Oana Stancu: Invitat la „Exces de Putere” în această a două parte a emisiunii, doamnelor şi domnilor, ministrul Economiei, domnul Varujan Vosganian.
Bună seara! Bine aţi venit!
Varujan Vosganian: Bună seara!
Oana Stancu: Râdeam înainte de intrarea în emisie, nu aţi mai fost de pe 15 noiembrie la televizor?
Varujan Vosganian: Da, mi-am luat două luni sabatice. Prima lună, în noiembrie şi decembrie am fost în colegiu. Am un colegiu pe malul Prutului. Sunt 42 de comune, 200.000 de locuitori, dar cele mai sărace zone din România şi atunci am ramas acolo în colegiu, nu am mai venit în Bucureşti, iar după aceea nu am mai venit la televizor în primul rând pentru că nu ştiam cum se vor soluţiona negocierile guvernamentale, eram în fiecare zi ministru la altceva: de la Cultură până la Finanţe. Am trecut prin numeroase posturi guvernamentale în vreo 10 zile, iar după ce s-a stabilit portofoliul nu am avut hotârarea de Guvern care să stabilească atribuţiile.
Oana Stancu: Şi nici astăzi nu aveţi!
Varujan Vosganian: Şi atunci am spus că nu vin la televizor, numai ca între timp s-a hotărat ca până când se vor da noi atribuţii să fiu ministrul întregului minister, astfel încât m-am încumetat să vin în faţa dumneavoastră, respectând fireşte pe cei doi colegi ai mei, miniştri delegaţi cu domeniile ce li s-au oferit.
Oana Stancu: Păi vă daţi seama că mă pregăteam..
Adrian Ursu: Deci e sigur că nu o să fiţi ministrul excesului de putere instalată, că înţeleg că asta cu puterea instalată.. Energia nu o aveţi în portofoliu.
Varujan Vosganian: Zâmbeam când am văzut „Exces de Putere”, pentru că aparent eu sunt foarte potrivit pentru acest titlu, pentru că ministerele pe care le-am avut, au fost întotdeuana mari. Ministerul anterior eram cam cât Imperiul Britanic din secolul al IX-lea: ministerul Economiei şi Finanţelor, iar acum ministerul Economiei în întregul său este un minister de o dimensiune impresionantă şi sper ca şi prestaţia să fie pe măsură.
Oana Stancu: Domnule ministru, avem multe de discutat în acesta seară, de la chestiuni concrete care ţin de creşterea economică prognozată, la ce veţi face dacă e ca la Banca Mondială şi nu ca în programul de guvernare, dacă veţi tăia din nou din salariile oamenilor pe cale de consecinţă, dacă veţi lua măsuri de austeritate dacă nu vă iese această creştere, despre ce va fi scos la vânzare în România în perioada asta, despre precedentele Oltchim şi Cupru Min, despre Roşia Montană; sunt multe de discutat, dar trebuie să încep cu ceva ce se leagă chiar de introducerea dumneavoastră: cu negocierile, cu atribuţiile, cu faptul că după atâtea săptămâni nu aveţi stabilite clar competenţele dumneavoastră, spre deosebire de cele ale domnului Niţă care conduce cel mai sensibil domeniu, din punctul meu de vedere, cel al Energiei. Şi în continuare îmi exprim rezervele în legătură cu acest domn. O să vă provoc pe dumneavoastră la un comentariu că sunteţi ministru prim, dumnealui este delegat, însă vreau să vedem ceva ce a declarat chiar domnul Crin Antonescu, preşedintele dumneavoastră de partid, în legătură cu aceste lupte în acest moment pe competenţe şi pe buget. Din informaţiile mele şi aseară a fost o şedinţă, liberarii s-au dus peste premierul Ponta acuzând că numai liberarilor li s-a tăiat.
Înregistrare
„Crin Antonescu: Totdeauna liberalii au avut senzaţia că nu au destul sau că ceilalţi au prea mult. Dacă îi veţi sonda, sigur că poate PSD-iştii în general sunt mai puţin comunicativi sub acest aspect, dar veţi vedea o mare mâhnire.. că mai există şi alţii la guvernare. Aici este şi rolul primului ministru care evident că este un social democrat, dar în măsura în care va înţelege, şi eu am bune premise de optimism, va înţelege că el este premierul unui Guvern de mare coaliţie de fapt, nu este acolo preşedintele PSD. Pentru că PSD-ul ca partid, dacă guvernarea asta iese bine îşi trage destul profit electoral din faptul că premierul a fost PSD-ist. Niciun fel de problemă! Temerile şi provocările de agendă şi de comportament guvernamental în faţa acestei agende nu sunt cum încap pe scaune PSD-iştii cu liberalii şi chiar cu conservatorii, care să ştiţi că nu sunt lipsiţi, chiar dacă sunt mai mici de ambiţii şi de anvergura aspiraţiilor.”
Oana Stancu: Aşadar aşa stau lucrurile domnule ministru, bătălia este cine pe ce scaun mai solid, mai gras în buget stă? Nu pe ce e prioritar pentru ţara asta? Ca să ştiu şi eu, adică.. nu ştiu.. Şova are autostrăzile şi banii, şi Fenechiu are, nu că m-aş supăra foarte tare că şi faţă de domnul Fenechiu am rezerve, dar Fenechiu are numai titlul de ministru? Şi nu o să facem drumuri naţionale că e Fenechiu?
Varujan Vosganian: Pot să vă dau răspunsul din perspectiva mea. Am avut o discuţie cu Victor Ponta pe tema asta şi a spus că dacă tot e moda managementul privat, să mă socotească pe mine unul dintre aceştia, pentru că eu conducând ministerul Economiei socotesc că trebuie să aduc mai mulţi bani decât iau de la buget şi am comunicat ministerului Finanţelor că nu doresc vreo suplimentare, dar atât primului ministru şi ministrului de Finanţe le-am spus următorul lucru: dacă ministerul meu va reuşi să privatizeze, va reuşi să valorifice creanţele statului şi va reuşi să reorganizeze companii muribunde, atunci socotesc că, cei cu care lucrez trebuie să fie răsplătiţi pentru asta. Şi în paranteză pot să vă spun că salariile în ministerul Economiei sunt mizerabile. Venitul mediu este de 16 milioane de lei, e drept este şi o pojghiţă de demnitari care sunt implicaţi şi în Consilii de Administraţie, dar marea masă a salariaţiilor au salarii foarte mici..
Oana Stancu: Staţi că nu salariile fac pagubă în buget, să vă spun aşa domnule ministru.
Varujan Vosganian: Da, dar din perspectivă.. nu am vorbit de pagubă, am spus că din perspectiva ministerului Economiei eu nu simt dezbaterea asta, dimpotrivă eu vreau să acopăr golul şi nu să creez. Acum la a doua parte a întrebării, la a doua parte a întrebării e drept că acest Guvern trebuie să se armonizeze. Fiecare vine dintr-un partid, fiecare are o echipă cu care a lucrat şi este purtat de anumite solicitări ale colegilor săi şi de o viziune personală. Ele trebuie armonizate, suntem într-un altfel de proces şi bugetul ar fi un bun exemplu. Dar sigur că această misiune a miniştrilor delegaţi a creat o oarecare confuzie, a lăsat sentimentul că această instituţie a fost inventată ca să destabilizeze miniştrii liberali de atribuţiile lor, eu sper să nu fie aşa şi cele două, trei ministere, cele mai expuse, adică ministerul Finanţelor, ministerul Transporturilor şi ministerul Economiei, trebuie să lucreze în aşa manieră încât acestă impresie, primă impresie să nu fie reală. Şi cred că tot în sensul acesta a fost şi declaraţia lui Crin Antonescu.
Adrian Ursu: Domnule ministru, eu am o nelămurire de persoană fizică cum ar zice domnul Vanghelie. Eu nu înţeleg de ce suntem în acest moment, că este 19 ianuarie, alegerile au fost deja câştigate de 4 săptămâni, şi dumneavoastră aveţi un Guvern şchiop, aveţi un Guvern în cate iată, ministere importante nu au fişe de post, nu au linia de funcţionare, nu au organigramă, nu au structură. Nu ştiaţi că veţi câştiga alegerile, nu ştiaţi că le veţi câştiga împreună cu partenerii cu care acum vă aflaţi la guvernare, că nu s-au aglutinat forţe politice noi, că în afară de bâlbăila aia cu UDMR sunteţi cei care aţi pornit la treabă când aţi pornit în campania electorală. De ce toate aceste etape nu au fost parcurse înainte, astfel încât la câştigarea alegerilor să vă şi suflecaţi mânecile pentru a vă apuca de treabă, dumneavoastră v-aţi apucat de fandoseli din astea că o fi mult la ăla, că o fi prea puţin la mine, că ăla mi-a dat, sau că ăla mi-a luat.
Varujan Vosganian: Domnule Ursu, haideţi să lămurim un lucru. Cel puţin ministerul Economiei, şi din discuţiile cu Daniel Chiţoiu mi-a spus şi el acelaşi lucru. Noi ştim care sunt atribuţiil, aşadar dacă îi veţi întreba pe colegii mei delegaţi ce atribuţii au sau ce atribuţii le-am delegat eu până când se va emite hotărârea de Guvern, noi ştim şi eu m-am străduit să respect acest lucru, mai ales.. la mine se poate suspecta excesul de putere fiind ministru coordonator şi m-am străduit să le amenajez sensibilităţile. Aşadar, ideea că noi nu ştim de ce nu ne ducem la serviciu nu e corectă. Miniştrii delegaţi au fost creaţi pentru că în clipa în care s-au terminat negocierile, cei care le-au finalizat şi-au dat seama că a multiplica numărul ministerelor este o chestiune complicată şi nu doar laborioasă,dar şi costisitoare, pentru că ar trebui să ai 24 de secretari generali, 24 de departamente de resurse umane, de investiţii, de juridic şi aşa mai departe. Şi atunci s-a găsit această formulă pentru ca structura ministerelor să fie aceeaşi, dar să fie miniştri cu atribuţii diferite. Această instituţie a mai existat, nu e o invenţie.
Oana Stancu: Dar dumneavoastră aţi mai..
Adrian Ursu: Bun, Hidroelectrica e la dumneavoastră sau e la domnul Niţă?
Varujan Vosganian: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, complexul energetic Oltenia, Romgaz sunt în delegarea domnului Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie.
Adrian Ursu: Are hotărâre de funcţionare?
Varujan Vosganian: Are din partea mea hotărâre de delegare şi..
Adrian Ursu: Nu, hotărâre de funcţionare?
Varujan Vosganian: V-am spus, hotărâre încă nu avem din următorul motiv..
Adrian Ursu: Păi despre asta vorbeam şi eu mai devreme şi dumneavostră mi-aţi răspuns prin ricoşere.
Varujan Vosganian: Dumneavoastră aţi sugerat că făra hotărâre noi nu putem să lucrăm. Noi lucrăm. Deci hotărârea aceasta nu s-a dat din alt motiv.
Adrian Ursu: Păi şi pe ce bază se ocupă domnul Niţă de..
Varujan Vosganian: Prin hotărârea pe care i-am dat-o eu.
Adrian Ursu: Dar dumneavoastră aveţi?
Varujan Vosganian: Fireşte, eu am, ca ministru coordonator sunt plenipotenţiar cum se zice şi din discuţiile pe care le-am avut cu primul ministru a reieşit ca, până când Ordonanţa de Guvern va fi compatibilizată cu celelalte legi ale administraţiei centrale pentru a permite miniştrilor delegaţi să emită ordine, să fie coordonatori de proiecte bugetare, am găsit această formulă care este până la urmă şi o chestiune de relaţii personale şi de respect reciproc.
Oana Stancu: Domnule ministru, azi îmi spuneaţi că veniţi de la birou şi pe mine mă interesează foarte tare cam cu ce vă ocupaţi? dacă vreţi să întreb aşa colocvial. Care sunt priorităţile dumneavoastră? Eu presupun că nu vă băgaţi peste zona lui Niţă sau peste zona doamnei Grapini. Eu presupun aşa, ca să nu vă păruiţi în minister din primele săptămâni
Varujan Vosganian: Să folosim un alt termen, să spunem cooperăm pe domeniile noastre, nu că ne călcăm pe domeniile noastre, mai ales că este vorba şi o doamnă şi nu ştiu dacă termenul este cel mai adecvat.
Oana Stancu: Aici zice aşa în programul de guvernare, că trebuie să faceţi creştere economică 2%.
Varujan Vosganian: Am să vă spun eu ce zice..
Oana Stancu: Banca Mondială zice 1,6%. Ce faceţi dumneavoastră pe domeniul economiei?
Varujan Vosganian: Eu am cerut colegilor mei să îmi inventarieze temele critice şi temele critice au ca şi criteriu fie urgenţa lor, fie amploarea lor, fie consecinţelor lor şi câteva ditre acestea sunt următoarele: privatizarea Oltchim, reorganizarea Cupru Min, spun reorganizare, pentru că privatizarea este doar una dintre opţiuni, avem apoi zona zăcămintelor de resurse naturale şi unele cum este Remin Baia Mare sunt unităţi importante, avem apoi chestiunea Roşia Montană, avem apoi industria de apărăre, avem apoi o seamă de unităţi care ar trebui să le dăm o soluţie juridică, cum ar fi de pildă Fortus sau Aversa, avem un uriaş patrimoniu al statului alcătuit din diverse participaţii la diverse companii şi trebuie să le valorificăm, avem apoi chestiuni sensibile dar care nu apar la prima vedere, cum ar fi protecţia consumatorului, cum ar fi standardizarea, cum ar fi omogenizarea la nivelul calităţii instalaţiilor care lucrează în industrie şi nu în ultimul rând, elaborarea unei noi politici industriale.
Adrian Ursu: Putem să le luăm aşă pe rând, uşurel?
Varujan Vosganian: Da.
Adrian Ursu: Să începem cu Roşia Montană de pildă, pentru că este un subiect sensibil.
Oana Stancu: Putem să începem altfel Adrian? Pentru că vreau să începem cu un lucru emblematic pentru ce s-a întamplat în România şi aş vrea să începem cu momentul extrem de spectaculos, cu două personaje care s-au întrecut în spectaculos, iată la ce fac trimitere.
Înregistrare
„Dan Diaconescu: Mulţumesc mult! Să fie într-un ceas bun! Luni la ce oră?
Remus Vulpescu: Luni la ora 10:00.
Dan Diaconescu: Să nu întârziaţi!”
Oana Stancu: Bun! Momentul Dan Diaconescu câştigător la Oltchim, cu un personaj la fel de spectaculos din partea statului, domnul Vulpescu care între timp este numit de ministerul Economiei, până să veniţi dumneavoastră, în Consiliul de Administraţie de la Rompetrol Rafinare, Fondul Proprietatea l-a trimis în fondul de supraveghere de la Hidroelectrica, spectacolul continuuă domnule Vosganian?
Varujan Vosganian: Doamna Stancu, am avut întâlniri cu mai mulţi reprezentanţi ai corpului diplomatic. Primul cu care m-am întâlnit a fost reprezentantul cu afacerea din Terim al Ambasadei Statelor Unite ale Americii. Dar am avut întâlniri şi cu alţi ambasadori importanţi. Tuturor le-am spus acelaşi lucru: că nu intenţionez să fac musical-uri cu procesele de privatizare şi aceste Broadway făcut la ministerul nostru cu privatizarea Oltchim nu trebuie să se mai repete şi pentru asta, pentru fiecare pas, solicit mandat din partea Guvernului, iar dacă se va proceda la o lansare de ofertă, ea se va face pe baze serioase şi la Oltchim şi la Cupru Min şi veţi vedea că nici nu vom vorbi foarte mult despre asta, adică vom da opiniei publice informaţiile necesare fără să..
Adrian Ursu: Eu sper că veţi vorbi, adică în măsura în care e bine să se ştie dinainte, că poate ne trezim iarăşi cu vreo acţiune Cupru Min aşa cum ne-am trezit cu …
Varujan Vosganian: Domnule Ursu, când am spus că nu vom vorbi foarte mult, am vrut să spun altceva. Şi anume, până când nu avem un mandat din partea Guvernului, nu vom dezvălui ceea ce facem. Chiar şi astăzi, eu am să vorbesc despre Oltchim, fără să avansez prea mult, pentru că miercuri intenţionez să solicit un mandat definitoriu pentru strategia viitoare a Oltchim, care să netezească calea unei soluţii şi care să nu fie în niciun caz vânzarea bucată cu bucată.
Oana Stancu: Viziunea dumneavoastră asupra subiectului care este?
Varujan Vosganian: Am prezentat Guvernului o situaţie, în primul rând o situaţie cu ce se poate întâmpla acum. Oltchim nu mai poate continua aşa, nu este o noutate, nu mai poate continua aşa pentru că are datorii foarte mari care se ridică cu dobânzi cu tot la aproape 800 de milioane de euro, peste care se adaugă necesarul de investiţii imediate şi îndeplinirea unor condiţii de mediu de încă peste 200 de milioane de euro. Cu un miliard de euro care apasă pe umerii acestei companii, care acum lucrează numai la a şasea parte din capacitate.
Oana Stancu: Datorii reale domnule Vosganian, pentru că noi am văzut din mandatul domnului Chiţoiu că a fost o mare căpuşă, să spun aşa, deasurpra Oltchimului, banii ăştia, datoriile astea sunt pentru că a fost furat Oltchimul sau pentru că într-adevăr el nu îşi mai are locul în piaţă?
Varujan Vosganian: Am să fiu în privinţa asta sincer cu dumneavoastră. Şi când am fost în alte dăţi ministru, eu am evitat să fac treaba altora, anume a mass-media sau a organelor de anchetă. Nu eu trebuie să stabilesc vinovaţii, am atâtea lucruri de făcut încât..
Adrian Ursu: Atunci spuneţi-ne pentru viitor.
Varujan Vosganian: Dar, pot atât să vă spun că managementul, şi nu doar la Oltchim, în general managementul proprietăţii de stat a fost defectuos. Fie pentru că nu a fost destul personal să apare în justiţie proprietatea de stat de eventualele litigii, fie pentru că birocraţia a năclăit diverse proceduri care puteau să ducă la relansare, fie pentru că au existat interese care au blocat dezvoltarea unor activităţi, fie pur şi simplu aşa cum s-a întâmplat în..
Adrian Ursu: Bun de acord, haideţi să vedem în perspectivă..
Varujan Vosganian: Nu mă întrerupeţi vă rog..
Adrian Ursu: Viziunea dumneavoastră despre Oltchim presupune închiderea că e prea păgubos, privatizarea în continuare, păstrarea la stat cu management privat, păstrarea la stat cu redeschidera Arpechim de pildă, la capacitate continuuă.
Varujan Vosganian: O să vă spun acum ceva care s-ar putea să nu mă facă foarte popular. Eu dacă rămân patru ani în mandat şi nu zâmbiţi că e una dintre variante, or fi şi altele, dar şi ideea de a rămâne patru ani în mandat este o variantă, eu vreau ca statul, ca actor în economie, să fie doar o amintire. Eu aş vrea ca în patru ani să facem curat, statul să rămână cu funcţia sa de reglementator şi garant al liberei competiţii şi al proprietăţii şi să nu mai fie actor economic decât, numai cu asumare politică clară, în câteva unităţi energetice, poate în transporturi la calea ferată şi în câteva componente ale industriei de apărare. În rest, totul trebuie privatizat. Statul..
Adrian Ursu: Inclusiv Romgaz? ca să dăm un exemplu sensibil
Varujan Vosganian: Câtă vreme..
Adrian Ursu: Este singura resursă de gaze naturale pe care o are statul român..
Varujan Vosganian: Am mai spus.. cu asta am început, câteva componente de energie. Nu se va privatiza probabil Transgaz, Transelectrica, majoritar nu se va privatiza Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz. Celelalte complexe energetice Oltenia, Termoelectrica şi altele trebuie privatizate. Eu nu cred ca statul trebuie să fie un actor economic. Tranziţia din România din punct de vedere economic nu se va încheia până când statul nu se va retrage din economie. De aceea eu cred că Oltchim nu trebuie să rămână în proprietatea statului. În acelaşi timp nu cred ca Oltchim se va închide sau că trebuie să se închidă şi am şi un argument. Dacă astăzi ar fi un investitor care să dea 40 de milioane de euro, Oltchim ar putea să-şi reiea producţia curentă să-şi ocupe aproape 60% din capacitate şi să reziste de la o zi la alta fără reorganizarea portofoliului de credite. Dar, doar cu 40 de milioane de euro şi voi face o notificare la ministerul de Finanţe în acest sens, cu 40 de milioane de euro el rămâne viu; nu pot să îl vândă dacă e pe catafalc.
Oana Stancu: În aceeaşi situaţie cred că era şi Cupru Min. Adrian Ursu, noi am prezentat ancheta legată de investiţiile minime necesare la Cupru Min, vorbeam de 100 de milioane de lei noi dacă nu mă înşel.
Varujan Vosganian: Lucrurile sunt puţin diferite la Cupru Min şi mai grave. Adică, Cupru Min dacă se închide, închiderea Cupru Min necesită sume de ordinul a 90 de milioane de euro.
Adrian Ursu: Conservarea de mediu.
Varujan Vosganian: Orice altă variantă este mai ieftină decât închiderea la Cupru Min.
Oana Stancu: Bun, dar eu vă întreb ceva acum. Nu sunt un specialist, dar statul român când are doar de plătit nişte facturi la curentul electric şi când Cupru Min stă să spun aşa, exploatează o zonă, spun specialiştii mai valoroasă decât Roşia Montana, pentru că odată e cuprul care e folosit acum în toate industriile astea moderne de la eoliană la celelalte, doi, stă pe o rezervă de aur care este la botul calului, adică acolo unde a ajuns platforma acolo este concentraţia cea mai bună de aur. Pe când la Roşia Montană trebuie să bagi cianuri, aici are statul român sub nasul lui. Nu poate statul român să facă el o afacere din Cupru Min?
Varujan Vosganian: Eu socotesc că statul poate printr-o formulă partenerială să lucreze cu mediul privat. Ştiţi de ce este bine să fie mediul privat într-o astfel de afacere? De pildă iată, dacă aveam totul în sectorul de stat, dacă nu aveam Fondul Proprietatea sau alte forme private în Consiliul de Administraţie nu am fi întreţinut Oltchim într-o boală cronică care ar fi dus la moarte, adică am fi forţat complexul energetic Oltenia să-i dea curent gratis până la calendele greceşti, am fi forţat CET Govora de asemenea, am fi continuat o boală lungă. O structură privată te împiedică să faci paleative. De ce la Cupru Min este nevoie de o formulă privată?
Oana Stancu: Vă pot întrerupe eu un pic până să daţi răspunsul?
Varujan Vosganian: Vă rog.
Oana Stancu: Statul român face asta, a făcut asta domnule ministru Vosganian, în momenul în care Hidroelectrica a fost forţată de domnul Videanu să dea curent ieftin şi pe termen lung pentru ALRO Slatina deţiunt de ruşi, pentru că a fost declarată industria de aluminiu prioritate pentru economia naţională.
Varujan Vosganian: Cel puţin in ce priveşte complexul energetic Oltenia nu se mai poate, pentru că Fondul Proprietatea doreşte prin reprezentanţii săi în Consiliul de Administraţie argumente temeinice şi economice pentru aşa ceva. De aceea s-a cerut ca Hidroelectrica să vândă un portofoliu pe bursă, tocmai pentru a exista un câine de pază din partea interesului privat care să nu mai permită aşa ceva. Acum în legătură cu Cupru Min. La Cupru Min e nevoie de investiţii de mediu, ar trebui numai în acest an să facem rost de vreo 18 milioane de euro pentru investiţiile de mediu, pentru decopertări şi aşa mai departe, pentru că dacă nu facem asta într-un an şi jumătate, Cupru Min se închide.
Oana Stancu: Ştiţi cât au fost pârtiile de la Braşov? 33 de milioane de euro. 18 milioane de euro pentru Cupru Min, iertaţi-mă, mie nu mi se pare deloc mult.
Varujan Vosganian: 18 milioane de euro ar trebui numai în acest an. După estimările mele, un investitor ar trebui să aducă cel puţin 50-60 de milioane de euro. Ştiţi cum văd eu lucrurile astea? Eu am să depun o notă în Guvern, de fapt un memorandum pentru un mandat, eu la Cupru Min văd două modalităţi: una este privatizarea pe care personal, deci fără să angajez acum poziţia oficială, personal nu o văd foarte bine pentru că după eşecul privatizării de anul trecut în care s-a lăsat sentimentul că resursele statului se dau pe nimic şi pe o perioadă de..
Adrian Ursu: Nu s-a lăsat sentimentul, chiar exista intenţia clară..
Varujan Vosganian: Am spus doar atât ca să nu reiau toată discuţia. Cred că nu aş putea să am o susţinere publică pentru asta.
Adrian Ursu: Tocmai de aceea vreau să vă întreb care este poziţia dumneavoastră ca important participant la actul de guvernare şi cam om politic în acelaşi timp. Veţi fi apărătorul resurselor României cu orice preţ sau o să aveţi aceeaşi gândire liberală pe care o aveţi în privinţa implicării statului în economie?
Varujan Vosganian: Uite cum văd lucrul ăsta. Noi am avut o experienţă la Petrom. Petrom în principiu a fost o opţiune corectă din punct de vedere economic pentru că dacă vom compara Petromul cu extracţia de gaze şi Romgaz cu extracţia de gaze, e limpede că Petromul a fost mai performant. În acelaşi timp însă a fost o eroare să se angajeze resursele ţării pe o perioadă îndelungată cu anumite criterii de stabilitate. Statul român a pierdut prin faptul că şi-a vândut resursa prea ieftin. Niciodată nu ştii ce se întâmplă. Dacă noi angajăm resursa de cupru pe o perioadă îndelungată şi cupru la bursă înregistrează o evoluţie spectaculoasă, cum vom explica românilor că nu am protejat această avuţie?
Oana Stancu: Ceea de s-a întâmplat deja de-a lungul anilor trecuţi.
Varujan Vosganian: De aceea, formula pe care o văd eu pentru acest tip de activitate este o formulă partenrială, în care statul are componenta sa alcătuită din resurse şi eventual infrastructura pe care o posedă, iar investitorul vine cu partea sa de investiţie şi cu o preluare a producţiei pe o anumită perioadă care este perioada contractuală. Şi cred că la Cupru Min am putea să încercăm o astfel de formulă, care ar fi şi aglutinabilă politic şi care ar fi şi rezonabilă economic.
Adrian Ursu: Majorare de redevenţe pe exploatările existente în clipa de faţă?
Varujan Vosganian: Majorare de redevenţe cu siguranţă se va face, fie se închide perioada în care s-a angajat aceeaşi redevenţă pentru Petrom. Dar să ştiţi că redevenţe nu sunt numai la Petrom. Trebuie să listăm redevenţe la gaze, la pietriş, redevenţe la marmură.
Oana Stancu: În 2014 este termenul..
Adrian Ursu: Redevenţă la apă minerală.
Varujan Vosganian: La apă minerală. Şi ştiţi, să vă spun un lucru, nu e corect ca apa care este o resursă a solului românesc să se cumpere gratis. De pildă, dacă cineva îşi face o fosă septică el foloseşte apa în curte fără să plătească nimănui nimic în clipa de faţă. Deci valorificarea mai bună a resurselor solului este o prioritate.
Adrian Ursi: Deci staţi un pic, tocmai aţi dat de veste celor cu puţ şi fosă că s-ar putea să le apară o taxă nouă?
Varujan Vosganian: Nu, eu am dat un exemplu.
Adrian Ursu: Nu, vă întreb aşa dacă intră în viziunea guvernamentală.
Varujan Vosganian: Apa, petrolul, cărbunele, după opinia mea sunt resurse naturale. Dacă apa este consumată de un cetăţean de la bloc, de un cetăţean de la casă sau de o fabrică, mi se pare că este acelaşi mod de a consuma, nu credeţi?
Adrian Ursu: Corect!
Varujan Vosganian: Bine.
Oana Stancu: 2014 este termenul în care se pot renegocia redevenţele pentru Petrom? Pentru petrol, nu Petrom.
Varujan Vosganian: 2014 este termenul aşa cum aţi spus dumneavoastră în care se pot renegocia redevenţele, dar multe alte lucruri se pot renegocia până atunci.
Oana Stancu: Respectiv?
Varujan Vosganian: Respectiv se pot calcula sumele pe care le preia Petrom din creşterea preţului la carburanţi şi din menţinerea redevenţelor şi se poate crea aşa cum am făcut eu în 2008, un fond de solidaritate, pe care Petrom-ul să îl verse bugetului pentru întrajutorarea persoanelor defavorizate de aceste evoluţii. Eu cred, sincer, că dacă se declanşează o astfel de discuţie cu conducerea Petrom, conducerea Petrom va accepta.
Adrian Ursu: Adică un fel de taxă Robin Hood la bănci mutată către cei care exploatează resursele petroliere.
Varujan Vosganian: Nu i-aş spune taxă Robin Hood, fonn de solidaritate sună mult mai bine şi este apropiat de scop.
Adrian Ursu: Să îi zicem fond de solidaritate. Pe scurt, nu vom mai plăti degeaba majorările de preţ de la pompă, s-ar putea să se întoarcă într-un fel banii aceia suplimentari pe care îi plătim la un plin.
Varujan Vosganian: La persoanele predispuse. Da, aşa este. Aşa am făcut eu în 2008.
Oana Stancu: Staţi aşa că eu merg mai departe că aşa sunt..
Adrian Ursu: Sau poate îi va descuraja existenţa acestei taxe să mai majoreze cu aceeaşi hărnicie preţul săptămână de săptămână.
Oana Stancu: Asta vroiam să întreb domnule ministru. De fiecare dată când Petromul va umbla de fiecare dată, că ştiţi bine dacă măreşte unul, măreşte şi celălalt. În cazul de faţă, dumneavoastră aveţi pârghii asupra Petromului, dacă măreşte preţul la pompă săriţi şi dumneavoastră cu colectarea la fondul de solidaritate? Adică vor fi, vorba lui Adrian Ursu, descurajaţi?
Varujan Vosganian: Creşterea preţului la benzină se face într-un trend european. Nicio companie nu îşi permite să majoreze de una singură preţul la benzină. Atunci când în România creşte preţul la benzină, creşte din trei prosibile motive. Unul este evoluţia de pe piaţa petrolului, care arată că de câte ori petrolul creşte, creşte benzina, de câte ori petrolul scade, benzina nu scade. Deci în privinţa asta, elasticitatea nu este foarte echitabilă pentru consumator, dar când creşte preţul petrolului, creşte şi preţul benzinei. Al doilea motiv este creşterea accizelor, cum s-a întâmplat acum la începutul anului. Şi, al treilea posibil motiv, poate să fie evoluţia cursului de schimb. Dacă în România cresc carburanţii în trend european, e greu să obiectezi pentru că suntem într-o piaţă deschisă, benzina este fungibilă şi dacă tu dacă ţii preţul scăzut, atunci benzina va pleca în străinătate şi va trebui să cumperi benzină scumpă e afară. Dar, Petrom are o diferenţă faţă de ceilalţi. Petrom are petrolul în pământ. Aşadar, pentru Petrom influenţele sunt mai mici decât pentru cei care aduc petrolul din Rusia. Acesta este motivul pentru care Petromul contribuie la casa de solidaritate şi celălate nu. Dacă s-ar introduce o taxă cum spuneţi dumneavoastră, atunci ar trebui să plătească într-adevăr toate companiile. Dar aceasta este o chestiune europeană care nu fost încă elucidată
Oana Stancu: Şi prin Marea Neagră, dar discutăm şi despre aceasta, dar lui Adrian trebuie să îi răspundeţi despre chestiunea legată de Roşia Montană, de asemenea şi oamenii pe Facebook vă întreabă; doamna Horbăniuc vă întreabă inclusiv despre petrolul din Marea Neagră. Andreea, solospot 20 de secunde luăm acum şi răspundeţi lui Adrian Ursu şi telespectatorilor de pe Facebook după aceea.
Varujan Vosganian: Mulţumesc că mi-aţi dat puţin timp de gândire.
Publicitate
Oana Stancu: Suntem din nou în direct, domnule ministru, vă rog. Roşia Montană în primul rând.
Varujan Vosganian: În legătură cu Roşia Montană am o declaraţie de principiu. Sunt susţinătorul oricărei activităţi care duce la echilibrarea regiunilor ţării sau la ocuparea forţei de muncă. Aşadar, după această declaraţie, se poate spune că în principiu sunt susţinătorul dezvoltării unor proiecte de acest fel. A doua mea declaraţie de principiu este următoarea: pentru mine nu există eficienţă economică fără îndeplinirea criteriilor de mediu. În clipa de faţă, Roşia Montană nu are aviz de mediu. Câtă vreme nu are aviz de mediu nu intră în nicio proiecţie pe care o am eu pe termen scurt. Până când nu vor asigura că, şi asta trebuie să o facă autorităţile specializate, că sunt îndeplinite condiţiile de mediu, pentru mine Roşia Montană nu este un proiect viabil. În acelaşi timp însă, nu pot să stau cu mâinile încrucişate sau să fiu bucuros că treaba nu este la mine, ci la ministerul Mediului. Eu sunt obligat să asigur condiţii astfel încât dacă avizul de mediu va fi gata, Roşia Montană să fie un proiect convenabil şi din perspectivă economică.
Adrian Ursu: Şi cum asiguraţi condiţiile astea aşteptând avizul de mediu?
Varujan Vosganian: Pentru asta eu cred că trebuie lansată o nouă propunere de negociere cu partenerii străini.
Adrian Ursu: Adică cu preţul este o problemă?
Varujan Vosganian: Această propunere de negociere trebuie să aibă cel puţin două componente şi mai mult nu pot să vă spun acum pentru că aş fi nepoliticos faţă de partenerii străini, dar cel puţin două componente ar trebui rediscutate. În primul rând, proporţia în care este implicat statul român în această afacere, care este în jurul a 20% în momentul de faţă, şi în al doilea rând, perioada de extragere. Opinia personală, şi eu nu sunt un specialist în probleme de mediu, vă spun doar ceea ce colegii mei care au mai multă expertiză mi-au spus. Forţarea mediului înconjurător se datorează şi tentativei partenerilor străini de a exploata Roşia Montană într-un timp scurt. Dacă se lungeşte perioada de exploatare s-ar putea găsi o soluţie tehnologică ce să nu afecteze mediul înconjurător. Dar încheiând, ca şi concluzie, până când nu am garanţia că acest proiect este corespunzător din perspectiva mediului, el nu va intra ca atare în opţiunile ministerului Economiei.
Oana Stancu: Nu puteţi încheia, pentru că eu merg mai departe, şi vă întreb: negocierile astea cu partenerul străin, cum frumoss îi spuneţi, se poartă cu anularea contractului pe masă? Pentru că între timp au mai expirat nişte lucruri, inclusiv temele legate de autorizaţia de mediu. Şi se spune foarte clar, s-a vehiculat în ultimele luni în România, chiar ultimul an, că este în situaţia de a fi anulat contractul.
Varujan Vosganian: Doamna Stancu, nu am încă o expertiză jurdică suficient de clară în această privinţă.
Oana Stancu: Este foarte interesant că nu aveţi, înseamnă că ministerul de până în dumneavoastră domnule Vosganian are de dat nişte răspunsuri interesante în legătură cu această chestiune.
Varujan Vosganian: Doamna Stancu, de la bun început v-am spus că nu doresc să comentez ceea ce au făcut predecesorii mei, nu am făcut-o nici în alte dăţi, nu o fac nici de data aceasta, dar ca o concluzie exploratorie de tatonare, situaţia nu este foarte clară şi ne trebuie nişte jurişti foarte buni dacă dorim fără consecinţe financiare pentru statul român să reziliem acest contract.
Adrian Ursu: În momentul de faţă, opinia dumneavoastră este că acest proiect are beneficiu economic, dar nu este bine negociat beneficiul economic pentru statul român, dincolo de probleme de mediu, da?
Varujan Vosganian: Nu, el ar putea avea beneficiul economic..
Adrian Ursu: Din punct de vedere al investiţiilor, al plăţilor, al preţului plătit pentru redevenţe ş.a
Varujan Vosganian: Aşa cum este el în clipa de faţă, nu îmi permite să avansez o astfel de concluzie.
Adrian Ursu: Cred că sunt câteva ştiri foarte interesante pe care ni le-aţi dat în seara aceasta şi aş adăuga-o şi pe aceasta la seria celor de pâna acum.
Varujan Vosganian: Nu ştiu dacă am fost foarte clar, deci aşa cum a fost el negociat cu participarea statului român şi cu perioada de exploatare, nu aş putea să vă spun cu inima împăcată că este o negociere bună pentru statul român.
Adrian Ursu: Aş recapitula, ca să nu uităm. Dumneavoastră spuneţi: contractul de la Roşia Montană, dacă va obţine avizul de mediu oricum ar trebui renegociat în privinţa termenului de exploatare şi al beneficiilor pentru statul român. Privatizările trebuie să fie totale exceptând câteva domenii strategice cum ar fi energia şi transportul energiei.
Varujan Vosganian: Şi industria de apărare.
Adrian Ursu: Şi industria de apărare.
Varujan Vosganian: Nu, nu, nu. Am spus transportul în general pentru că s-ar putea să..
Adrian Ursu: Nu! La ministerul dumneavoastră, la ministerul dumneavoastră.
Varujan Vosganian: Aa, la ministerul meu..
Adrian Ursu: Da, la ministerul dumneavoastră că despre el vorbeam. Oltchim nu trebuie să moară, dar nici să rămână la stat. Ar putea fi negociată o taxă de solidaritate cu Petrom, astfel încât majorările de preţ să se întoarcă ca beneficiu social. Sunt doar câteva dintre ştirile pe care ni le-aţi dat în această seară. Chiar dacă ele nu sunt decise, mi se par perspective interesante care merită urmărite de aici încolo, măcar pentru faptul să vedem dacă reuşiţi să le duceţi la bun sfârşit.
Varujan Vosganian: Aţi înţeles foarte bine şi este în primul rând meritul dumneavoastră, pentru că nu vreau să spun că eu am fost foarte clar în expunere şi vreau să vă mulţumesc dumneavoastră.
Adrian Ursu: Am acest defect, înţeleg şi ceea ce nu se spune.
Oana Stancu: Aţi spus însă un lucru interesant şi vreau să mă întorc la el că l-am notat mai devreme. Ziceaţi de situaţia de la Oltchim şi că dumneavoastră nu sunteţi genul care să facă anchetă, anchetele sunt ale altor instituţii. Cu toate astea domnule ministru, vă aduc aminte că lucrurile interesante despre cheltuirea banilor la Oltchim au venit în urma unui raport al Corpului de Control. Ba al ministrului Economiei, domnul Chiţoiu, ba al primului ministru dacă nu mă înşel. Dumneavoastră să înţeleg că nu intenţionaţi să utilizaţi Corpul de Control ca să aflaţi ce se întâmplă în companiile statului?
Varujan Vosganian: Eu am deja câteva teme pentru Corpul de Control. Corpul de Control este una dintre instituţiile despre care vorbeam şi care sunt abilitate. Procedurile la noi sunt aşa: Corpul de Control se implică, Corpul de Control trage nişte concluzii care fie stabilesc nevinovăţia, fie vinovaţia contravenţională, fie vinovăţoa penală, caz în care raportul semnat de ministru se înaintează Parchetului. Eu personal nu am făcut acest lucru, nici nu am avut timp să fac eu sunt doar de două săptămâni, dar am câteva teme în lucru, dintre care şi Oltchimul este una. În acest moment însă cred că discuţia noastră este mai potrivită pentru ce am eu de făcut de aici înainte.
Adrian Ursu: Păi tocmai pentru ce aveţi de aici încolo, vreau să vă întreb următorul lucru: sigur, o fi la domnul Niţă Hidroelectrica, dar Corpul de Control bănuiesc că este la dumneavoastră, la ministerul Economiei care coordonează şi pe cei doi miniştri delegaţi. De pildă gărurile de la Hidroelectrica aveţi de gând să le investigaţi de aici încolo? Fiindcă totuşi, situaţia de acolo cu administrator special acum, cu competenţe în zona asta, a fost rezultatul unor ani de devalizări ai acestei companii. Este rezultatul lipsei de dezvoltare al acestei companii. Vorbeam săptămâna trecută la secvenţial despre proiectele hidro neterminate în 23 de ani, deşi ele au fost puse pe hârtie, de fapt unele chiar începute în perioada comunistă. Am fi putut avea câteva sute, dacă nu chiar mii de MW putere instalată în sistem dacă duceam la bun sfârşit proiectele alea. Ori toate aceste lucruri trebuie puse pe hârtie? Trebuie puse în dreptul lor şi nişte nume de vinovaţi? Cine nu a făcut şi cine a devalizat?
Varujan Vosganian: În această privinţă eu îmi manifest surprinderea dacă Parchetul nu cercetează aceste lucruri după intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica. Din câte ştiu eu, există o cercetare pe această zonă. Dacă nu fost nimic făcut public, asta este altceva.
Adrian Ursu: Dar dumneavoastră aţi auzi? Că eu nu am auzit, sincer.
Varujan Vosganian: Pe reînnoirea contractelor de energie din 2010 şi pe consecinţele lor trebuie cu siguranţă făcută o astfel de cercetare.
Oana Stancu: La Transelectrica..
Adrian Ursu: L-aţi văzut pe domnul David la Parchet? L-aţi văzut pe domnul Videanu la Parchet? Îmi cer scuze, dar s-ar putea ca eu să nu fi văzut..
Oana Stancu: Pe domnul Pinalti pentru Transelectrica? Pe fii domnului Pinalti?
Varujan Vosganian: În privinţa asta, vă mărturisesc că în clipa de faţă atenţia mea este îndreptată pe aceste zone critice. Nu am discutat cu domnul Borza, cu domnul Borza discută domnul Niţă. Am înteles că domnul Borza ar fi raportat şi profitul record pentru 2013, eu nu o să însoţesc entuziasmul domniei sale decât atunci când o să văd că în această perioadă, investiţiile Hidroelectrica au continuat, dar dacă vă referiţi la găurile acestea, găurile acestea trebuie cu siguranţă cercetate şi dacă nimeni nu o va face, atunci cu siguranţă va trebui să o fac eu prin Corpul de Control, deşi în acest moment,
Adrian Ursu: Păi asta aşteptam, că atitudinea asta ecumenică – să fie bine, adică să ne iubim şi cu miniştrii delegaţi, dar chiar şi cu miniştrii care au fost înaintea noastră – mă enervează la culme, câtă vreme dumneavoastră aţi venit la putere nu pentru că vă iubea lumea, ci pentru că nu mai putea cu ăia care făcuseră găurile. Era simplu!
Varujan Vosganian: Domnule Ursu, vreau să vă spun ceva. Eu sunt un om ambiţios şi am o părere relativ bună despre mine, de aceea convieţuiesc cu mine de mai bine de jumătate de secol.
Adrian Ursu: Vă doresc convieţuire plăcută!
Varujan Vosganian: Pentru că dacă nu mi-ar fi plăcut de mine m-aş fi părăsit ca pe o haină uitată la vestiar. Dar nu mă forţaţi pe mine să fac declaraţii legat de ce aş face eu în domeniul Hidroelectricii, câtă vreme am promis primului ministru în şedinţa de Guvern că voi respecta atribuţiile lui Constantin Niţă. De aceea, vă rog eu invitaţi-l şi nu uitaţi să îi spuneţi că eu v-am rugat să îl invitaţi ca să-i respectăm atribuţiile.
Adrian Ursu: Ăsta este trafic de influenţă domnule ministru şi nu acceptăm aşa ceva. Ca urmare o să luăm o pauză de publicitate.
Oana Stancu: Iar eu, când aud de Constantin Niţă iau publicitate, zic să îmi treacă nervii.
Varujan Vosganian: Să spun ceva doamna Stancu.. nu că nu am propriile opinii, dar eu am învăţat o lecţie: când eşti ministru toate declaraţiile tale sunt oficiale şi de aceea trebuie să te referi numai la domeniul pe care îl conduci.
Oana Stancu: Domnule ministru, eu aştept ca cei care au furat şi în domeniul ăsta, pe care iată îl conduceţi dumneavoastră pe deplin acum, s-a furat mult, mult, mult şi noi am plătit kilowatt-ul cât nu au plătit alţii, am plătit gazele cât nu au plătit alţii ca să se..
Varujan Vosganian: Împărtăşesc cu totul punctul acesta de vedere. Eu atât vă spun, dacă nu vor face alţii, o voi face eu.
Oana Stancu: Aceasta este o declaraţie interesantă. Publicitate şi ne întoarcem cu ce se întâmplă cu banii dumneavoastră, cu din ce o să-i facă domnul ministru Vosganian cu economia naţională în mână, bani în anul ăsta că aşa s-a lăudat premierului Ponta, cum ne-a spus.
Publicitate
Oana Stancu: A făcut deja foarte multe ştiri Varujan Vosganian, ministrul Economiei, până acum în emisiune doamnelor şi domnilor. Aş vrea să vă întreb o chestiune plecând de la o ştire care a făcut multă senzaţie zilele acestea domnule ministru şi aş vrea să întreb despre resursele naturale ale României, plecând de la faptul că nişte chinezi cu niste ruşi au făcut un ditamai atacul cibernetic asupra unor instituţii din statul român, iar ţinta a fost resursele României, minerale în primul rând. Şi vreau să vă întreb despre cele din Marea Neagră, să vă întreb şi despre zăcămintele astea din aur.
Înregistrare ştire:
„De 5 ani o reţea de hackeri vorbitori de limbă rusă au spart site-uri şi baze de date ale instituţiilor internaţionale care lucrează cu informaţii secrete. Până acum, 350 de insituţii din 69 de ţări au fost atacate, inclusiv România. Pe listă mai figurează Rusia, Kazakhstan, Azerbaijan, Belgia, India şi Afghanistan. Această ameninţare cibernetică reprezintă una dintre cele mai dinamice ameninţări la adresa securităţii naţionale a României, şi nu numai a României, ci şi a aliaţilor săi. O companie producătoare de antiviruşi a descoperit întreaga operaţiune. Specialiştii spun că atacurile cibernetice s-au făcut prin intermediul unor viruşi trimişi prin e-mail. La o simplă deschidere a corespondenţei electronice întreaga reţea a instituţiei vizate era afectată, iar programul trimis de hackeri copia toată baza de date. În ultimii 5 ani au furat suficiente informaţii cât să rivalizeze cu biblioteca Congresului Statelor Unite, iar dacă calculele sunt făcute în format de filme HD, atunci este vorba despre 30.000 de ore de film în format HD. Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică din România a informat deja instituţiile atacate că securitatea sistemelor trebuie refăcută.”
Oana Stancu: Au furat cât biblioteca Statelor Unite domnule ministru, probabil că ştiu în momentul ăsta şi unii şi ceilalţi cam ce este prin Marea Neagră, care sunt rezervele. De altfel chiar americanii cred că au făcut analiza pe cât putem scoate de acolo. Ştiu cam ce-i cu gazele de şist din România şi probabil ce gândiţi şi dumneavoastră în acest moment despre ele, dar poate ne spuneţi şi nouă, că noi nu putem cu atacul informatic. De asemenea, ştiu cam ce e ca rezervă, ca valoare şi la Cupru Min şi la Roşia Montană. Ce faceţi dumneavoastră cu ele?
Varujan Vosganian: Mi-aţi pus o întrebare complicată. Gazul metan, petrolul şi aurul m-aţi întrebat.
Oana Stancu: Cam aşa, toate la grămadă, că practic e poezia cu „munţii noştri aur poartă”. Deci noi suntem ţara săracă care stăm pe ditamai resursele energetice şi nu numai.
Varujan Vosganian: În legătură cu petrolulul din Marea Neagră, datele pe care le avem până acum nu sunt entuziasmante. Mă refer la nivelul resurselor. În legătură cu gazul metan..
Adrian Ursu: Nu sunt entuziasmante pentru noi ca stat sau pentru cei care urmează să le exploateze?
Varujan Vosganian: Pentru statul român.
Oana Stancu: Era destul de vesel Petrom-ul în legătură cu..
Adrian Ursu: Păi asta zic, că ei aplaudau..
Varujan Vosganian: Domnule Ursu, dacă îmi permiteţi i-aş include pe cei care exploatează în conceptul statul român, câtă vreme au firme înscrise în România sau înţelegeri cu statul român şi le onorează. Aş merge pe ideea că cei care vin sunt duşmani ai statului român.
Oana Stancu: Păi şi atunci de ce ne spionează ăştia dacă nu e aşa interesant?
Varujan Vosganian: În primul rând că nu ştim exact cine ne spionează şi în al doilea rând, toată lumea spionează pe toată lumea pentru că servicii de informaţii s-au făcut din vremea lui Asterix şi a Cleopatrei. Aşadar, ca să acuzi un stat că are serviciu de spionaj sau că are serviciul de informaţii externe, nu cred că este o cale pe care să o urmăm noi în emisiunea asta şi să mai producem şi o ştire. Acum în legătură cu gazul metan. Cu gazul metan, lucrurile sunt ceva mai încurajatoare la nivelul resurselor, nu avem însă elemente convingătoare în legătură cu eficienţa extregerii. Adică dacă din perspectiva costurilor se justifică, asta urmează să se mai stabilească. În legătură cu aurul, zăcămintele..
Adrian Ursu: Valabil pentru exploatarea din şisturi, da? A gazelor de şist?
Varujan Vosganian: Nu.. am vorbit doar de Marea Neagră.
Adrian Ursu: Nu, vă întrebam şi dacă este valabil şi pentru exploatarea gazelor de şist.
Varujan Vosganian: În legătură cu gazul de şist vă răspund ca la Roşia Montană, până când nu am garanţia condiţiilor de mediu, nu discut despre eficienţa lor economică.
Adrian Ursu: S-o fi terminat expertiza acelei comisii mixte că înţeleg de la ministrul Chiţoiu, predecesorul dumneavoastră, am înţeles că s-a constituit o comisie mixtă aşa de specialişti româno-americani care să ne spună dacă este bine sau nu cu exploatarea. Aţi găsit aşa ceva în minister când aţi venit?
Varujan Vosganian: Nu, nu am găsit aşa ceva, poate bunul meu coleg, domnul Niţă are noutăţi în această privinţă, dânsul fiind responsabiliul gazelor de şist, dar eu..
Oana Stancu: Ştiţi ce spun oamenii? Iertaţi-mă! Ne-au şi scris pe Facebook şi sună şi o telespectatoare înţeleg la ştirile noastre în acest moment, să ne întrebe dacă au ieşit oamenii în stradă, rar s-a întâmplat în România, anul trecut de două ori: o dată pentru Raed Arfat, o dată pentru..
Varujan Vosganian: Da, la Vaslui.
Adrian Ursu: La Bârlad şi la Constanţa.
Oana Stancu: Şi la Costineşti.
Varujan Vosganian: Da, şi la Vaslui şi la Costineşti.
Oana Stancu: Bun, împotriva acestui contract, întrebarea telespectatoarei este de ce mai există contractul cu Chevron dacă s-a probat că atâta rău poate să facă această…
Varujan Vosganian: Contractul cu Chevron este suspendat doamna. Spuneţi-i doamnei respective, contractul Chevron este suspendat în primul rând din partea Chevron.
Adrian Ursu: Suspendat, nu anulat.
Varujan Vosganian: Este suspendat de către Chevron. În urma acestor reacţii, Chevron a decis să amâne. Nu extracţia, că extracţia este o opţiune pentru termen întârziat..
Adrian Ursu: Prospect.
Varujan Vosganian: Prospectarea. Noi nici măcar nu ştim acolo ce gaze de şist avem. Dezbaterea a început mult mai înainte, astfel încât ea este doar o dezbatere teoretică.
Adrian Ursu: Dar de ce nu putea fi anulat contractul?
Varujan Vosganian: Nici măcar nu ştim dacă avem de ce să dezbatem. Acest contract era în primul rând pentru prospectare. Însă campania a fost intensă în legătură cu posibilele consecinţe dacă se vor găsi gaze de şist, astfel încât Chevron a decis să amâne. După opinia mea, până când nu există un semnal internaţional convingător, adică până când la nivelul Uniunii Europene nu se evaluează tehnologiile şi nu se dă un semnal şi până când tehnologiile nu evoluează, noi nu putem risca. Şi aici avem în vedere Vaslui, pentru că în legătură cu Costineşti am foarte mari rezerve că ar fi bine ca pe litoralul Mării Negre să amestecăm delfinii din apă cu gazele de şist. Şi aşa litoralul nostru este într-o mare suferinţă ca percepţie publică faţă de Bulgaria, faţă de Coasta Dalmaţiei sau faţă de Grecia.
Adrian Ursu: Dar să ştiţi că şi oamenii ăia din Bârlad au dreptul, deşi nu sunt delfini, chiar şi oamenii din Bârlad au nişte drepturi.
Varujan Vosganian: Nu, altceva vroaim să spun. La nivelule expunerii, dacă extracţia este perfect sănătoasă din punct de vedere al mediului, la Costineşti, spre deosebire de Bârlad şi Vaslui mai apare şi această temă suplimentară, asta am vrut să spun.
Oana Stancu: Domnule ministru, Adrian Ursu mai avem două minute până la un material pe care îl voi difuza, V-aţi lăudat premierului că „nu aveţi nevoie de bani, că o să faceţi bani în economie”. Din ce domnule Vosganian?
Varujan Vosganian: Banii în economie, la nivelul ministerului Economiei, se pot face din valorificarea portofoliului, din vânzarea de participaţii, din vânzarea de active, din reorganizarea unor companii şi parteneriate. Uite vă dau un exemplu: la Iaşi, există compania Fortus.
Adrian Ursu: O fi existat.
Varujan Vosganian: Există şi acum, sunt salariaţi, sute de salariaţi, există în acelaşi timp un patrimoniu. Ei bine, am discutat cu preşedintele Consiliului Judeţean, Cristian Adomniţei, cu forurile locale, am discutat cu colegii mei de la AVAS, acolo se poate face un parc industrial pe o parte din terenul pe care îl deţine Fortus, care este o formulă de valorificare interesantă. Vă dau un alt exemplu: avem în proprietatea statului, prin ANAF, o seamă de creanţe, datorii ale unor companii. Dacă decidem şi discuţiile sunt avansate cu ministerul Finanţelor, să transformăm creanţele în acţiuni, statul redevine acţionar majoritar la aceste companii care sunt aproape moarte şi statul poate să încerce o formă de reorganizare şi valorificare a acestora.
Adrian Ursu: Aa, deci nu veţi fi doar ministrul „vinde tot”? Mai şi luaţi ceva înapoi prin formula asta a preschimbării în acţiuni.
Varujan Vosganian: Păi există..
Adrian Ursu: Că din ce spuneaţi până acum credeam că ăsta va fi mandatul dumneavoastră
Varujan Vosganian: Domnule Ursu staţi să..
Adrian Ursu: Ministrul „vinde tot” – ce prinde vinde!
Varujan Vosganian: Oltchim dacă nu face o operaţiune atentă şi competentă de reorganizare e ca şi mort, pentru că şi dacă îi dai cuiva jumătate de miliard de euro, el nu îl cumpără. Nu că-l vinzi, dai şi bani ca să-l ia. Dacă nu faci o reorganizare la nivelul datoriei Oltchim, dacă nu negociezi cu companiile cărora ale să le dea bani, cu sistemul bancar, Oltchim nu poate fi salvat. Ca să-l scoţi din groapă trebuie să îi arunci acolo o frânghie.
Oana Stancu: Aţi folosit nişte cuvinte care mă ajută pentru materialul următor, pentru că este vorba de salvat o viaţă de data asta şi e vorba de făcut bani, 15.000 de euro – un SMS vă costă 2 euro. Doamnelor şi domnilor este vorba despre o fetiţă de 1 an, cu malformaţii extreme de grave la inimă. Are nevoie de o operaţie. Ana-Maria este numele fetiţei; o puteţi vedea în materialul următor.
Înregistrare
Oana Stancu: 7500 dintre dumneavoastră trebuie să dea un SMS, l-am văzut deja pe Varujan Vosganian făcând asta. Vă mulţumesc domnule ministru că aţi fost la „Exces de Putere” în această seară. Şi dumneavoastră doamnelor şi domnilor, ne vedem săptămâna viitoare cu subiecte proaspăte să spun aşa. Vă aştept pe Facebook cu comentarii pentru ce aţi văzut în această seară şi poate cu întrebări să le ţinem minte şi le folosim altă dată.
Seară bună!
Antena3 19.01.13 ora 20:00 Emisiunea „Exces de Putere”
Moderatori: Oana Stancu şi Adrian Ursu
Invitat: ministrul Economiei Varujan Vosganian

@VV
Sunteti si specialist in amenajari interioare?!
“m-am străduit să le amenajez sensibilităţile”.
Evident, ideea era sa le menajati.
@ Adam Mares
Au si sensibilitatile Feng-Shui.
Singurul punct unde poate fi interpretat a fost cu apa din curtea cetateanului din fantana.Am mai auzit idea asta ca cetateanul nu-i proprietar pe apa din subsolul proprietatii.Ori intre a folosi pentru uz personal si a vinde apa ,e un pic de diferenta.Nuantele fac intodeauna diferenta.
@ Filip G
Am răspuns lui Pacala si Mihail.
@VV,
Magnific,
Pozitiv – si la dvs si la realizatorii emisiunii.
Minus – stare guvernamentala, modul de lucru birocratic si neclarificat inca:
“Noi ştim care sunt atribuţiile, aşadar dacă îi veţi întreba pe colegii mei delegaţi ce atribuţii au sau ce atribuţii le-am delegat eu până când se va emite hotărârea de Guvern, noi ştim şi eu m-am străduit să respect acest lucru…”
“Am avut o discuţie cu Victor Ponta pe tema asta şi a spus că dacă tot e moda managementul privat, să mă socotească pe mine unul dintre aceştia”
“Miniştrii delegaţi au fost creaţi pentru că în clipa în care s-au terminat negocierile, cei care le-au finalizat şi-au dat seama că a multiplica numărul ministerelor este o chestiune complicată şi nu doar laborioasă,dar şi costisitoare, pentru că ar trebui să ai 24 de secretari generali, 24 de departamente de resurse umane, de investiţii, de juridic şi aşa mai departe. Şi atunci s-a găsit această formulă pentru ca structura ministerelor să fie aceeaşi, dar să fie miniştri cu atribuţii diferite.”
V-am citat. Asa cum am mai zis, dvs. aveti expertiza, DAR, ca este un mare dar, nu aveti inca furculita si cutitul. Sa va dau un exemplu minor… Politica este mare sulfa… Dincolo de orgolii, d-na Grapini si dl. Nita puteau avea titulatura de secretari de stat, sau viceministri, sau ministri adjunct, raportau catre dvs sau Ponta, nu conta. Delegarea de catre dvs a unor puteri este o improvizatie…
http://www.scribd.com/doc/121437324/ISRAEL-OCCUPYING-ROMANIAN-TERRITORY
La CUG Iasi( Fortus) exista de multi ani un “Parc stiintific si tehnologic” care se cheama Tehnopolis. http://tehnopol-is.ro/
Este facut cu bani europeni, dar parca nu functioneaza din varii motive.
Mai facem unul alaturi folosind infrastructura combinatului, sau schimbam denumirea la cel existent ?
…In cea mai mare hala a combinatului, UTCG (utilaj tehnologic complex greu), s-a facut dupa amputarea ei in doua, un magazin Selgros.
…In partea stanga a “Turnului” popii de la mitropolie au preluat si ei o cladire, unde au executat repede un spital si un “Complex de conferinte” (Providenta) . In acest stabiliment se organizeaza si cate 5-8 nunti odata, iar uneori niste mici expozitii.
@ Mihail
Contează mai puțin dacă faci unul nou, contează sa extinzi suprafetele dedicate atragerea de investiții.
@Pacala,
Ce este atat de “magnific”….?
Mie interviul mi s-a parut oarecum slab, domnul Varujan, parea oarecum timorat. Parca ii era frica de ce stiu aia doi si el nu stie.
Stiu, venea de la servici, poate era obosit .
In rest, si eu am inteles ca ei inca bijbaie prin minister(e). Poate le trebuie lampa lui Ilici.
@ Varujan Vosganian
Iată, situaţia parcă vă împinge să întrebaţi SRI despre posibilitatea americanilor de a sonda subsolurile României…
http://www.dcnews.ro/2013/01/patru-cutremure-de-mici-dimensiuni-intr-o-singura-zi-in-vrancea/
@Adam Mares,
Te rog “mai trage clopotele” inca o data, nu inteleg ce vrei sa spui. In plus, nu mai am rabdare sa cotrobaiesc prin emisiune, este prea plicticoasa si pana la urma, nu spune mare lucru.
Asadar, fii bun si explica-mi si mie care-i chichirezul. Multumesc.
@ Varujan Vosganian
Dat fiind ce s-a întâmplat în aceste două luni aş spune că au fost “sălbatice” şi nu “sabatice”…
@Bibliotecarule,
Hai sa fim seriosi, n-or fi americanii de vina pt. niste gaurele in pamant.
Daaaar, te-ai intrebat, poate la baza cutremurelor or fi niste vizite (nocturne) discrete de ale doamnei Udrea la Cotroceni ???
@Filip G.
Cred ca la asta face referire domnul Varujan:
VarujanVosganian spune:
ianuarie 21, 2013 la 11:39 am
@ Pacala
@ Mihail
Vorbitii despre taxarea consumul de apa cu nenumerire, de parca n-ați fi știut pana acum ca apa consumata se plătește. Exista cartiere noi de case, in zonele rezidențiale’ cum ar fi cele din Voluntari, unde rezidentii consuma apa fără sa plătească acest consum. Nu e vorba de fântâni.
Am promis ca postez aceasta pana ce VV isi da seama ce “prieteni” are si zice ca sunt si buni…
Buddha spune:
ianuarie 15, 2013 la 8:59 am
VV
Hermann
Ca bine zici, Hermann, in legatura cu cameleonicul Hasotti. Eu, din nefericire, am o cunostinta comuna cu acest salbatic. Pe care nu inteleg de ce il tot promoveaza PNL, este un incapabil. Si, din cate imi pot da seama, este un coleric fara margine. L-am vazut o data la tv, era rosu, credeam ca explodeaza. In ceea ce priveste relatiile interumane sau de partid, nu face altceva decat sa bage strambe si sa tradeze. Si, shulfa batrana, lasa impresia ca ti-e prieten. Asa ca, PNL ar cam trebui sa se descotoroseasca de astfel de oameni. Bine ca nu mai e ministru, ca ce imi povestea un prieten de-al meu din minister…
@VV,
Nu-i bagati in seama pe carcotasi. Ideile expuse au fost foarte clare. Cu niste moderatori mai blanzi poate aveatitimp sa va si dezvoltati unele idei. De acord cu tot ce-ati zis mai putin cu apa din fantana ca v-a zburat un porumbel napadaios din gura. Asta le mai trebuia liberalilor:sa-si urce taranii in cap!
Maestre pai cum d-nule sa nu stiti de Iancu nimic, doar baietii v-au informat de data trecuta cand l-ati avut in grija, iar de Nita va vor da acum, daca cumva nu stiti pe cai oficiale sau sa nu imi ziceti ca faceti ca si derbedeul nostru si ignorati tot ce aveti dreptul prin mandat sa stiti sau raman pe la secretara documentele… mai ca nu-mi vine sa cred:)
@ Varujan Vosganian
Domnule Vosganian,
Firme precum Hidroelectrica şi Nuclearelectrica au cumva o caracteristică importantă, necesită investiţii uriaşe (pe care poporul român le-a făcut) după care beneficiază de profituri uriaşe (energie obţinută ieftin de care poporul nu mai profită). Eu nu voi înţelege de ce un producător de energie negociază direct cu cineva şi nu cumpără toată lumea energie de pe piaţa naţională de energie…
Eliminarea căpuşelor va face aceste societăţi rentabile şi românii pot profita după urma lor. E simplu, e banal… nu văd de ce ar trebui înstrăinate… până la urmă energia este o zonă economică strategică de importanţă naţională… nu e ca şi cum dacă Hidroelectrica sau Nuclearelectrica şi-a închide porţile şi România ar mai putea funcţiona în continuare, părerea mea este că producerea şi distribuţia energie electrice trebuie să fie totuşi de stat.
@ Bibliotecaru
Este interzisă negocierea directa a producției de energie directa. Cu excepția unor exporturi, cred, care sunt reduse ca pondere.
@VV,
Si as fi fost si tinta ironiilor antiliberalilor:ca am si eu trei fantani!
Acum sa stiti ca mi-am montat cate un apometru(sunt ieftine) la fiecare consumator final, doar sa stiu informativ cat consum la Baduleasa in comparatie cu Bucurestii. Culmea: consumul este acelasi(pe unitate de timp) dar factura este mai mica doarece consum doar energie electrica.Dar cum investitiile au fost foarte mari, trebuie oricum sa se amortizeze.
@ un liberal optimist
Mă bucur ca ne-am înțeles.
@MIHAIL
Pai e simplu, dl VV a spus ca trebuie sa le menajeze sensibilitatile ministrilor delegati, iar in transcript zice sa le amenajeze. Am facut si eu transcript dupa audio, e foarte dificil, dar cateodata se deduce logic un cuvant, chiar daca nu-l auzi perfect. Cine l-a facut pe asta, l-a facut mecanic.
N-a fost timorat, de fapt, facea eforturi sa vorbeasca rar.
@ Adam Mares
Așa este, am zis menajeze.
@VV,
Exista tari in lume(unele cu regim dictatorial) unde statul imparte redeventele cu cetatenii lor(fie prin actiuni, fie prin subventii mari la produsele de consum). In felul acesta n-ar mai fi vorba de capuseli, baieti destepti, tunuri financiare.
@ Varujan Vosganian
Domnule Vosganian,
Dacă îmi permiteţi, vă voi explica plastic ce înseamnă poluare în cazul Roşiei Montane şi exploatarea cu cianuri.
După cum probabil ştiţi, aceste cianuri sunt nişte otrăvuri extrem de puternice. Cu siguranţă aţi citit “Cianură pentru un surâs”…
Deci ce înseamnă exploatarea.
1. La început avem un munte în care există mult steril (pământ lipsit de minereu) şi mult minereu dar în concentraţie îndeajuns de mică pentru a nu fi economic de exploatat în mod clasic.
2. În vârf de munte se împrăştie, cu aspersoare, cianuri. Deci ca să înţelegeţi bine, ele sunt împrăştiate în mod liber, cum se stropeşte o peluză, cum se fac irigaţii, sunt libere sub cerul liber.
3. Cianurile intră în pământ şi au o reacţie chimică cu minereul risipit prin steril captând în lichid minereul.
4. Soluţia cu cianuri, conţinând şi minereul captat chimic… se scurge la vale până într-un lac de captare. Atenţie însă, parte din cianuri se evaporă în atmosferă, parte din cianuri sunt purtate de vânt, parte din cianuri coboară în pânza freatică… Este deci contaminată nu numai zona de exploatare ci o zonă însutit mai mare, mai puţin concentrat, întreaga Românie. Desigur, “grosul” cianurilor ajung într-un lac de acumulare a cianurilor de unde se exploatează economic minereul.
5. Se iau cianurile din bazinul acela şi, printr-un proces chimic se extrage minereul de colo şi cianura este re-introdusă în circuit pe munte.
6. La un moment dat minereul se extrage şi rămâne numai steril.
7. Se aruncă stratul de steril în aer, se încarcă în camioane şi se duce în altă parte. Vă daţi seama că acest steril rămâne îmbibat cu cianuri…
8. După îndepărtarea stratului de steril… se reia procesul de împrăştiere a cianurilor pentru un nou strat.
9. Se repetă procedeul până ce în locul muntelui (munţilor) rămâne o groapă imensă. Deci vă uitaţi la Roşia Montană şi vedeţi nişte munţi împăduriţi, la finele exploatării, imaginaţi-vă că vedeţi o imensă groapă lipsită de orice este viu în locul munţilor.
10. Ce înseamnă “ecologizarea” despre care se vorbeşte? Groapa va fi umplută cu apă curată rezultând, în locul unde odată erau munţi cu păduri şi animale, un lac. Acel lac nu are apa poluată foarte tare… Dar muntele, cu plantele şi animalele de pe el, nu mai există… întregul munte a fost amestecat cu cianuri şi a fost strămutat undeva ca steril.
Pe lângă această chestiune a dispariţiei munţilor, oricând există riscul trecerii cianurilor din acele bazine de captare şi “pierderea” lor pe cursul apelor şi râurilor şi dezastrul ecologic.
Din România s-au revărsat cianuri într-un eveniment numit al doilea Cernobâl. Mai precis, în ianuarie 2000 accidentul de la societatea minieră “Aurul” din Baia Mare, digul de decantare s-a spart, iar mii de metri cubi de ape cu cianuri şi metale grele s-au vărsat (cam 100 de mii de metri cubi de apa de tratare), afectând râuri din România, Ungaria şi Iugoslavia. Ei bine, aici vorbim despre ceva cu o dimensiune mult mai mare decât ce se întâmplă la Baia Mare, cantităţile de cianuri sunt impresionante.
(voi continua)
@ Bibliotecaru
Ce spui nu face decât sa întărească ce-am spus. Avizul de mediu e o chestiune complicata. Pana atunci nu demarat nimic. Nu e nicio garantie ca avizul va fi favorabil. Sau ca va veni prea curând.
@ Varujan Vosganian
(continuare)
Să spunem că avem o soluţie de 98% apă şi 2% cianuri.
O linguriţă din această cianură poate să omoare un om. Păsările şi mamiferele mor şi dacă înghit soluţii în concentraţie, de de 2% ca la om, ci de unu la un milion. Peştii, care respiră prin apă, mor la soluţii în concentraţii de unu la un miliard. Deci realizaţi că un mic cristal de cianură, cât o un mic cristal de sare, poate contamina o găleată de apă… şi este îndeajuns să omoare peştii.
Mineritul aurifier consumă mai mult de 180.000 tone/an. Ca să înţelegeţi ce înseamnă această cantitate, un vagon de marfă cu 4 osii transportă 40 tone… deci o garnitură de tren lungă de 18.000 vagoane. Să spunem 25 de metri un vagon (este mai puţin cred, dar să fie calculul mai simplu ca să fac operaţiile “în cap”)… Ar însemna o garnitură de tren de peste 11 Km.
Cei patru munţi care înconjoară astăzi Roşia Montană ar urma să fie aruncaţi în aer şi exploataţi de la suprafaţă, lăsând în urmă cratere pe o suprafaţă de 200 de hectare. Activităţile de minerit ar afecta în total 1.258 de hectare, inclusiv prin defrişarea a 235 hectare de păduri. În cei 15 ani de exploatare ar fi prelucrate 215 milioane de tone de minereuri, prin utilizarea a 200.000 tone de cianuri.
Deci 0,6 grame de cianură omoară un om, atunci 200.000 de tone de cianuri ar putea să omoare… 300.000.000.000 oameni.
(voi continua)
@ Bibliotecaru
Pe mine nu trebuie sa ma convingi. De asta si spun ca fara avizul de mediu nu avansam in proiect.
@ Varujan Vosganian
(continuare)
Pe lângă munţii plini de plante şi animale, pe lângă pericolul de poluare cât mii de explozii de la Cernobâl… Vor dispărea şi minele romane. Corporaţia a spus că vor păstra o galerie… dar restul vor dispărea definitiv, o dată cu munţii.
Turismul speologic are în acest moment în întreaga lumea o creştere fulminantă. Caracterul extrem atrage mulţi tineri care se folosesc de senzaţia de speologie la fel cum alţii escaladează munţii… numai că sportul acesta este cu mult mai extrem. Clienţi vor fi şi pentru minele amenajate, dar şi pentru cele neamenajate… trebuiesc doar promovate. Plus caracterul de vestigii istorice…
http://www.youtube.com/watch?v=BRiKgZfTHqo
Dacă nu se poate face altceva economic în zonă, măcar că se face din acei munţi crescătorii de animale sălbatice pentru vânătoare, cum a făcut Ion Ţiriac la Balş, şi tot se pot implica oamenii cu loc de muncă şi venituri în zonă. Împuşcarea unui animal sălbatic înseamnă mii de euro taxă… plus cheltuielile prilejuite de vânătoare, plus valorificarea vânatului.
@VV,
@Bibliotecaru este bine documentat( ca d’aia e bibliotecar).
Eu in schimb am vazut un reportaj pe TV5(stiti ca astia fac documentare in toata lumea!) despre dezastre produse de cianuri, unde credeti, in Canada! In general erau zone putin populate. Efectul asupra mediului si asupra sanatatii populatiei a fost devastator. S-au dus baietii pe la autoritati(statale si federale). Toti le dadeau cu flit(fiind implicati pana in plasele). Drama era ca s-au eludat expertizele de mediu, de sanatate si ca erau contracte pe termen scurt. Au venit smecherii, si-au luat metalele rare(aurul nu-i prea interesa), au lasat prapadul dupa ei, autoritile corupte au ramas cu malaiul si, gata. Am mai vazut alt reportaj, facut de astia dela TV5, cu exploatarile de sist intr-o zona putin populata din SUA( undeva prin platourile de centru). Numai ca aici exploatatorii s-au inteles direct cu proprietarii de terenuri(devenite cam neproductive dupa schimbarile climatice din anii’30- schimbarea circulatiei vanturilor) si astia castiga un teanc de bani. Ecologistii se lupta in zadar, ca daca populatia e de acord n-au ce face.
@ Varujan Vosganian
Avizul de mediu în asemenea condiţii este echivalent cu vizita medicală la un condamnat la moarte. Păi aici nu vorbim de o eventuală poluare, vorbim despre distrugerea completă şi nereparabilă a unui areal de mii de hectare. Avizul de mediu îl aşteaptă cei care nu ştiu că ceva ar putea fi poluat, dar aici nu vorbim despre tăiere a trei copaci, aici vorbim despre eliminarea a patru munţi.
În loc de “munţii noştri aur poartă” va trebui să citim “groapa noastră moarte poartă”.
Şi uitam să spun ceva.
Cei de la corporaţie anunţă nişte miliarde… Acele miliarde nu sunt nici câştigurile zonei, nici câştigul la bugetul de stat… reprezintă cifra de afaceri.
Cei de la corporaţie anunţă nişte mii de locuri de muncă. Acele locuri de muncă nu sunt toate în acelaşi timp ci în decursul anilor, a celor 15 ani. În acelaşi timp locurile de muncă sunt câteva sute. Mai mult, majoritatea locurilor de muncă nu vor fi pentru cei din Roşia Montana, pentru că ei vin cu specialiştii lor. Angajaţii din Roşia Montana vor fi pentru muncile necalificate şi periculoase. Aşa că nici şomajul nu se va rezolva, nici bani nu vor veni în buget… totul este o mare păcăleală.
@ Bibliotecaru
Avizul de mediu este un document necesar. Ca dovada ca Ministerul Mediului, de ani de zile, ezita sa-l dea.
@ un liberal optimist
Aşa este, în Canada… “Gabriel Resources Ltd. is a Canadian TSX-listed resource company focused on permitting and developing its world class Rosia Montana gold and silver project located in western central Romania.”
@all,
Sa guvernam bine:
1. “Chiţoiu a arătat că a fost simplificată şi lărgită baza de impozitare la impozitul pe veniturile obţinute din agricultură în toate domeniile – vegetal, animal, pomicol – în sensul simplificării şi în sensul extinderii bazei de impozitare şi creării unui mediu concurenţial care să aibă ca efect eliminarea evaziunii fiscale din zona agriculturii.”
Remarca – daca 44% din populatie traieste in rural si nu este fiscalizat, nu prea vad sa fie eficienta masura
2. “Vicepremierul a precizat că va fi decalat calendarul de creştere a accizelor de la 1 iulie la 1 aprilie.
Chiţoiu a spus că va fi introdusă o taxă suplimentară de 0,5% pe cifra de afaceri pe exploatarea resurselor naturale pentru a asigura fonduri pentru cofinanţare la fonduri europene.”
Deci din primavara incep iar scumpirile…
3. “Potrivit lui Chiţoiu, cea mai mare parte a veniturilor colectate în plus, de peste trei miliarde de lei, respectiv 0,5 puncte procentuale în PIB, se va duce pentru cofinanţare la fonduri europene.”
Sigur, accesam fonduri si nu le vedem.
4. “Sunt şi măsuri de corecţie a unor deduceri la calculul impozitului pe profit în Codul fiscal, le vom da după ce facem toate calculele”, a mai spus Chiţoiu. – No comment
http://www.zf.ro/politica/ponta-marti-avem-sedinta-speciala-de-guvern-pentru-aprobarea-pachetului-de-masuri-fiscale-10505937
@ Pacala
Pai asta e tema, ca ar trebui sa accesam fondurile europene, de aceea se sporeste cofinantarea.
@Bibliotecaru,
Nu cred ca erau astia( sau poate da!). Am inteles ca era un consortiu multinational de pe undeva prin America Latina. Probabil ca documentaristii nu prea au avut curaj sa se avante pe acolo, din motive, pe care le intuim!
Internetul este plin de mărturii ale locuitorilor în ceea ce priveşte cianurile. Sunt poate sute de filmuleţe.
Filmuleţe sunt şi cu metoda fracturării în cazul gazelor de şist. Lumea nu înţelege că se distruge apa freatică şi, în loc de apă la robinet, va fi un fel de sifon cu gaz metan şi metale grele…
https://www.youtube.com/watch?v=vtDtAX97qJU
@ un liberal optimist
Mă gândesc însă că doamna ministru de la Mediu ar putea să plece un pic până în locurile unde sunt efectiv exploatări în curs (cei de la Corporaţie au dus oameni unde deja exploatarea era deja încheiată şi vaporaşul se plimba pe un lac). Să văd eu un ministru cum stă cu picioarele în cianură şi pe urmă întreabă dacă trebuie sau nu trebuie să dea aviz de mediu. Să văd eu un ministru care vede cum în locurile astea cu fracturarea gazelor de şist apa din puţuri şi de la robinet arde şi pe urmă se mai întreabă dacă trebuie sau nu trebuie să dea aviz de mediu pentru gazele de şist (la noi ar fi afectată cam o treime de Românie unde solul ar fi plin de chimicale şi gaz dizolvat în apă… atunci să vezi explozii). Sărăcia este cumplită, foametea este cumplită, lipsa de demnitate este cumplită… mi se pare însă odios ca noi, o ţară întreagă, să fim otrăviţi ca nişte cineva de peste ocean să mai câştige ceva bani. Ce nu au reuşit două războaie mondiale şi câteva decenii de socialism ştiinţific sub dictatorii comunişti… iaca vor să facă acum politicienii români. Să nu uităm că şi Hitler a plecat la drum promiţând locuri de muncă şi creşterea clasei de mijloc… Culmea este că a şi reuşit, nu a minţit.
Nu ştiu de ce, dar la PDL parcă mă obişnuisem să vedem că “avizul de mediu” pare strâns legat de comision. Mă obişnuisem ca domnul Băsescu să facă reclamă pe la TV acestor exploatări… Văd însă că nu există nici acum un refuz categoric…
@ Katrina
Dacă eu aş fi investitor, aş investi în ceva nepoluant. Nu mă sileşte nimeni, ca investitor, să fac o investiţie neperformantă.
Omenirea trebuie să-şi schimbe paradigma “preţul este o măsură a rarităţi” în “raritatea trebuie să fie înlocuită tehnologic de ceea ce nu este rar”.
Şi mai este o informaţie pe care am văzut-o într-un reportaj la TV. Nicolae Ceauşescu a oprit exploatarea auriferă pentru că avea prea mult aur şi nu mai avea ce să facă cu el. De asemenea Mugur Isărescu a spus că vrea să vândă o bună parte din rezerva de aur a României că nu are ce face cu ea la BNR. Eu nu cred că România are nevoie de aur mai mult, mă gândesc că poate e mai bine să-l lăsăm acolo că poate creşte preţul peste un secol. Nu-i musai că mâncăm toate resursele astăzi, poate vor mai fi români pe aici şi peste o mie de ani.
@ Katrina
Nu uitaţi că RA-APPS-ul conţine mai ales case scumpe care… sunt foarte ieftine în acest moment de criză imobiliară. De ce ar vine RA-APPS casele pe care le deţine la jumătate sau sfert de preţ când poate aştepta un an sau doi sau zece până ce preţul ajunge măcar la valoarea nominală. Răspunsul este simplu, ele ar fi date “cu dedicaţie” anumitor interesaţi “cu pile”.
@ varujan,
Eu m-as bucura pt. fiecare banut investit in Iasi.
Boc a facut minuni la Cluj, a tinut fix cu orasul lui, iar acum se vede asta si din satelit.
Atunci cand am venit eu la CUG, erau doua hale, cand am plecat, dupa aproape zece ani, erau toate mobilate cu 10-11 mii de “oameni ai muncii” ..
Sigur ca ma doare inima privindu-l acum. Este ca o locomotiva cu aburi, ce zace uitata si cu focul demult stins, pe o linie din triaj.
M-am gandit, prin prisma celor spuse de dumneavoastra. De la CUG se pot folosi halele, faptul ca au curent electric cu o retea corect dimensionata, gaz metan, infrastructura si cale ferata.
Din nefericire atat industria grea, cit si cea siderurgica nu sant la mare cautare. Nici nu cred ca restul de utilaje ramase, mai sunt bune de ceva acum.
Congres Extraordinar la PNL pe 22-februarie
Delegatia Permanenta a PNL a stabilit, in cadrul sedintei de astazi, ca pe 22 februarie, incepand cu ora 10.00, sa se desfasoare Congresul extraordinar al partidului, la care se va decide printre altele si convocarea pe 23 februarie a unui Congres ordinar al partidului.
Propunerea a fost facuta de presedintele Crin Antonescu si votata de membrii delegatiei permanente.
Domnul Crin Antonescu spune că nu este un om care să citească blogul altora (făcând referire la acest blog).
Aici îi dau 100% dreptate. M-am convins că domnul Antonescu nu citeşte nici măcar propriul blog din perioada în care încercam să comunic cu domnia sa pe blogul pe care îl “stăpâneşte”. Sau îl stăpânea, că nu am mai fost de mult pe acolo…
Am recăutat pe Google blogul domnului Antonescu şi am descoperit un blog de campanie care nu are nici un fel de participare a domniei sale. Chiar şi titlurile sunt de tipul “Crin Antonescu a spus că”… Evident, după alegeri a fost abandonat. Deci încă o confirmare că domnul Antonescu nu-şi citeşte nici măcar propriul blog.
@Bibliotecaru,
Si eu stau si ma gandesc la faptul ca daca politicienii idioti post-decembristi au vrut sa scape de industriile poluante si energofage ale guvernarilor comuniste, de ce naiba mai deschidem discutii despre niste tehnologii la fel de periculoase pentru mediu. Daca oricum, am luat plasa cu dezvoltarea energiilor verzi pe banii nostri( nu ca n-ar fi o tehnolgie OK, dar cred ca nu are finalitate), macar ar trebui sa deschidem o intreaga dezbatere nationala pe tema unei Romanii verzi si curate. Pentru ca intreaga involutie economica ne-ar putea duce in acest punct de inflexiune:s-au scumpit carburantii, produsele chimice, fertilaizerii(ma rog, ingrasamintele, foliarele etc), energia in ansamblu. Pai, abia de-acum am putea exploata imensele resurse naturale ale Ro., prin parcuri nationale(pe care le-am putea popula cu specii aproape disparute prin mUE), areale de lacuri si paduri pentru agrement de pescuit, cooking specific, situri culturale si arheologice, dar si experimente de tehnologie ecologica. Evident si o agricultura ecologica, traditionala, care oricum se practica dar nu e bine promovata. Daca, oricum exploatarile de resurse naturale nu aduc prea mare profit statului roman si cetatenilor ei, mai bine le lasam neexploatate pana ce tehnologiile conexate cu penuria de energie le vor face profitabile. Ca daca tot avem petrol, gaze, lemn, sare, aur, argint uraniu, iar noi trebuie sa ne aliniem la preturile mUE, mai bine le lasam copiilor nostri ceva sa mance si gura lor. Asa incat trebuie sa-i punem pe politicieni la munca sa mai scoata bani si din inteligenta lor.
@Mihail,
Tu te plangi? Parintii mei au pierdut o minunata proprietate de 60 ari, cu o casa minunata, din cauza acelor blocuri jalnice construite pentru CUG( o investitie facuta aiurea) . Evident n-am mai putut recupera nimic, deoarece comunistii au facut un contract corect:un apartament cu 3 camere si 70.000 lei fara sa luam de acolo nimic(inafara de bunurile de uz personal). Sigur, la vremea aia afacerea nu era proasta, dar imagineaza-ti ca pierzi o investie ridicata intr-o viata de om. De fapt, imediat dupa ce s-a construit, fraerii de cunostinte ale mele au inceput sa-si dea seama ca au luat cea mai mare plasa din viata lor:nu erau salariati, ci doar niste asistati sociali!
@VV,
Descopar cu uimire ca am dreptate. Ca se guverneaza alandala, adica Ponta si Crin decid tot. Chiar daca va iesi prost, nu conteaza. Expertiza sau consultare, cuvinte de rahat. Sa o luam pe rand:
1. Maestrul, cu cuvinte putine si cu multa decenta, atrage atentia asupra unei ciudatenii – aberatii
“Duminică, într-o declarație pentru cursdeguvernare.ro, Vosganian a precizat că în acest moment cei doi miniștri delegați din cadrul Ministerului Economiei, social-democratul Constantin Niță (energie) și conservatoarea Maria Grapini (IMM-uri și turism), pot emite ordine numai după ce au primit delegare de la ministrul șef de portofoliu, însă există probabilitatea ca Parlamentul să modifice această situație. E o experiență cu totul nouă aceasta în care miniștrii delegați pot să dea ordine să fie responsabili de buget și să aibă în administrare companii. În momentul de față, miniștrii delegați nu pot da ordine, așa cum e ordonanța. Eu le dau delegare să facă asta, dar intenția inițială a fost ca ei să poată lua decizii fără mine și e posibil ca ordonanța să se schimbe în Parlament, adică delegarea să nu fie dată de mine, ci de lege”, a declarat Varujan Vosganian.
”E destul de probabil să se adauge în Parlament și atunci e posibil ca miniștrii delegați să ia decizii fără mine”, completat vicepreședintele PNL.”
http://cursdeguvernare.ro/varujan-vosganian-e-destul-de-probabil-ca-parlamentul-sa-dea-ministrilor-delegati-putere-de-decizie-fara-semnatura-ministrului-in-2013-ministerul-economiei-se-poate-imparti-in-trei.html
2. Reactia politica de neinchipuit:
Victor Ponta, despre declaratiile lui Vosganian: Nu tin pe nimeni cu forta in guvern, nu sunt condamnati la locul de munca. Cine nu vrea sa ramana poate sa plece.
“E vreun ministru nemultumit?”, i-a intrebat primul ministru pe ziaristi, precizand ca nu vorbeste “de persoane, ci de principiu, nu tin pe nimeni cu forta in guvern, nu sunt condamnati la locul de munca”.
Seful guvernului a adauga ca “amatori de functii de ministri sunt intotdeauna”.
http://www.hotnews.ro/stiri-politic-14046784-victor-ponta-despre-declaratiile-lui-vosganian-nu-tin-nimeni-forta-guvern-nu-sunt-condamnati-locul-munca-cine-nu-vrea-ramana-poate-plece.htm
3. Bugetul neaprobat inca, ca nu s-au aprobat modificarile la statutul parlamentarilor (si vine priomavara sic!)
Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a făcut în şedinţa PNL o prezentare a proiectului de buget pe anul 2013. A fost o discuţie foarte lungă, în care s-au implicat foarte mulţi membri ai partidului pe această prezentare, însă fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a venit cu foarte multe critici.
Tăriceanu a spus despre acest proiect de buget că nu se poate aplica, iar multe dintre prevederi sunt greşite. Replica a venit din partea preşedintelui partidului, Crin Antonescu, care i-a spus lui Tăriceanu să vină cu o variantă mai bună de buget. Mulţi parlamentari liberali s-au implicat în discuţii şi au afirmat că este un buget care nu convine neapărat, însă acestea sunt constrângerile.
La ieşirea de la discuţii, Călin Popescu Tăriceanu şi-a menţinut punctul de vedere şi a declarat public: “Este un buget care nu îmi inspiră optimism”.
http://www.rtv.net/liberalii-se-cearta-pe-bani-tariceanu-sustine-ca-proiectul-de-buget-pe-2013-e-inaplicabil_62810.html#ixzz2Ic8qb9bz
@ un liberal optimist,
Nu ma plang deloc dar spun ca este pacat. Atunci era placut sa vezi ce iese ceva palpabil din munca ta, sa stii ca acolo undeva este si o parte din tine. In fine, nu mai conteaza acum.
Tu de care CUG faci vorbire ? Erau trei: Iasi, Cluj si Craiova. Cel de la Iasi fiind demarat primul, a fost cel mai avansat si cel mai mare. Cred ca aici s-a mers cu investitia pana la capat, sau aproape.
@ un liberal optimist
Industriale poluante şi energofage “ceauşisto-socialiste” au fost vândute pe bani frumoşi la fier vechi şi ca teren imobiliar. Ţineţi minte că privatizarea acestora se făcea tot în numele locurilor de muncă, retehnologizării, aducerii tehnologiilor performante, occidentale. Chiar din primii anii… prima mare afacere, afacerea elicopterelor PUMA… Mai ţineţi minte ce bucurie era pe politicienii români că vin tehnologiile de care vom beneficia de nu mai putem… Şi nu am mai putut, pentru că, după cum am văzut, tehnologie au fost atât de înalte încât au ajuns în stratosferă praf şi pulbere.
Astăzi se vinde poluarea pentru că aduce, nu numai nişte comisioane (şi, în legătură cu Roşia Montana aţi văzut, cu siguranţă, o sumă de politicieni care au defilat pe la TV în favoarea poluări… în frunte cu Traian Băsescu, doamna Vălean şi academicianul Răzvan Teodorescu) dar bagă un pic de bani şi în bugetul de stat pentru două-trei legislaturi… ce să mai vorbim… iar gura localnicilor, ce vor fi primii “beneficiari” ai poluării, va fi închisă democratic… “Nu aţi votat voi la referendum cu o largă majoritate exploatarea cu cianuri?”.
Chiar şi domnul Ponta pare a intra în conflict cu doamna Daciana Sârbu pe acest subiect.
@ Bibliotecaru,
I-a las-o tu mai moale cu cele doua doamne: Valean si Daciana Sarbu.
Cu cea de a doua, ai o belea in plus, mai este si tata socru, ceea ce nu este deloc de neglijat.
Eu sant convins ca are un cuvant greu de spus, iar fara acesta nu ajungea ginerele lui, in veci, Prim Ministru.
Despre doamna Valean, numai de bine. Te ei de ea, te ei de mine
…N-ai decat, ia-te de doamna Vosganian.
Cherecheș a fost exclus din PNL
Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a fost exclus din PNL.
Decizia a fost luată de conducerea PNL cu 156 voturi “pentru”, 17 “împotrivă”, iar 5 voturi au fost anulate.
Anunţul a fost făcut de preşedintele PNL, Crin Antonescu, după şedinţa Delegaţiei Permanente a partidului.
În urmă cu o săptămână, Biroul Politic Central al PNL a votat propunerea vizând excluderea din partid a primarului de Baia Mare, Cătălin Cherecheş, decizia finală fiind luată de către Delegaţia Permanentă a partidului.
@all
http://www.cotidianul.ro/ponta-daca-cineva-nu-e-multumit-de-ce-face-la-guvern-pleaca-204834/
Iata ca Victoras isi arata coltii.
@ un liberal optimist
Spuneam că la Roşia Montana s-ar putea deschide, extrem de ecologic, o zonă de cultură cinegetică. România este o ţară în care urşii şi mistreţii atacă cetăţenii. Ecologizarea acestor zone, în frunte cu exploatarea de suprafaţă de la Roşia Montana care prezintă avantajul unui relief în trepte, extrem de benefic pentru populare de animale, ar conduce la satisfacerea consumului, fie că vorbim despre vânătoare, vie că vorbim despre consumul de carne de vânat, astfel încât România să ajungă cel mai mare exportator despre produse din carne de vânat din Europa.
Şi mai este ceva, legat de “cinegetic”…
România are două rase de iepuri uriaşi în curs de omologare. Ar fi frumos ca cei de la Guvern să-i ajute cu omologarea. Până la urmă Ciobănescul ni l-au cam furat maghiarii, palinca ne-au furat-o maghiarii… ar fi frumos ca măcar cu iepurii să rămână şi România. Unul dintre uriaşi este “de Cluj”, ar putea fi implicat şi domnul Boc. Nu veţi crede ce preţuri, în euro, e numai blana după iepuri, nu mai vorbesc şi despre carne… N-am mai mâncat iepuri din copilărie… Hmmmm
Iepurele Uriaş de Transilvania trebuie să aibă minim 5,5 kg.
http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/doi-clujeni-creat-primele-rase-romanesti-iepure-iepurele-cluj-uriasul-transilvania-1_50ae98397c42d5a6639e4548/index.html#
@ Marius Bacau
Am ascultat interviul. Reacţia a fost provocată de ziariştii care tot insistau legat de nemulţumirea unor miniştri. Dacă domnul Ponta “şi-a arătat colţii”, atunci a făcut-o către nişte ziarişti care nu prea ştiu ce să întrebe un premier dincolo de scandal.
@Mihail,
E vorba de CUG Iasi. Sigur, intentia a fost buna, deoarece acolo trebuiau valorificate resursele de la Krivoi Rog( o alta megaafacere esuata), pentru producerea unor tancuri T82 , autotunuri si howiztere de 152, comform intelegerilor din cadrul CAER si Tratatului de la Varsovia(iti dai seama ce serioase erau tratatele alea in comparatie cu NATO si mUE?) Sigur , am aflat si eu mai tarziu ,cand tinerel fiind, activam in doua comisii de specialitate in CAER. Sigur, nu pe domeniile astea ,dar informatiile circula rapid la nivel international, daca stii limbile de lobby. Ei bine, n-au mai iesit proiectele astea, deoarece sistemul militaro-comunist incepuse sa defecteze. Cat ai lucrat acolo, ce mai producea Cug Iasi?
@Bibliotecaru
Maestrul a deranjat prin afirmatiile pe care le-a facut. Ponta doreste sa prezinte unitatea de monolit din cadrul guvernului. In realitate nu este deloc asa,exista frictiuni intre membrii guvernului.
@marius bacau
Da, dar declaratia lui VV a fost ok, temperata, ba chiar eufemistica.
Si de bun simt. Ce-ar fi trebuit sa spuna, ca membrii guvernului se iubesc de mama focului?
@ Mihail
Nu aţi înţeles, nu mă luam de doamna Sârbu ci de de Victor Ponta care nu o “ascultă” pe doamna Sârbu în ceea ce priveşte ecologia.
Doamna Vălean are şi o a doua bilă neagră în ceea ce priveşte ecologia, nu numai propaganda de la Bruxelles faţă de Roşia Montana (adică o promovare pe faţă a intereselor corporaţiei respective), dar şi pentru un proiect aberant în ceea ce priveşte injectarea în pământ, vezi doamne cu o motivaţie ecologistă… a dioxidului de carbon. Mai mult, după ce i-am explicat de ce este aberant acel proiect scump, şi am umplut o pagină de consideraţii teoretice şi ştiinţifice, comentariul meu a fost un piculeţ ascuns privirilor…
Scuzaţi, şi mie mi-a plăcut de doamna Vălean, îi urmăream şi blogul, am aplaudat efortul făcut în cazul tarifelor de roaming la telefonia mobilă, m-am tot bătut cu pedeliştii când o denigrau pe tipul guvernului Tăriceanu… dar m-am convins că susţine nişte puncte de vedere… nu tocmai cuşer, ca să spun aşa. Acum parcă nu-mi mai place aşa de mult de domnia sa pentru că nu mai am încredere.
@ Marius Bacau
O fi deranjant. Şi eu spun lucruri deranjante pe toată lumea… Dar una-i una, alta-i alta.
@Bibliotecaru
Atentie la PSD! Eu asta spun de multa vreme.
Practic, acesti ministri sunt ca intr-o casatorie aranjata, de pe vremuri. Mai dureaza un pic pana la armonizare. Dragostea ramane insa doar un vis frumos. Dragostea era cautata, si de sotz si de soatza, in alte relatii, in afara mariajului.