Câteva considerații privind exercițiul bugetar al României, pornind de la seriile ajustate trimestrial și de la deficitul anunțat de EUROSTAT de 4,1% din PIB pentru trim. II

 
Rezumat: Între seriile ajustate sezonier ale surplusului/deficitului bugetar calculate de EUROSTAT și execuțiile pe cash ale bugetului consolidat se pot înregistra, funcție de metologiile utilizate, diferențe semnificative. Exemple flagrante: anul 2015 și trim. I 2017. Execuția bugetară pe trim. III/2017 a fost una, practic, echilibrată, cheltuielile depășind veniturile cu doar 523 milioane de lei, ceea ce înseamnă 0,04% din PIB. Aceasta ne îndreptățește să considerăm, în continuare, ca plauzibilă ținta anuală de deficit de 3%.
 
Știrea potrivit căreia EUROSTAT, oficiul statistic al Uniunii Europene, a anunțat că în trimestrul II/2017 deficitul bugetar al României este de 4,1% din PIB a fost pe larg răspândită în România, prilejuind noi dispute politice. Ca de obicei, însă, cei care au promovat știrea fie nu s-au și ostenit să o înțeleagă, fie, pentru că le-a convenit, au lăsat-o așa, fără alte explicații. Iar cea mai bună replică e aceea că, pe nouă luni ale anului, deficitul bugetar e de numai 0,81% din PIB.

 
Ca să fim bine înțeleși, de la început, și să evităm disputele și acuzele inutile, seriile ajustate publicate de EUROSTAT privind deficitul bugetar nu reprezintă, aferent perioadei indicate (în cazul nostru trimestriale) o diferență între cheltuielile și veniturile bugetare. Adică ceea ce în mod obișnuit numim deficitul pe cash. Deficitul pe cash pentru fiecare an este publicat lunar de Ministerul Finanțelor Publice. El poate fi consultat pe adresa http://www.mfinante.ro/pagina.html?pagina=buletin&categoriebunuri=executie-bugetara,rapoarte-trimestriale,rapoarte-semestriale,rapoarte-anuale,arieratele-unitatiilor-administrativ-teritoriale .
 
Seriile de date ajustate sezonier utilizează anumite metodologii care au în vedere și alți indicatori, cum ar fi timpul de lucru efectiv lucrat, anumite tendințe care precedă sau succedă perioadei luate în calcul, o anumită nivelare ce înlătură oscilațiile sezoniere, angajamentele bugetare, evoluția cursului de schimb etc. etc. Dacă cei care au vehiculat această știre ar fi avut curiozitatea să facă o comparație între seriile de date ajustate sezonier și evoluția bugetară ca diferență între cheltuieli și venituri, ar fi văzut că diferențele sunt, uneori, atât de mari încât seriile ajustate nu au semnificația ce li s-a acordat în dezbaterea românească.
 
Iată, de pildă, exemplul anului 2015
 
Până în anul 2014 nu avem date despre seriile ajustate sezonier ale surplusului/deficitului bugetar al României. Pentru anul 2015 ele sunt, potrivit http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/8118646/2-20072017-BP-EN.pdf/52d2adb4-0cd0-4dc7-b6c8-4fce0369fb82
 
după cum urmează:
 
Trim I Trim II Trim III Trim IV
 
+ 0,1 – 0,1 – 1,9 + 0,5 (% din PIB)
 
Iată evoluția deficitului bugetului consolidat, potrivit datelor MFP (cumulat de la 1 ianuarie 2015 până la 31 decembrie 2015):
 
Trim I Trim II Trim. III Trim IV
 
+ 0,69 + 0,60 + 0,87 – 1,47 (% din PIB)
 
Așadar nicio legătură, nici ca mărimi, nici ca tendință. Dacă socotim că deficitul final pe cash a fost de 1,47% din PIB pe întregul an , se poate observa că nu există nicio legătură între evoluția seriilor ajustate sezonier și seria pe cash. În fapt, deși seriile ajustate sezonier indicau pentru trimestrul IV un excedent de 0,5%, realitatea a stat cu totul altfel.
 
Exemplul trimestrului I/2017
 
Interesantă este și comparația pentru primul trimestru 2017. În timp ce EUROSTAT oferă pentru România un deficit ajustat sezonier de 3,2%, România a înregistrat un surplus de 0,19%!
 
E drept că între deficitul pe cash (diferența dintre cheltuielile și veniturile din același an) și deficitul calculat potrivit metodologiei ESA pot exista anumite diferențe (în anul 2016 deficitul ESA a majorat deficitul pe cash de la 2,41% din PIB la 3%). Dar aceste diferențe nu pot fi evaluate decât în februarie al anului următor și prognozarea lor prezintă unele dificultăți.
 
Realitatea românească. In trim. III deficitul pe cash s-a apropiat de zero.
 
Pe primele șase luni ale anului deficitul bugetului consolidat a fost de 0,77% din PIB, ceea ce înseamnă, practic, un deficit pentru trim. II de 0,96% din PIB, destul de mare pentru acea perioadă a anului. Totuși, este excesiv să extrapolăm pe întregul an la 4%. Precum se poate observa, o asemenea extrapolare, utilizând datele din trim. I, n-ar fi avut nicio relevanță. Dacă, însă, avem în vedere că în următoarele trei luni (iulie – septembrie) bugetul a avut, practic, o execuție echilibrată, deficitul crescând doar cu 0,04% din PIB, putem considera că asimetria din trim. II a fost absorbită și ținta de 3 % din PIB pentru deficitul bugetar pe întregul an poate fi, în continuare, asumată.
 
Chestiunea care rămâne să fie analizată, însă, este în ce măsură structura cheltuielilor bugetare aprobată în Parlament (mă refer, în primul rând la investiții) va fi menținută odată cu ținta de deficit bugetar.

15 Responses to “Câteva considerații privind exercițiul bugetar al României, pornind de la seriile ajustate trimestrial și de la deficitul anunțat de EUROSTAT de 4,1% din PIB pentru trim. II”

  1. Adam Mareș spune:

    V-ați scos cu finalul! :P :P :P Deci, se va păstra deficitul, că se taie banii de investiții! :P :P :P

  2. Dragă Adam tema in discuție era cea privind deficitul. Pe a doua o discutăm luna viitoare, căci adesea investiiile se realizează spre sfțrșitul anului De aceea și deficitul are o evoluție asimetrică. Mai e loc pentru vreo 4 miliarde de euro cheltuieli peste venituri.

  3. Mihail spune:

    @Adam,

    Referitor la Catalonia, s-ar putea ca sa nu prea ai dreptate. Uite, Presedintele lor, are o sotie romanca. Au si copii impreuna. Distinsa sotie plus copii au sosit repede in Romania.
    I-a trimis la adapost.

  4. Mihail spune:

    @emi,

    am plecat din mai multe motive. Unul dintre ele era curiozitatea.
    Ajuns aici, am inceput sa realizez repede ca viata este total diferita, ca se munceste altfel ca nu se fura, ca functionarii publici sunt in serviciul tau.
    Tot aici, am realizat ca poti munci oriunde, conteaza doar sa muncesti cinstit, nu sa te fofilezi. Am priceput ca am spus lucruri total nepotrivite despre tine. Nu-mi pot ierta asta.

    • Mihail spune:

      Este un mare castig, urias chiar, faptul ca ma ingegrez intr-o societate atat de evoluata, de civilizata…politicoasa.
      Ma pufneste rasul atunci când il vad pe armean cum se chinuie sa explice doua cifre, ori pe Dragnea cum fura si cum munte, sau pe Iohanis. Alt hot.

      • Păi dacă nu înțelegi, sigur că te pufnește râsul. Ce poți face, în fața atâtor manipulări, decât să cauți să explici sau să pleci în Scoția și să râzi? :)

        • Mihail spune:

          Nu mai sunt in Scotia, acum sunt la Londra.
          Scotia este o tara frumoasa, insa cu serviciul acolo este greu. In Londra se gaseste usor un job.
          Nu cred ca ati inteles. Aici, nimeni nu pierde timpul ca sa explice ce sunt cu oualele alea, sau cei-i cu deficitul. La fel de drept este ca nici un sef de partid nu se apuca sa fure teritorii din UK, sau sa intreprinda niste falsuri, ca sa ciordeasca niste case.
          La fel cum nu am auzit(acum sunt oleaca rau) cacineva sa fie nominalizat la Premiul Nobel, doar pentru o singura carte. Sau si mai si, daca nu a mers prima oara, o alta tara sa repete nominalizarea. Suntem in zodia scorpionului.
          Bun, aici toate aceste chestii(teritoriulimprumutat, falsutile, nominalizarile etc) sunt amendate de intreaba societate.
          A doua zi nu mai existi.

          Credeti-ma, toate cifrele alea, explicate de Domnia voastra, Olguta, Dady, chiar nu ma intereseza. Romania este o tara cu o clasa politica nematurizata, iresponsabila si…cam hoaţa.

          • Dragă Mihail, chestia aia cu premiul Nbel nu e (doar) o treabă românească. Iți imaginezi că nu am făcut trafic de influență pe lângă Uniunea Scriitorilor de limbă ebraică din Israel să mă propună doi ani la rând Academiei Suedeze. Dar ar fi culmea să justific eu în fața ta deciziile unor uniuni naționale de scriitori. Cât despre ouă, bănuiesc că ai dreptate. In Anglia inventarea unor nerozii de acest fel n-ar găsi auditoriu. Decât poate un român ca tine care e de curând în Anglia și n-a învățat lucruri bune nici din țara pe care a lăsat-o în urmă, din din cea în care a ajuns.

          • Adam Mareș spune:

            Mihail nu știe că aveți mai multe cărți. E drept, nu foarte multe.

          • Nici nu trebuie să ai foarte multe cărți. Mihail știe doar că trebuie să fie antipatic :) Se simte singur pe acolo pe unde a plecat.

          • emi spune:

            Daca nu ai auzit tu, nu inseamna ca nu se intampla.
            In “statele civilizate” aparentele sunt foarte importante, sunt multe situatii urate care se rezolva departe de ochi si urechi publici(e). Pentru a intelege o societate nu este suficient sa ii cunosti prezentul, trebuie sa ii stii un pic si trecutul, si in general modul de gandire. De exemplu eu nu mi-as fi imaginat cum traiesc milanezii daca nu stateam printer ei, in presa vezi parcurile si strazile curate, dar daca iesi duminica dimineata pe strada, vezi si mormanele de sticle, pahare de plastic si butelii de aluminiu din care s-a baut cu o noapte inainte, rauri de pisu’ in zone mai putin iluminate, chestii “civilizate” pe care in Romania nu le vezi.
            Sa mai povestesc cate femei bete poti intalni sambata seara?!?
            Nu vei citi/vedea in nicio stire ceva despre aceste obiceiuri “civilizate”…