Iata, pentru a nu mai lasa nici umbra de indoiala privind responsabilitatea lui Traian Basescu privind promulgarea legii cresterii cu 50% a salariilor profesorilor la sfarsitul lui octombrie 2008, textele scrisorilor trimise de Guvern presedintelui. Si asta in conditiile in care peste cateva zile incepea campania electorala!

 

 

1 octombrie 2008

 

 

Domnului Traian Băsescu

Preşedintele României

 

 

Stimate domnule Preşedinte,

 

Urmare a adoptării de către Camera Deputaţilor, la 30 septembrie 2008, a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ,  urmează ca aceasta să vă fie transmisă spre  promulgare.

Doresc să vă informez că Legea, aşa cum a fost adoptată, încalcă prevederile constituţionale prin faptul că iniţiatorii amendamentului inclus în legea de aprobare a ordonanţei menţionate nu au respectat dispoziţiile art. 138 (5) al Constituţiei României. Potrivit acestui articol din Constituţie,  nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.  

 

Cu deosebită stimă,

 

 

 

 

Călin Popescu-Tăriceanu

 

 

  

 

 

 

 

16 octombrie 2008

 

Domnului Traian Băsescu

Preşedintele României

 

Stimate domnule Preşedinte,

Permiteţi-mi ca, în numele Guvernului României, să vă supun atenţiei impactul generat de Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului din învăţământ, adoptată de Parlament în data de 30 septembrie 2008.

Menţionez că Guvernul României a semnalat în repetate rânduri riscurile majore generate de promovarea unor acte normative prin care s-au legiferat majorări ale salariilor, sporuri sau alte drepturi de natură salarială necorelate cu evoluţia indicatorilor macroeconomici.

Ignorarea riscurilor ce decurg din acordarea acestor drepturi devine din ce în ce mai îngrijorătoare în contextul actualei crize economice mondiale, când instituţiile abilitate ale statului trebuie să-şi concerteze unitar toate forţele pentru preîntâmpinarea efectelor acestei crize asupra economiei româneşti.

După cum vă este cunoscut, potrivit amendamentelor adoptate de Parlament la Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, începând cu data de 1 octombrie 2008 cadrele didactice vor beneficia de creşteri salariale, în medie, de 50%. Cheltuielile de personal suplimentare generate de aceste creşteri salariale, pentru care iniţiatorii nu au prevăzut sursa de finanţare, aşa după cum prevede art. 138 din Constituţie, sunt de:

-       700 milioane lei, reprezentând 0,14% din PIB, pentru anul 2008;

-       4.300 milioane lei, reprezentând 0,8% din PIB, pentru anul 2009;

Discriminarea faţă de restul salariaţilor bugetari, care beneficiază în luna octombrie 2008 de creşteri salariale de maxim 5,5%, îi va determina pe aceştia să exercite presiuni şi acţiuni revendicative sub diferite forme pentru majorarea salariilor cu cel puţin 50%.

În acest sens precizăm că alte categorii de personal bugetar au anunţat deja că vor demara acţiuni de protest care au ca scop obţinerea unor creşteri salariale similare (ex. funcţionarii publici, cadrele medicale, etc.). Aceste acţiuni ar putea fi declanşate pe fondul faptului că salariile majorităţii personalului din sectorul bugetar (personal medico-sanitar, funcţionari publici, personal contractual) au un nivel comparabil cu salariile cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar. Nivelul de salarizare al cadrelor didactice din învăţământul universitar, chiar fără această majorare, era superior faţă de cel al altor categorii, comparabil cu cel a personalului din sistemul judiciar.

Majorarea cheltuielilor aferente personalului din sectorul bugetar, în cazul în care, sub influenţa presiunilor sindicale crescânde se va lua măsura creşterii cu 50% a salariilor tuturor celor cca 1.450.000 salariaţi din sectorul bugetar (reprezentând cca 30% din efectivul salariaţilor din economie), va duce la cheltuieli suplimentare, pentru anul 2009, de peste 21 miliarde lei (cca. 6 miliarde Euro), reprezentând echivalentul a 4 % PIB.

Acoperirea acestor cheltuieli va necesita luarea uneia din următoarele măsuri:

-       majorarea deficitului bugetar care, în aceste condiţii, va ajunge să reprezinte peste 6% din PIB, ceea ce va conduce la intrarea României în procedura de deficit excesiv deschisă de Comisia Europeană pe baza prevederilor Pactului de Stabilitate şi Creştere;

-       păstrarea deficitului bugetar prin diminuarea severă a cheltuielilor cu investiţiile în derulare şi renunţarea la orice investiţie nouă;

-       creşterea bruscă a veniturilor prin majorarea substanţială a unor taxe şi impozite.

Dat fiind faptul că, în clipa de faţă, media câştigurilor salariale brute din sectorul public este deja cu cca. 30% mai mare decât în sectorul privat, aceasta majorare, dacă va fi generalizată pentru întreg personalul bugetar, va face ca, practic, media câştigurilor din sectorul public să fie dublă faţă de cea din sectorul privat. Aceasta va duce la ample mişcări sindicale, existând deja numeroase semnale în această privinţă.

O antrenare a creşterilor salariale din sectorul privat, chiar păstrând proporţia de 1:1,3 faţă de sectorul public, ar duce la un câştig salarial mediu brut lunar pe economia naţională de 2568 lei, faţă de scenariul de bază de 1865 lei. Aceasta înseamnă, faţă de scenariul de bază de creştere a salariilor, o masă salarială netă suplimentară de cca. 10 miliarde de euro, fără a socoti şi impactul suplimentar al creşterii salariului minim pe economie.

Punerea sectorului privat din România în faţa unei astfel de situaţii ar obliga la reducerea severă a programelor investiţionale şi, pentru evitarea falimentelor, la disponibilizarea unui număr important de salariaţi (probabil aproximativ 300.000). Impactul asupra creşterii economice şi asupra veniturilor bugetare ar fi imediat, ceea ce ar face şi mai dificilă onorarea de către Guvern a obligaţiilor de natură bugetară.

Într-un moment în care România înregistrează creşteri economice şi o dinamică investiţională ce o situează pe primul loc în Europa, în care inflaţia reintră pe trendul descrescător, în care exporturile au devansat, ca dinamică, importurile, şi deficitul de cont curent înregistrează scăderi semnificative, consecinţele unor astfel de măsuri precum cele de mai sus, vor crea presiuni inflaţioniste de neevitat şi deteriorări ale poziţiei externe a ţării. Riscul de a ne reîntoarce în perioada de stagnare, caracteristică deceniului trecut, trebuie, în aceste condiţii, luat în mod serios în calcul, cu consecinţe dramatice asupra nivelului de trai al românilor, pe termen lung.

În speranţa că veţi avea în vedere toate aceste elemente în decizia dumneavoastră privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ,

Cu stimă,

 

Călin Popescu-Tăriceanu

          Prim-Ministru

 

 

 

 

 

 

 

 

22 octombrie 2008

 

 

Domnului Traian Băsescu

Preşedintele României

 

 

Stimate domnule Preşedinte,

 

 

Ca urmare a scrisorilor dumneavoastră din data de 17 octombrie 2008 şi 20 octombrie 2008, am onoarea să vă prezint, alăturat, Nota sinteză cu informaţiile care aţi solicitat să vă fie transmise.

Informarea este redactată prin contribuţia Ministerului Economiei şi Finanţelor, Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Separat transmitem o Notă sinteză de informare cu privire la proiecţia bugetară pentru anul 2009 şi a proiectelor bugetare pe următorii 3 ani, având la bază proiectul de buget ce va fi aprobat în şedinţa de Guvern din data de 22 octombrie 2008.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

 

                 

 

 

 

 

MINISTERUL ECONOMIEI ŞI  FINANŢELOR CABINET MINISTRU Nr. 249132/20 octombrie 2008

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI EGALITĂŢII DE ŞANSE CABINET MINISTRU Nr. 3156563 /20 octombrie 2008

 

                                                                         

 

 

Domnului Călin POPESCU-TĂRICEANU

PRIM – MINISTRU AL ROMÂNIEI

 

 

Stimate domnule Prim-Ministru,

 

 

Prin prezenta scrisoare transmitem informaţiile solicitate de Preşedintele României, prin adresa nr.5/5681/17.10.2008, ca urmare a adoptării de către Parlament a următoarelor acte normative:

 

Ö     Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ;

Ö     Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale;

Ö     Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţa a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii  copilului.

 

Cu privire la cele solicitate vă supunem atenţiei următoarele:

         

1. Potrivit Legii de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 cadrele didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat vor beneficia de creşteri salariale suplimentare celor aprobate prin OG nr. 15/2008 după cum urmează:

Ö     55 % profesorii universitari;

Ö     37 % personalul didactic din învăţământul universitar (conferenţiari, lectori, preparatori, etc.) şi   preuniversitar.

        

Cheltuielile de personal suplimentare generate de aceste creşteri salariale sunt de:

Ö     711 milioane lei pentru lunile noiembrie şi decembrie ale trimestrului IV 2008 ceea ce reprezintă  0,14 % din PIB;

Ö     4.265 milioane lei pentru întreg anul 2009, respectiv 0,74 % din                                    PIB.

                                                                    

Trebuie precizat că finanţarea pentru cheltuielile cu învăţământul se efectuează astfel:

Ö     pentru cel universitar de stat de la bugetul de stat prin bugetul                                          Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului sub forma                                    transferurilor între unităţi (finanţarea de bază);

Ö     pentru cel preuniversitar de stat de la bugetele locale prin bugetele                                  unităţilor administrativ-teritoriale [din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (salariile personalului didactic) şi din veniturile proprii ale bugetelor locale (celelalte cheltuieli)].

 

Prezentăm mai jos sinteza influenţelor cheltuielilor de personal asupra celor două surse de finanţare:

  

 - milioane lei -

Explicaţii	Buget 2008	% din PIB	Proiect 2009	% din PIB
TOTAL INFLUENŢE Cheltuieli de personal	+711	0,14	+ 4.265	0,74
Min. Educaţiei, Cercetării şi Tineretului personal didactic din învăţământul universitar	+197	0,04	+1.181	0,20
Bugetele locale  personal didactic din învăţămâtul preuniversitar	+514	0,10	+3.083	0,54
TOTAL INFLUENŢE deficit buget consolidat	-711	0.14	-4.265	0.74

 

 Efortul financiar al măririi salariilor cadrelor didactice nu poate fi susţinut. O astfel de masură ar obliga la majorarea deficitului bugetar sau la reducerea drastica a cheltuielilor cu investiţiile. Această din urmă variantă are, de asemenea, consecinţe extrem de negative căci ar însemna oprirea procesului de modernizare şi construcţie pentru grădiniţe, şcoli şi universităţi.

 

Volumul şi structura bugetului total al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe anii 2008 şi 2009, în ipotezele aplicării şi neaplicării Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, se prezintă astfel:

                                                                                                                                - milioane lei -

Explicaţii	2008			2009			%
	Buget  aprobat	Influenţe	Buget recalculat	Proiect	Influente	Proiect recalculat	2009/ 2008
TOTAL BUGET DE STAT	11.031,2	+197	11.228,2	17.032,3	+1.181	18.213,3	162,2
din care:
cheltuieli de personal	449,5		449,5	516,2		516,2	114,8
bunuri şi servicii	1.596,6		1.596,6	3.698,8*		3.698,8	231,7
Dobânzi	55,9		55,9	4,1		4,1	7,3
transferuri între unităţi	2.907,2	+197	3.104,2	4.004,7	+1.181	5.185,7	167,1
din acestea:
-învăţământul universitar	1.752,5	+197	1.949,5	2.379,6	+1.181	3.560,6	182,6
alte transferuri	984,9		984,9	412,4		412,4	41,9
proiecte cu finanţare UE	_		_	2.518,6		2.518,6
asistenţă socială	426,5		426,5	854,6		854,6	200,4
alte cheltuieli	536,9		536,9	701,3		701,3	130,6
proiecte cu finanţare rambursabilă				223,5		223,5
Cheltuieli de capital	4.029,1		4.029,1	4.098,1		4.098,1	101,7
rambursări de credite externe	44,6		44,6

 

NOTĂ: Coloanele ˝Buget aprobat˝ şi ˝Proiect˝ reprezintă bugetul acestui minister elaborat în condiţiile neaplicării Legii pentru aprobarea O.G. nr. 15/2008, iar coloanele ˝Buget recalculat˝ , ˝Proiect recalculat˝ şi ˝Influenţe˝ reprezintă bugetul elaborat, respectiv efortul bugetar suplimentar  în  condiţiile aplicării Legii. La influenţele din bugetul Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului trebuie adăugate influenţele din bugetele locale şi bugetele altor instituţii publice care au unităţi de învăţământ propriu (Ministerul Apararii, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Serviciul Român de Informaţii Externe).

 

Cu privire la aceste majorări supunem atenţiei dumneavoastră următoarele:

        

a)  Consecinţe:

 

Ö     presiuni sub diferite forme, ale celorlalte categorii de personal bugetar şi ale celui din sectorul privat, pentru alinierea nivelului salariului la cel aprobat pentru personalul din  învăţământ;

Ö     creşterea inevitabilă a salariilor din sectorul bugetar cu 50%;

Ö     deteriorarea raportului dintre salariul obţinut în sectorul privat şi                          cel din sectorul bugetar (în prezent câştigul mediu brut din sectorul public este cu 30% mai mare decât cel din sectorul privat), astfel încât se va ajunge ca veniturile salariale medii  din sectorul bugetar să fie aproape duble faţă de cele din sectorul privat;

Ö     creşterea importurilor ca urmare a schimbării structurii cererii de                          consum a  populaţiei;

Ö     deteriorarea raportului dintre consum şi investiţii cu influenţe                               nefavorabile asupra produsului intern brut;

Ö     creşterea suplimentară a pensiilor ca urmare a majorării salariului mediu brut  care stă la baza stabilirii punctului de pensie;

Ö     creşterea câştigului salarial mediu brut lunar din sectorul bugetar în anul 2009 faţă de  media din anul 2008 cu circa 61 %;

Ö     creşterea câştigului salarial mediu brut din sectorul concurenţial cu circa 48 %;

Ö     creşterea câştigului salarial mediu brut lunar în anul 2009 la 2.568 lei faţă de 1.865 lei în scenariul de bază (fără aplicarea legii);

 

b)  Impact:

 

Ö     importante resurse financiare vor fi transferate de la investiţii către consum;

Ö     masa salarială netă suplimentară faţă de scenariul de bază va fi de 44 miliarde lei;

Ö     transferul sumei de 44 miliarde lei, reprezentând creşterile neprogramate de venituri medii,  de la investiţii către consum   are următoarele consecinţe:

-       formarea brută de capital fix scade cu aproape 18                                               puncte procentuale faţă de scenariul de bază  (de la  +13 %  la  -5 % );

-       creşterea economică se reduce cu patru puncte                                                        procentuale (de la 6% la  2% );

-       importurile cresc cu circa 5 miliarde euro, ceea ce                                         conduce la creşterea ponderii deficitului comercial şi de                                        cont curent în PIB cu aproape patru puncte procentuale                                         faţă de scenariul de bază ;

 

Ö     punctul de pensie ar urma să crească la 1 ianuarie 2009 cu încă 37,7% faţă de proiecţia bugetară pe anul 2009, scenariul de bază, ceea ce ar însemna cheltuieli suplimentare pentru bugetul asigurărilor sociale de stat de circa 15 miliarde lei, respectiv 2,6 % din PIB;

Ö     rata inflaţiei se va deteriora cu circa cinci puncte procentuale, ca urmare a creşterii salariilor  şi a pensiilor, în condiţiile unei                                  elasticităţi între preţurile de consum şi veniturile populaţiei de                             circa 0,1, ceea ce ar conduce ca rata inflaţiei să atingă un nivel  de două cifre;

Ö     companiile vor fi obligate să recurgă la disponibilizări de personal; estimăm că impactul ar putea ajunge la cca. 300.000 salariaţi.

 

Majorarea cu 50% a salariilor tuturor categoriilor de personal care se finanţează din fonduri publice determină cheltuieli bugetare suplimentare în anul 2009 de cca. 21 miliarde lei, respectiv aproape  4% din PIB, la care dacă s-ar adăuga şi influenţele ce decurg din creşterea punctului de pensie, rezultă un efort bugetar total de 36 miliarde lei, respectiv 6,2% din PIB.

În această situaţie, stabilitatea  economica a României nu va mai putea fi asigurată, ducând la irosirea câştigurilor macroeconomice obţinute in ultimii ani. Riscul de a ne reîntoarce în perioada de stagflaţie, caracteristică deceniului trecut, trebuie, în aceste condiţii, luat, în mod serios, în calcul, cu urmări dramatice asupra nivelul de trai al românilor, pe termen lung.

 

2. Potrivit Legii pentru  modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000, s-a aprobat ca pensionarii care au desfăşurat activităţi în locurile de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa II de muncă să beneficieze de o creştere a punctajelor realizate în aceste perioade cu 50%, respectiv 25%.

 

Aplicarea prevederilor acestei legi generează influenţe financiare asupra cheltuielilor cu pensiile de 2.754,6 milioane lei şi asupra cheltuielilor cu bunurile şi serviciile (transmiterea pensiilor la domiciliu prin Poşta Română) de  28,4 milioane lei, influenţa totală ce reprezintă 0,48 % din PIB.

 

Redăm mai jos volumul şi structura cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, impactul asupra deficitului bugetului consolidat pe anul 2009 şi transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat în cazul aplicării şi neaplicării legii:

 

 -milioane lei-

Explicaţii	2009
	Proiect	Influente din aplicarea legii	% din PIB	Proiect recalculat
TOTAL CHELTUIELI BUGET ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT, din care:	41.560,0	+2.783,0	0,48	44.343,0
cheltuieli de personal	177,4			177,4
bunuri şi servicii, din care	483,3	+28,4		511,7
cheltuieli pentru transmiterea pensiilor cu Poşta	412,0	+28,4		440,4
Dobânzi	12,0			12,0
transferuri între unităţi	1,6			1,6
alte transferuri	0,9			0,9
asistenţă socială, din care:	40.852,9	+2.754,6	0,48	43.607,5
pensiile	40.000,0	+2.754,6	0,48	42.754,6
cheltuieli de capital	31,9			31,9
TOTAL CHELTUIELI BUGET DE STAT , din care	116.813,3	+2.783,0	0,48	119.596,3
transferuri de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat pentru echilibrare	1.247,3	+2.783,0	0,48	4.030,3
DEFICITUL BUGETULUI DE STAT	-12.956,7	-2.783,0	0,48	-15.739,7
DEFICITUL BUGETULUI CONSOLIDAT	-11.524,7	-2.783,0	0,48	-14.307,7

 

NOTA: Coloana “Proiect” reprezintă  bugetul elaborat pentru anul 2009 în condiţiile neaplicării Legii de completare  şi modificare a Legii nr.19/2000, iar coloanele ˝Proiect recalculat˝ şi ˝Influenţe˝ reprezintă bugetul calculat şi efortul suplimentar ce rezultă din aplicarea Legii.

        

Aşa după cum reiese din tabelul de mai sus aplicarea prevederilor Legii de modificare şi completare a Legii nr. 19/2000, generează influenţe financiare asupra cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat în sumă de 2.783,0  milioane lei ceea ce reprezintă 0,48 % din PIB, sumă care se reflectă în final în cheltuielile bugetului de stat, respectiv în deficitul acestui buget, deficit care la rândul său afectează deficitul bugetului consolidat.

 

Trebuie precizat ca art.16 din Legea nr. 19/2000 prevede că Bugetul asigurărilor sociale de stat trebuie echilibrat cu transferuri de la bugetul de stat.

 

3. Potrivit Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului părintele care întrerupe serviciul pentru creşterea copilului beneficiază de o indemnizaţie care reprezintă 85 % din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni.

 

Volumul cheltuielilor bugetare ale bugetului de stat pe anul 2009 destinate plăţii indemnizaţiei pentru creşterea copilului în ipoteza aplicării Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 va creşte cu suma de 646 milioane lei respectiv 0,11% din PIB.

 

În final precizăm că influenţele financiare totale ale celor trei acte normative asupra bugetului consolidat pe anul 2009 reprezintă 1,33 % din PIB, influenţe care, în cazul adoptării lor, ar conduce fie la majorarea deficitului bugetar, fie la diminuarea cheltuielilor cu investiţiile.

 

Depăşirea plafonului de 3% din PIB pentru deficitul bugetar reprezintă o incălcare a Tratatului de la Maastricht, atrăgând după sine declanşarea imediată a procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeană şi luarea unor măsuri dure de contracţie a chetuielilor bugetare.

Odată cu declanşarea acestor proceduri, România ar avea de suferit o inrăutăţire a ratingului suveran, cu consecinţa deteriorării încrederii investitorilor şi a creşterii costurilor de finanţare, precum şi compromiterea calendarului de adoptare a monedei europene în anul 2014.  

 

4. Potrivit Ordonanţei de urgenţă  a Guvernului nr. 108/2008 pentru modificarea unor acte normative din domeniul social şi Ordonanţei Guvernului nr. 26/2008 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008  valoarea punctului de pensie s-a majorat începând cu  01 octombrie a.c. la 697,5 lei (de la 581,3 lei).

 

Influenţele financiare ce rezultă din aplicarea acestor două ordonanţe pentru anii 2008 şi 2009 se prezintă astfel:

 

            - milioane lei -

Explicaţii	2008			2009
	Buget initial	Influente din majorare punct de pensie	Buget recalculat	Proiect
VENITURI TOTALE, din care	32.004,5	+1.870,0	33.874,5	41.505,1
a)  venituri proprii, din care conform:	30.624,9	+1.870,0	32.494,9	40.257,8
Legii  bugetare	30.624,9		30.624,9	40.257,8
O.G. nr. 26/2008		+1.350,0	1.350,0
OUG nr. 108/2008		+520,0	520,0
b)  venituri din transferuri de la        bugetul de stat	1.379,6		1.379,6	1.247,3
CHELTUIELI TOTALE, din care:	32.004,5	+1.870,0	33.874,5	41.505,1
a)  pensii	30.985,3	+1.850,7	32.836,0	40.000,2
b)  chelt. cu transmiterea pensiilor	318,4	+19,3	337,7	412,0
EXCEDENT/DEFICIT	0,0	0,0	0,0	0,0

 

NOTĂ: majorarea punctului de pensie începând cu 1 octombrie 2008 s-a realizat în exclusivitate pe seama veniturilor ce se vor încasa din contribuţiile pe care le datorează la acest buget atât angajatorii cât şi asiguraţii. Această decizie a fost luată ca urmare a încasărilor ce s-au realizat  la bugetul asigurărilor sociale de stat  în primele opt, respectiv nouă luni ale acestui an.  La data adoptării de către Guvern a celor două ordonanţe  veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se încasaseră în proporţie de 65,4 % (27 august a.c., OG nr. 26/2008) şi respectiv de 68,9 % (18 septembrie a.c., OUG nr. 108/2008), iar la data de 17 octombrie a.c. acestea reprezentau 74 % din prevederile aprobate acestui buget pe acest an.

        

Cele două acte normative, prin care s-a majorat valoarea punctului de pensie în avans, au aceleaşi influenţe financiare atât asupra veniturilor cât şi asupra  cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 şi prin urmare nu este afectat echilibrul acestui buget.

        

Majorarea valorii punctului de pensie în avans începând cu 1 octombrie 2008 nu a periclitat construcţia bugetului consolidat pe anul 2009, deoarece de la începutul procesului bugetar s-a avut în vedere această creştere care a fost,  de  altfel, legiferată prin Legea nr.250/2007 pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

 

În legătură cu proiectele legilor bugetare ţin să vă informez, domnule Prim-Ministru, că în şedinţa de Guvern ce se va ţine în săptămâna 20 – 24 octombrie a.c. Ministerul Economiei şi Finanţelor va prezenta Guvernului proiectele legilor bugetare pe anul 2009 şi anexele la acestea.

 

În consecinţă,

 

aplicarea celor trei legi adoptate recent de Parlament şi care fac obiectul solicitării dumneavoastră, precum şi toate consecinţele ce decurg din acestea, pot duce la majorarea deficitului bugetar pentru anul 2009 cu cca 5% din PIB şi la o instabilitate economică cu grave consecinţe asupra nivelului de trai şi asupra evoluţiei pe termen lung a ţării noastre, instabilitate pe care condiţiile nefavorabile ale pieţelor internaţionale nu vor face decât să o agraveze.

 

                                    

 

 

 

 

MINISTRU   VARUJAN  VOSGANIAN

MINISTRU   MARIANA CÂMPEANU

        

 

                   

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                        

 

 

This entry was posted on vineri, iunie 11th, 2010 at 2:16 pm and is filed under Economie. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Both comments and pings are currently closed.