Dragi români, ceea ce scriu acum poate fi ignorat, poate fi răstălmacit sau poate fi luat în serios. Eu cred, însă, că, dincolo de nişte posibile coincidenţe, e vorba de un aspect grav al tranziţiei noastre, care sugerează faptul că democraţia noastră este, încă, fragilă şi că graniţa dintre puterile statului poate fi trecută cu largheţe dintr-o parte într-alta, mai ales de către cei care cunosc şi cărările mai neumblate.
În cele ce urmează, am să vă prezint o listă – e posibil ca ea să fie mai mare – a miniştrilor liberali care, în ultimii ani, au facut obiectul unor acţiuni de natură penală:
1. Teodor Atanasiu. A fost nevoit să demisioneze din funcţia de ministru al Apărarii, în urma unei acuzaţii de calomnie, cu incidenţă penală. După ce ministrul liberal a demisionat, cercetarea penală a fost oprită.
2. Paul Păcuraru. Acuzat de trafic de influenţă, a fost nevoit să demisioneze. Ulterior, justiţia l-a găsit nevinovat.
3. Decebal Traian Remeş. Acuzat că ar fi facilitat anumite tranzacţii, fără ca vreodată să se dovedească premeditarea ori foloasele necuvenite. Acuzat că a primit, pe când nu era acasă, nişte cârnaţi. Fireşte, a demisionat din funcţia de ministru şi a executat o perioadă de detenţie.
4. Tudor Chiuariu. Acuzat de abuz în serviciu, pentru a fi semnat un document care nu avea, de altfel, niciun efect juridic. A demisionat din funcţia de ministru al Justiţiei şi, după ce instanţa de fond l-a găsit nevinovat, a fost condamnat la închisoare cu suspendare.
5. Ludovic Orban. A fost cercetat pentru un presupus accident. S-a sugerat o stare de ebrietate care nu era reală. Numai încăpăţânarea sa de a se socoti nevinovat l-a ajutat să nu demisioneze din funcţia de ministru al Transporturilor, demisie care era cerută cu insistenţă. Ulterior, cercetarea a fost oprită.
6. Victor Paul Dobre. Acuzat de nereguli în procesul electoral. A demisionat din funcţie. Cercetarea a fost oprită de votul Camerei Deputaţilor.
7. Ovidiu Silaghi. Acuzat de luare de mită. Cercetarea sa a demarat în condiţii ciudate, coincidenţa cu posibila sa numire în funcţia de ministru al Transporturilor a fost izbitoare. Nu a mai fost numit în funcţie. De amintit că, în urma unor cercetări ANI, Silaghi demisionase din această funcţie cu un an înainte.
8. Eduard Hellvig. În urma unei acuze de incompatibilitate (fusese demult administrator de firmă şi, se zice, uitase să reînnoiască suspendarea) a demisionat din funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale.
9. Mircea Diaconu. Aflat în incompatibilitate, zice-se, pentru că fusese şi director al Teatrului Nottara. A demisionat din funcţia de ministru al Culturii.
10. Relu Fenechiu Acuzat de complicitate la abuz în serviciu pentru fapte săvârşite acum 12 ani, pe vremea când nu ocupa nicio demnitate publică. A demisionat din funcţia de ministru al Transporturilor după ce a primit o sentinţă judecătorească.
11. Varujan Vosganian. Acuzat de subminare a economiei naţionale, din cauza unor decizii care se presupune că ar fi favorizat anumiţi întreprinzători privaţi. Domnii Traian Băsescu şi Emil Boc au emis acte normative care multiplicau înzecit susţinerea pentru respectivii întreprinzători dar nimeni nu i-a deranjat, ceea ce duce la concluzia că acuzele la adresa ministrului liberal nu erau corecte. De altfel, în lipsa vreunei dovezi, Senatul a respins solicitarea parchetului. Totuşi, Varujan Vosganian a demisionat din funcţia de ministru al Economiei.
12. Cristian David. Acuzat de fals intelectual, împreună cu mama sa. A demisionat din PNL. Din Guvern, PNL oricum urma să se retragă.
13. Daniel Chitoiu. Acuzat de a fi susţinut un act normativ care favoriza anumite cercuri de interese. In lipsa unor dovezi concrete, Camera Deputaţilor a respins solicitarea. Ministrul liberal a fost retras de pe o eventuală altă listă.
E posibil să-mi fi scăpat vreun nume sau să nu fi descris în mod riguros cauzele şi condiţiile acuzaţiilor şi retragerilor din funcţie. La acestea pot fi adăugate multe altele (acuza la adresa mea că aş fi fost spion, “mapa profesională” a doamnei Norica Nicolai, campania împotriva lui Călin Tăriceanu cu Porţile de Fier şi cu perimetrele maritime, multe altele pe care nu le mai amintesc ca să nu dau idei.)
Sigur că s-ar putea spune că aceasta e o dovadă a necinstei sau incompetenţei liberalilor de a guverna. Totuşi, această prezumţie este contrazisă de realităţi. Guvernarea liberală a fost cea mai puţin coruptă şi cea mai folositoare pentru români. Toată campania ulterioară privind aşa-zisele deficite lăsate de liberali este doar propagandă. Noi am lăsat cea mai mică datorie publică din Europa, cu excepţia Estoniei (13% din PIB), am devansat intrarea în UE, fără să primim vreun infringement, am urcat rata investiţiilor la 32% din PIB şi numărul de salariaţi, după multă vreme, l-a depăşit pe cel al pensionarilor de asigurări sociale, depăşind 5 milioane. Ca să nu mai vorbim de reducerea fiscalităţii, de creşterea veniturilor.
Deşi poate părea o pledoarie pro domo, nu e aşa. Agresiunile permanente împotriva liberalilor sunt o problemă a tuturor românilor. Altminteri, avea dreptate Traian Băsescu când spunea că, iată, ai lui nu se găsesc printre împricinaţii despre care Parlamentul spune că sunt acuzaţi pe nedrept. Atâta doar că preşedintele nu ne-a spus de ce unii se tot găsesc pe listele de acuzaţi, iar alţii, în ciuda evidenţei, nu.
rt. 70. – Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.
Art. 71. – Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public.
@cris
Domnul Antonescu (este altfel de politician) si de aceea este greu de inteles. Nu o face din pudaore:) Are uneori un discurs pragmatic. Suma faptelor enuntate de tine, este exact Guvernarea Boc la care a facut referire Antonescu.
pudoare*
Art. 95. – (1) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcționarii publici respectivi sunt soți sau rude de gradul I.
s-a depasit mia de comentarii…
V-am redus la tacere?
@cris cred ca mai studiaza niste legi.
@Adam Mares,
eu fac calcule,unde sa te incadrez pe a doua lista?
@dorin
@cris
Mircea Diaconu a ales o strategie gresita!” Cu toata dragostea” I’ll inteleg ca om, dar nu aprob gestul sau. Nu iti poti sustine nevinovatia prin vot popular, ca doar nu e Barabas.
@filip g
Avand in vedere ca intr-un timp ma “ocupam” de stilul vestimentar al lui VV…
@ adam
Mai citeste despre diferenta intre personal contractual si fuctionarul public, doar ti-am dat si aceste diferentze. Femeia de serviciu nu e investita, Medicul privat chiar daca serveste interesul public nu e investit in cabinetul sau privat. Investit de cine?
De fapt termenul correct ar trebui sa fie titularizat, nu investit. ca sa nu existe neintelegeri. TITULARIZÁ, titularizez, vb. I. Tranz. A numi pe cineva ca titular al unui post — Din fr. titulariser. In franceza pentru functinarul public se foloseste termenul de titularizare. Investiture se refera numai la conceptul de demnitate conferita cuiva, inseamna a conferi, a instala a introna, adica pune mina pe un Larousee ca sa vezi diferentza. de ce franceza, pentru ca asa sunt facute legile noastre dupa cele franceze.
Nu exista ca intr-o parte a legii sa ai un anume inteles al termenilor si alta parte un alt inteles, nu poti sa ai functionar public inteles intr-un fel in o multime de legi si alt inteles in codul penal. Unitatea terminologica este un principu universal in lege. In cea romana:
legea 24/2000
Unitatea terminologica Art. 37
(1) In limbajul normativ aceleasi notiuni se exprima numai prin aceiasi termeni.
Exista posibilitatea de a folosi un termen cu intelesuri diferite in context diferit dar termenul de functionar public are un singur inteles. Intelesuri diferite se refera la cu totul altceva, la cuvinte care in sine au sensuri diferite in definitia lor legata de limba vorbita, si de aceea acestea trebuie precizate, nu inseamna ca marul e mar intr-o parte a legii si marul e portocala in alta parte.
2) Daca o notiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea intelesuri diferite, semnificatia acestuia in context se stabileste prin actul normativ ce le instituie, in cadrul dispozitiilor generale sau intr-o anexa destinata lexicului respectiv, si devine obligatoriu pentru actele normative din aceeasi materie.
Notiunea de functionar public fiind consacrata cu un inteles clar stabilit si unic, nu cu intelesuri diferite ca asa vrea daniletz, inseamna si in legea civila si in cea penala acelasi lucru.
Inteleg eu prost romaneste zici, hai sa inteleg frantuzeste
En France,…..
Ainsi, ne peuvent être qualifiés de fonctionnaires les personnels de la Sécurité Sociale, des ASSEDIC, d’EDF, de GDF, de la SNCF, ainsi que les stagiaires, vacataires, auxiliaires et agents contractuels de la fonction publique
ce spune? les agents contractuels, personalul contractual nu poate fi asimilat functionarului public. Nici medicii privati nici personalul auxiliar adica femeia de serviciu, nici stagiarii. Nici ei nu-l inteleg pe daniletz se vede. Numai tu il intelegi ….
@ adam
enerveaza-te
“un interes personal de natură patrimonială” ce bani in plus a cistigat Diaconu incadrind-o pe nevasta-sa la un salariu mai mic decit il avea aceasta inainte? caci patrimonial inseamna bunuri care pot fi evaluate in bani.
@cris
Citatul asta l-am dat pt celalalt articol. Cat de impartial poate fi un sot fata de sotie?
@ LordulJohn
Din pacate da, e ca barabas, pentru ca Romania s-a degradat in asemenea hal incit se vede ca altfel nu se poate. Nu e vina lui ca a ajuns asa, ci a statului roman care permite asemenea nedreptati. iarta-ma e scris si in declaratia de independentza:
Prudence, indeed, will dictate that Governments long established should not be changed for light and transient causes; and accordingly all experience hath shewn, that mankind are more disposed to suffer, while evils are sufferable, than to right themselves by abolishing the forms to which they are accustomed. But when a long train of abuses and usurpations, pursuing invariably the same Object evinces a design to reduce them under absolute Despotism, it is their right, it is their duty, to throw off such Government, and to provide new Guards for their future security.–
da, cind esti supus abuzului ai tot dreptul si chiar obligatia sa te ridici, ca persoana si ca natiune. Deci, daca vrei, Diaconu nu e barabas, e “American”.
@adam
ai vorbit de lege – care era interesul lui patrimonial, fiindca e scris foarte clar in ce ai citat tu, conflictul de interese se defineste in contextual existentei unui onteres patrimonial, banesc, sa fie mai simplu. Daca nu exista conflict de interese asa cum e definit la primul paragraph, atunci la ce iti trbuie impartialitatea decit la nivel moral. E scris pe frontispiciul blogului, nu? legea pedespseste crima nu pacatul. Care e crima lui Diaconu?
@cris
Eu n-am spus ca e bine asa, dar asa sunt facute legile la noi. Pt a nu exista interpretari, era poate mai bine sa fie termeni diferiti, învestitura, respectiv, titularizare.
Se intelege insa, din toate legile, ca si demnitarii, si personalul din serviciul public sunt asimilati functionarilor publici.
Cris
Reconstructia statului roman, cu aderarea la euro, cu constitutia, cu justitia samd sunt posibile proiecte de tara, care sa fie asumate de pnl si crin. Momentan nu vad nimic.
Asta n-ai mai citit?
Art. 95. – (1) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcționarii publici respectivi sunt soți sau rude de gradul I.
Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei include o
definiție a conflictului de interese pentru funcționarii publici în articolul 13:
Conflictul de interese apare atunci când funcționarul public are un interes personal
care influențează sau pare să influențeze îndeplinirea atribuțiilor sale oficiale cu
imparțialitate și obiectivitate. Interesele private ale funcționarului public pot include
un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru
prieteni, pentru persoane sau organizații cu care funcționarul public a avut relații
politice sau de afaceri. Interesul personal se poate referi și la orice datorii pe care
funcționarul public le are față de persoanele enumerate mai sus
1
.
Conform OECD
2
, conflictul de interese implică un conflict între datoria faţă de public
şi interesele personale ale unui oficial public. Conflictul de interese apare atunci când
interesele oficialului public ca persoană privată influențează sau ar putea influenţa
necorespunzător îndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor oficiale.
Managing Conflict of Interest in the Public Service, disponibil la adresa web
http://www.oecd.org/dataoecd/17/23/33967052.pdf
@ pacala
exact
la acuzarea lui VV am vorbit despre regulamentul parlamentarilor si criteriile de retragere a imunitatzii. Era un prilej sa se faca acest lucru. Diaconu acum e privit ca un “barabas”, de ce dacului nu tace si dispare. IN loc sa fie folosit prilejul sa se discute clar aceasta problema a codului penal care va duce si la alte nedreptati. de ce? nu le pasa – de primari le-a pasat fiindca ii ardea electoral, au cerut opinia Comisiei Europene. De diaconu de ce sa le pese?
@AM
In fapt e posibil ca vreo 10% din functionarimea romana sa fie in conflict de interese (aici luam in considerare si amantele ca fiind in zona conflictului de interese
).
Pentru detalii:
SECȚIUNEA a 4-a
Conflictul de interese privind funcționarii publici
Art. 79. – (1) Funcționarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situații:
a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial;
b) participă în cadrul aceleiași comisii, constituite conform legii, cu funcționari publici care au calitatea de soț sau rudă de gradul I;
c) interesele sale patrimoniale, ale soțului sau rudelor sale de gradul I pot influența deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcției publice.
(2) în cazul existenței unui conflict de interese, funcționarul public este obligat să se abțină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii și să-l informeze de îndată pe șeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparțialitate a funcției publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoștință.
(3) în cazurile prevăzute la alin. (1), conducătorul autorității sau instituției publice, la propunerea șefului ierarhic căruia îi este subordonat direct funcționarul public în cauză, va desemna un alt funcționar public, care are aceeași pregătire și nivel de experiență.
(4) încălcarea dispozițiilor alin. (2) poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.
CAPITOLUL III
Incompatibilități
SECȚIUNEA 1
Dispoziții generale
Art. 80. – Incompatibilitățile privind demnitățile publice și funcțiile publice sunt cele reglementate de Constituție, de legea aplicabilă autorității sau instituției publice în care persoanele ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică își desfășoară activitatea, precum și de dispozițiile prezentului titlu.
SECȚIUNEA a 2-a
Incompatibilități privind calitatea de parlamentar
Art. 81. – (1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, potrivit Constituției, cu excepția celei de membru al Guvernului.
(2) Prin funcții publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator, se înțelege funcțiile din administrația publică asimilate celor de ministru, funcțiile de secretar de stat, subsecretar de stat și funcțiile asimilate celor de secretar de stat și subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, funcțiile din Administrația Prezidențială, din aparatul de lucru al Parlamentului și al Guvernului, funcțiile de conducere specifice ministerelor, celorlalte autorități și instituții publice, funcțiile de consilieri locali și consilieri județeni, de prefecți și subprefecți și celelalte funcții de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, funcțiile de primar, viceprimar și secretar ai unităților administrativ-teritoriale, funcțiile de conducere și execuție din serviciile publice descentralizate ale ministerelor și celorlalte organe din unitățile administrativ-teritoriale și din aparatul propriu și serviciile publice ale consiliilor județene și consiliilor locale, precum și funcțiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le dețin să candideze în alegeri.
Art. 82. – (1) Calitatea de deputat și senator este, de asemenea, incompatibilă cu:
a) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, precum și la instituțiile publice;
b) funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților la societățile comerciale prevăzute la lit. a);
c) funcția de reprezentant al statului în adunările generale ale societăților comerciale prevăzute la lit. a);
d) funcția de manager sau membru al consiliilor de administrație ale regiilor autonome, companiilor și societăților naționale;
e) calitatea de comerciant persoană fizică;
f) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
g) o funcție publică încredințată de un stat străin, cu excepția acelor funcții prevăzute în acordurile și convențiile la care România este parte.
(2) în mod excepțional, Biroul permanent al Camerei Deputaților sau Senatului, la propunerea Guvernului și cu avizul comisiilor juridice, poate aproba participarea deputatului sau a senatorului ca reprezentant al statului în adunarea generală a acționarilor ori ca membru în consiliul de administrație al regiilor autonome, companiilor sau societăților naționale, instituțiilor publice ori al societăților comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.
(3) Deputații și senatorii pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creației literar-artistice.
Art. 821. – (1) Deputatul sau senatorul care, pe durata exercitării mandatului de parlamentar, dorește să exercite și profesia de avocat nu poate să pledeze în cauzele ce se judecă de către judecătorii sau tribunale și nici nu poate acorda asistență juridică la parchetele de pe lângă aceste instanțe.
(2) Deputatul sau senatorul aflat în situația prevăzută la alin. (1) nu poate acorda asistență juridică învinuiților sau inculpaților și nici nu îi poate asista în instanțe în cauzele penale privind:
a) infracțiunile de corupție, infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiunile în legătură directă cu infracțiunile de corupție, precum și infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare;
b) infracțiunile prevăzute în Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare;
c) infracțiunile privind traficul de persoane și infracțiunile în legătură cu traficul de persoane, prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, cu modificările și completările ulterioare;
d) infracțiunea de spălare a banilor, prevăzută în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, cu modificările ulterioare;
e) infracțiunile contra siguranței statului, prevăzute în art. 155-173 din Codul penal;
f) infracțiunile care împiedică înfăptuirea justiției, prevăzute în art. 259-272 din Codul penal;
g) infracțiunile contra păcii și omenirii, prevăzute în art. 356-361 din Codul penal.
(3) Deputatul sau senatorul aflat în situația prevăzută la alin. (1) nu poate să pledeze în cauzele civile sau comerciale împotriva statului, a autorităților sau instituțiilor publice, a companiilor naționale ori a societăților naționale în care acestea sunt părți. De asemenea, nu poate să pledeze în procese intentate statului român, în fața instanțelor internaționale.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică în cauzele în care avocatul este parte în proces sau acordă asistență ori reprezentare soțului sau rudelor până la gradul IV inclusiv.
Art. 83. – (1) Deputatul sau senatorul care la data intrării în vigoare a prezentului titlu se află în una dintre incompatibilitățile prevăzute de art. 81 și 82 va informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei din care face parte.
(2) în termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), deputatul sau senatorul va opta între mandatul de parlamentar și funcția care generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre funcții.
(3) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2), dacă starea de incompatibilitate continuă să existe, deputatul sau senatorul este considerat demisionat din funcția de deputat sau de senator. Demisia se aduce la cunoștința Camerei din care face parte parlamentarul. Hotărârea Camerei prin care se constată demisia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Procedura de constatare a incompatibilității este cea prevăzută în Regulamentul Camerei Deputaților și în Regulamentul Senatului.
SECȚIUNEA a 3-a
Incompatibilități privind funcția de membru al Guvernului și alte funcții publice de autoritate din administrația publică centrală și locală
Art. 84. – (1) Funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu:
a) orice altă funcție publică de autoritate, cu excepția celei de deputat sau de senator ori a altor situații prevăzute de Constituție;
b) o funcție de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizațiilor cu scop comercial;
c) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, precum și la instituțiile publice;
d) funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților la societățile comerciale prevăzute la lit. c);
e) funcția de reprezentant al statului în adunările generale ale societăților comerciale prevăzute la lit. c);
f) funcția de manager sau membru al consiliilor de administrație ale regiilor autonome, companiilor și societăților naționale;
g) calitatea de comerciant persoană fizică;
h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
i) o funcție publică încredințată de un stat străin, cu excepția acelor funcții prevăzute în acordurile și convențiile la care România este parte.
(2) Funcția de secretar de stat, funcția de subsecretar de stat și funcțiile asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei funcții publice de autoritate, precum și cu exercitarea funcțiilor prevăzute la alin. (1) lit. b)-i).
(3) în mod excepțional, Guvernul poate aproba participarea persoanelor prevăzute la alin. (1) și (2) ca reprezentanți ai statului în adunarea generală a acționarilor ori ca membri în consiliul de administrație al regiilor autonome, companiilor sau societăților naționale, instituțiilor publice ori al societăților comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.
(4) Membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat și persoanele care îndeplinesc funcții asimilate acestora pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creației literar-artistice.
Art. 85. – (1) Funcția de prefect și subprefect este incompatibilă cu:
a) calitatea de deputat sau senator;
b) funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București;
c) funcția de consilier local sau consilier județean;
d) o funcție de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizațiilor cu scop comercial;
e) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, precum și la instituțiile publice;
f) funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților la societățile comerciale prevăzute la lit. e);
g) funcția de reprezentant al statului în adunările generale ale societăților comerciale prevăzute la lit. e);
h) funcția de manager sau membru al consiliilor de administrație ale regiilor autonome, companiilor și societăților naționale;
i) calitatea de comerciant persoană fizică;
j) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
k) o funcție publică încredințată de un stat străin, cu excepția acelor funcții prevăzute în acordurile și convențiile la care România este parte.
(2) Prefecții și subprefecții pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creației literar-artistice.
Art. 86. – (1) Persoana care exercită una dintre funcțiile publice de autoritate prevăzute la art. 84 și 85 este obligată, la data depunerii jurământului sau, după caz, la data numirii în funcție, să declare că nu se află în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege.
(2) în cazul în care, în timpul exercitării funcției publice de autoritate prevăzute la art. 84 și 85, apare unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege, se procedează după cum urmează:
a) pentru funcția de prim-ministru, ministru și ministru delegat, se aplică dispozițiile corespunzătoare din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor;
b) pentru funcția de secretar de stat, subsecretar de stat și funcțiile asimilate acestora, precum și pentru funcția de prefect și subprefect, constatarea cazului de incompatibilitate se face de ministrul administrației publice, care îl va informa pe primul-ministru, pentru a dispune măsurile necesare.
SECȚIUNEA a 4-a
Incompatibilități privind aleșii locali
Art. 87. – (1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu:
a) funcția de consilier local;
b) funcția de prefect sau subprefect;
c) calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia;
d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice;
e) funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților la o societate comercială;
f) funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național;
g) calitatea de comerciant persoană fizică;
h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
i) calitatea de deputat sau senator;
j) funcția de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcție asimilată acestora;
k) orice alte funcții publice sau activități remunerate, în țară sau în străinătate, cu excepția funcției de cadru didactic sau a funcțiilor în cadrul unor asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale.
(2) Primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București nu pot deține, pe durata exercitării mandatului, funcția de consilier județean.
(3) Primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creației literar-artistice.
Art. 88. – (1) Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu:
a) funcția de primar sau viceprimar;
b) funcția de prefect sau subprefect;
c) calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv;
d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la regiile autonome și societățile comerciale de interes local înființate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului județean respectiv sau la regiile autonome și societățile comerciale de interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
e) funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială de interes național care își are sediul sau care deține filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
f) funcția de reprezentant al statului la o societate comercială care își are sediul ori care deține filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
g) calitatea de deputat sau senator;
h) funcția de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat și funcțiile asimilate acestora.
(2) O persoană nu poate exercita în același timp un mandat de consilier local și un mandat de consilier județean.
Art. 89. – (1) Calitatea de ales local este incompatibilă și cu calitatea de acționar semnificativ la o societate comercială înființată de consiliul local, respectiv de consiliul județean.
(2) Incompatibilitatea există și în situația în care soțul sau rudele de gradul I ale alesului local dețin calitatea de acționar semnificativ la unul dintre agenții economici prevăzuți la alin. (1).
(3) Prin acționar semnificativ se înțelege persoana care exercită drepturi aferente unor acțiuni care, cumulate, reprezintă cel puțin 10% din capitalul social sau îi conferă cel puțin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.
Art. 90. – (1) Consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul în care funcțiile sau calitățile respective sunt deținute de soțul sau rudele de gradul I ale alesului local.
Art. 91. – (1) Starea de incompatibilitate intervine numai după validarea mandatului, iar în cazul prevăzut la art. 88 alin. (2), după validarea celui de-al doilea mandat, respectiv după numirea sau angajarea alesului local, ulterior validării mandatului, într-o funcție incompatibilă cu cea de ales local.
(2) în cazul prevăzut la art. 89, incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, soțul sau ruda de gradul I a acestuia devin acționari.
(3) Alesul local poate renunța la funcția deținută înainte de a fi numit sau ales în funcția care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcție. Alesul local care devine incompatibil prin aplicarea prevederilor prezentei secțiuni este obligat să demisioneze din una dintre funcțiile incompatibile în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(4) în situația în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunță la una dintre cele două funcții incompatibile în termenul prevăzut la alin. (3), prefectul va emite un ordin prin care constată încetarea de drept a mandatului de ales local la data împlinirii termenului de 15 zile sau, după caz, 60 de zile, la propunerea secretarului unității administrativ-teritoriale. Orice persoană poate sesiza secretarul unității administrativ-teritoriale.
(5) Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanța de contencios administrativ competentă.
(6) în cazul primarilor, prefectul va propune Guvernului stabilirea datei pentru alegerea unui nou primar, iar în cazul consilierilor locali și consilierilor județeni, se va proceda la validarea mandatului unui supleant, potrivit prevederilor Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 92. – (1) încălcarea dispozițiilor art. 90 atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor.
(2) Consilierii locali și consilierii județeni care au contracte încheiate cu încălcarea art. 90 au obligația ca, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să renunțe la contractele încheiate. Orice persoană poate sesiza secretarul unității administrativ-teritoriale.
(3) încălcarea obligației prevăzute la alin. (2) atrage încetarea de drept a mandatului de ales local.
(4) Constatarea încetării mandatului de consilier local sau consilier județean se face prin ordin al prefectului, la propunerea secretarului unității administrativ-teritoriale.
(5) Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanța de contencios administrativ competentă.
(6) Prevederile alin. (1) și (3) nu se aplică dacă, până la emiterea ordinului de către prefect, se face dovada că încălcarea dispozițiilor art. 90 a încetat.
Art. 93. – (1) Prevederile art. 90 se aplică și persoanelor încadrate cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local sau al consiliului județean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor respective sau la societățile înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective.
(2) încălcarea de către persoanele prevăzute la alin. (1) a dispozițiilor art. 90 atrage încetarea de drept a raporturilor de muncă.
(3) Constatarea încetării raporturilor de muncă se face prin ordin sau dispoziție a conducătorilor autorităților publice sau ai agenților economici prevăzuți la alin. (1). Prevederile art. 92 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
SECȚIUNEA a 5-a
Incompatibilități privind funcționarii publici
Art. 94. – (1) Calitatea de funcționar public este incompatibilă cu orice altă funcție publică decât cea în care a fost numit, precum și cu funcțiile de demnitate publică.
(2) Funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:
a) în cadrul autorităților sau instituțiilor publice;
b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepția cazului în care funcționarul public este suspendat din funcția publică, în condițiile legii, pe durata numirii sale;
c) în cadrul regiilor autonome, societăților comerciale ori în alte unități cu scop lucrativ din sectorul public;
d) în calitate de membru al unui grup de interes economic.
(2^1) Nu se află în situație de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2) lit. a) și c), funcționarul public care:
a) este desemnat printr-un act administrativ, emis în condițiile legii, să reprezinte interesele statului în legătură cu activitățile desfășurate de operatorii economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de stat, în condițiile rezultate din actele normative în vigoare;
b) este desemnat printr-un act administrativ, emis în condițiile legii, să participe în calitate de reprezentant al autorității ori instituției publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare;
c) exercită un mandat de reprezentare, pe baza desemnării de către o autoritate sau instituție publică, în condițiile expres prevăzute de actele normative în vigoare.
(2^2) Nu se află în situație de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2), funcționarul public care este desemnat prin act administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finanțat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum și din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, cu excepția funcționarilor publici care exercită atribuții ca auditor sau atribuții de control asupra activității derulate în cadrul acesteia și a funcționarilor publici care fac parte din echipa de proiect, dar pentru care activitatea desfășurată în cadrul respectivei echipe generează o situație de conflict de interese cu funcția publică pe care o ocupă.
(3) Funcționarii publici care, în exercitarea funcției publice, au desfășurat activități de monitorizare și control cu privire la societăți comerciale sau alte unități cu scop lucrativ de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) nu pot să-și desfășoare activitatea și nu pot acorda consultanță de specialitate la aceste societăți timp de 3 ani după ieșirea din corpul funcționarilor publici.
(4) Funcționarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce privește efectuarea unor acte în legătură cu funcția publică pe care o exercită.
(5) în situația prevăzută la alin. (2) lit. b), la încheierea mandatului demnitarului, funcționarul public este reîncadrat în funcția publică deținută sau într-o funcție similară.
Art. 95. – (1) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcționarii publici respectivi sunt soți sau rude de gradul I.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul în care șeful ierarhic direct are calitatea de demnitar.
(3) Persoanele care se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) sau (2) vor opta, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice directe sau renunțarea la calitatea de demnitar.
(4) Orice persoană poate sesiza existența situațiilor prevăzute la alin. (1) sau (2).
(5) Situațiile prevăzute la alin. (1) și neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. (3) se constată de către șeful ierarhic superior al funcționarilor publici respectivi, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre funcționarii publici soți sau rude de gradul I.
(6) Situațiile prevăzute la alin. (2) și neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. (3) se constată, după caz, de către primul-ministru, ministru sau prefect, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre demnitar și funcționarul public soț sau rudă de gradul I.
Art. 96. – (1) Funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii publici cu statut special pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice, al creației literar-artistice. Funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii publici cu statut special pot exercita funcții în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, funcționar public parlamentar sau funcționar public cu statut special, potrivit fișei postului.
(2) în situația funcționarilor publici care desfășoară activitățile prevăzute la alin. (1), documentele care alcătuiesc dosarul profesional sunt gestionate de către autoritatea sau instituția publică la care aceștia sunt numiți.
Art. 97. – (1) Funcționarul public poate candida pentru o funcție eligibilă sau poate fi numit într-o funcție de demnitate publică.
(2) Raportul de serviciu al funcționarului public se suspendă:
a) pe durata campaniei electorale, până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales;
b) până la încetarea funcției eligibile sau a funcției de demnitate publică, în cazul în care funcționarul public a fost ales sau numit.
Art. 98. – (1) Funcționarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite.
(2) Funcționarilor publici le este interzis să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice și să exprime sau să apere în mod public pozițiile unui partid politic.
(3) Funcționarii publici care, potrivit legii, fac parte din categoria înalților funcționari publici nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sancțiunea destituirii din funcția publică.
CAPITOLUL IV
Alte conflicte de interese și incompatibilități
Art. 99. – (1) Persoanelor care exercită următoarele demnități publice și funcții publice de autoritate din cadrul autorităților și instituțiilor aflate exclusiv sub control parlamentar:
a) membrii Curții de Conturi;
b) președintele Consiliului Legislativ și președinții de secție;
c) Avocatul Poporului și adjuncții săi;
d) membrii Consiliului Concurenței;
e) membrii Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare;
f) guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de administrație și angajații cu funcții de conducere ai Băncii Naționale a României;
g) directorul Serviciului Român de Informații, primadjunctul și adjuncții săi;
h) directorul Serviciului de Informații Externe și adjuncții săi;
i) membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;
j) membrii Consiliului Național al Audiovizualului;
k) membrii consiliilor de administrație și ai comitetelor directoare ale Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune;
l) membrii Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității;
m) directorul general și membrii consiliului director al Agenției Naționale de Presă ROMPRES li se aplică dispozițiile art. 72 și regimul incompatibilităților prevăzut în prezentul titlu pentru miniștri și, respectiv, secretari de stat, precum și incompatibilitățile prevăzute în legi speciale.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creației literar-artistice.
(3) Dispozițiile art. 73 și 74 se aplică în mod corespunzător și persoanelor prevăzute la alin. (1) de către comisiile de specialitate ale Parlamentului.
(4) Persoanele care ocupă demnitățile publice și funcțiile publice de autoritate din cadrul autorităților și instituțiilor prevăzute la alin. (1), dacă se află într-un caz de incompatibilitate, vor informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei Deputaților și, respectiv, Senatului.
(5) în termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), persoanele care exercită demnitățile publice și funcțiile publice prevăzute la alin. (1) vor opta între aceste funcții și cele care sunt incompatibile cu acestea, demisionând din funcția care a generat cazul de incompatibilitate.
(6) După expirarea termenului prevăzut la alin. (5), dacă starea de incompatibilitate continuă să existe, persoana care ocupă funcția sau demnitatea publică este considerată demisionată din această funcție. Demisia se aduce la cunoștința Camerei Deputaților și, respectiv, Senatului. Hotărârea Camerei prin care se constată demisia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 100. – (1) Consilierilor prezidențiali și consilierilor de stat din Administrația Prezidențială li se aplică dispozițiile art. 72 și regimul incompatibilităților prevăzut în prezentul titlu pentru miniștri și, respectiv, secretari de stat.
(2) Consilierii prezidențiali și consilierii de stat din Administrația Prezidențială pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creației literar-artistice.
(3) Dispozițiile art. 73 și 74 se aplică în mod corespunzător și persoanelor prevăzute la alin. (1) de către Președintele României.
(4) Procedurile de constatare a incompatibilităților pentru persoanele prevăzute la alin. (1) sunt cele stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare al Administrației Prezidențiale.
Art. 1001. – în mod excepțional, pentru persoanele numite, potrivit legii, de Președintele României, de Parlament, la propunerea acestuia, sau de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, birourile permanente ale Camerelor, în ședință comună, pot aproba, la sesizarea Președintelui României, îndeplinirea, în continuare, a funcției care a generat cazul de incompatibilitate, dacă un interes public impune aceasta.
@cris
Sa te saturi de texte de legi, na!
@ Cris: putem sa invartim aceste texte de lege de doua mii de ori, adevarul este ca nimanui nu-i pasa de ele. Nu ti-am spus ca suntem in plin Kafka?
“Cineva” a decis ca Diaconu este incomod si trebuie scos din joc, asa ca pe urma a fost doar o chestie de optiune sa vada cu ce-l prind. Daca era inainte de 1989 ii faceau o perchezitie si-l gaseau cu niste valuta (plantata chiar de securistii care faceau perchezitia) era gasit nebun periculos, era acuzat de homosexualitate ori ii trageau o “Meditatie transcendentala”. Din pacate, toate variantele astea comode si dragute au fost scoase in afara legii, asa ca au trebuit sa se multumeasca sa inventeze alte chestii mai subrede.
La fel dupa cum atunci cand era vorba despre referendumul pentru demiterea presedintelui au scos intai o hotarare a Curtii Constitutionale dupa care in secunda doi au scos celebra erata care indrepta, chipurile, “eroarea materiala” continuta in hotarare. Cred ca un jurist autentic le-ar fi dat 3 si i-ar fi trimis pe toti la culcare. Din pacate, juristii autentici se joaca cu lopatica in nisip in timp ce legile sunt facute si aplicate de specialisti in potcovitul cailor ori in imbunatatiri funciare.
Cat despre concursul sustinut de sotie in fata sotului, la drept vorbind Mircea Diaconu s-a dovedit a fi foarte artist: imprudent, delasator si a mers pe principiul romanesc “las’ ca merge si asa”.
Nu in ultimul rand, si-a cautat-o cu lumanarea. Un om cu adevarat prudent ar fi invocat un posibil conflict de interese si s-ar retras singur din postura de membru al unei comisii care urma sa-i evalueze propria sotie. Faptul ca n-a facut asta nu-l face automat vinovat de trafic de influenta in favoarea sotiei sale (faptul ca a incadrat-o de fapt pe un salariu mai mic e semnificativ in acest sens!) dar fac sa planeze asupra lui suspiciuni care dau apa la moara detractorilor sai.
Simplu ca buna ziua!
@ Adam
Diaconu nu era functionar public in capacitatea lui de manager de teatru, pentru numele lui Dumnezeu! ce-mi citezi OECD-ul ? se refera la public officials – terminologia anglosaxona e mult mai precisa , se vorbeste de categorii diferite civil servant/ public servant si public official,
poftim public official:
An official is someone who holds an office in an organization or government and participates in the exercise of authority. A government official or functionary is an official who is involved in public administration or government, through either election, appointment, selection, or employment.
A civil servant or public servant is a person in the public sector employed for a government department or agency.
Adica public official e practic demnitarul si civil/public servant e functionarul.
@ adam
iesea si din tine un mic Danilets daca vroiai sa devii functionar public
@ dorin
exact
Ei fac calcule pentru cuantificarea absurdului…
am avertizat de 100 de ori ca blogul a devenit o cloaca de securisti basisti,iar cris incearca sa sa-i convinga de dreptatea lui Diaconu adversarul basismului.
e comic
@ adam
crezi ca daca ma ineci cu informatii detaliate si inutile ma sperii? Se numeste “snowjob” amice, este iar paralogism si metoda de propaganda, sa ingropi esentialul intr-o multime de informatii inutile.
Tot nu mi-ai dat niste argumente valide.
@ Dorin
si daca e Kafka ce crezi ca se poate rezolva daca toti se opresc sau zburatacesc bezmetic
Churchill: IF YOU ARE IN HELL KEEP GOING ! Nu iesi din iad daca doar il accepti si te pleci.
@ Sorin
@cris
Ti le-am dat, dar nu vrei sa le accepti.
Se pare ca trebuie sa repet:
Conform
articolului 147 din Codul Penal, alineatul 1, funcționarul public
este definit ca
orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a
fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145, respectiv autorităţile publice, instituţiile publice,
instituţiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau
exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum şi
bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.
@cris
Hai, ca nu esti grea de cap! Dimpotriva!
Nu am cum sa accept prostii
@cris
Inteleg ca MD va este simpatic si ca vreti sa-l aparati, dar nu rezolvati nimic ignorand realitatea textului de lege.
Iar daca legea e proasta, v-am mai spus, nu e vina mea.
Blogul nu ne da voie sa repetam acelasi post.
Interesanta descoperire. 
@cris
M-ati declarat atat de priceput la manipulare si propaganda, incat ma gandesc serios sa ma angajez la partid.
@ adam
zau, nu am o simpatie personala pentru Diaconu, nu sunt in conflict de interese nu mi-e ruda. iar realitatea textului de lege nu este cea din interpretarea lui Daniletz si in contradictie cu o multime de alte legi.
@ Sorin
ar fi chiar si bun de zagrean, adam ” maretia legii consta in inerpretabilitatea ei”
@cris
Eu nu am interpretat nimic. Tu ai interpretat.
@ adam
e mai simplu decit atit, foarte putini oameni cunosc logica si se exprima logic, poarta o discutie bine si la obiect argumentata. majoritatea oamenilor si in viatza de zi cu zi folosesc paralogisme cu duiumul . Adica flecaresc. Flecareala si aceasta superficialitate ii face extrem de permeabili la propaganda si buni propagatori de fleacuri si prostii devenind ei insisi chiar si involuntar propagandisti. Adica nu te crede chiar atit de special, ca nu esti deloc un Machiavelli al propagandei.
@ cris
da, exact
@cris
Asa-mi trebuie, ca stau de vorba cu voi!
Doamne, eu tot glumesc pe-aici, ma autoironizez, dar vad ca degeaba.
cris
adam
se poate discuta in contradictoriu la infinit pe texte de lege si pe interpretarea acestora.
am incetat a mai piguli fiecare litera a unui text juridic dupa ce am constatat, cu ocazia referendumului, inutilitatea demersului.
in ciuda superprevederilor legale romania a fost jefuita copios, in puscariile patriei ajungind de fiecare data doar fraierii sau, mai nou, cei care se pozitioneaza gresit la sistem.
aplicarea legii functionarului public in domeniu artistic este o chestiune care tine de absurd.
si brigitte bardot a fost in incompatibilitate, cind cu Et Dieu crea la femme, in regia lui roger vadim, ca doar era barba su, nu?
probabil ca daca hagi ar vrea maine sa candideze pentru vreo functie publica i s ar spune ca este incompatibil, de vajnici aparatori ai legii- ca este incompatibil, fiindca fi su joaca fotbal la echipa unde este el patron.
@Adam Mares,
daca nu esti in prima lista,nu ai putere de convingere.
Eu sunt basist,sunt invatat sa iau decizii dure la fractiune de secunda,etc.
Propun sa te reprofilezi profesional.femeilor le place barbati adevarati ,poate iti gasesti jumatatea.Vezi ce succes are Tariceanu,acum e al doilea om in stat………
@ adam
in jurisprudentza britanica se vorbeste de cele trei reguli ale interpretarii statutare. Interpretare statutara inseamna procesul prin care curtile de judecata interpreteaza si aplica legea. Are trei reguli: literal/plain meaning rule, mischief rule si golden rule.
Regula literala de interpretare:
The plain meaning rule dictates that statutes are to be interpreted using the ordinary meaning of the language of the statute. In other words, a statute is to be read word for word and is to be interpreted according to the ordinary meaning of the language,unless a statute explicitly defines some of its terms otherwise or unless the result would be cruel or absurd. Ordinary words are given their ordinary meaning, technical terms are given their technical meaning, and local, cultural terms are recognized as applicable.
The plain meaning rule is the mechanism that prevents courts from taking sides in legislative or political issues.
Golden rule
In construing statutes, and all written instruments, the grammatical and ordinary sense of the words is to be adhered to, unless that would lead to some absurdity or inconsistency with the rest of the instrument, in which case the grammatical and ordinary sense of the words may be modified, so as to avoid that absurdity or inconsistency, but not farther.
deci scuza-ma, dar acesta e modul in care ma uit la lege – la sensul comun al cuvintelor. Si in ce priveste investiture ti-am si explicat de unde vine si ce inseamna si daca vrei iti dau sensul aceluiasi cuvint in patru limbi diferte.
Daniletz ca si zagrean ca si altzii de fapt isi bat joc de aceste reguli a ce se numeste interpretare statutorie, In acest caz cu articolul 147 se ajunge la acea absurditate dupa care si medicul privat e tot functionar public. iar termenul de functionar public este inconsistent in prezentarea sa in 147 cu sensul pe care il dau alte legi, acelasi cuvint inseamna doua lucruri diferite. Interpretarea lor nu e statutara
Asta inseamna interpretare in justitie. Asa ca da interpretez si eu, iar tu nu doar citesti ci interpretezi dar o faci ca urechistul fara sa ai cea mai mica idee despre niste principii juridice de baza.
http://www.pesurse.ro/2014/03/23/ponta-nu-va-semna-pentru-diaconu-nu-vreau-s–nceap//#news
Detest oamenii ce se folosesc de alti oameni pentru a -si realiza scopul in viata ,apoi ii arunca precum o masea stricata.
Ieri era alaturi de Mircea Diaconu,azi……….