Proiectul nostru politic: Consolidarea dreptei româneşti în jurul PNL

Va invit sa parcurgeti textul supus spre dezbatere, in sustinerea motiunii, din care am prezentat anterior un fragment. Proiectul politic al PNL arata ca esenta evolutiei partidului in faza post-integrare este imbogatirea viziunii sale prin aceasta sinteza doctrinara, trecerea de la doctrina la ideologie, respectiv de la doctrina liberala la o viziune mai complexa si anume ideologia dreptei.

Necesitatea sintezei doctrinare

România se află în faţa unei opţiuni fundamentale în ceea ce priveşte destinul său. Este pentru a treia oară, în istoria recentă, când evoluţia ţării noastre trebuie marcată printr-o asemenea opţiune. Cea dintâi a fost asumată în decembrie 1989 când poporul român a optat pentru democraţie, societate deschisă şi economie concurenţială. Marcată de sindromul tergiversării, de contradicţii, ambiguităţi şi jumătăţi de măsură, această opţiune a învins, în cele din urmă, căci a fost urmată de exprimarea celei de-a doua opţiuni, un deceniu mai târziu: aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană. Aceasta a dus la o seamă de evoluţii favorabile dar, precum se poate observa din rezultatele economice şi din conflictele sociale ale anului 2009, statutul de membru în NATO şi UE nu a dus, implicit, la înlăturarea unor vulnerabilităţi.

Pentru România, după schimbarea din 1989 şi aderarea la Uniunea Europeană, aceasta este a treia oportunitate de a-şi clarifica modelul socio-economic de dezvoltare.

Un partid politic responsabil este dator sa conştientizeze cerinţele  timpului pe care îl trăim si sa se ridice la înălţimea lor. Aceasta presupune pentru Partidul National Liberal, pe de o parte, activitatea politică de obţinere a unui suport popular consistent care să îi permită accesul la guvernare si, pe de altă parte, asigurarea unei bune guvernări. Pentru ca să constituie o alternativă şi să răsplătească speranţa românilor într-o bună guvernare. PNL trebuie să dea dovadă de voinţă politică în îndeplinirea opţiunilor asumate, de viziune strategică, de capacitate managerială, să dobândească o susţinere parlamentară majoritară, dedicată aceleiaşi opţiuni, şi să aibă o bună imagine publică.

Acest Program este expresia voinţei noastre politice. Viziunea noastră strategică este prezentată in cadrul Platformei „Pentru o nouă economie”. În ce priveşte capacitatea managerială ea va depinde de modul în care vom şti să ne respectăm profesioniştii din partid şi să deschidem porţile către cei care doresc să ni se alăture. Realizarea unei susţineri parlamentare va fi rezultatul deciziilor noastre politice si al eficienţei electorale. Cât despre o bună imagine publică, depinde de noi în ce măsură vom convinge pe români că ştim să perseverăm în atitudinea pe care am proclamat-o în campania PNL pentru alegerile prezidenţiale, prin proclamarea culturii politice a bunului simţ.

Nu este pentru prima oară când Partidul Naţional Liberal răspunde „prezent” provocărilor realităţii. Procesul de integrare europeană a însemnat un amplu proces de liberalizare. Acest proces legislativ şi instituţional s-a îndreptat atât către promovarea libertăţilor individuale in raport cu statul şi cu societatea, dar şi către intrarea României in sfera liberei circulaţii a persoanelor, a mărfurilor, serviciilor şi capitalurilor. Toate aceste procese sunt o consecinţă aplicării doctrinei liberale. Prezenţa Partidului Naţional Liberal la guvernare a fost un mare atu pentru România. Nu întâmplător partidul care a îndeplinit acest deziderat, care a recuperat întârzierile şi a devansat termenul de aderare a fost tocmai PNL. În acest fel, liberalismul românesc s-a aflat din nou la datorie, că în toate momentele înălţătoare ale istoriei moderne a ţării noastre.

Aderarea la Uniunea Europeană presupune pentru liberalismul din România o diversificare, o rafinare a viziunii sale doctrinare. Ideea însăşi care a stat la baza construcţiei instituţionale europene este de esenţa liberala. Uniunea Europeană este întemeiată pe principiile democraţiei liberale. Consacrarea libertăţilor cetăţeneşti, a principiului separaţiei si controlului reciproc al puterilor în stat, a principiului liberei concurenţe, a liberei circulaţii era esenţială pentru PNL în perioada de preaderare. În Uniunea Europeană aceste valori sunt asumate iar spiritul proiectului noi Constituţii Europene este grăitor în acest sens.

Liberalismul constituie esenţa viziunii noastre despre lume, cel care a asigurat compatibilitatea dintre Uniunea Europeană şi România, consfinţită prin aderarea ţării noastre la construcţia Europei Unite. Trăim într-o Europă a naţiunilor. Aceasta înseamnă că trebuie să fim compatibili, dar să fim, conştienţi, în acelaşi timp de trăsăturile distinctive ale fiinţei noastre, să nu ne dizolvăm într-un sistem ci, dimpotrivă, să ne afirmăm personalitatea. Partidul Naţional Liberal a trecut cu succes examenul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Acum PNL trebuie să îşi diversifice sistemul de valori, trecând în faza sa post-integrare.

România trebuie să încheie o tranziţie de la dictatură la democraţie, de la socialism la capitalism şi de la o societate închisă la o societate deschisă. Bătălia politică reală se duce între stânga populista şi dreapta democratică. Modernizarea specifică desprinderii de trecutul comunist se duce pe trei direcţii: economică, socială şi culturală. Acţiunea pe cele trei direcţii trebuie să fie corelată. Nici una nu poate, de una singură, să asigure eficienţa transformării. Mai mult decât atât, tentativa de a acţiona asupra uneia dintre cele trei direcţii, în mod unilateral, nu face decât să adâncească crizele tranziţiei.

Acţiunea corelată asupra bazei economice, sociale şi culturale îşi propune depăşirea unei crize cu forme de manifestare pe acelaşi sistem tridimensional: criza economică, criza socială, criza culturală şi morală. Tentativa de soluţionare a crizei economice, ignorând componenţa socială sau culturală, va duce, inevitabil, la agravarea tensiunilor sociale şi la adâncirea crizei mentalităţilor. Tentativa de soluţionare unilaterală a problemei sociale, fără substanţa oferită de dezvoltare, adânceşte deficitele şi agravează criza economică, mărind şi mai mult riscurile pentru persoanele defavorizate. Depăşirea crizei culturale şi emanciparea mentalităţilor nu se pot susţine fără un suport economic şi social.

Din toate acestea decurge necesitatea înfăptuirii sintezei doctrinare, căci viziunea privind modernizarea economică este precumpănitor liberală, cea privind transformarea bazei sociale este precumpănitor creştin-democrată iar cea privind emanciparea culturală este predominant conservatoare. Strategia corelată de transformare sistemică are nevoie, în planul viziunii, de o sinteză doctrinară, rezultatul acestei sinteze fiind însăşi ideologia dreptei.

Aşadar, esenţa evoluţiei Partidului Naţional Liberal în faza post-integrare este îmbogăţirea viziunii sale prin această sinteză doctrinară, trecerea de la doctrină la ideologie, anume de la doctrina liberală la o viziune mai complexă şi anume ideologia dreptei.

Conţinutul sintezei doctrinare

In ceea ce priveşte liberalismul el continuă să aibă un rol decisiv în configurarea viziunii economice a Dreptei. Depăşirea crizei economice şi consolidarea statului de drept nu presupun abandonarea principiilor liberalismului, ci, dimpotrivă, consacrarea lor. Soluţiile de ieşire din criză economică sunt de esenţă liberală. Evoluţia post-criză a României şi proiectarea politicilor publice în decada următoare trebuie să ducă la schimbarea paradigmei de dezvoltare caracterizată în ultimii douăzeci de ani prin liberalizare accelerată şi integrare în economiile europene. S-a dovedit că doar liberalizarea în absenţa politicilor liberale a făcut din economia României una vulnerabilă. După douăzeci de ani de tranziţie la capitalism, economia românească este mai mult o economie complementară şi nu una competitivă cu economiile statelor membre ale Uniunii Europene.

Opţiunea noastră este fără echivoc: stat de drept şi capitalism. Aceasta înseamnă respect faţa de principiile liberale ale echilibrului şi controlului reciproc al puterilor în stat, ale apărării libertăţilor individuale, ale garantării proprietăţii şi ale încurajării dezvoltării capitalului sub toate formele sale : uman, industrial, financiar, tehnologic, cultural ori funciar, în scopul creşterii bunăstării românilor.

Iată o seamă dintre valorile liberalismului, a căror rezonanţă trebuie să se faca auzită:

-         Liberalul respectă şi cultivă ca valori supreme libertatea, proprietatea privată, individualismul, piaţa liberă, concurenţă, liberă iniţiativă .

-         Libertatea este suportul acţiunii umane. Libertatea, în forma individuală şi spontană, cunoaşte o singură limită: dreptul şi libertatea celorlalţi.

-         Liberalul acceptă şi cultivă dreptul la diferenţă.

-         Liberalul are încredere în om şi în raţionalitatea lui. În acest fel, liberalismul este o formă de umanism.

-         Statul este şi rămâne „un rău necesar”. El este reglator şi arbitru, nu actor părtinitor şi corupt. Statul are drept scop eliminarea sărăciei şi nu fructificarea ei populistă.

-         Liberalismul este potrivnic colectivismului şi totalitarismului. Astfel, liberalul este un democrat.

Mesajul economic de esenţă liberală al Dreptei nu se poate susţine şi nu poate înfrunta gradul scăzut de suportabilitate al populaţiei, dacă nu are în vedere un raport just între dezvoltarea capitalistă şi coeziunea socială. Viziunea liberală a dezvoltării capitaliste se asociaza viziunii creştin-democrate privind coeziunea socială. Astfel:

-         Construcţia instituţională se bazează pe principiul subsidiarităţii. Potrivit acestui principiu, statul şi comunităţile locale renunţă la preluarea unor sarcini care pot fi îndeplinite de cetăţeni particulari, respectiv de comunităţi mai mici. Acele lucruri pe care cetăţeanul le poate realiza la fel de bine singur, în familie sau în colaborare benevolă cu alţii, i se pot lăsa în seamă. Principiul subsidiarităţii este valabil şi între comunităţi mai mici şi mai mari, precum şi între uniunile libere şi instituţiile statale.

-         Politica socială se întemeiază pe principiul solidarităţii. Într-o formă simplă, solidaritate înseamnă preluarea de către comunitate sau, după caz, de către stat, a riscurilor pe care persoana nu le poate înfrunta singură. Acelaşi lucru este valabil şi în situaţia în care statul sau comunităţile mai mari preiau riscurile unor comunităţi expuse peste riscurile lor. Solidaritatea cunoaşte dimensiuni diferite, de la aspecte legate de protecţia socială până la armonizarea unor segmente cu interese potrivnice. Solidaritatea induce în actul de guvernare şi în conduita socială un anumit grad de moralitate. Solidaritatea, în formele sale diverse, de la plata corectă a impozitului, pana la asistenţa sociala şi solidaritatea între generaţii este o expresie a moralei, în cele două dimensiuni ale sale: morala civică şi morala crestină. Acestea nu sunt două înţelesuri diferite ale moralei, ci două expresii ale sale. Morala înseamnă respectarea rânduielilor dar, deşi pare o constrângere, morală este o formă a libertăţii. Morala civică îţi dă libertate exterioară şi deprinderea de a respecta libertăţile celorlalţi, iar etica creştină îţi dă forţa libertăţii interioare.

Solidaritatea şi subsidiaritatea se îmbină într-o concepţie unitară, care are în vedere descentralizarea, sporirea rolului comunităţilor locale, o politică socială activă precum şi creşterea siguranţei persoanei.

-         Parteneriatul social se găseşte în strânsă legătură cu subsidiaritatea şi solidaritatea. Dacă în ce priveşte solidaritatea se pune problema suplinirii unui deficit de responsabilitate a unor categorii expuse de către categoriile active, iar în ce priveşte subsidiaritatea se pune problema delegării de responsabilitate, în ceea ce priveşte parteneriatul, se pune problema cumulării de responsabilitate, partenerii sociali fiind, prin informare şi consultare, parte a procesului decizional.

-         Construcţia liberală a pieţei libere se însoţeşte cu viziunea creştin-democrată a eticii economiei de piaţă. Această presupune o justă întrepătrundere a ordinii economice şi a ordinii sociale. Viziunea etică a liberalismului este completată astfel încât proprietatea privată capătă o dimensiune socială, iar dreptatea socială se instituie la întrepătrunderea dintre individualism şi solidaritate.

Esenţa tranziţiei este de natură culturală. Când vorbim în acest context de cultură, avem în vedere sensul larg al termenului, şi anume cultură înţeleasă ca o componentă esenţială a civilizaţiei. Conservatorismul este cel care poate armoniza, într-o formă adecvată, raportul naţional-universal, adaptând evoluţia societăţii româneşti la un circuit larg de valori, păstrând totodată specificul naţional şi promovând cultura autentică. Elementele utile ale conservatorismului în construcţia ideologică a Dreptei sunt:

-         Asigurarea unei evoluţii organice, pragmatice a societăţii şi evitarea anarhiei, a experimentelor şi a crizei de autoritate. Conservatorul nu alege între terapia lentă şi terapia şoc; calea lui este terapia fermă, bazată pe paşi siguri. Pentru conservatorism, valorile fundamentale sunt ordinea, stabilitatea şi continuitatea. Aceasta presupune un minuţios management al riscului în eficientizarea actului de guvernare.

-         Înţelegerea tranziţiei ca un proces esenţialmente cultural şi preocuparea pentru emanciparea mentalităţilor. Pentru conservatori politica şi cultura sunt cele două feţe ale aceleiaşi monede.

-         Cultivarea tradiţiei, ca important factor de stabilitate. Societatea este inţeleasă într-o viziune organică, ce leagă indivizii printr-o ţesătura socială, a cărei împletitură e realizată tocmai prin valorile consacrate, tradiţionale.

-         Formula novatoare a conservatorismului, aşa numitul conservatorism individualism (Reagan, Thatcher), este o viziune complexă privind restrângerea rolului statului şi garantarea proprietăţii private.

-         Dintre toate elementele sintezei doctrinare a Dreptei, conservatorismul are cel mai pronunţat caracter anticomunist. În acest fel, conservatorismul poate fi un instrument doctrinar util în delimitarea clară de comunism şi de tarele sale. Şi aşa cum istoria secolului XX a dovedit, conservatorismul este instrumentul doctrinar cel mai eficace în lupta împotriva extremismului, fie că e vorba de comunism, fie că este vorba de fascism.

Revine Dreptei româneşti sarcina de a recupera conservatorismul, care contribuie la formarea unei atitudini ferme, profund democratice şi naţionale.

Între doctrinele pomenite există, în mod tradiţional, şi o seamă de diferenţe. Cum diferenţele se accentuează pe măsura maturizării democraţiei, în acest stadiu tranzitoriu diferenţele sunt neglijabile, căci în atitudinea lor cu privire la necesitatea instaurării democraţiei şi a economiei libere, precum şi în raportarea lor faţă de totalitarism, aceste doctrine sunt compatibile. În ceea ce priveşte, aşadar, desprinderea de totalitarism, de etatism, de egalitarism şi de sărăcie, precum şi căile prin care acestea ar putea fi înlocuite de democraţie şi de capitalism, nu există incompatibilităţi între doctrinele pomenite, acest lucru ne fereşte ca sinteza doctrinară a Dreptei româneşti să pară o construcţie eclectică. Poate că cea mai serioasă dintre deosebiri ar fi cea dintre individualismul liberal şi tradiţionalismul conservator. În condiţiile actuale, în care Dreapta democratică românească militează pentru o Europă unită,  a naţiunilor, această incompatibilitate este inlăturată. Ca şi în timpul celei dintâi modernizări a României, în procesul celei de-a doua modernizări, noi nu vedem incompatibilităţi între liberalism şi spiritul naţional.

Cetăţeanul ca instituţie

În ultimii ani s-a vorbit, cu temei, despre necesitatea modernizării statului. Importanţa pe care Dreapta o dă construcţiei instituţionale nu trebuie să ignore fiinţa umană care trebuie să rămână miezul  acestei construcţii.

Când ne gândim la om, avem în vedere miracolul unicităţii sale. Când abordăm construcţia instituţională, avem în vedere tocmai funcţia modelatoare a guvernării, care abstractizează raporturile umane şi care se poate găsi într-un raport de contradicţie cu vocaţia unicităţii persoanei. Se află, însă, vocaţia instituţională a Dreptei româneşti în contradicţie cu vocaţia sa umanistă?

Atitudinea faţă de om nu se poate mărgini la mesaje de solidaritate sau la abilităţi propagandistice. Ea trebuie să se regăsească într-un sistem normativ şi într-un set de politici. Sistemul normativ are ca obiectiv statuarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Setul de politici are în vedere crearea şi buna funcţionare a instituţiilor care să garanteze respectarea drepturilor şi libertăţilor respective şi a opţiunilor strategice pe care instituţiile respective să le îndeplinească.

Autoritatea nu se poate implica în trăirile interioare ale omului. În ceea ce priveşte cunoaşterea de sine şi căile prin care omul comunică celorlalţi rodul acestei cunoaşteri, ingerinţele societăţii constituie un abuz. Societatea şi statul nu trebuie să constituie o ameninţare şi nu trebuie percepute de cetăţean în acest fel. Primejdia uniformizează. În faţa unei primejdii naturale oamenii se solidarizează. Dar nu şi în faţa unei primejdii sociale. În faţa unui stat autoritar, a unei agresiuni sociale, tendinţele de dezbinare prevalează în faţa celor de solidarizare şi omul se simte mai străin ca oricând.

Autoritatea trebuie, aşadar, să îndeplinească acest obiectiv esenţial care este garantarea siguranţei cetăţeanului. Modernizarea instituţională are, ca scop final, ameliorarea raporturilor dintre om şi lume, astfel încât el să aibă vocaţia şi harul propriei unicităţi. O construcţie instituţională adecvată este o şansă pentru ca fiecare să trăiască în demnitate.

Trecerea de la economia socialistă la capitalism a presupus un uriaş proces de liberalizare. Aceasta înseamnă recunoaşterea caracterului nativ-optimal al individului, încurajarea iniţiativei private a întreprinzătorului şi a libertăţii alegerii individuale. Ca actor al pieţei libere, ca subiect al sistemului normativ, omul este privit ca individ abstract, egal cu ceilalţi, în acest fel, Dreapta are vocaţie individualistă.

În acelaşi timp, însă, omul nu poate fi imaginat în afara motivaţiilor sale intime, a particularităţilor şi năzuinţelor sale. Avem în vedere, pe de o parte, asemănările dintre oameni, în privinţa accesului la resurse, al gradului de informare, al egalităţii de şanse şi în faţa legii precum şi al răspunderilor aferente, iar, pe de altă parte, deosebirile dintre oameni, ce decurg din matricea unicităţii lor.

Modernitatea tinde să abstractizeze fiinţa umană, tradiţia şi morala au calitatea de o personaliza. Acceptând provocarea necesară a îmbinării tradiţiei cu modernitatea Dreapta devine, în acelaşi timp, individualistă şi personalistă. Această dualitate trebuie să fie marca specifică a Dreptei începutului de secol XXI românesc.

Astfel, construcţia instituţională nu este o simplă altimetrie socială, ci e o construcţie organicţ, umanizată. Întreaga construcţie ideologică a dreptei, ca sinteză doctrinară, reformatoare şi pragmatică, este dedicată definirii şi consolidării instituţiei numite cetăţean. Aceasta presupune o schimbare de paradigmă, corelarea tentativelor reformatoare abstracte, birocratice, de sus în jos, cu reforma societăţii, în ansamblul sau, fără de care nici o modernizare reală a statutului nu e posibilă.

Orice construcţie instituţională trebuie să aibă în centrul ei instituţia numită cetăţean. Compatibilizarea acestei dualităţi dintre individ şi persoană, dintre cultură şi piaţă, dintre competiţie şi comunicare este esenţială în demersul nostru ideologic. Căci, în cele din urmă, finalitatea este aceea de a transforma radical un sistem care îl consideră pe om un interlocutor pasiv, supus egalitarismului şi populismului, într-un alt sistem, unde instituţia fundamentală este cetăţeanul, ale cărui prestigiu şi bunăstare devin pentru toate celelalte instituţii criteriul fundamental al bunei funcţionări şi al bunei cuviinţe.

Obiectivul Dreptei în următorul deceniu – combaterea sărăciei

Problema centrală a românilor este sărăcia. Toate celelalte – de la precaritatea democraţiei până la gradul scăzut de cultură civică, de la energiile reduse de reformare a sistemului şi până la anacronismul structurilor economice şi sociale – se datorează sărăciei.

Când generaţii întregi trăiesc în sărăcie se petrece unul dintre cele mai dramatice lucruri pentru destinul unui popor: oamenii se obişnuiesc cu sărăcia. Din acel moment, nimic nu le mai e de folos, nici democraţia, nici libertatea, căci nu vor şti ce-ar putea face cu ele.

Proprietatea privată este o formă de protecţie a persoanei. Cel care dispune de o anumită bunăstare nu poate fi ţinut la cheremul statului, nu va fi nevoit să facă orice compromis pentru a-şi întreţine familia. Pentru a fi dominaţi, oamenii trebuie să rămână săraci şi, pe cât posibil, izolaţi. Nici un alt regim din istorie nu a fost atât de lipsit de respect precum comunismul faţă de propriii cetăţeni, încât să acţioneze atât de tenace pentru a-i aduce la sapă de lemn. Şi nici o altă tranziţie nu a fost atât de neindemânatică ori, poate, de abilă în a întreţine starea de sărăcie.

Cu cât omul ştie să-şi fructifice mai bine drepturile, cu atât starea lui de dependenţă scade. Bunăstarea îi permite să nu se mai gândească cu teama la ziua de mâine, să-şi construiască un viitor. Se eliberează de capcana imediatului şi îşi proiectează un destin. În acest fel, începe să selecteze între diferite opţiuni şi are posibilitatea, dar şi discernământul de a alege.

Un popor nu trebuie să se resemneze cu soarta sa. Fiecare om, fiecare popor nu are decât acea putere pe care ştie să şi-o ia singur. Am intâlnit români care spun că ne e sortit să ne naştem şi să murim săraci. Trebuie să luptăm împotriva acestei mentalităţi.

Platforma „Pentru o nouă economie” este o viziune îndreptată către combaterea sărăciei şi către realizarea celei de-a doua modernizări a României. Ea presupune o schimbare de paradigmă, însoţind eforturile de modernizare a statului cu cele de identificare a resurselor societăţii, de  îmbunătăţire a performanţelor individuale şi de consacrare a principiilor manageriale.

Acest model este, aşadar, nu numai economic, ci şi cultural. Esenţa actualei tranziţii constă în trecerea, în plan politic, de la totalitarism la democraţie şi, în plan economic, de la socialism la capitalism. Acest proces nu este numai economic sau instituţional. Tranziţia este în primul rând un proces cultural. Ea are în vedere emanciparea mentalităţilor, recuperarea unor valori tradiţionale şi consacrarea altora noi, reconfigurarea spiritului comunitar, structurarea societăţii civile şi a spiritului civic, asumarea identităţii naţionale în termenii integrarii europene etc.

Din punct de vedere instituţional, principala noastră provocare constă în redimensionarea rolului statului, fără însă a face vreo concesie nostalgiilor socialiste. Singurul sistem socio-economic bazat pe drepturile individului este cel capitalist. Capitalismul recunoaşte că orice om este stăpân pe viaţa sa şi pe dreptul de a o trăi aşa cum doreşte, atâta vreme cât nu încalcă drepturile celorlalţi. Capitalismul se bazează pe esenţa naturii umane şi nu cere sacrificarea interesului individual de dragul “binelui colectiv” ca în socialism. În capitalism “binele public” reprezintă  însumarea realizărilor individuale. Capitalismul este singurul sistem economic în care consensul este voluntar şi negociat. Un stat paternalist nu este nici social şi cu atât mai puţin liberal.

Redimensionarea rolului statului nu înseamnă, în mod automat, reducerea ponderii şi funcţiilor sale în societate. Redimensionarea rolului statului semnifică reducerea ponderii acestuia ca agent economic dar şi rafinarea funcţiilor sale ca stat de drept, garant al bunei funcţionări a pieţelor şi a liberei competiţii. Lipsa unei viziuni clare în această privinţă aduce prejudicii reformei şi sporeşte costurile acesteia. De altfel, politica bugetară este grevată în primul rând de lipsa unei evoluţii în ceea ce priveşte redimensionarea rolului statului. În România, statul îşi asumă mai multe obligaţii decât este în măsură să onoreze. În aceste condiţii, nu trebuie să ne surprindă faptul că veniturile sunt neîndestulătoare. Asumându-şi prea multe responsabilităţi pe care le-ar putea onora mai eficient sectorul neguvernamental, statul, oricât de puternic ar fi, nu poate face faţă.

Redimensionarea rolului statului, prin reducerea rolului său ca agent economic şi diminuarea ponderii sale decizionale precum şi întărirea rolului său ca garant al drepturilor constituţionale şi al bunei funcţionări a pieţelor constituie fundamentul „noii economii”. Într-o societate democratică şi aşezată pe baze capitaliste, statul trebuie să aibă trei funcţiuni principale: a) stabilirea cadrului legislativ şi supravegherea respectării acestuia; b) realocarea prin bugete a impozitelor; c) siguranţa naţională.

Proiectul nostru politic are în vedere cosolidarea Dreptei româneşti, al cărui reprezentant legitim este Partidul Naţional Liberal.

Îndeplinirea tututor acestor obiective presupune o schimbare radicală a comportamentului politic. Partidul Naţional Liberal va trece de la politică la politici. Eficienţa politicilor publice constituie criteriul principal al bunei guvernări.

308 Responses to “Proiectul nostru politic: Consolidarea dreptei româneşti în jurul PNL”

  1. Barosanul spune:

    Domnule Vosganian,

    Foarte laudabila initiativa si de apreciat continutul.

    A avind in vedere ca Economia Romaneasca e pe topogan si cu ea se v-a duce si PDL-ul, iar mai peste tot se aude ca si Baesescu e si el pe DUCA, e cel mai prielnic moment ca ideeile acestea sa fie puse in practica urgent, PNL-ul sa coaguleze dreapta iar Crin Antonescu sa iasa presedinte.

    Daca nu sunteti pregatiti acolo vor fi miscari de strada mai abitir ca in Grecia ceea ce nu poate decit sa aduca avantaje unor formatiuni extremiste.

  2. Barosanul spune:

    Apropos,
    - daca Partidul Conservator este intr-adevar conservator, atunci locul sau natural trebuie sa fie linga PNL nu linga PSD.
    - iar coagularea dreptei nu insemna si readucerea TRADATORILOR care s-au dus in PDL.

  3. adrian spune:

    Sa inteleg ca ati scris la motiunea dlui Antonescu? Caci acea motiune pare ca, in afara de stabilirea unei tinte electorale de 30% nu are decat dezierate ce nu pot fi cuantificate si nici etapizate. Tot e bine ca se limpezesc niste principii insa nu stiu cine va fi in masura sa decida apoi ca politicile pe care le va promova (?) PNL se inscriu in limitele acestor enunturi. Pe care pe undeva le numeati “obiective”. De exemplu, motiunea de care vorbest vorbeste de necesitatea unui “guvern suplu” care se leaga de ceea ce spuneti referitor la redimensionarea rolului statului. Nu stim insa de unde incepe un guvern sa fie suplu pentru a vedea daca promisiunea unui asemenea guvern este indeplinita. 12 ministere, 15, 17 ?
    Mi-a placut ceea cea ati spus despre rolul conservatorismului.

  4. adrian spune:

    am scris cam repede … “motiunea de care amintesc vorbeste” era textul pe care doream sa-l scriu … scuze

  5. Deceneu spune:

    Eu am inteles demult de ce nu a crestut in sondaje Crin Antonescu, peste scorul PNL, desi avea ca adversari un “prostanac” si un “presedinte manelist” si inteleg de ce nu va creste PNL-ul si nu va ajunge la 30%.
    Pentru ca este in aer, pluteste printre sloganuri evazive si foarte generale.

    1. Motiunea este o insiruire de texte despre notiuni teoretice, care pentru politicieni sunt clare, iar pentru cetateni sunt prea savante si de neinteles.
    2. “Partidul altfel” nu spune nimic
    3. In moralitetea politicienilor nu mai crede nimeni.
    4. Romanii nu voteaza pe curente conservator, crestin-democrat, liberal, socialist sau popular, romanii voteaza cu cei mai putin excroci, cu excrocii cei mai moderati, “raul cel mai mic”.
    5. Drepturile individului sunt elogiate, dar nu exista nici o masura prin care sa convinga pe cetatean ca exista si solutii pentru a fi aparate. Drepturile cetateanului “sunt sublime”, dar statul nu are nici o obligatie, nici macar sa plateasca dobanzi pentru intarziere la sumele datorate.

    Se vede ca motiunea a fost realizata de umanisti, pentru ca e scrisa frumos, dar fara lucruri concrete si asta discrediteaza pe cei care o elogiaza.

    Motiunea esta este “ca o frectie la un picior de lemn”, o “apa de ploaie”.

    Nu exista nici o masura concreta pentru o reforma in justitie, pentru reducerea coruptiei, pentru a face servicile secrete sa nu mai poata fi utilizate de putere in interesul ei, sau pentru a reforma institutile statului sa inceapa sa functioneze.

    Nu se arata nimeni ingrijorat de destructurarea democratiei, de pericolul de a transforma Romania intr-o “nava in deriva” tocmai de un capitan de vas.
    Nu Basescu a ar trebui sa fie in vizorul PNL, ci masurile de erodare a democratiei si inlocuirea lor cu o conducere de tip militar. Avem un partid condus ca o armata, PD-L-ul si se mai infinteaza unul sub conducerea unui ofiter. Au ajuns ofiterii sa conduca Romania, si la economisti nu le crapa obrazul de rusine cand justifica decizile superiorilor.

    In obiectivul PNL nu ar trebui sa fie basescu, ar trebui sa fie masurile de aparare si de consolidarea a democratiei impotriva atentatului fortelor militare, care fac singurul lucru pe care-l stiu, sa distruga adversarii. Ei nu sunt capabili sa construiasca si de 20 de ani Romania este intr-un permanent “razboi rece” intern.

    Daca voiati sa faceri o rascruce in politica romaneasca, atunci trebuia sa aratati ca politica trebuie sa se transforme din razboi in competitie si conducerea ei sa renunte la ofiteri pentru economisti, juristi, analisti, sociologi etc..

  6. tibi spune:

    Insirand cuvinte goale
    Ce din coada au sa sune.

    Antonescu scrie la pag. 26
    “In termeni pragmatici,stim toti ca o reforma autentica inseamna vointa politica,proiect si actiune hotarata,eficienta si responsabila a unor lideri si a unor echipe care isi asuma responsabilitati si riscuri.”.
    Pentru ca aceasta fraza sa nu fie si ea o insirare de cuvinte goale as propune ca prin “vointa politica” si “responsabilitati si riscuri” sa se inteleaga:

    In domeniul politicii interne: fiecare din propunerile facute de organele locale si centrale ale PNL pentru :
    -candidaturile de presedinti de consilii judetene, primari,consilieri locali sau judeteni., parlamentari
    -functiile de ministru,secretar de stat,prefect,director , inspector-sef,
    -functiile de presedinte sau vicepresedinte de filiala locala sau centrala a partidului
    sa aiba recomandarea unui presedinte sau vicepresedinte al conducerii centrale sau, dupa caz locale al partidului. In cazul in care cel propus paraseste partidul atunci cel care l-a recomandat este pedepsit (de ex. prin pierderea functiei).

    In domeniul politicii generale:
    -in cazul in care o entitate administrative sau politica de stat a pierdut un proces si in decurs de trei luni conducatorul institutiei nu recupereaza prejudiciul si cheltuielile de judecata de la cei vinovati (sau nu trimite in instanta pe cei vinovati) atunci conducatorul institutiei isi pierde postul fara nici o alta procedura.).Recuperarea prejudiciilor trebuie sa fie imprescriptibila.
    -Fiecare entitate administrativa sa fie obligata sa puna pe site-ul propriu toate cheltuielile facute in ziua precedenta atat cu personalul cat si cu aprovizionare de materiale si servicii.

  7. cris spune:

    Am citit deja si discutat pe marginea motiunii. Era necesara si este impecabil structurata si scrisa. Are nevoie de platforma economica alaturi, dar nu numai, pentru ca, asa cum spuneti, aceasta transformare trebuie facuta in mai multe domenii simultan si nu doar la nivel economic.

    Avem doua boli majore: oportunismul si diletantismul, care sufoca tot ce inseamna integritate si profesionalism. Pentru ca intr-o societate cu o scara de valori inversate primele caracteristici sunt asigurarea succesului, celelalte doua garantia esecului. Daca acest statement liberal e intr-adevar o speranta pentru cei cu integritate morala si profesionalism ca actuala stare de fapt s-ar putea schimba, este nevoie si de structurile care sa-i integreze pe acestia la locul potrivit. Personal, dincolo de platforma economica, pe care cred ca o veti discuta curind, as vrea sa vad si ce gindire si strategie sta la baza formarii, mentinerii si dezvoltarii unor retele/structuri de oameni cu profesionalism si integritate. Adica, din perspectiva mea ca profesionist intr-un anume domeniu, exact ceea ce ar face acest proiect credibil, cu consistenta reala, viabil.

  8. Barosanul spune:

    Apropos de Basescu,

    Pe 15 feb basescu trebuia sa se intilneasca cu Mihai Ghimpu si a contramandat intilnirea la Lipcani pt inaugurarea punctului de forntiera, iar ulterior nu a participat nici la investirea oficiala a presedintelui Ucrainiei, desi confirmase in prealabil, trimitind-o pe Robertutza.

    Se zvoneste ca baselul are Cancer! Sa i se traga de la JURAMINTUL STRIMB PE BIBLIE?

  9. Un document foarte bun care fundamentează doctrinar o viitore colaborare între partidele noastre, PNL şi PNŢCD. Ce nu înţeleg eu este entuziasmul cu care este îmbrăţişat PC, calul troian al PSD-ului, sau PNG, calul troian al PD-L. Sper să mă înşel şi în privinţa temerilor şi în privinţa entuziasmului, însă nu pot să nu îmi amintesc piedicile puse în perioada 1996-2000 de anumite partide.

  10. Bogdan Duca spune:

    Parca il recitesc pe Varujan Vosganian din timpul UFD-ului. :)

    PNL trebuie si merita sa fie partidul Dreptei romanesti. Sunt alaturi de dumneavoastra!

  11. Bogdan Duca spune:

    Cat despre cancerul lui Basescu (@ Barosanul), nu ii doresc raul si nici nu cred sa fie adevarat. De ce ar mai fi candidat?
    Probabil este doar epuizat de “flacara violet”….

    Basescu este insa un cancer. Este manifestarea politica de cel mai inalt nivel a mahalagismului, grobianismului si, atat de paguboasei pentru societate, inteligentei de bisnitar.
    Si de aceea, desi nu ii doresc boli si moarte fizica (cancerul este cea mai teribila boala) nu pot sa nu ii doresc moartea politica.

  12. URGENT !

    Din SUA, dupa Conferinta 26-27 febr. cosponsorata de Institutul CUltural Roman si la care ca si in altele anterioare (in SUA) ascunse comunitatilor romanesti si, probabil tarii, cu participarea ca prezentatori – a domnilor Dl.Vladimir Tismaneanu, Horia Roman Patapievici, Mircea Mihaies, Corina Suteu, etc.

    (oare altii, romani care sa prezinte tema comunism-postcomunism- nu sunt? mai ales specialisti, si nu numai umanisti sau fizicieni si si fara experienta directa participatorie/civica?)

    Ref. formarea IICCMER, destituirea abuziva a directorilor M.Oprea si D.Zamfirescu si numirea paradoxala a Dlui Vladimir Tismaneanu ca act culminat de sfidare din partea Presedintelui (caci Dl Boc doar executa) a poporului roman – a drepturilor sale.

    De la Liga Romano-Americana – SUA (o vedeti, doar in sumar la http://www.romanianculture.us ) va adresam rugamintea sa fim contactati urgent de

    1. de ziaristi care sunt in tema sau interesati caci avem de comunicat elemente importante din SUA asupra abuzurilor participantilor si salariatilor – platiti de fonduri publice- – ai Institutului CUltural Roman (ca abuzuri sunt, desigur , nedemocratice si neprofesioniste, dar mult mai grav… de putere si de violare a drepturilor elementare ale omului – cu exemple concrete la dreptul la informare/ CUNOASTERE si nerespectare a constitutiei si legilor romanesti si chiar a propriului statut al ICR – de altfel, bine ascuns – inselind, cu anumite componente “the public trust”, Ministerul Finantelor si, credem chiar si pe Presedintele Traian Basescu – dar cel mai grav subminind cultura romana pe care sunt plati sa o promoveze si nu temele politice)

    2. analisti ai situatiei si ai contextelor legale, administrative, politice, civice, educative, culturale si, evident, de mare importnata in acest caz , morale – a very sensitive issue in Romania, but not only ..

    3. avocati care stiu ce se poate contesta legal

    4. advocacy groups or people – care vor sa actioneze relevant , inclusiv prin proteste scrise si de strada

    5. istorici de istorie recenta, cercetatori interdisciplinari care studiaza si scriu despre emigratie, inclusiv cercetatori ai memoriei exilului

    (caci dorim colaborari si la studiilor noastre din SUA – care au inceout si multe au fost in 1983-85 sub egida Romanian Museum aflat atunci la Chicago – si la programele de documentare si prezentare a emigratiei si in tara, inclusiv istoria fotografica acoperind 80 de ani , refzata de ICR sa fie prezentata in spatile sale ca si, socant si dureros, ORICE expozitie culturala sau prezentare a muzeului – desi el este cel mai bogat si important depozitar cultural romanes etnografic din afara tarii si cu cele mai mari reusite in promovarea culturii romane catre publicul larg american comunitatile romanesti si mass-media americana vreodata in istoria nu numai SUA dar, credem si a emigratiei romanesti mai ales ca acopera aproape 30 de ani de programe si activitati , cu ultimii 20 si in Romania mai mult decit orice organizatie din emigratie SUA )

    6. si de crimele comuniste din anii 50 (caci personal – fiind din Fagaras – am avut membrii de familie si rude care au fost inchise abuziv/politic si un unchi care a murit in condtii care inca nu le stiu)

    Personal , sunt PNL-ista prin a incepe sa fiu membra a PAC Brasov in 1992 dar activitatea mea civica s-a axat pe opozitie in general , pe advocacy pt. politici si strategii economice necesare tarii si pe proiecte cultural-economice concrete model – cele mai structurate din diaspora si , din pacate, inca ramase unice..caci insai PNL nu le-a inteles si apreciat – asa cum el nu a dat atentie diasporei sau a dat cel mai putin dintre celelalate doua partide mai mari cind, in cazul unui partid liberal, ar fi trebuit sa fie exact invers, mai ales cind e vorba de programe de promovare economica cum am initiat noi inca din 1992-1993 si intial am vrut sa le legam de PNL, dar cei din conducere nu au inteles valoarea lor (la fel si PNTCD-ul..Cel care a inteles a fost doar Emil COnstantinescu..si intelegea PD-ul..iar acum incep sa aplice in emigratie chiar suporterii neprotestanti ai sai..dar s-au pierdut momentele cele mai importante, 1991-1993 si 1966-2000 …si 2009 …cind daca unii PNL-isti importanti ar fi inceput sa inteleaga ca merita sa asculte la sfaturile/solutiile noastre..ar fi fost acum in guvernare…

    va rugam – transferati sau cel putin anuntati conducerea PNL de acest mesaj (nationala, dar si la Bv, Sb., Timisoara , Cl;uj si Oradea) si dati-ne telefonul membrilor biroului executiv , inclusiv sau mai ales – urgent – biroul de presa

    S-il rugam de Dl Portocala sa nu faca greseala de tip umanistic/dezgust..si sa se retraga din acea comisie exact cind e nevoe si mai mult daca tot am fast dati cu atitia ani inapoi..

    Multumim,

    Rodica Perciali
    ca fondatoare si, cu familia, sponsora principala a
    Romanian Museum, Romanian-American League
    Philadelphia, Princeton NJ, Chicago, Brasov

    http://www.romanianculture.us

    unde vedeti si programe pt.Romania, cele economice (va rugam Dle Vosganian sa le dati atentie …caci le mai tinem – GRATUIT – numai CITEVA LUNI, pt “Puntile romanesti peste ocean” , “Mileniul III IMpreuna” si Internship/prcatica, cautam colaboratori, etc.

    pT.TELEFON URGENT, LA 609-720-0393

  13. Bibliotecaru spune:

    Dacă aveţi nevoie de subiecte de dezbatere doctrinară… am şi eu câteva idei, nu trebuie decât să spuneţi.

  14. NU, sa nu acum. va multumim de oferta. Stiu ca teoretiocioeni sunt multi in Romania, dorim saii vedem pe cei buni la organizare. Nu cred ca dezbaterile doctrinare trebuie sa fie urgenta nr.1 acum (desi e nevoie de mai multe clarificari si de a dezvolta ideea unei “reforma’ doctrinei pe principii conservatoare si de RESPONSABILIZARE )

    …ci ref.la platforma/un program cu elemente mai concrete si prioritati, canalizarea fortelor liberale romanesti spre directiile de politica economica adecvata si de strategii pt iesirea din criza (crize..)

    Si cum sa intareasca in sine..Cum intelectualii sai sa devina mai practici ! daca sunt adevart liberali ! Poate cau ceva de invatat exact de la democratii liberali dar dome fereste sa le imprumute si lipsa de principii.

    Cum PDL pare mai liberal si membrii sai se comporta si comporta cum le da tonul presedintele ” dam iama in tot, cum avem chefi si ambitii, ha, ha, ha, nu vedeti ca nici nu stiti cum sa ne opriti ! Asa va trebuie ! ” , intrebarea este ce doctrina dar mai ales ce platforma politica si pe ce strategii sa insite PNL-ul?

    Ceva care credem ca trebuie introdus cit mai repede in Romania : O lege a conflictului de interese este urgent necesara,

    si acum avem ceav concret si URGENT – , uitati ce va rugam si-l rugam de Dl.Orban si pe parlamentarii de la comisile de cultura, rel.extrene, diaspora, drepturile omului si finante

    Legat de Institutul Cultural Romana- care a ajuns sa aibe monopol asupra fondurilor culturale pt. promovare -

    …..verificarea ..daca nu administrativ ca asta ceer o ancheta sau reluarea celei casre se anuntate sin tomana lui 2008 si extinsa pe baza argumentelor si exempleor noastre de icalcari -

    ….. macar a statutului ICR si a protocolului cu MAE (mai urgent vrem sa stim daca salariatii sai au statut diplomatic sa nu) caci chiar daca Pres. tarii este si pres onorific al sau este DOAR onorific si ICR nu este platit de la presedentie, ci este finantat separat , dar el este ceva de genul altor autoritati publice, nu-i asa?

    Deci cui i este accountable? CIne il verifica?

    (prsedintele tarii nu ar trebui sa -i fie pres.onorific..doar ca ar putea dasnulsa intretina programe speciale. Asta ar trebui corectat caci ICR este favorizat prin discriminare pozitiva asupra altora ca la o curte medievala. Stiti cine a introdus in 1990 la Fundatia Romania chestia asta? Mi-am dat cu pararea imediat ca nu ar trebui sa fie asa ceva , dar…)

    de fapt si MAE trebuie verificat – functioneaza ca stat in stat..si se intimpla incalcari mari de care nu pareti sa stiti , in timp ce tara a pierdut enorme

    (a propos, cu ce ajuta cladirea mamut de 15 etaje a Misiunii si Consulatului roman din NY.unde romanii nu pot intra decit intr-un mic hall jalmic si acela sau, prea putin si putini, la 2 spatii detinute de Inst.CUlt.Roman? in timp ce cetaetni roani din diaspora – cel putin 100.000 in NY si alte zeci de mii in NJ nu voie niciodata sa organizeze intilniri decum sa li se dea dreptul la folosinta regulata si un spatiu de muzeu reprezentativ si toata taras a nu aibe nici macar o reprezentanta economic/comerciala/promotional , de ex a Camerei de Comert )

    va rugam spuneti-ne cine analizeaza asemenea lucruri,

    Rodica Perciali

    (de la Muzeul Roman si Liga Romano-Americana, http://www.romanianculture.us)

  15. Pascu Dinu spune:

    Va rog transmiteti-i d-lui Crin Antonescu mesajul de mai jos. cred ca nu mai vrea sa primeasca mesaje pe blog, pentru ca,altfel nu pot sa cred ca nu stiu sa citesc cepe cateva cifre necesare pentru a posta.
    ” La 72 de ani, sunt liberal la a treia generatie.Nu activ, dar un simpatizant fervent. Am experienta de o viata in conducerea oamenilor. Am inceput cu 50 si am terminat cu 5.000. Pe scurt va spun ca votul pe liste denota un spirit de gasca.E caracteristic unui conducator slab care nu se simte prea tare pe pozitie. Un conducator bun are nevoie, langa el, de oamenii cei mai valorosi care il pot ajuta in lucrurile bune si infrana in cele mai putin bune. Atunci cand ai langa tine oameni din toate grupurile si i-ai capacitat(aici e arta) pentru o idee sau pentru o actiune vei fi sigur de succes.
    Nu uitati proverbul care spune ca eroarea este omeneasca, perseverarea, diabolica. Si inca un lucru : un conducator este,practic, intotdeauna singur.
    Mi-ar parea rau ca dupa congres, Basescu sa-si frece palmele de fericire, vazand cum se destrama si PNL. Atunci va avea liniste inca 4 ani si calea deschisa spre adevaratul partid stat.
    Pana una lata, nu pot decat sa va tin pumnii.”
    In final va spun ca si eu sunt focsanean, bunicul meu fiind seful liberalilor di judetul Putna, pana la desfiintare.
    Cu deosebita stima,
    Dinu Pascu

  16. cris spune:

    @Bibliotecarul
    hai spune, nu te lasa rugat. Si asa se vede ca trebuie sa le cintam serenade si Lordului si Corinei caci absenteaza de doua zile si ar trebui sa ne dea vesti proaspete de la intilnirea lor judeteana. Ba chiar si Barosanului, ca tace tot de doua zile.

    @Lordul & Corina & Barosanul

    Sa te fac din turturi mici
    Sa te-mbrac in promoroaca
    Si apoi sa poti sa pleci
    Ori si unde o sa-ti placa.

    De-ai cadea intr-adevar
    In momentul marii fringeri,
    As veni la tine-ncet
    Sa te recompun din ingeri.

    Si pe urma voi pleca,
    Umilit si iluzoriu,
    Unde este casa mea,
    O mansarda-n purgatoriu.

    Daca mai taceti mult nu va mai pun Alifantis, va pun muzica de tzambal, ca manele nu cunosc-n-am vazut versuri nici macar in scriere fonetica.

  17. lorduljohn spune:

    @cris
    Daca nu cunosti versuri de manele ai pierdut jumatate din viata. ;-)
    Cat priveste intalnirea de sambata de la Conferinta Teritoriala a fost o repetitie buna pentru Congres. Iasi-ul merge cu Crin. Foarte bun discursul lui Crin care a sintetizat motiunea : Prin noi insine – Acum! O singura observatie as avea a-i face: s-a referit prea mult la “individ”. Dupa cum am mai spus, individul este un concept statistic, un CNP, o categorie stiintifica. Dupa cum reiese din motiune, ar trebui sa se refere la “persoana”. Persoana este purtatoare de valori, purtatoare de mesaj, purtatoarea traditiei.

  18. cris spune:

    @ Rodica

    Vorbim deja pe blog de ceva timp despre distrugerea patrimoniului cultural al Romaniei. Salutara ideea unui muzeu folcloric – dupa cum probabil stiti, din muzeul taranului Roman, se va scoate expozitia Bernea, de exemplu, dupa cum ne-a spus Lordul. De Muzeul Satului ce sa mai vorbim – cum stiu pe cineva care a murit aparindu-l de visele ceausestilor de a-si intinde domeniul in jurul lacului Herastrau, cred ca acel om se intoarce in mormint.

    Nu discutam numai idei, ci pornim de la o idee liberala si de la experientele noastre, si le aplicam cit se poate de pragmatic, ca este vorba de lege, educatie, business, medicina, cultura, etc.

    Ca regula nescrisa, nu i se spune nimanui NU. Si in mod cert nici unul dintre noi nu i-ar spune-o bibliotecarului care are state vechi pe blog si idei superbe. Dimpotriva, ne straduim sa ne intelegem unul pe celalalt, sa ne punem intrebari si sa construim in jurul unor concepte.

    Pentru ca tot va intrebati de istorici, il avem pe Mircea Platon la OSU, ce-ar fi sa-l intrebati si pe el…..Nu exista numai Tismaneanu si Patapievici.

  19. lorduljohn spune:

    @cris

    Votati cartea Maestrului pentru premiul Observator Cultural pe:

    http://www.observatorcultural.ro/

    in dreapta e sondajul pentru premiul cititorului.

  20. cris spune:

    @Lordul John

    Aha, functioneaza serenada. Daca trebuia sa ajung la tzambal si manele eram un om pierdut.

    Asteptam sa stim mai multe despre intilnire.
    Ai dreptate cu ideea de persoana vs individ (iata, suntem Jung-ieni amindoi). As mai face un pas insa, pentru ca nu suntem numai persoane fiecare responsabil si zbatindu-se sa-si mentina integritatea, sa poarte un mesaj si o traditie, as face pasul important spre solidaritate de asemenea, fiindca nu suntem numai persoane ci si noduri importante intr-o retea complexa de interdependente. Valoarea persoanei, valoarea societatii.

  21. lorduljohn spune:

    @cris, rodica

    Cu Mircea Platon am vorbit dimineata si o va contacta pe Rodica.

  22. cris spune:

    @ Lordul John

    Bun, am si votat.
    ca sa mai spuna Rodica ceva de faptul ca nu suntem practici…. Esti suberb, milord. Si daca tot vorbesti cu el, spune-i ca mai are un cititor dedicat, gratie tie, pe undeva prin lume.

  23. cris spune:

    @Lordul John

    ha, ha, “retea de interdependente”, vezi ce se intimpla daca ma lasi prea mult timp de capul meu? Farfurisme si furculitzioane. oricum ideea vine de la acele echipe interdisciplinare si de la interdependentele intre oameni si domenii, drept care a iesit o strutzocamila. cerem umili iertare…

  24. lorduljohn spune:

    @cris

    nefiind o permanenta, am trecut-o la categoria “intamplari”.
    In ceea ce priveste intalnirea de sambata, stiu sunt carcotas, Relu Fenechiu a demonstrat inca o data de ce e prieten cu Cristi Adomnitei: si-a ” adus si el aportul”!
    Relu Fenechiu i-a multumit, in lipsa lui dar in prezenta noastra, dlui Vosganian pentru activitatea sa de senator iesean.
    Cu o zi inainte am avut ocazia sa particip la un eveniment prea putin mediatizat, si anume, lansarea unui volum despre istoria liberalismului romanesc, volum coordonat de prof. Liviu Bratescu. Prezenta lui Crin a fost eleganta ca de obicei. Mi-a placut cand a raspuns celor care l-au prezentat drept istoric, precizand ca el este doar absolvent al Facultatii de Istorie. Despre asta lansare v-a relatat si Corina.
    Joi voi avea o intalnire cu Cristian Adomnitei pe tema comisiilor de specialitate.

  25. cris spune:

    @ Lordul John
    Ti-am mai scris cite ceva acum doua articole – printre care un link pentru un articol al lui Mircea Platon care mi-a placut la nebunie, despre intelectuali, si pe care desigur il stii. Atitudinea lui Crin cu “absolvent al facultatii de istorie”, s-ar incadra frumos pe linia celor discutate acolo.
    Tinem pumnii pentru intilnirea de joi, dar nu pleca si tu de tot pina atunci ca maestrul. Cred ca iar am sa fiu pe asteroid la ore ciudate – sunt de garda din nou toata saptamina si se mai schimba si sistemul de computere din spital (am trecut prin sase-sapte asemenea schimbari, cunosc gradul de nebunie la care ajungi, asa incit ma ingrozesc cu anticipatie) – dar am sa fiu.

  26. Barosanul spune:

    Domnule Vosganian,

    Am analizat mai amanuntit proiectul Dv si am si eu citeva intrebari care sunt precedate de citate din Proiectul Dv, la care poate o sa aveti ocazia sa-mi raspundeti.

    Va multumesc anticipat!

    ”activitatea politică de obţinere a unui suport popular consistent care să îi permită accesul la guvernare” ( accesul la guvernare i-a fost garantat si acum de catre popor prin cele 14% PNL nu a aceptat o combinatie cu PDL. Atunci sa inteleg ca se doreste obtinerea unui procent de peste 51% la urmatoarele alegeri? Daca da, exista o strategie de cum se va obtine?)

    ”PNL trebuie să dea dovadă de voinţă politică în îndeplinirea opţiunilor asumate, de viziune strategică, de capacitate managerială, să dobândească o susţinere parlamentară majoritară, dedicată aceleiaşi opţiuni, şi să aibă o bună imagine publică.” ( Text Foarte vag politicianist. Ce se va intimpla la concret?)

    ”În ce priveşte capacitatea managerială ea va depinde de modul în care vom şti să ne respectăm profesioniştii din partid şi să deschidem porţile către cei care doresc să ni se alăture.” ( cum se va implementa?)

    ”În acest fel, liberalismul românesc s-a aflat din nou la datorie, că în toate momentele înălţătoare ale istoriei moderne a ţării noastre.” ( In multe tari europene se considera ca aderarea la EU este un pas inapoi al independentei teritoriale si economice al acestor tari, un fel de SUBJUGARE benevola la cheremul Frantei si Germaniei, eludind luptele de independenta de sute de ani ale tarilor respective. Deci aderarea la EU pt Romania a fost un pas inainte spre democratie, dar poate nu si unul INALTATOR.)

    ”Trecerea de la economia socialistă la capitalism a presupus un uriaş proces de liberalizare. (Oare chiar asa a fost? Sau mai degraba a fost ‚’’ UN PROCES DE PERPETUARE A NEPOTISMULUI COMUNIST SI DE INSTITUIRE A CLIENETEI POLITICE POST DECEMBRISTE?’’)

  27. cris spune:

    @ Lordul John

    Sunt foarte curioasa sa vad cum va decurge intilnirea pentru comisiile de lucru, si asteptam vesti amanuntite. Poti sa te si astepti deja sa ai doi circotasi la datorie, pe barosanul si pe mine, dar orice pas inainte e un bun cistigat.

    Am citit celalalt articol al lui Mircea Platon – cu scoala acasa. Doua observatii: 1.sunt si multi tati care preiau acest rol, si cred ca este bine sa fie subliniat si acest lucru. Cu situatia economica de azi, si mai ales cu faptul ca exista totusi o egalitate femei-barbati, de multe ori femeia e cea care aduce venitul important acasa. 2. “politic-corectitudinea”, politicaly correct – eu pricep, barosanul pricepe, dar nu stiu cit altii, asa ca ar fi trebuit folosita sintagma americana in original si poate chiar explicata putin.

  28. cris spune:

    @ Barosanul

    Esti blind la partea cu liberalizarea economiei. Dincolo de nepotizare si clientelizare, as pune haosul voit, incompetenta, daciada hotiei si mentalitatea mafiota, diletantismul si manelele.

  29. cris spune:

    As adauga sistemul de educatie, cel de sanatate si de asigurari sociale care vad ca nu si-au avut locul in motiune (poate intr-un document programatic ma larg, care in mod normal ar trebui sa urmeze acestei motiuni). Sunt trei sisteme esentiale pentru viata sociala care au fost dezorganizate, “modernizate” dupa modele aberant mentionate (ca unicameralismul din Finlanda) fara noima si intelegere, si mai ales constant abuzate ca “diversiuni” de la problemele economice si politice reale, in loc sa aiba atentia si sustinerea cuvenite.

  30. Aligatorul spune:

    In prezent se vorbeste ca la nivel mondial 10% din oameni sunt stapani peste 90% din total avutie. Cei care au multe avutii deja vor continua sa investeasca capitalul detinut pentru a obtine si mai multe avutii, profituri. Un roman, care de exemplu ramane in tara sa munceasca pentru salariul mic platit de catre o firma din vest oare nu va contribui mai mult la imbogatirea tarii vestice decat la ridicarea, avutirea proprie, ori a tarii sale (muncim pentru strainii instariti sau luam credite de la ei, si apoi tot in hipermarketurile lor/pe produsele lor cheltuim banii)? Oare nu suntem sortiti prin acest sistem capitalist ca prapastia deja existenta intre cei bogati si cei saraci sa creasca continuu? Dvs. cum vedeti acest lucru?

  31. Dragii mei, am revenit pentru ca nu ma lasa inima sa va parasesc de tot. Dar sunt zile in care nu mai apuc sa intru, sau nu mai apuc sa ma adun sa va scriu. In urma intalnirii de sambata mi-a venit in minte un singur lucru: ca sistemul propus de Crin la nivel national trebuia implementat si la nivel judetean si local. Fiecare candidat ar fi trebuit sa se prezinte astfel cu un proiect si o echipa care sa sustina acel proiect. Nu stiu care este structura aleasa la nivel judetean, nu despre oameni si functii vorbim ci despre principiile care ii pot promova sau nu. Mai ales la nivel judetean se pune problema reprezentativitatii votantilor, dar si a candidatilor. Si atunci votul pe liste ar asigura formarea unor echipe omogene si reprezentative. Parerea mea!
    Special pentru lorduljohn: stimate domn, ma simt complet descoperita in fata anonimatului dvs. Daca pentru cris si barosanul conteaza mai putin, pentru mine care e posibil sa va intalnesc oricand, fara sa stiu cine sunteti de fapt, e oarecum dificil. Bineinteles ca asta nu va obliga cu nimic, e ca in vorba aia ,,nu vreau nimic, doar ma laud”.

  32. Bibliotecaru spune:

    @ cris
    Păi trebuie să fie o dezbatere doctrinară asumată de PNL… altfel degeaba mă chinuiesc eu să construiesc probleme.

  33. Barosanul spune:

    Domnule Vosganian si tuturor de pe blog,

    Cum vedeti competitia pt sefia PNL? Care sunt puncte forte sau slabe pt fiecare candidat? Cum vedeti TARASENIA asta cu Liste?

    Eu personal as prefera ca PNL-ul ( tot amnitea mai sus Dl Vosganian de Margaret Thatcher) sa fie restructurat asemenea partidului Conservator din Marea Britanie, unde Liderul Partidului si candidat la functia de Prim Ministru sa nu fie una si aceasi peroana cu PRESEDINTELE partidului.

    Deci PNL sa aibe un Presedinte de partid (to manage the party)care sa conduca partidul, un Lider de partid ( to represent the party) care sa fie si Candidat la Presidentia Romaniei, o serie de lideri pe specialitati care sa transmita si sa clarifice politicile pe anumite domenii si un Lider Guvernamental care sa devina Prim Ministru sau Vice-prim Ministru cind se acceseaza la guvernare.

    In Romania si cu preponderenta in PNL cred ca prea multi vor sa le faca pe toate si multe lucruri bune ramin doar la nivel de intentii. Il numeama cindva ‘PNL Cimitir al Bunelor Intentii’.

  34. Bibliotecaru spune:

    @ cris
    Relativ la Muzeul Etnografic… Se roagă UE de noi să ne treacă etnografia “digitalizată” pe serverul lor (făcut pe banii lor). Noi nu putem să facem poze şi să transcriem totul în fişiere.

    Proiectul meu cel mai vechi, şi cu care am bătut clasa politică la cap, inclusiv pe cei de la UDMR (fără folos însă), s-a născut după ce am descoperit un post de e-radio al fraţilor noştri maghiari şi am vrut şi eu românesc.

    http www folkradio.hu/index_rom.html

    Am cerut un astfel de post de e-radio (costurile sunt probabil 1000 de euro pe lună, putând fi şi mai mari, dar şi mai mici) pentru România. Există instituţii care colectează etnografia, există înregistrări, există filme, fotografii, documentare… trebuie doar un pic de organizare pentru a pune totul la loc. Un e-radio poate face oricine are o legătură bună la internet, aproape gratis. Astăzi internetul nu mai este atât de rar, practic orice primărie are o legătură de internet. Am putea face, noi Românii, o întreagă enciclopedie a spaţiului tradiţional românesc, un spaţiu bogat pentru că este nu numai vechi, dar şi de confluenţă spirituală. Dar ce folos, pentru că nu ai cu cine vorbi.

    Observaţi că acest post maghiar de folclor, intraţi pe site, ascultaţi… cel puţin una din zece melodii este de pe plaiurile noastre. Sunt melodii vechi, culese de acolo, de la sat, nu sunt prelucrări cu ansamblu folcloric, sunt cântece originale, vechi de sute de ani, unele vechi de un mileniu. Răsfoiţi, ascultaţi, priviţi şi la poze, la evenimente… este foarte interesant. Sunt costume populare, obiceiuri, fiinţa neamului din curbura Carpaţilor. Citind şi ascultând un astfel de site nu mai simţi diferenţa dintre neamuri, nu mai simţi diferendul, suntem toţi la fel, românii, maghiarii, sârbii, croaţi, ţigani… La noi ar fi mai multe influenţe, mai multe neamuri, mai multe motive de a ne întinde unul altuia mâna.

    Nu costă mulţi bani, poate că s-ar găsi sponsori, poate că s-ar găsi oameni politici care ar putea îngriji acest stil de a face cultura etnografică. Sunt oameni în România care poarte în spate povara miliardelor de euro şi nu pot căra o astfel de “povară”?

  35. Barosanul spune:

    Tuturor Doamnelor si Domnisoarelor de pe blog,

    Mii si mii de scuze ca nu v-am trimes pina la aceasta ora cite un martisor virtuala, o fac acum desi e cam tirziu.

    O primavara plina de dragoste!

  36. Bibliotecaru spune:

    @ cris
    Încă mai am o mică dovada a demersurilor mele

    http giconet.blogspot.com/2007/08/recti-cultus-pectora-roborant.html

    http giconet.blogspot.com/2007/12/ct-de-mult-se-preocupa-udmr-romniai.html

  37. cris spune:

    @ barosanul

    Multumim de martisor. Il purtam cu drag.

  38. cris spune:

    @ Bibliotecarul

    E intr-adevar dureros. Dar hai sa-ti pun o intrebare pentru ca in mod real nu stiu. Aici, modul in care statul sprijina donatiile, charity, etc, este prin scaderea lor de la taxe. De ce crezi ca milionarii ar face altfel donatiile pe care le fac? In Romania exista un asemena sistem?

  39. tibi spune:

    @Barosanul
    “Cum vedeti competitia pt sefia PNL?” In opinia mea cel ai bun presedinte pe care l-a avut PNL in cei 20 de ani a fost Tariceanu. Nu inteleg de ce l-au schimbat.
    “Care sunt puncte forte sau slabe pt fiecare candidat?”. Eu cred ca principalele trei calitati ale unui conducator sunt in ordinea importantei : moralitatea, forta, imaginatia. Notele pe care le dau candidatilor sunt desigur subiective:
    Antonescu-moralitate 6, forta 6 , imaginatie 6
    Orban -moralitate 6, forta 6, imaginatie 6
    Catarama -moralitate 5, forta 6, imaginatie 6
    Tariceanu -moralitate 6, forta 8, imaginatie 6
    “Cum vedeti TARASENIA asta cu Liste?” In principiu nu agreez listele. Un lider puternic nu are nevoie de liste.

    Referitor la restul postarii eu sunt adeptul ideii ca presedintele principalului partid de la putere sa fie automat premier(cum se intampla in Germania,Japonia,etc).Nu cred ca un premier are voie sa primeasca ordine de la partid sau de fapt de niciunde. La noi, din cauza ca seful statului este prea puternic premierul poate fi pus in situatie de a se subordona presedintelui(ex.Iliescu,Basescu si chiar Constantinescu si-au subordonat premierul)

  40. cris spune:

    @Bibliotecarul
    Intrebarea e retorica, o asemenea lege nu exista, sau daca exista nu poate fi aplicata coerent. Dar uite, acesta este inca un punct de pus pe lista: suportul real al culturii prin sponsorizare, cu donatii care sa fie deduse de la taxe (fireste, presupunind ca taxele sunt facute cum trebuie), si nu numai printr-un buget de stat microscopic. Incerc sa ma uit noaptea aceasta pe website-urile pe care mi le-ai dat, si poate imi rasare vreo idee.

  41. lorduljohn spune:

    @corina chiriac
    Iti inteleg usoara frustrare si te rog sa ma ierti pentru asta. Spui “(…)e posibil sa va intalnesc oricand, fara sa stiu cine sunteti de fapt (…)”. De fapt, eu sunt ceea ce scriu si gandesc.

    @barosanul
    din cate stiu eu (e posbil sa ma insel, desi nu cred asta) in Marea Britanie presedintele partidului e automat viitorul prim-ministru. Organizarea britanica, la care multi dintre noi aderam, presupune existenta unor ministrii din umbra. Alegerile se tin miercuri iar joi la pranz cabinetul depune juramantul in fata Reginei. Nu dureaza jumatate de an ca in Romania pana se apuca de lucru. Dezbaterea privind votul pe lista vs votul uninominal, in cadrul partidului ne duce in ipostaza de a constata ca ambele variante au avantaje si dezavantaje. Important este tipul de lider si de faza a dezbaterii doctrinare. In prezent, sunt de parere ca asumarea Motiunii Prin noi insine – Acum! si-a gasit liderul si trebuie sprijinita. Sa nu uitam ca si Crin Antonescu si Varujan Vosganian si altii sunt precum Cornerstone Group in Partidul Conservator din UK cunoscut si sub denumirea de Faith, Flag and Family. Pana la urma este dezbaterea intre modernizarea partidului si conturarea noii directii de dezvoltare, pe de o parte si pastrarea statu quo-ului, cu continuarea numirilor politice pe functii administrative. Motiunea lui Crin vine cu noi concepte.

    @tibi

    moralitate: Crin 8, Catarama 5, Tariceanu 7, Orban 7
    forta Crin 8, Catarama 5, Tariceanu 8, Orban 6
    imaginatie Crin 8, Catarama 4, Tariceanu 5, Orban 6

  42. Livia spune:

    @tibi: ia putina forta de la Antonescu si pune la Orban. Altfel de ce ar insista Antonescu pentru liste?

  43. Bibliotecaru spune:

    Orice firmă îşi poate direcţiona 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, din castigul net anual din transferul titlurilor de valoare, din castigul net anual din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen către un ONG.

    Este vorba de 2% din impozit, şi efortul din partea statului pentru acest 2% este echivalent cu scutire de impozit pe o sumă de 12,5% din venit. Nu e puţin, mai ales că în străinătate firma trebuia să doneze aceşti 12,5% din venit, la noi nu trebuie să cheltuiască nimic în plus.

    2% din impozit nu este însă o sumă foarte mare, este drept… dar dacă o bibliotecă de date în format electronic este totuşi considerată a fi o bibliotecă… ehehe!

    Intră în vigoare art. 21 din Codul Penal… cu sume de…
    1. 3 la mie din cifra de afaceri;
    2. 20% din impozitul pe profit datorat.

    În limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale;

    … adică exact ce ar fi nevoie pentru acest e-radio.

  44. lorduljohn spune:

    @livia

    antonescu insista pentru liste pentru omogenitatea mesajului si pentry a asigura reusita proiectului.

  45. lorduljohn spune:

    @bibliotecarul
    cred ca te referi la art 21 din Codul Fiscal (nu penal)

  46. lorduljohn spune:

    @toti

    nu uitati sa intrati pe http://www.observatorcultural.ro/ si la rubrica sondaje din partea dreapta, sa votati Cartea Soaptelor.

  47. Barosanul spune:

    @ Lorduljohn

    Te inseli Eric Jack Pickles, Chairman and Lord Ashcroft, the deputy chairman of the Conservative Party. Pe cind David Cameron e Liderul Partidului si automat Prim-ministru in cazul cistigarii alegerilor de catre Tory.

    In ceea ce priveste PNL votul pe liste
    a. pt partid NE-DEMOCRATIC incalcind dreptul fundamental al oricarui PNL-ist de a fi ALES.
    b. are potential de a INSTITUII in PNL frica, teroarea, nepotismul, slugarnicia ( nu sunt cu seful nu sunt ales ”cornies attitude’)
    c. dovedeste un lidership slab si AUTOCRATIC (nu poate sa lucreze cu ceilalti si exclude oameni merituosi pt ca au pareri diferite)

  48. Barosanul spune:

    @ tibi

    Ai spus ”Nu cred ca un premier are voie sa primeasca ordine de la partid sau de fapt de niciunde” probabil pt ca asta e atitudinea de secole a Romanilor care nu stiu sa lucreze in grup (”shared responsibilities”) si se sufera de SHEFISM.

    Premierului de care vorbesti tu nu ii impune nimeni ”sa aculte ordine”, grupul de conducere, inclusiv liderul (premierul), presedintele partidului de la putere, vin cu propuneri si motivari ale solutiilor, Liderul alege varianta pe care o considera cea mai buna, isi motiveaza alegerea, grupul o analizeaza iar si ulterior premierul decide.

    Este adevarat ca in anumite situatii Premierul ia decizii urgente fara a consulta grupul, dar apoi se ”descarca” motivindu-si deciziile. Grupul daca considera ca Premierul a luat decizii repetate gresite il debarca, alegind un alt premier” vezi cazul Tony Blair” debarcat pt decizii luate pt situatii economice si Irak ”Leadership contest” cistigat de Gordon Brown in Marea Britanie.