Proiectul nostru politic: Consolidarea dreptei româneşti în jurul PNL

Va invit sa parcurgeti textul supus spre dezbatere, in sustinerea motiunii, din care am prezentat anterior un fragment. Proiectul politic al PNL arata ca esenta evolutiei partidului in faza post-integrare este imbogatirea viziunii sale prin aceasta sinteza doctrinara, trecerea de la doctrina la ideologie, respectiv de la doctrina liberala la o viziune mai complexa si anume ideologia dreptei.

Necesitatea sintezei doctrinare

România se află în faţa unei opţiuni fundamentale în ceea ce priveşte destinul său. Este pentru a treia oară, în istoria recentă, când evoluţia ţării noastre trebuie marcată printr-o asemenea opţiune. Cea dintâi a fost asumată în decembrie 1989 când poporul român a optat pentru democraţie, societate deschisă şi economie concurenţială. Marcată de sindromul tergiversării, de contradicţii, ambiguităţi şi jumătăţi de măsură, această opţiune a învins, în cele din urmă, căci a fost urmată de exprimarea celei de-a doua opţiuni, un deceniu mai târziu: aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană. Aceasta a dus la o seamă de evoluţii favorabile dar, precum se poate observa din rezultatele economice şi din conflictele sociale ale anului 2009, statutul de membru în NATO şi UE nu a dus, implicit, la înlăturarea unor vulnerabilităţi.

Pentru România, după schimbarea din 1989 şi aderarea la Uniunea Europeană, aceasta este a treia oportunitate de a-şi clarifica modelul socio-economic de dezvoltare.

Un partid politic responsabil este dator sa conştientizeze cerinţele  timpului pe care îl trăim si sa se ridice la înălţimea lor. Aceasta presupune pentru Partidul National Liberal, pe de o parte, activitatea politică de obţinere a unui suport popular consistent care să îi permită accesul la guvernare si, pe de altă parte, asigurarea unei bune guvernări. Pentru ca să constituie o alternativă şi să răsplătească speranţa românilor într-o bună guvernare. PNL trebuie să dea dovadă de voinţă politică în îndeplinirea opţiunilor asumate, de viziune strategică, de capacitate managerială, să dobândească o susţinere parlamentară majoritară, dedicată aceleiaşi opţiuni, şi să aibă o bună imagine publică.

Acest Program este expresia voinţei noastre politice. Viziunea noastră strategică este prezentată in cadrul Platformei „Pentru o nouă economie”. În ce priveşte capacitatea managerială ea va depinde de modul în care vom şti să ne respectăm profesioniştii din partid şi să deschidem porţile către cei care doresc să ni se alăture. Realizarea unei susţineri parlamentare va fi rezultatul deciziilor noastre politice si al eficienţei electorale. Cât despre o bună imagine publică, depinde de noi în ce măsură vom convinge pe români că ştim să perseverăm în atitudinea pe care am proclamat-o în campania PNL pentru alegerile prezidenţiale, prin proclamarea culturii politice a bunului simţ.

Nu este pentru prima oară când Partidul Naţional Liberal răspunde „prezent” provocărilor realităţii. Procesul de integrare europeană a însemnat un amplu proces de liberalizare. Acest proces legislativ şi instituţional s-a îndreptat atât către promovarea libertăţilor individuale in raport cu statul şi cu societatea, dar şi către intrarea României in sfera liberei circulaţii a persoanelor, a mărfurilor, serviciilor şi capitalurilor. Toate aceste procese sunt o consecinţă aplicării doctrinei liberale. Prezenţa Partidului Naţional Liberal la guvernare a fost un mare atu pentru România. Nu întâmplător partidul care a îndeplinit acest deziderat, care a recuperat întârzierile şi a devansat termenul de aderare a fost tocmai PNL. În acest fel, liberalismul românesc s-a aflat din nou la datorie, că în toate momentele înălţătoare ale istoriei moderne a ţării noastre.

Aderarea la Uniunea Europeană presupune pentru liberalismul din România o diversificare, o rafinare a viziunii sale doctrinare. Ideea însăşi care a stat la baza construcţiei instituţionale europene este de esenţa liberala. Uniunea Europeană este întemeiată pe principiile democraţiei liberale. Consacrarea libertăţilor cetăţeneşti, a principiului separaţiei si controlului reciproc al puterilor în stat, a principiului liberei concurenţe, a liberei circulaţii era esenţială pentru PNL în perioada de preaderare. În Uniunea Europeană aceste valori sunt asumate iar spiritul proiectului noi Constituţii Europene este grăitor în acest sens.

Liberalismul constituie esenţa viziunii noastre despre lume, cel care a asigurat compatibilitatea dintre Uniunea Europeană şi România, consfinţită prin aderarea ţării noastre la construcţia Europei Unite. Trăim într-o Europă a naţiunilor. Aceasta înseamnă că trebuie să fim compatibili, dar să fim, conştienţi, în acelaşi timp de trăsăturile distinctive ale fiinţei noastre, să nu ne dizolvăm într-un sistem ci, dimpotrivă, să ne afirmăm personalitatea. Partidul Naţional Liberal a trecut cu succes examenul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Acum PNL trebuie să îşi diversifice sistemul de valori, trecând în faza sa post-integrare.

România trebuie să încheie o tranziţie de la dictatură la democraţie, de la socialism la capitalism şi de la o societate închisă la o societate deschisă. Bătălia politică reală se duce între stânga populista şi dreapta democratică. Modernizarea specifică desprinderii de trecutul comunist se duce pe trei direcţii: economică, socială şi culturală. Acţiunea pe cele trei direcţii trebuie să fie corelată. Nici una nu poate, de una singură, să asigure eficienţa transformării. Mai mult decât atât, tentativa de a acţiona asupra uneia dintre cele trei direcţii, în mod unilateral, nu face decât să adâncească crizele tranziţiei.

Acţiunea corelată asupra bazei economice, sociale şi culturale îşi propune depăşirea unei crize cu forme de manifestare pe acelaşi sistem tridimensional: criza economică, criza socială, criza culturală şi morală. Tentativa de soluţionare a crizei economice, ignorând componenţa socială sau culturală, va duce, inevitabil, la agravarea tensiunilor sociale şi la adâncirea crizei mentalităţilor. Tentativa de soluţionare unilaterală a problemei sociale, fără substanţa oferită de dezvoltare, adânceşte deficitele şi agravează criza economică, mărind şi mai mult riscurile pentru persoanele defavorizate. Depăşirea crizei culturale şi emanciparea mentalităţilor nu se pot susţine fără un suport economic şi social.

Din toate acestea decurge necesitatea înfăptuirii sintezei doctrinare, căci viziunea privind modernizarea economică este precumpănitor liberală, cea privind transformarea bazei sociale este precumpănitor creştin-democrată iar cea privind emanciparea culturală este predominant conservatoare. Strategia corelată de transformare sistemică are nevoie, în planul viziunii, de o sinteză doctrinară, rezultatul acestei sinteze fiind însăşi ideologia dreptei.

Aşadar, esenţa evoluţiei Partidului Naţional Liberal în faza post-integrare este îmbogăţirea viziunii sale prin această sinteză doctrinară, trecerea de la doctrină la ideologie, anume de la doctrina liberală la o viziune mai complexă şi anume ideologia dreptei.

Conţinutul sintezei doctrinare

In ceea ce priveşte liberalismul el continuă să aibă un rol decisiv în configurarea viziunii economice a Dreptei. Depăşirea crizei economice şi consolidarea statului de drept nu presupun abandonarea principiilor liberalismului, ci, dimpotrivă, consacrarea lor. Soluţiile de ieşire din criză economică sunt de esenţă liberală. Evoluţia post-criză a României şi proiectarea politicilor publice în decada următoare trebuie să ducă la schimbarea paradigmei de dezvoltare caracterizată în ultimii douăzeci de ani prin liberalizare accelerată şi integrare în economiile europene. S-a dovedit că doar liberalizarea în absenţa politicilor liberale a făcut din economia României una vulnerabilă. După douăzeci de ani de tranziţie la capitalism, economia românească este mai mult o economie complementară şi nu una competitivă cu economiile statelor membre ale Uniunii Europene.

Opţiunea noastră este fără echivoc: stat de drept şi capitalism. Aceasta înseamnă respect faţa de principiile liberale ale echilibrului şi controlului reciproc al puterilor în stat, ale apărării libertăţilor individuale, ale garantării proprietăţii şi ale încurajării dezvoltării capitalului sub toate formele sale : uman, industrial, financiar, tehnologic, cultural ori funciar, în scopul creşterii bunăstării românilor.

Iată o seamă dintre valorile liberalismului, a căror rezonanţă trebuie să se faca auzită:

-         Liberalul respectă şi cultivă ca valori supreme libertatea, proprietatea privată, individualismul, piaţa liberă, concurenţă, liberă iniţiativă .

-         Libertatea este suportul acţiunii umane. Libertatea, în forma individuală şi spontană, cunoaşte o singură limită: dreptul şi libertatea celorlalţi.

-         Liberalul acceptă şi cultivă dreptul la diferenţă.

-         Liberalul are încredere în om şi în raţionalitatea lui. În acest fel, liberalismul este o formă de umanism.

-         Statul este şi rămâne „un rău necesar”. El este reglator şi arbitru, nu actor părtinitor şi corupt. Statul are drept scop eliminarea sărăciei şi nu fructificarea ei populistă.

-         Liberalismul este potrivnic colectivismului şi totalitarismului. Astfel, liberalul este un democrat.

Mesajul economic de esenţă liberală al Dreptei nu se poate susţine şi nu poate înfrunta gradul scăzut de suportabilitate al populaţiei, dacă nu are în vedere un raport just între dezvoltarea capitalistă şi coeziunea socială. Viziunea liberală a dezvoltării capitaliste se asociaza viziunii creştin-democrate privind coeziunea socială. Astfel:

-         Construcţia instituţională se bazează pe principiul subsidiarităţii. Potrivit acestui principiu, statul şi comunităţile locale renunţă la preluarea unor sarcini care pot fi îndeplinite de cetăţeni particulari, respectiv de comunităţi mai mici. Acele lucruri pe care cetăţeanul le poate realiza la fel de bine singur, în familie sau în colaborare benevolă cu alţii, i se pot lăsa în seamă. Principiul subsidiarităţii este valabil şi între comunităţi mai mici şi mai mari, precum şi între uniunile libere şi instituţiile statale.

-         Politica socială se întemeiază pe principiul solidarităţii. Într-o formă simplă, solidaritate înseamnă preluarea de către comunitate sau, după caz, de către stat, a riscurilor pe care persoana nu le poate înfrunta singură. Acelaşi lucru este valabil şi în situaţia în care statul sau comunităţile mai mari preiau riscurile unor comunităţi expuse peste riscurile lor. Solidaritatea cunoaşte dimensiuni diferite, de la aspecte legate de protecţia socială până la armonizarea unor segmente cu interese potrivnice. Solidaritatea induce în actul de guvernare şi în conduita socială un anumit grad de moralitate. Solidaritatea, în formele sale diverse, de la plata corectă a impozitului, pana la asistenţa sociala şi solidaritatea între generaţii este o expresie a moralei, în cele două dimensiuni ale sale: morala civică şi morala crestină. Acestea nu sunt două înţelesuri diferite ale moralei, ci două expresii ale sale. Morala înseamnă respectarea rânduielilor dar, deşi pare o constrângere, morală este o formă a libertăţii. Morala civică îţi dă libertate exterioară şi deprinderea de a respecta libertăţile celorlalţi, iar etica creştină îţi dă forţa libertăţii interioare.

Solidaritatea şi subsidiaritatea se îmbină într-o concepţie unitară, care are în vedere descentralizarea, sporirea rolului comunităţilor locale, o politică socială activă precum şi creşterea siguranţei persoanei.

-         Parteneriatul social se găseşte în strânsă legătură cu subsidiaritatea şi solidaritatea. Dacă în ce priveşte solidaritatea se pune problema suplinirii unui deficit de responsabilitate a unor categorii expuse de către categoriile active, iar în ce priveşte subsidiaritatea se pune problema delegării de responsabilitate, în ceea ce priveşte parteneriatul, se pune problema cumulării de responsabilitate, partenerii sociali fiind, prin informare şi consultare, parte a procesului decizional.

-         Construcţia liberală a pieţei libere se însoţeşte cu viziunea creştin-democrată a eticii economiei de piaţă. Această presupune o justă întrepătrundere a ordinii economice şi a ordinii sociale. Viziunea etică a liberalismului este completată astfel încât proprietatea privată capătă o dimensiune socială, iar dreptatea socială se instituie la întrepătrunderea dintre individualism şi solidaritate.

Esenţa tranziţiei este de natură culturală. Când vorbim în acest context de cultură, avem în vedere sensul larg al termenului, şi anume cultură înţeleasă ca o componentă esenţială a civilizaţiei. Conservatorismul este cel care poate armoniza, într-o formă adecvată, raportul naţional-universal, adaptând evoluţia societăţii româneşti la un circuit larg de valori, păstrând totodată specificul naţional şi promovând cultura autentică. Elementele utile ale conservatorismului în construcţia ideologică a Dreptei sunt:

-         Asigurarea unei evoluţii organice, pragmatice a societăţii şi evitarea anarhiei, a experimentelor şi a crizei de autoritate. Conservatorul nu alege între terapia lentă şi terapia şoc; calea lui este terapia fermă, bazată pe paşi siguri. Pentru conservatorism, valorile fundamentale sunt ordinea, stabilitatea şi continuitatea. Aceasta presupune un minuţios management al riscului în eficientizarea actului de guvernare.

-         Înţelegerea tranziţiei ca un proces esenţialmente cultural şi preocuparea pentru emanciparea mentalităţilor. Pentru conservatori politica şi cultura sunt cele două feţe ale aceleiaşi monede.

-         Cultivarea tradiţiei, ca important factor de stabilitate. Societatea este inţeleasă într-o viziune organică, ce leagă indivizii printr-o ţesătura socială, a cărei împletitură e realizată tocmai prin valorile consacrate, tradiţionale.

-         Formula novatoare a conservatorismului, aşa numitul conservatorism individualism (Reagan, Thatcher), este o viziune complexă privind restrângerea rolului statului şi garantarea proprietăţii private.

-         Dintre toate elementele sintezei doctrinare a Dreptei, conservatorismul are cel mai pronunţat caracter anticomunist. În acest fel, conservatorismul poate fi un instrument doctrinar util în delimitarea clară de comunism şi de tarele sale. Şi aşa cum istoria secolului XX a dovedit, conservatorismul este instrumentul doctrinar cel mai eficace în lupta împotriva extremismului, fie că e vorba de comunism, fie că este vorba de fascism.

Revine Dreptei româneşti sarcina de a recupera conservatorismul, care contribuie la formarea unei atitudini ferme, profund democratice şi naţionale.

Între doctrinele pomenite există, în mod tradiţional, şi o seamă de diferenţe. Cum diferenţele se accentuează pe măsura maturizării democraţiei, în acest stadiu tranzitoriu diferenţele sunt neglijabile, căci în atitudinea lor cu privire la necesitatea instaurării democraţiei şi a economiei libere, precum şi în raportarea lor faţă de totalitarism, aceste doctrine sunt compatibile. În ceea ce priveşte, aşadar, desprinderea de totalitarism, de etatism, de egalitarism şi de sărăcie, precum şi căile prin care acestea ar putea fi înlocuite de democraţie şi de capitalism, nu există incompatibilităţi între doctrinele pomenite, acest lucru ne fereşte ca sinteza doctrinară a Dreptei româneşti să pară o construcţie eclectică. Poate că cea mai serioasă dintre deosebiri ar fi cea dintre individualismul liberal şi tradiţionalismul conservator. În condiţiile actuale, în care Dreapta democratică românească militează pentru o Europă unită,  a naţiunilor, această incompatibilitate este inlăturată. Ca şi în timpul celei dintâi modernizări a României, în procesul celei de-a doua modernizări, noi nu vedem incompatibilităţi între liberalism şi spiritul naţional.

Cetăţeanul ca instituţie

În ultimii ani s-a vorbit, cu temei, despre necesitatea modernizării statului. Importanţa pe care Dreapta o dă construcţiei instituţionale nu trebuie să ignore fiinţa umană care trebuie să rămână miezul  acestei construcţii.

Când ne gândim la om, avem în vedere miracolul unicităţii sale. Când abordăm construcţia instituţională, avem în vedere tocmai funcţia modelatoare a guvernării, care abstractizează raporturile umane şi care se poate găsi într-un raport de contradicţie cu vocaţia unicităţii persoanei. Se află, însă, vocaţia instituţională a Dreptei româneşti în contradicţie cu vocaţia sa umanistă?

Atitudinea faţă de om nu se poate mărgini la mesaje de solidaritate sau la abilităţi propagandistice. Ea trebuie să se regăsească într-un sistem normativ şi într-un set de politici. Sistemul normativ are ca obiectiv statuarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Setul de politici are în vedere crearea şi buna funcţionare a instituţiilor care să garanteze respectarea drepturilor şi libertăţilor respective şi a opţiunilor strategice pe care instituţiile respective să le îndeplinească.

Autoritatea nu se poate implica în trăirile interioare ale omului. În ceea ce priveşte cunoaşterea de sine şi căile prin care omul comunică celorlalţi rodul acestei cunoaşteri, ingerinţele societăţii constituie un abuz. Societatea şi statul nu trebuie să constituie o ameninţare şi nu trebuie percepute de cetăţean în acest fel. Primejdia uniformizează. În faţa unei primejdii naturale oamenii se solidarizează. Dar nu şi în faţa unei primejdii sociale. În faţa unui stat autoritar, a unei agresiuni sociale, tendinţele de dezbinare prevalează în faţa celor de solidarizare şi omul se simte mai străin ca oricând.

Autoritatea trebuie, aşadar, să îndeplinească acest obiectiv esenţial care este garantarea siguranţei cetăţeanului. Modernizarea instituţională are, ca scop final, ameliorarea raporturilor dintre om şi lume, astfel încât el să aibă vocaţia şi harul propriei unicităţi. O construcţie instituţională adecvată este o şansă pentru ca fiecare să trăiască în demnitate.

Trecerea de la economia socialistă la capitalism a presupus un uriaş proces de liberalizare. Aceasta înseamnă recunoaşterea caracterului nativ-optimal al individului, încurajarea iniţiativei private a întreprinzătorului şi a libertăţii alegerii individuale. Ca actor al pieţei libere, ca subiect al sistemului normativ, omul este privit ca individ abstract, egal cu ceilalţi, în acest fel, Dreapta are vocaţie individualistă.

În acelaşi timp, însă, omul nu poate fi imaginat în afara motivaţiilor sale intime, a particularităţilor şi năzuinţelor sale. Avem în vedere, pe de o parte, asemănările dintre oameni, în privinţa accesului la resurse, al gradului de informare, al egalităţii de şanse şi în faţa legii precum şi al răspunderilor aferente, iar, pe de altă parte, deosebirile dintre oameni, ce decurg din matricea unicităţii lor.

Modernitatea tinde să abstractizeze fiinţa umană, tradiţia şi morala au calitatea de o personaliza. Acceptând provocarea necesară a îmbinării tradiţiei cu modernitatea Dreapta devine, în acelaşi timp, individualistă şi personalistă. Această dualitate trebuie să fie marca specifică a Dreptei începutului de secol XXI românesc.

Astfel, construcţia instituţională nu este o simplă altimetrie socială, ci e o construcţie organicţ, umanizată. Întreaga construcţie ideologică a dreptei, ca sinteză doctrinară, reformatoare şi pragmatică, este dedicată definirii şi consolidării instituţiei numite cetăţean. Aceasta presupune o schimbare de paradigmă, corelarea tentativelor reformatoare abstracte, birocratice, de sus în jos, cu reforma societăţii, în ansamblul sau, fără de care nici o modernizare reală a statutului nu e posibilă.

Orice construcţie instituţională trebuie să aibă în centrul ei instituţia numită cetăţean. Compatibilizarea acestei dualităţi dintre individ şi persoană, dintre cultură şi piaţă, dintre competiţie şi comunicare este esenţială în demersul nostru ideologic. Căci, în cele din urmă, finalitatea este aceea de a transforma radical un sistem care îl consideră pe om un interlocutor pasiv, supus egalitarismului şi populismului, într-un alt sistem, unde instituţia fundamentală este cetăţeanul, ale cărui prestigiu şi bunăstare devin pentru toate celelalte instituţii criteriul fundamental al bunei funcţionări şi al bunei cuviinţe.

Obiectivul Dreptei în următorul deceniu – combaterea sărăciei

Problema centrală a românilor este sărăcia. Toate celelalte – de la precaritatea democraţiei până la gradul scăzut de cultură civică, de la energiile reduse de reformare a sistemului şi până la anacronismul structurilor economice şi sociale – se datorează sărăciei.

Când generaţii întregi trăiesc în sărăcie se petrece unul dintre cele mai dramatice lucruri pentru destinul unui popor: oamenii se obişnuiesc cu sărăcia. Din acel moment, nimic nu le mai e de folos, nici democraţia, nici libertatea, căci nu vor şti ce-ar putea face cu ele.

Proprietatea privată este o formă de protecţie a persoanei. Cel care dispune de o anumită bunăstare nu poate fi ţinut la cheremul statului, nu va fi nevoit să facă orice compromis pentru a-şi întreţine familia. Pentru a fi dominaţi, oamenii trebuie să rămână săraci şi, pe cât posibil, izolaţi. Nici un alt regim din istorie nu a fost atât de lipsit de respect precum comunismul faţă de propriii cetăţeni, încât să acţioneze atât de tenace pentru a-i aduce la sapă de lemn. Şi nici o altă tranziţie nu a fost atât de neindemânatică ori, poate, de abilă în a întreţine starea de sărăcie.

Cu cât omul ştie să-şi fructifice mai bine drepturile, cu atât starea lui de dependenţă scade. Bunăstarea îi permite să nu se mai gândească cu teama la ziua de mâine, să-şi construiască un viitor. Se eliberează de capcana imediatului şi îşi proiectează un destin. În acest fel, începe să selecteze între diferite opţiuni şi are posibilitatea, dar şi discernământul de a alege.

Un popor nu trebuie să se resemneze cu soarta sa. Fiecare om, fiecare popor nu are decât acea putere pe care ştie să şi-o ia singur. Am intâlnit români care spun că ne e sortit să ne naştem şi să murim săraci. Trebuie să luptăm împotriva acestei mentalităţi.

Platforma „Pentru o nouă economie” este o viziune îndreptată către combaterea sărăciei şi către realizarea celei de-a doua modernizări a României. Ea presupune o schimbare de paradigmă, însoţind eforturile de modernizare a statului cu cele de identificare a resurselor societăţii, de  îmbunătăţire a performanţelor individuale şi de consacrare a principiilor manageriale.

Acest model este, aşadar, nu numai economic, ci şi cultural. Esenţa actualei tranziţii constă în trecerea, în plan politic, de la totalitarism la democraţie şi, în plan economic, de la socialism la capitalism. Acest proces nu este numai economic sau instituţional. Tranziţia este în primul rând un proces cultural. Ea are în vedere emanciparea mentalităţilor, recuperarea unor valori tradiţionale şi consacrarea altora noi, reconfigurarea spiritului comunitar, structurarea societăţii civile şi a spiritului civic, asumarea identităţii naţionale în termenii integrarii europene etc.

Din punct de vedere instituţional, principala noastră provocare constă în redimensionarea rolului statului, fără însă a face vreo concesie nostalgiilor socialiste. Singurul sistem socio-economic bazat pe drepturile individului este cel capitalist. Capitalismul recunoaşte că orice om este stăpân pe viaţa sa şi pe dreptul de a o trăi aşa cum doreşte, atâta vreme cât nu încalcă drepturile celorlalţi. Capitalismul se bazează pe esenţa naturii umane şi nu cere sacrificarea interesului individual de dragul “binelui colectiv” ca în socialism. În capitalism “binele public” reprezintă  însumarea realizărilor individuale. Capitalismul este singurul sistem economic în care consensul este voluntar şi negociat. Un stat paternalist nu este nici social şi cu atât mai puţin liberal.

Redimensionarea rolului statului nu înseamnă, în mod automat, reducerea ponderii şi funcţiilor sale în societate. Redimensionarea rolului statului semnifică reducerea ponderii acestuia ca agent economic dar şi rafinarea funcţiilor sale ca stat de drept, garant al bunei funcţionări a pieţelor şi a liberei competiţii. Lipsa unei viziuni clare în această privinţă aduce prejudicii reformei şi sporeşte costurile acesteia. De altfel, politica bugetară este grevată în primul rând de lipsa unei evoluţii în ceea ce priveşte redimensionarea rolului statului. În România, statul îşi asumă mai multe obligaţii decât este în măsură să onoreze. În aceste condiţii, nu trebuie să ne surprindă faptul că veniturile sunt neîndestulătoare. Asumându-şi prea multe responsabilităţi pe care le-ar putea onora mai eficient sectorul neguvernamental, statul, oricât de puternic ar fi, nu poate face faţă.

Redimensionarea rolului statului, prin reducerea rolului său ca agent economic şi diminuarea ponderii sale decizionale precum şi întărirea rolului său ca garant al drepturilor constituţionale şi al bunei funcţionări a pieţelor constituie fundamentul „noii economii”. Într-o societate democratică şi aşezată pe baze capitaliste, statul trebuie să aibă trei funcţiuni principale: a) stabilirea cadrului legislativ şi supravegherea respectării acestuia; b) realocarea prin bugete a impozitelor; c) siguranţa naţională.

Proiectul nostru politic are în vedere cosolidarea Dreptei româneşti, al cărui reprezentant legitim este Partidul Naţional Liberal.

Îndeplinirea tututor acestor obiective presupune o schimbare radicală a comportamentului politic. Partidul Naţional Liberal va trece de la politică la politici. Eficienţa politicilor publice constituie criteriul principal al bunei guvernări.

308 Responses to “Proiectul nostru politic: Consolidarea dreptei româneşti în jurul PNL”

  1. cris spune:

    @ Barosanul

    hai ca m-a omorit Orban cu odiosul si “sinistra sa nevasta”. E ornitorinc indiferent ce spui tu.

  2. cris spune:

    @ Barosanul

    Dar e un ornitorinc destept. Isi face jocul de “contracandidat” frumusel. Destul de credibil.

  3. Barosanul spune:

    @ Lorduljohn
    ”Am si precizat situatia de asemanare. Nu vad de ce admiratorii lui Orban sunt asa de suparati ca Antonescu a spus ca el nu mai candideaza daca nu se voteza pe liste. Si care e problema?”

    Nu stiu daca NU vezi sau NU VREI sa vezi de sunt oamenii suparati. Iar chestia cu ‘admiratorii lui Orban” e o chestie deja Traditional Romaneasca de a te asocia cu atasamentul la barca altuia.

    Personal, eu imi plac atit Dl Antonescu cit si Dl Orban, dar nu admir pe nici unul.

    Iar in ceea ce priveste ”Si care-i problema?” Nu-i nici-o problema, e vorba de liderul vostru. Problema celorlati v-a fi daca PNL nu v-a reusi sa schimbe situatia DEZASTRUOASA din Romania.

    In ceea ce priveste candidatura pe liste la antena 3 Dl Cimpeanu a afirmat ” votul pe liste e o practica pe care a introdus-o domnul Stolojan si nu e o practica buna”, iar dinsul e un sustinator declarat al Domnului Antonescu. Deci dinsul chiar sustinator isi rezerva dreptul de a nu fi de acord cu metoda dl-ui Antonescu. Si nu e o PROBLEMA! Nici n-ar trebui sa fie.

    Chestia cu Catarama ”Un analfabet tradator” e josnica

  4. Barosanul spune:

    Acum citeva minute Dl Voicu a afirmat la tv ca Dl Orban a introdus ieri 250 de persoane, clandestin, sa voteze pt el. E DEZGUSTATOR in ambele situatii, daca Dl Orban a introdus persoanele clandestin ori dac Dl Voicu ”Minte poporul cu televizorul”.
    Congresul asta mi-a deschis ochii in mai multe privinte.

    • @Barosanul

      Ludovic are bucuria functiilor, probabil si ca o rasplata pentru munca lui in PNL. Nu trebuie sa te departezi de politica pentru asta. Ludovic e devotat politicii si liberalismului, un om ca el ar trebui sa te indemne sa intri, mai ales daca in locul acela sunt si oamnei precum Crin, Melescanu, Tariceanu, Mitrcea Diaconu ori Cristian Topescu. Nu stiu sa fi zis Voicu asa ceva, oricum ar fi fost inutil, caci s-a votat , nominal, pe delegati, cu buletinul in mana.

  5. Barosanul spune:

    @ Cris

    Adica, tu afirmi ca Dl Orban se preface si joaca teatru? Vezi, de aia nu m-am implicat in politica.

  6. lorduljohn spune:

    @barosanul

    “Chestia cu Catarama ”Un analfabet tradator” e josnica”. Nu e josnica, e doar parerea mea.
    Sa inteleg ca ai fi preferat sa-l oblige pe Antonescu sa candideze cum si cand vor altii.
    Deocamdata, faptul ca Orban a declarat ca el candideaza impotriva sistemului pe liste, de unul singur, iar acum vad ca are si el o lista am sa te las pe tine sa cataloghezi.
    Josnicia este a dlui Catarama care si-a anuntat candidatura si nu a mai candidat, ci a facut doar apologia lui Basescu.

  7. cris spune:

    @ barosanul

    Who? Meeeee? Noooo, ti se pare. Nu se preface, isi face datoria.

  8. cris spune:

    @ Lordul John @ Barosanul

    Asa va trebuie daca va certati, de data asta Maaaat nu a venit singur, a venit si cu Nicanor.

  9. lorduljohn spune:

    @cris

    Nu ne certam. Nici Crin nu se cearta cu Ludovic.

  10. Barosanul spune:

    @ Lorduljohn

    Vad ca usor usor m-am lasat atras in jocul asta cu pro, contra cine e lider.

    Intodeauna pt mie f Important sa fiu f informat ca atunci cined iau o decizie sa fie cea mai buna decizie la momemntul respectiv. Asta nu inseamna ca TOATE deciziile vor fi corecte.

    Eu as recomanda aceeasi practica tuturor, inclusiv Dumneavoastra Lorduljohn. Si acum sa va raspund.

    ”Deocamdata, faptul ca Orban a declarat ca el candideaza impotriva sistemului pe liste, de unul singur, iar acum vad ca are si el o lista am sa te las pe tine sa cataloghezi.”

    Daca ati urmarit cu atent, nu mai putin de Joi seara la emisiunea de la Realitatea, la care au participat Domnii Antonescu, Catarama si Orban despre presidentia PNL, Dl Orban a raspuns exact intrebarii Dv.
    Intrebat de moderator daca v-a mai candida la sefia PNL in cazul adoptarii votului pt liste, Dl Orban a raspuns ca ”In acel caz voi fi obligat sa respect decizia PNL, dar voi fi obligat si fata de sustinatorii mei si fata de proiectul meu, sa imi depun candidatura cu o lista”

    Eu il cataloghez PAROLIST.

  11. cris spune:

    @ Lordul John

    Bine, milord. Si catarama ramine broscoi. Sorry, eu ma intreb de ce Dumnezeu v-a luat atita timp sa-l dati afara. Sau e pe principiul ca “macar pe asta il stim, daca-l dam afara ni-i trimit pe unii pe care nu-i stim”? Un instelat cunoscut e mai comfortabil decit unul pe care trebuie sa-l dibuiesti.

    • @cris

      Potrivit statutului PNL, membrii fara functie pot fi exclusi de filiala din care fac parte. Ori filiala sector nu stiu care din PNL Bucuresti ( cred ca 4) a ezitat sa-l dea afara. Dar era mai bine pentru el sa plece atunci, caci a trait acum o rusine mai mare.

  12. Barosanul spune:

    @ Lorduljohn

    Asta nu inseamna ca si am dreptate, dupa cum vezi mai sus Cris considera ca Dl Orban Joaca Teatru si o face bine, adica minte frumos.

    Cine sunt eu sa stiu care e adevarul.

  13. cris spune:

    @ Barosanul

    Come on, hai nu-mi spune ca nu te uiti la turneele de poker, e parte din frumusetea jocului.

  14. Barosanul spune:

    @ Cris
    Nu cunosc toate despre Dl Catarama, dar stiu ca la precedentul congres Dl Antonescu afirma despre Dl Catarama ”E un om care a pus enorm din energia si forta sa la inceputul anilor 90 pentru ca PNL sa fie ceea ce este astazi”. Mai stiu ca Dl Catarama a pompat ENORM de multi bani in PNL, cind PNL nu a facut procentul de a intra in parlament.

    Ceea ce a afirmat dl Catarama la congres nu mi s-a parut mai putin josnic decit a-l numi securist de catre Dl Antonescu. Greseala cea mare tot a Dl-ui Antonescu, ca lider de partid, a fost pt ca nu a propus o sanctionare drastica a Dl-ui Catarama cind a propus PNL-ui sustinerea lui Basescu.

    In ceea ce priveste EXCLUDERA din partid, daca este democratic, trebuie sa aibe loc dupa parcurderea unor etape si trebuie sa fie cea mai drastica masura.

    O problema majora in Romania e lipsa Polemicii, adica dreptul de a discuta in contradictoriu. E un fel de ‘Cine nu gindeste ca mine e impotriva mea’.

  15. lorduljohn spune:

    @barosanu

    Si mie imi place sa fiu bine informat, dar imi place mai mult sa stiu despre mecanismul de constructie a informatiei, despre resorturile interioare ale unei anumite decizii si afirmatii, poate chiar mai mult de cat despre informatia in sine. In momentul in care iti construiesti o argumentatie pe votul uninominal, nu poti veni sa spui ca de fapt tu ai vrea sa fii ales oricum pentru ca sa prevede statutul. Nu, eu sustin votul uninominal, iar daca statutul prevede altceva nu mai candidez. Antonescu si-a luat si aceasta varianta: vreti asa bine, nu vreti, eu nu mai candidez. Asta inseamna sa-ti aperi principiile.

  16. lorduljohn spune:

    @cris, barosanul

    Sigur stiti, ca la reinfiintarea partidelor istorice in 1990 o gramada de agenti initial acoperiti si apoi descoperiti au infiltrat aceste partide sau au infiintat altele noi. Astazi cand Romania este condusa cu ajutorul serviciilor secrete e timpul sa privim atent in jur

  17. Barosanul spune:

    @Lorduljohn
    ‘vreti asa bine, nu vreti, eu nu mai candidez’
    Eu mai degraba am interpretat-o ca un Santaj, nu principiu. Dar asta e o chestie de nuanta.

  18. cris spune:

    @ Barosanul
    Geniul carpatzilor in domeniul economic…..putem sa discutam in padure dar nu pe blog. Doar crede-ma ca e altfel decit iti imaginezi.

    In orice caz, Incearca sa te uiti din nou la prezentarea lui Orban si sa iti imparti mintea in doua (ca tot suntem noi schizociupitzi), pe de o parte asculta, pe de alta uita-te la body language fara sa fii influentat de ce zice. De asta si spun ca e bunicel, nu se controleaza ca body language mai mult de un 60%, si sunt generoasa.

  19. cris spune:

    @ lordul John

    Era nu “e” timpul, era mai de mult adica. Intre timp au reusit sa deraieze destule trenuri.

  20. lorduljohn spune:

    @barosanul

    Nu vad unde e santajul. Era obligat sa candideze oricum? Daca cineva ti-ar spune ca ori compostezi biletul, ori mergi pe jos te santajeaza?

  21. cris spune:

    @ Barosanul

    Padurea adica, e altfel decit iti imaginezi…mai culegi o fragutza, mai o ciumperca, mai apare un urs cu cip pe ureche, mai o caprioara dezvoltata economic si picata direct din cer pe o pajiste cu vila si piscina….

  22. lorduljohn spune:

    @barosanul

    Adica e mai bine de Ponta care face reforma in PSD cu oamenii lui Geoan si Hrebe? In definitiv si Tariceanu si Orban au pozitii puternice in Parlament. De ce e suparat Orban de functie? Antonescu nu a vrut functie, dar a spus daca voi vreti ca eu sa candidez trebuie sa facem asa. Nu, eu candidez si voi va faceti, pe imaginea mea, mai departe jocurile pe care le faceti de 20 de ani.

    • @lordul john

      Orban are cea mai inalta funcite publica din PNL, impreuna cu Teodor Melescanu, ca vicepresedinte ai Camerelor. Si va ramane acolo, din partea PNL.

  23. Barosanul spune:

    @ Lorduljohn
    ”Daca cineva ti-ar spune ca ori compostezi biletul, ori mergi pe jos te santajeaza?” Da e un santaj cras pt mine.

    Eu daca ma decid sa folosesc mijlocul de locomotie respectiv, compania imi garanteaza anumite chestii (ex ca ma duce de la A la B), asa ca ‘EU’ iau o decizie daca cumpar bilet sau nu, adica daca investesc in compania respectiva, iar in momemntul in care folosesc mijlocul de transport, ‘EU’ ma oblig sa imi respect promisiunea si COMPOSTEZ, iar compania trebuie sa-si respecte promisiunea pt care am investit in bilet.

    Ti-am spus ca e o chestie de nuanta.

  24. lorduljohn spune:

    @barosanu

    Dar nu vei sti ca se va tine de promisiune decat dupa ce vei ajunge la destinatie (eventual). Si TU decizi daca te urci sau nu. Iar EL decide daca vrea sa aiba pasageri sau nu. Nu vad santajul. Eu vad doar decizii luate in cunostinta de cauza.

  25. lady gaga spune:

    Urmaresc blogul de ceva vreme, am asistat la numeroase discutii interesante si am remarcat cine si cit suflet pune in sustinerea ideilor, unele mai degraba de dreapta, decit liberale, dupa cum bine mentiona presedintele PNL. Va marturisesc ca sint una dintre persoanele care s-a indreptat catre PNL din pura convingere si gratie unor afinitati pe care le-am regasit in Crin Antonescu. Consider ca a abordat o atitudine responsabila, in consecinta poarta acum intreaga responsabilitate pentru activitatea si rezultatele PNL. Nu asta era ideea, sa responsabilizam?
    Una peste alta, sa remarcam nota de eleganta si respect in care s-a desfasurat congresul. Sa fie oare Alternativa?

  26. Barosanul spune:

    @ Lorduljohn
    Eu am fost foarte clar, dar vad ca tu vrei sa intelegi altceva.

    ”Daca cineva ti-ar spune ca ori compostezi biletul, ori mergi pe jos te santajeaza?” Da e un santaj cras pt mine.

    Deci daca cineva imi spune daca nu acepti aceasta conditie eu nu candidez, sau daca nu compostezi biletul mergi pe jos, e un santaj.
    Daca Domnul Antonescu era un politician abil, explica avantajele listei si lasa la latitudinea forumilor partidului sa decida liber, nu sub frica pierderii unui lider MARCANT daca nu i se fac poftele. Pt mine ce a facut e un Santaj psihologic

    Tu nu vezi asa, e dreptul tau, eu nu vreau sa te conving sa vezi ceva, dar eu asa o percep si iti spun cum percep eu.

    Am spus ca e o chestie de nuante. Cel putin eu asa percep.

  27. DANIELA spune:

    Eu cred ca este exact ce trebuie in acest moment,un lider puternic ce poate face fata atacurilor,inteligent dar nu inert,care are defecte ca orice om dar suplineste prin carisma si echipa.Sa fim seriosi ,unde era PNL daca acum un an nu era ales CRIN ANTONESCU?probabil in remorca PDL si la viitoarele alegeri nu lua nici 5 la suta.

    • @DANIELA

      Ai dreptate, partidul trebuie condusi de oameni care nu au interese imediate si nu se tem de opozitie, cand e cazul. Caci, altminteri, cine n-ar vrea la guvernare? Trebuie sa stii cand e cazul.

  28. lorduljohn spune:

    @barosanul

    Pai, pierdeam un lider marcant si castigam 32 de lideri marcanti votati pe uninominal. Unde e pierderea?
    Barosane, nuanta pe care nu o observi tu este ca spre deosebire de Orban care a spus: eu vreau sa fiu vicepresedinte, Antonescu a pus pe masa un proiect politic si a spus: asta vreau sa fac cu echipa asta. Vreti, bine, nu vreti, bine. Nimeni nu a fost obligat sa faca nimic. S-a votat.
    Trebuie putin mai multa fermitate!!
    In legatura cu Catarama sa nu uitam de ruoerile frecvente pe care le-a produs in PNL. Misiunea lui s-a cam terminat.

    • @ lordul john

      Nu pierdem pe nimeni. Ludovic s-a rasfatat cu candidatura asta. PNL e insasi viata lui. Si pana la urma, candidatura asta a dat un plus de culoare.

  29. Barosanul spune:

    @Lorduljohn

    ‘Trebuie putin mai multa fermitate!!’
    Asta chiar ma sperie. Adica de un Basescu numit Antonescu? Adica un PDL numit PNL, adica un PNL-ism PDL-ist Basescianism.

    Cum spuneam mai deunazi ”be careful what you say cos’ may haunt you”! (ai grija ceea ce spui sa nu ajungi sa regreti sau o alta ‘’be careful what you wish cos’ may come true’’ ( ai grija ce-ti doresti ca s-ar putea sa ti se implineasca), traduceri aproximative.

    • @Barosanul

      Nu te teme de fermitate. Ea inseamna nu militarie data jos din pod, desi PNL-ului nu i-ar strica niste militarie, ci treaba dusa pana la capat si fara prea multe criterii comensurabile in avantaje personale.

  30. Barosanul spune:

    @ Lorduljohn

    Zarurile au fost aruncate asa ca acum important ce v-a fi.

    • @ Barosanul

      Nu era, oricum, nici o surpriza. Criteriile in alcatuirea listei Biroului au fost solide, scriu azi un comentariu pe tema asta, ca dovada ca pentru lista lui Ludovic, care nu avea astfel de criterii, nu prea au mai fost amatori.

  31. cris spune:

    @ Lordul John, @ Barosanul

    Dragilor, in primul rind felicitari si sa fie intr-un ceas bun. Din informatii telefonice am inteles ca si non-liberalii, chiar daca nu au fost convinsi, au remarcat gradul de civilizatie si normalitate ale congresului.

    Mi-as lua castronul cu floricele de porumb sa va urmaresc (cine spunea ca romanii nu stiu sa poarte o polemica?), dar ma deprima treaba cu data de 5 prea tare (scuze, milord, nu sunt “umana”). Ataca fibra de german din mine, aceea cu ein Mann, ein Wort, cifrele si punctualitatea. In fine. Milord, barosane, ne-om vedea mai incolo, altfel se poate lasa cu o intilnire de grad III.

    • @ cris

      Jesus Christ, Cris! Iatcata-ma-s! Cum spuneam si Corinei, am avut de joi incoace un adevarat tur de forta. Acum rasuflam cu toti usurati, pentru vreo cateva zile, si pe urma trebuie sa se vada de ce am vrut cu tot dinadinsul congres in PNL. Mie imi revine sarcina sa aduc intelectualitate in PNL, sa cresc scorul in marile orase si sa adun expertiza pentru guvernul din umbra. Sa ma ajutati…

  32. lorduljohn spune:

    @Barosanul

    Nu vad legatura intre PDL si PNL, nici intre Antonescu si Basescu. Dar poate fi doar o chestiune de nuanta. Da, vreau mai multa fermitate pe un program asumat. Da, vreau fermitate pe redefinirea doctrinara. Da, vreau un PNL mai aproape de dreapta decat de stanga. Am mai multa incredere in cel ce vrea sa faca ceva decat in cel ce vrea sa se faca cineva. Componenta biroului politic central si a celorlalte structuri imi da certitudinea ca asta nu e un drum spre dictatura.
    Am o rugaminte, nu mai scrie viitorul “va face, va drege” dezlegat (v-a face, v-a drege). Multumesc pentru intelegere.

    @cris
    Te inteleg. Si eu sunt maniac in ceea ce priveste orele fixate, datele de intalnire si promisiunile. La mine deformatia vine pe filiera britanica. Totusi, pot intelege un om care ma primeste in casa lui, imi pune la dispozitie tot ce am nevoie si ma roaga sa-l astept. O explicatie va exista. Trebuie sa avem rabdare. Audiatur et altera pars.
    Stiindu-te germanofila indraznesc sa cer o explicatie asupra devizei pe care ai citat-o. De ce Mann?? Eu stiam ca e Man. Poate ma insel.

    • @lordul john

      E mare diferenta intre Antonescu si Basescu, asa cum e intre Tariceanu si Boc ori intre mine si Pogea. Slava lui Dumnezeu. Aflu ca deja sondajele incep si ele sa faca diferenta asta.

  33. lorduljohn spune:

    @cris

    rectific. ai dreptate. scuze. Mann=corect

  34. cris spune:

    Milord, trust me.

  35. lorduljohn spune:

    @cris

    I”ve already did!

  36. Buna seara, bine v-am regasit! Stiu ca nu pe mine ma asteptati, sau cel putin nu cu atata nerabdare ca pe maestru, dar asta e, am venit. V-am urmarit toata ziua de pe telefon in paralel cu congresul. I s-a spus extraordinar? Pai chiar a fost! Nu sunt subiectiva si, asa cum spunea si cris, daca si cei care nu sunt liberali au fost impresionati noi cum sa nu fim. Mi-a placut Crin, care, asa cum o spuneam si ieri, face istorie prin modul in care stie, simte sa faca politica. Este, dupa parerea mea, singurul politician din Romania care detine in acest moment o putere reala si un potential urias. Crin jongleaza cu puterea si probabil nu putine au fost momentele in care s-a intrebat ce sa faca cu ea si cum sa o valorifice cat mai bine. Este foarte constient ca e in acelasi timp o responsabilitate imensa si, cel putin pana in acest moment, o gestioneaza foarte bine. Congresul l-a pozitionat inca o data in ochii liberalilor si ai electoratului, i-a permis sa arate tuturor de ce e stare ca lider, cat de categoric poate fi, cat de consecvent in sustinerea unor principii, cat de responsabil in asumarea unor responsabilitati uriase care vin la pachet cu puterea. Are o putere care-i apartine 100%, e in el si asta il face foarte credibil. E un lider autentic. Executia lui catarama a fost un gest necesar si a facut-o cu atata forta incat n-a mai lasat loc de vaicareli sau interpretari. E mai bine asa, boala lunga e moarte sigura. Asa stimabilul va sti si el ce sa faca, portocaliii il asteapta iar el are toate motivele sa plece.
    Mi-a placut si Ludovic aproape la fel de mult. Cris a sesizat ce am spus si eu ieri (subtilitate la toc cui spuneai? asta nu o exclude pe cea cu papion! :-) ). Spuneam ca mi se pare ca Ludovic e ,,ingredientul” necesar pentru ca PNL sa aiba alegeri pe bune in conditiile in care Crin are atata sustinere incat nu i-ar fi trecut prin cap nimanui sa-l candideze pe bune ( catarama a fost elementul-surpriza care a facut repede fas!). As merge chiar mai departe cu rationamentul (poate ma fugareste maestrul cand o vedea in ce hal bat campii!) si as spune ca Ludovic a fost provocat de Crin prin inlaturarea sa pentru ca astfel sa joace rolul si mai bine. Oricum s-a descurcat onorabil si a castigat la capitolul imagine. Gata, va las pentru ca mai am un pic si mesajele mele sunt cat ale lui maat care nu sunt citite doar pentru ca sunt nedrept de lungi.

    • @ corina chiriac

      Ludovic e un activist foarte bun, viata lui se identifica, in ultimii douazeci de ani, cu cea a PNL. E important ca fiecare om valoros sa se aseze pe locul pe care stie sa faca lucrurile cel mai bine. Am spus in discursul meu ca as vrea sa fie un congres fara invinsi si cred ca pana la urma asa a fost.

  37. Dragilor, sper ca nu ati vorbit serios! Chiar asa de intransigenti puteti fi? Maestrul nu putea sa revina pe 5, nici pe 6, pentru ca au fost zile de congres. 5 a fost un reper si insemna de fapt data congresului. Ce sa va mai spun? Ca sunt peste 200 de comentarii la care maestrul n-a intervenit deloc? Daca nu era blogul lui cat de motivati ati fi fost?

    • @ corina chiriac

      Iti multumesc, Corina, ca ai sarit in apararea mea, in fata acestei veritabile lovituri de stat in launtrul bloggului. Am mers cu avionul 24 de ore (de joi de la ora 11, pana vineri dim. la ora 11, la 12 am ajuns la Congres si acum, prima dimineata libera sunt cu voi. La treaba, avem multe lucruri de descalcit.

  38. lorduljohn spune:

    @corina

    nu te speria, suntem aici, fiecare in fotoliul lui, cu o carte in mana privind din cand in cand in dansului focului din semineu. Eu mi-am aprins o pipa, mutandu-mi astfel semineul mai aproape.

  39. adrian spune:

    Felicitari pentru succesul din congres! Va doresc forta pentru transpunerea principiilor in ceva concret!

  40. lorduljohn spune:

    @VV

    Contati pe noi!

  41. gelu spune:

    Penelistilor, dati-l in judecata pe Traian Basescu!!! Rapandulele sefute din PD-L, au cumparat voturile marelui strateg Traian, la furat pentru neamul lui si gasca, cu banii bugetului de stat pentru actualul mandat prezidential. Curata hotie de luare si dare de mita din parte presedintelui ce se bate cu caramida cinstei si corectitudinei in piept, demonstrindu-ne incaodata cum ca, Traian nu a obtinut nimic cinstit in viata asta si s-a folosit din plin de mincinuni, sperjururi, hotii si santaje pentru a-si atinge scopurile in cariera lui pulitica securisto-mafiota mai ales ca, presedinte de tara. “Protocolul dintre sindicalistii din domeniul mineritului si Partidul Democrat Liberal, incheiat inainte de alegerile prezidentiale de anul trecut, ar putea costa statul 620 de milioane de dolari.
    Prin protocol, PD-L a promis ca, daca Traian Basescu ajunge presedinte, vor fi date in exploatare fostilor angajati minele aflate in conservare, relateaza Cotidianul.”

  42. @VV
    Bine ati revenit! Din punctul meu de vedere nici n-ati plecat… :-)

    http://corina-chiriac.blogspot.com/2010/03/elitele-in-dreapta-va-rog.html

  43. lorduljohn spune:

    @corina

    Hahaha. Bravo, Corina! Asa e! O diferente uriasa intre animal politic si OM politic.

  44. @lorduljohn

    Nu e prima data cand o spun. Eu una nu am inteles niciodata de ce s-a vorbit cu atata admiratie, in campanie mai ales, de calitatea de ,,animal politic”. Nu mi-am dorit niciodata sa fiu reprezentata in acest fel!

  45. cris spune:

    @ VV
    Bun revenit.
    By the way, discutia cu lordul, spunea de fapt ca spre deosebire de barosanul care e un exploziv si de tibi care e un pedant (si nu e deloc usor sa le faci fata si sa-i linistesti) lordul si cu mine suntem mai introvertiti. Iar daca am o limita de intelegere, naturala, pentru ca nu m-am nascut sa fiu un sfint, I come to terms with it on my own, fara sa deranjez pe altul, fara sa fac reprosuri. Ca tot ne-am distrat putin cu tocurile: sunt momente in care prefer sa ma duc in picioarele goale in iarba. That’s all.

  46. @cris
    Adica pe campii? Ca mi se mai intampla si mie… :-) Scuze, nu cu mine vorbeai!

  47. cris spune:

    @ Corina

    Da. Numai ca (stra)bat cimpii(le) fara sa zapacesc pe altii.

  48. lady gaga spune:

    Maestre, evident ca nu ma refeream la o responsabilitate exclusiva pe umerii si constiinta lui Crin. Lucrurile trebuie destructurate si alocate fiecaruia dintre noi, dupa cum bine sustineti. Spuneam doar ca e un gest de onoare sa fii capabil sa iti asumi un program, cu jaloane concrete, o echipa si o directie de actiune. Nu disting urme de dictatura, militarie, etc.

    • @lady gaga

      In armata am luat satisfacator, adica cel mai slab calificativ. Mai era si insuicient, dar asta cred ca se dadea dezertorilor. Asa ca nici mie nu-mi prea place militaria. Care e atunci cand trebuie sa faci lucruri absurde.

  49. tibi spune:

    @Varujan Vosganian
    “Eu raspund la mesajele care imi sunt adresate mie, nu deranjez discutiile dintre voi. Nu sunt Big Brother al lui Orwell.”
    Eu inteleg ca Dumneavoastra sunteti scriitor-adica artist.

    “Momentul in care faci un anumit lucru e fundamental in valorizarea lui.”
    Sunt de acord.

    • @tibi

      Mi-e si frica, atunci cand cineva zice in Romania de azi ca sunt artist, ca nu cumva, de fapt, sa ma ia peste picior. Tu ai zis-o ca un compliment sau ca o bascalie?

  50. cris spune:

    @ VV

    In ce priveste functia nu face pe om este evident ca suntem de acord. Asa cum tocurile nu fac femeia, iar purtind aceleasi tocuri, Margaret Thatcher si madam Nutzi nu vor fi niciodata de aceeasi valoare. E vorba de tinuta interioara.

    In al doilea rind, vorbeam mai demult (s-ar putea sa nu fi ajuns inca acolo din moment ce, obviously, o luati in ordine inversa cronologic) de echipele interdisciplinare si de shifting leadership, ceea ce pentru mine e realitate zilnica: inseamna ca fiecare ia scaunul mai inalt pe rind, si nimeni nu se ofuscheaza sa ia scaunul mai mic si sa asculte. Ne respectam reciproc, fiecare leader pe domeniul lui, ceea ce conteaza fiind realizarea proiectului pe care il avem, sau, in echipa medicala (care include si asistenta, kinetoterapist, farmacist, social worker, etc) rezolvarea problemelor particulare ale fiecarui pacient. Profesionalismul este constanta, inaltimea functiei variabila supusa scopului.