosganian, in democratie cercul se inchide !! Eu consider ca atitudinea domnului Gordon a fost mai mult decit partinitoare, lipsita de logica democratica si , mai condamnabil, sustinind intoxicari PDL-iste de tipul “fraudarii masive” a referendumu-ului. De aceea nu cred ca ar fi lipsit de interes, pentru majoritatea cetatenilor romani, sa aflam ce are de spus domnul Gordon in fata unei Comisii a Congresului, referitor la acceptarea implicita ca in Romania a fost un puci, o lovitura de stat data in Parlamentul Romaniei, democratic ales. Cum va argumenta domnul Gordon in fata Congresului, negarea dreptului Parlamentului de a lua decizii prin vot democratic !!
    O interpelare la Congres il va face pe domnul Gordon , in viitor, mai circumspect in privinta “ajutorului politic” care il acorda impotriva intetreselor nationale a unei natiuni aliate.
    Din punctul meu de vedere, nu cred ca este o politica “inteligenta” sa punem “batista pe tambal” si sa ne expunem, politic vorbind, ca Basescu & Co sa contraatace in preajma alegerilor, din contra, mi-se pare mai inteligent sa-i tinem cu spatele la perete , pentru marsavia de la referendum, astfel ca aliatii lor sa se gandeasca de doua ori inainte de a ataca, din nou , statul de drept din Romania. Odata si odata, guvernul USL trebuie sa ia taurul de coarne si sa afirme suveranitatea nationala si sa se termine cu MVC si alte prostii care, sant menite sa transforme Romania intr-o colonie ,dpdv politic, sub prtexetul absurd al “derapajelor de la democratie”. Sa vedem cum o sa explice domnul Gordon atitudinea partizana pentru Basescu cind aceasta contravine flagrant intereselor statului si poporului roman , in virtutea caror “reguli” amestecul in afacerile interne ale unei natiuni suverane este acceptabil ???

    • @ Sorin Muncaciu

      Asta e altceva. Si eu cred ca remarcile străinilor care ne dau lecție sau pornesc de la reaua credinta (ne sugerează sa fim transparenți, de pilda) sunt nelalocul lor.

  18. adam mares spune:

    @
    Referitor la articolul Biancai Burta-Cernat: in principiu, are dreptate. Dar cred ca stie si ea cam cat de mult pot sensibiliza banii pe bravii nostri intelectuali. Chiar si pe ea. Luati exemplu atitudinea ei (si a sotului) critica fata de Eugen Simion de pana la obtinerea burselor POSTDRU de la Academie. Asta nu inseamna ca nu le meritau, dar vreau sa subliniez ca aproape nimeni nu (mai) musca mana care il hraneste. Asa si intelectualii lui TB. Fireste, nu-i scuz nici pe ei. Solutia independentei de opinie a intelectualilor consta in autonomia fata de bugetele de stat. Insa in RO este ca si imposibil.

  19. Claus Patera spune:

    @ Varujan Vosganian

    “Îmi place mult cântecul ăla.”

    Si mie. Exista uneori asemenea comuniuni spirituale intre doua genii… :lol:

    http://www.youtube.com/watch?v=-mOjijV4jA0

  20. Mihail spune:

    Un articol interesant semnat de Adrian Marius Dobre. E despre aeroplane :

    In urma cu cateva zile in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), pe 27 septembrie, s-a adoptat decizia de a achizitiona 12 aeronave second-hand Multirol F16 de la portughezi, prin programul „Avion Multirol al Forţelor Aeriene”.

    Portugalia are de asemenea un program de achizitie in ceea ce priveste dotarile din sectorul militar, astfel ca banii vor fi virati apoi catre americani. SUA se obliga in schimb sa instaleze pe teritoriul portughez (pe o insula) un scut antiaerian. In mod evident, aceasta operatiune seamana pe alocuri a „suveica” (adica plata indirecta).

    Administratia americana a salutat formal si tangential decizia Romaniei, mentionand ca este un pas important in directia modernizarii fortelor Armatei romane, putand astfel sa isi indeplineasca obligatiile ce ii revin in cadrul Aliantei Nord-Atlantice.

    Din declaratiile Ministrului Apararii, Cornel Dobritoiu, Romania ar trebui sa plateasca pe avioane suma de 670 milioane de dolari, in 5 ani, incepand cu 2013, prima transa fiind in valoare de 70 milioane de dolari.

    „Din cele circa 670 de milioane de euro care reprezintă valoarea contractului, doar aproximativ 120 de milioane reprezintă plata aeronavelor, restul fiind suportul logistic – care ar fi fost acelaşi chiar dacă am fi cumpărat avioane noi. Prima plată va fi făcută în cursul anului viitor, restul tranşelor fiind anuale, timp de cinci ani, efortul bugetar fiind astfel mai mic.”, declara Ministrul Apararii, Cornel Dobritoiu.

    Competitia ofertelor sau macar imaginea competitiei ar fi trebuit sa reprezinte un element important in contextul luarii acestei decizii, in principal in conditiile participarii producatorilor europeni de avioane de lupta Eurofighter sau a concernului suedez Saab-Gripen.

    Comisarul european pentru Piata interna si Servicii , Michel Barnier, a transmis un mesaj in urma demersului anuntat de CSAT: “Decizia de a cumpăra avioane de luptă este o decizie suverană a ţării dumneavoastră. Cu toate acestea, dat fiind faptul că avioanele de luptă sunt echipamente militare, în sensul Directivei 2009/81/EC, Statele Membre trebuie să se conformeze regulilor acestei Directive atunci când cumpără astfel de avioane.

    În mod specific, aceasta înseamnă că ele (statele respective) trebuie să publice un anunţ al contractelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar procedura de achiziţie trebuie să fie deschisă tuturor furnizorilor potenţiali din UE”.

    Frustrarea voalata isi face simtita imediat prezenta in declaratia oficialului european.

    In ciuda eforturilor realizate de Romania pentru achizitionarea avioanelor F-16, Ministrul de Externe, Titus Corlatean NU a reusit sa bifeze intalnirea bilaterala cu Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, in marja Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite. Explicatia Departamentului de Stat a fost urmatoarea: “Din pacate, agenda secretarului de stat Hillary Clinton pentru aceasta saptamana la New York nu a permis o intrevedere bilaterala cu ministrul de Externe Corlatean.”

    Sigur, bunavointa si respectul partenerilor se castiga greu, dar de multe ori este mai important „drumul decat destinatia”, pentru ca un drum bine ales si frumos parcurs poate crea premisele unei destinatii mult mai interesante.

    S-a creat astfel o tensiune la nivel european, iar in acest context putem observa lipsa de sprijin acordat de catre europeni, romanilor cu ocazia Amendamentului 10 depus de catre parlamentarii romani la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, ce a avut loc ieri, 2 octombrie. Amendamentul cuprinde tema restituirii tezaurului romanesc de catre Rusia, evacuat din Romania in timpul Primului Razboi Mondial, iar ceea ce APCE a agreat nu este decat situatia in care ne aflam, aceea a negocierii bilaterale dintre cele doua parti si a subliniat necesitatea ca Rusia sa dea importanta solutionarii acestui dosar. In schimb, cererea explicita privind restituirea a fost respinsa.

    Repet, prieteni, ce spuneam intr-un articol anterior. Este adevarat, politica este arta compromisului. Daca insa compromisul nu este o „arta” atunci nu ar trebui facut pentru ca se va transforma in scurt timp intr-o problema extrem de greu de gestionat.

    Oare doar asa puteau fi facute lucrurile? Oare doar astfel puteam ajunge la rezultatul dorit?

    Dati-mi voie prieteni sa ma indoiesc.

  21. Bibliotecaru spune:

    Poate intelectuali pudici… :D

  22. adam mares spune:

    @VV
    Dvs. pe unde mai candidati? Tot la Iasi?

  23. Piticul Prono spune:

    Bine zis! Sunt gata sa respect crezurile si opiniile, insa intelectualii, la fel ca si plebeii au toane si simpatii. Nu sustin idei, principii, ci persoane. Cel mai bun exemplu e Plesu, cu al sau “Totusi Basescu” si cu “Crin – Rica Venturiano”. Mahala frantuzita (sau elinizata), nu filozofie in actiune ….

    Dupa cioflairea liberalismului, trec pe partea conservatoare radicala, in care “elita” zice ce trebuie, iar pulimea se supune. Pute a Ev Mediu. La asta s-a redus speranta de mai bine moral si spiritual, si Plesu ne zice ciocu’ mic, da’ mult mai artistic. Si apoi se plange ca nu are fani….

    In mod clar poporul roman traverseaza una din perioadele dificile ale existentei sale. Este un popor care oricum in afara de integritatea teritoriala si recuperarea unor decalaje civilizationale nu a avut niciodata un plan, un crez sau o strategie la nivel national, poate doar prin anii’50 si ’70. Aici intelectualii de toate felurile au abdicat frumusel din postura lor de intelectuali publici, si s-au refugiat comod in exceptionalism ermetic, permitandu-si insa fara rusine frivolitati politice ca ultimul dinte Becali.

    Nu avem intelectuali publici, doar demagogi in sensul antic …

  24. Piticul Prono spune:

    Oare ce o fi cultura? Dupa umila parere a Piticul, e o combinatie intre creator, opera si public. In tot scandalul cu ICR, se discuta doar de creator. Unde o fi opera sau publicul? Ursi si palme de aur nu tin loc de sali pline. Desigur exista mecenate, insa este absurd sa ceri sa se finanteze cultura exclusiv din bani publici, iar produsele culturale sa ramana trufandale pentru niste connaiseuri din alte tari. Este in definitiv, o forma de furt, cel care plateste nu primeste nimic. Mai mult, la cea mai mic maraiala, consumatorul este tratat cu dispret agresiv de beizadea, si acuzat de rinocerizare ….

    Iar opera, oh! Multi nu au mai creat nimic demn, doar pagini lipsite de substanta … Cam greu sa fii in focului politicii de mahala si sa mai si creezi.. iar culmea autosuficientei este sa mai si insulti potentialul tau consumator … De la rezistenta din cultura si inflacararea Universitatii nu a mai aparut nimic fundamental.

    Snobisnul si superficialitatea pentru care e biciuita plebea sunt de fapt atributele elitei. Meritele sunt umflate exponential, auzi, “rezistenta prin cultura”! In curand, orice banc politic spus pe vremea lui Ceauescu devine un simbol nepieritor de curaj, si in urma acestei gimnastici intelectuale, poporul roman va avea cel mai amre numar de dizidenti la mia de locuitori din tot fostul lagar socialist. Penibila degradarea morala …. nu sunt suparat nici macar pe banii pe care ii castiga discutabil, ce ma mahneste la intectualii de vitrina este lipsa celui mai elementar orgoliu profesional, care sa ii impinga sa creeze acel ceva unic pentru care merita atatea dispense …

    Asa cum prin ’96 au inceput sa apara manageri din vest, acum este momentul unor administratori si a unor intelectuali care sa isi asume ceva responsabilitatea pentru nenorocita asta de tara. iar pe somitatile lor sa se duca si sa traiasca in Germania, departe de plebea vulgara, dar si de banii ei!

  25. Pacala spune:

    @VV,
    @all
    1. Deci din 670 mil eur pentru cosciugele alea de F16, doar vreo 120 mil eur sunt avioanele. Restul sunt suport logistic… Le pune eleroane spate si fata, le curata de praf, ce le face? Nu se pot moderniza pe bani mai putini cu cei de la Bacau, care au inarmat MIG-urile? Sau nu iese spaga pana la capat. Dom dobritoiu, alo, hai domunle o licitatie cinstita…
    2. @ Marius Bacau,
    daca tu crezi ca asa scapa de luluta, prin promovare la brusel, pe motiv de antipatie, poate te face cineva ministru ca nu te suporta.
    3.”După ce l-a înjurat electoral aiurea pe tiran că refuză, hainul de el, să promulge majorarea limitată a indemnizaţiilor pentru copii, madam Câmpeanu (parlamentar în exerciţiu) a aflat cu uimire că un act normativ trebuie aprobat de ambele camere. Şi a emis nişte scuze proaste. Eu insist de luni de zile că femeia asta, care de când e ministru a produs în spaţiul public maxima dezvăluire că nişte asistente băteau nişte copii cu dizabilităţi (în timp ce pedeliştii vecini şi prieteni au fugit cu miliardele POSDRU), dar ne anunţă de fiecare dată cum se luptă, face USL-ului mai rău decât toate plagiatele, Oltchimurile şi incompatibilităţile la un loc. În esenţă, ori nu mă aude nimeni, ori e din ciclul l-a pus patronul s-o ponegresc pe demagoagă.”
    4.” În loc să fie dat afară cu şuturi în cur de la OPSPI, ridicolul ăla de Vulpescu a fost lăsat să demisioneze şi să pară demn. Da-i bine merci, în continuare, administrator special la Hidroelectrica. Ar fi păcat să se lichideze măgăoaia de stat fără moţu’ de la bască. După ce useliştii l-au umplut pe marţafoi de respect pe relaţia folclorică bilaterală cu domnu’ Dan, mai bine-l trimiteau la pachet cu Luluţa la Bruxelles, să nu se plictisească baschetbalista anticorupţie fără sepepistul ei preferat. ”

    3 si 4 de aici http://www.ciutacu.ro/articol/mamicutele-si-bebelusii-sa-mai-astepte-sa-invete-tani-cum-lucreaza-parlamentul/

  26. hermann spune:

    Chiar acum ceva weekenduri cand am petrecut alaturi de familia deputatului Cristian Dumitrescu si a suitei doamnei rector, momente de inalta tinuta intelectuala am discutat chiar despre subiectul acesta cu intelectualii din Romania. Stiti si dvs pentru ca am mai scris, ca este una din temele mele preferate, scriind la un moment dat si un articol pe care cand voi avea timp o sa il transpun intr-o carte “Rolul elitelor romanesti in nimicirea Romaniei”! Am povestit multe realitati istorice romanesti si contemporane, mi-am amintit de intalnirea cu maestrul A. Paleologu in camaruta sa de la subsolul casei sale, mi-am aminitit de discutia din livada de meri de la Lisa cu onorabilul O. Paler si am avut dispute lungi in noapte pana am cazut de acord ca vina ne apartine pentru situatia de astazi din cauza ignorantei, nepasarii si a lipsei noastre pentru ridicarea poporului din haul acesta!
    Am discutat si despre vremurile cand am avut fraiele in mana, cand eram informati de toate serviciile la nivel de ministri despre tot felul de derapaje si aici ma gandesc doar la capusarea companiilor de stat pentru care nu am facut nimic, desi repet aveam toate informatiile necesare pentru a actiona, m-am uitat chiar si la emisiunile Romania, te iubesc sau In premiera si tot ce spun astazi ziaristii noi stiam domnule ministru, ci ce am facut????
    Stiam de Camorra din fierul vechi, de cea din legume si fructe, de cea a cerealelor, de banii care dispareau din tara de toate stiam, iar noi eram in functii decizionale si…
    Iata vina noastra si blamarea publica care ne-au adus la degradarea aceasta, adica noi am cultivat-o, ignorand realitatile de langa noi!
    Chiar si in seara aceasta l-am auzit pe alt mare sforar in ale PNL si nu numai, marele unches’ Rusianu care mai mult decat zeflemistic spunea ca nu afecteaza pe nimeni faptul ca se maresc taxele si impozitele, pentru ca este vorba de cativa lei. Pai cand castigi mil. de euro din afaceri si serparii cu statul, normal ca nu te mai uiti la ocaua mica, dar daca ti-ar lua cineva toata averea asta obtinuta ilicit, sa vezi cum ai zbiera si dupa un banut!
    Si apai despre ce vorbim maestre, noi am stricat tara asta, pentru ca plebea nu avea cum sa faca asta, ei fac doar ceea ce le zic manuitorii.
    Sa nu mai zicem ca ii povesteam lui Cristi despre faptul ca la noi in parohie dureaza mai bine de 3 ani sa intri intr-o comisie de lucru interna, fapt care l-a enervat la culme si mi-a propus pe loc sa trec la ei la comisii ca au mare nevoie de…
    Dar, ce pacat, ca noi in timp ce ii blamam pe altii nu ne uitam in oglinda sa vedem ca suntem la fel ca ei sau mai rau de atat promovam politica strutului si a pacatului ancestral – ignoranta -, dar va veni vremea zic eu cand o sa traim experienta aniloe ’26 cand se mergea la vot cu ciomege, furci si topoare pentru a trezi clasa politica la realitate si la munca in “slujba si interesul cetateanului” asa cum spune legea!

  27. Mihail spune:

    Iata un articol care “vorbeste” despre autismul useleului, dar si a proprietarului acestui blog. Alegerile nu sunt castigate apriori !

    Votul de la referendum schimbă poziţia SUA. Americanii îl lasă din braţe pe Băsescu

    Declaraţia lui Philip Gordon, care spunea că este previzibilă o nouă suspendare a lui Traian Băsescu, sunt interpretate în dublă cheie de specialişti. Vlad Nistor, directorul Institutului Diplomatic Român, consideră că SUA şi-a reconsiderat puţin poziţia după referendum, probabil luând în considerare votul a 7,4 milioane de români. Antonio Momoc, specialist în comunicare susţine că intervenţia lui Gordon ar putea fi o strategie de sprijnire a dreptei din România în vederea alegerilor.

    “Domnul Philip Gordon ştie că este posibilă o nouă suspendare a lui Traian Băsescu. Mai ales dacă USL scade puţin, iar Băsescu refuză să le dea premierul, este posibilă o nouă suspendare. Intervenţia lui Gordon poate fi interpretată şi ca un semnal clar de sprijin al dreptei, mai ales că este făcută în plină campanie electorală”, a explicat Antonio Momoc.

    Philip Gordon a explicat că SUA nu se opune unei noi suspendări, dar trebuie respectate procedurile constituţionale. ”Suntem la curent cu intențiile unor politicieni de a organiza un nou referendum pentru a-l înlătura pe președintele Traian Băsescu, însă trebuie respectate procedurile constituționale”.

    Vezi aici declaraţia lui Philip Gordon.

    Dacă s-ar aplica aceleaşi reguli ca la referendumul din 29 iulie, rezultatul ar fi probabil acelaşi. Conform ultimelor sondaje, USL este în scădere, iar Traian Băsescu apelează la strategia devenită deja clasică. Evită ieşirile publice de la Cotroceni pentru a nu da naştere la noi conflicte politice.

    “Forţând puţin nota putem spune că SUA l-a lăsat din braţe pe Băsescu. Este puţin forţat, dar putem spune şi asta. Au văzut şi ei votul a 7,4 milioane de români. Îşi nuanţează poziţia şi ne îndeamnă să respectăm legea, dar nu intervin în favoarea lui Băsescu”, a explicat şi Vlad Nistor.

  28. lordul john spune:

    @VV

    Dezbaterea Obama/Romney de aseara arata incotro ne indreptam si noi:

    Romney:
    “I’d like to clear up the record and go through it piece by piece. First of all, I don’t have a $5 trillion tax cut. I don’t have a tax cut of a scale that you’re talking about. My view is that we ought to provide tax relief to people in the middle class. But I’m not going to reduce the share of taxes paid by high- income people. High-income people are doing just fine in this economy. They’ll do fine whether you’re president or I am.”

    Obama:

    “Now, four years ago when I stood on this stage I said that I would cut taxes for middle-class families. And that’s exactly what I did. We cut taxes for middle-class families by about $3,600. And the reason is because I believe we do best when the middle class is doing well.
    “And by giving them those tax cuts, they had a little more money in their pocket and so maybe they can buy a new car. They are certainly in a better position to weather the extraordinary recession that we went through. They can buy a computer for their kid who’s going off to college, which means they’re spending more money, businesses have more customers, businesses make more profits and then hire more workers.”

  29. Marius Bacau spune:

    @Varujan
    Maestre,de ce trebuie sa se majoreze taxele si impozitele cu 16,05% ? Nu cumva s-a gresit anuntand masura asta inainte de alegeri?

  30. Corina spune:

    off topic
    http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-13342377-demografia.htm

    Avand in vedere ca judetele cele mai tinere sunt in regiunea NE, iar mamele copiilor in cauza nu au nici macar liceul (cele mai multe) ma intreb daca regiunea asta nu ar impune niste programe mai atente in educatie. Altfel, peste 10-15 ani ne vom trezi ca populatia tanara e preponderent necalificata si mare consumatoare de licori.

  31. lordul john spune:

    @

    Cum planifica PD-ul sa-i asigure locul lui Baconschi in parlament:

    “Hotnews.es, un site de stiri in limba spaniola despre aspectele economice, politice, sociale si culturale din Romania, s-a lansat miercuri la sediul Institutului Cervantes din Bucuresti, pentru a crea un pod intre Romania, Spania si America Latina.”

  32. Corneliu spune:

    Pentru aceste intrebari, dar si pentru multe altele nespuse, am gasit un raspuns in:

    JOI, 4 OCTOMBRIE 2012

    Romania experimentului ratat: operatia reusita, pacientul mort.

    Media a prezentat, de-a lungul timpului, foarte multe cazuri de “accidente medicale”, unele din culpa, altele ca o consecinta fatala a unor imprejurari vitrege, dar toate cu aceeasi etichetare: operatia reusita, pacientul mort.

    Pentru majoritatea concetatenilor a fost o binecuvantare ca famiile respective sa fie ocolite de asemenea tragedii.
    Familia mea, insa, a avut ghinionul sa cunoasca, la mijlocul anilor ’80, pierderea unei rude dragi tocmai din cauza unei asemenea intamplari. In esenta, un unchi care a hotarat sa-si zugraveasca singur apartamentul, a avut nefericirea sa mute o mobila mai grea doar cu sotia, urmarea fiind o hernie hiatala banala, care necesita o simpla operatie locala. Cum spitalul local i-a garantat reusita operatiei, s-a procedat la efectuarea interventiei, iar operatia a fost declarata reusita. Fara nici o problema, familia l-a recuperat de pe patul spitalului si, cand lucrurile se indreptau spre vindecare totala, s-a produs dezastrul: unchiul a intrat in coma. Desi s-a intervenit imediat, desi a fost transportat de urgenta la un spital neurologic, in cateva saptamani omul care fusese satatos tun a ajuns o leguma ca, ulterior, sa treaca in lumea celor drepti.
    Un profesor de la sectia de neurochirurgie a spitalului unde s-a produs decesul a explicat motivul acestuia: la efectuarea rahianesteziei pentru operatia de hernie a fost atins un nerv, caz foarte rar, dar nu absent, ceea ce a creat un hematom in maduva spinarii. Ca asa au stat lucrurile a confirmat-o matusa ramasa vaduva, cand a explicat medicului respectiv ca la acea anestezie sotul a simtit o durere acuta, dar anestezistul si-a continuat injectarea. Urmarea, tragica, a fost declaratia seaca: da, operatia a fost un succes. Din nefericire, pacientul a murit.

    Nu as fi redat aceasta trista poveste daca, gandindu-ma la ceea ce ni se intampla de peste douazeci de ani, ca tara,nu as fi gasit trista similitudine care, ne caracterizeaza. Chiar daca exista, totusi o diferenta: pacientul se zbate in coma, dar inca traieste.

    Ca Romaniei ii trebuia o operatie, nu mai este cazul sa analizam acum. Au facut-o “i capi di tutti capi”, mai mult sau mai putin democrati, la intalnirea de la Malta, in 1989, cand nu numai ca au pus diagnosticul, dar au si hotarat echipa de “specialisti” pentru operatiile din blocul comunist.
    Ca operatia a fost facuta in toata Europa de est, iar nu mai trebuie discutat, cand este deja istorie.
    Ce este de discutat ramane aceasta intrebare: de ce pacientul Romania a ajuns aproape un muribund?

    Sunt foarte multe posibile interpretari si raspunsuri, dar eu ma opresc la unul singur: ca si in cazul unchiului meu, anestezistul si-a facut foarte prost meseria.
    In speta, daca toata mostenirea comunista ar fi fost inlaturata, asa cum s-a tot laudat cineva ca a facut prin “procesul comunismului” anestezia ar fi fost si ea, o reusita. Din pacate, nervul atins aici este interesul. Nu cel national ci cel personal, de grup, de partid. Acest nerv a fost atat de mult viciat incat toti politicienii sunt mai intai, in ordine alfabetica, ARD-isti, PC-isti, PDL-isti, PNL-isti, PSD-isti sau UDMR-isti (sa ma scuze reprezentantii celorlalte partide) uitand ca, inainte de toate, SUNT ROMANI.
    Acest nerv viciat, al altui interes decat cel national, face ca pacientul Romania sa fie din ce in ce mai greu resuscitat, iar spectrul mortii sa devina din ce in ce mai conturat.
    Dar CINE A FOST ANESTEZISTUL ( sau ANESTEZISTII), probabil nu se va afla niciodata, pentru ca se ascunde cu mare grija aceasta (aceste) identitatea (identitati). Putem specula, dar asta nu foloseste cu nimic unui muribund.
    Probabil, peste ani, analizand tragicul destin al Romaniei, se va spune in cancelariile ramase in viata ca Romania a fost la locul nepotrivit, in timpul nepotrivit, iar experimentul la carea fost supusa s-a dovedit unul ratat.

    Pentru ca acesta va fi rezultatul jocului confuz cu interesele nationale, cu securitatea si suveranitatea poporului. Sper, totusi, sa nu am dreptate, iar pacientul Romania sa-si traiasca adevaratul destin hotarat de popor, si nu de tagma jefuitorilor.

    Nota: Imi cer scuze pentru eventualele greseli de exprimare, dar gandurile de astazi vin dupa o zi si noapte de meditatie (adica de paza). Ma grabesc spre odihna si nu voiam sa-mi pierd gandurile. Multumesc pentru intelegere.

  33. adam mares spune:

    @VV

    @ Adam mares

    Spui, deci, ca un om, cu cat citește mai multe cărți, e mai ușor de cumpărat?

    Nu asta am vrut sa spun. Dar, oricum, cetitul cartilor nu va infrumuseta niciodata sufletul unui om, doar spiritul.
    Cand eram un copil naiv, intuiam curatenia sufleteasca, dupa ce am crescut, m-am indragostit de jerbele spiritului si am fost dezamăgit. Astazi, nu mai cred ca frumusetea va mantui lumea. Frumusetea este, pt mine, bunatatea sufletului si atat.

  34. In excesul sau de inteligenta, dl Andrei Cornea, bricolând enuntul “Gâstele Capitoliului. Din nou despre intelectualii lui Ponta & Antonescu”, exploateaza cusurul internautic de a citi numai titluri si o face gâsca pe dna Bianca Burta-Cernat!!! Dezastrul e insa ca pe cand Basescu a câstigat, intelectualii basisti au pierdut. La Gaudeamus, se vor citi si preamari intre ei. Telepoporul îi vede mari iubitori de confort, îngâmfati, obraznici si mai mult decât cosmopoliti. Când un nou Zigu Ornea va scrie despre publicistica acestei Epoci cu nume obscen, se va mira ca, oarecum la ordin, limbajul violent al lui Vadim, de la domnii Tismaneanu si Mihaies s-a raspândit in postromânism pâna si la 22, gloriosul periodic civic, azi perceput, de când a cotit-o spre exterminarea doctrinara a stângii, ca Revista Grupului pentru Darwinism Social.

  35. Buddha spune:

    VV
    Ar fi bine sa nu candideze. PNL nu poate veni cu astfel de oameni. Chiar ma intristeaza ca un om de valoarea dvs o considera silitoare, stie toata tara de ce (nu) e in stare. Dar ma consolez cu gandul ca vreti sa fiti domn.
    Eu personal cunosc cativa tineri extrem de capabili, din toate punctele de vedere, care nici macar n-ar indrazni sa spere intr-o eventuala candidatura. Asa ca la altii, tupeu cat casa…
    O sa ajungem sa avem in Parlament numai tampiti, pe sistemul asta. Unde e PNL-ul lui Bratianu?