Varujan Vosganian, invitat al emisiunii “Exces de putere”, Antena 3(transcript)

 

Oana Stancu: Invitat la „Exces de Putere” în această a două parte a emisiunii, doamnelor şi domnilor, ministrul Economiei, domnul Varujan Vosganian.

Bună seara! Bine aţi venit!

 

Varujan Vosganian: Bună seara!

 

Oana Stancu: Râdeam înainte de intrarea în emisie, nu aţi mai fost de pe 15 noiembrie la televizor?

 

Varujan Vosganian: Da, mi-am luat două luni sabatice. Prima lună, în noiembrie şi decembrie am fost în colegiu. Am un colegiu pe malul Prutului. Sunt 42 de comune, 200.000 de locuitori, dar cele mai sărace zone din România şi atunci am ramas acolo în colegiu, nu am mai venit în Bucureşti, iar după aceea nu am mai venit la televizor în primul rând pentru că nu ştiam cum se vor soluţiona negocierile guvernamentale, eram în fiecare zi ministru la altceva: de la Cultură până la Finanţe. Am trecut prin numeroase posturi guvernamentale în vreo 10 zile, iar după ce s-a stabilit portofoliul nu am avut hotârarea de Guvern care să stabilească atribuţiile.

 

Oana Stancu: Şi nici astăzi nu aveţi!

 

Varujan Vosganian: Şi atunci am spus că nu vin la televizor, numai ca între timp s-a hotărat ca până când se vor da noi atribuţii să fiu ministrul întregului minister, astfel încât m-am încumetat să vin în faţa dumneavoastră, respectând fireşte pe cei doi colegi ai mei, miniştri delegaţi cu domeniile ce li s-au oferit.

 

Oana Stancu: Păi vă daţi seama că mă pregăteam..

 

Adrian Ursu: Deci e sigur că nu o să fiţi ministrul excesului de putere instalată, că înţeleg că asta cu puterea instalată.. Energia nu o aveţi în portofoliu.

 

Varujan Vosganian: Zâmbeam când am văzut „Exces de Putere”, pentru că aparent eu sunt foarte potrivit pentru acest titlu, pentru că ministerele pe care le-am avut, au fost întotdeuana mari. Ministerul anterior eram cam cât Imperiul Britanic din secolul al IX-lea: ministerul Economiei şi Finanţelor, iar acum ministerul Economiei în întregul său este un minister de o dimensiune impresionantă şi sper ca şi prestaţia să fie pe măsură.

 

Oana Stancu: Domnule ministru, avem multe de discutat în acesta seară, de la chestiuni concrete care ţin de creşterea economică prognozată, la ce veţi face dacă e ca la Banca Mondială şi nu ca în programul de guvernare, dacă veţi tăia din nou din salariile oamenilor pe cale de consecinţă, dacă veţi lua măsuri de austeritate dacă nu vă iese această creştere, despre ce va fi scos la vânzare în România în perioada asta, despre precedentele Oltchim şi Cupru Min, despre Roşia Montană; sunt multe de discutat, dar trebuie să încep cu ceva ce se leagă chiar de introducerea dumneavoastră: cu negocierile, cu atribuţiile, cu faptul că după atâtea săptămâni nu aveţi stabilite clar competenţele dumneavoastră, spre deosebire de cele ale domnului Niţă care conduce cel mai sensibil domeniu, din punctul meu de vedere, cel al Energiei. Şi în continuare îmi exprim rezervele în legătură cu acest domn. O să vă provoc pe dumneavoastră la un comentariu că sunteţi ministru prim, dumnealui este delegat, însă vreau să vedem ceva ce a declarat chiar domnul Crin Antonescu, preşedintele dumneavoastră de partid, în legătură cu aceste lupte în acest moment pe competenţe şi pe buget. Din informaţiile mele şi aseară a fost o şedinţă, liberarii s-au dus peste premierul Ponta acuzând că numai liberarilor li s-a tăiat.

 

 

 

 

Înregistrare

„Crin Antonescu: Totdeauna liberalii au avut senzaţia că nu au destul sau că ceilalţi au prea mult. Dacă îi veţi sonda, sigur că poate PSD-iştii în general sunt mai puţin comunicativi sub acest aspect, dar veţi vedea o mare mâhnire.. că mai există şi alţii la guvernare. Aici este şi rolul primului ministru care evident că este un social democrat, dar în măsura în care va înţelege, şi eu am bune premise de optimism, va înţelege că el este premierul unui Guvern de mare coaliţie de fapt, nu este acolo preşedintele PSD. Pentru că PSD-ul ca partid, dacă guvernarea asta iese bine îşi trage destul profit electoral din faptul că premierul a fost PSD-ist. Niciun fel de problemă! Temerile şi provocările de agendă şi de comportament guvernamental în faţa acestei agende nu sunt cum încap pe scaune PSD-iştii cu liberalii şi chiar cu conservatorii, care să ştiţi că nu sunt lipsiţi, chiar dacă sunt mai mici de ambiţii şi de anvergura aspiraţiilor.”

 

Oana Stancu: Aşadar aşa stau lucrurile domnule ministru, bătălia este cine pe ce scaun mai solid, mai gras în buget stă? Nu pe ce e prioritar pentru ţara asta? Ca să ştiu şi eu, adică.. nu ştiu.. Şova are autostrăzile şi banii, şi Fenechiu are, nu că m-aş supăra foarte tare că şi faţă de domnul Fenechiu am rezerve, dar Fenechiu are numai titlul de ministru? Şi nu o să facem drumuri naţionale că e Fenechiu?

 

Varujan Vosganian: Pot să vă dau răspunsul din perspectiva mea. Am avut o discuţie cu Victor Ponta pe tema asta şi a spus că dacă tot e moda managementul privat, să mă socotească pe mine unul dintre aceştia, pentru că eu conducând ministerul Economiei socotesc că trebuie să aduc mai mulţi bani decât iau de la buget şi am comunicat ministerului Finanţelor că nu doresc vreo suplimentare, dar atât primului ministru şi ministrului de Finanţe le-am spus următorul lucru: dacă ministerul meu va reuşi să privatizeze, va reuşi să valorifice creanţele statului şi va reuşi să reorganizeze companii muribunde, atunci socotesc că, cei cu care lucrez trebuie să fie răsplătiţi pentru asta. Şi în paranteză pot să  vă spun că salariile în ministerul Economiei sunt  mizerabile. Venitul mediu este de 16 milioane de lei, e drept este şi o pojghiţă de demnitari care sunt implicaţi şi în Consilii de Administraţie, dar marea masă a salariaţiilor au salarii foarte mici..

 

Oana Stancu: Staţi că nu salariile fac pagubă în buget, să vă spun aşa domnule ministru.

 

Varujan Vosganian: Da, dar din perspectivă.. nu am vorbit de pagubă, am spus că din perspectiva ministerului Economiei eu nu simt dezbaterea asta, dimpotrivă eu vreau să acopăr golul şi nu să creez. Acum la a doua parte a întrebării, la a doua parte a întrebării e drept că acest Guvern trebuie să se armonizeze. Fiecare vine dintr-un partid, fiecare are o echipă cu care a lucrat şi este purtat de anumite solicitări ale colegilor săi şi de o viziune personală.  Ele trebuie armonizate, suntem într-un altfel de proces şi bugetul ar fi un bun exemplu. Dar sigur că această misiune a miniştrilor delegaţi a creat o oarecare confuzie, a lăsat sentimentul că această instituţie a fost inventată ca să destabilizeze miniştrii liberali de atribuţiile lor, eu sper să nu fie aşa şi cele două, trei ministere, cele mai expuse, adică ministerul Finanţelor, ministerul Transporturilor şi ministerul Economiei, trebuie să lucreze în aşa manieră încât acestă impresie, primă impresie să nu fie reală. Şi cred că tot în sensul acesta a fost şi declaraţia lui Crin Antonescu.

 

Adrian Ursu: Domnule ministru, eu am o nelămurire de persoană fizică cum ar zice domnul Vanghelie. Eu nu înţeleg de ce suntem în acest moment, că este 19 ianuarie, alegerile au fost deja câştigate de 4 săptămâni, şi dumneavoastră aveţi un Guvern şchiop, aveţi un Guvern în cate iată, ministere importante nu au fişe de post, nu au linia de funcţionare, nu au organigramă, nu au structură. Nu ştiaţi că veţi câştiga alegerile, nu ştiaţi că le veţi câştiga împreună cu partenerii cu care acum vă aflaţi la guvernare, că nu s-au aglutinat forţe politice noi, că în afară de bâlbăila aia cu UDMR sunteţi cei care aţi pornit la treabă când aţi pornit în campania electorală. De ce toate aceste etape nu au fost parcurse înainte, astfel încât la câştigarea alegerilor să vă şi suflecaţi mânecile pentru a vă apuca de treabă, dumneavoastră v-aţi apucat de fandoseli din astea că o fi mult la ăla, că o fi prea puţin la mine, că ăla mi-a dat, sau că ăla mi-a luat.

 

 

Varujan Vosganian: Domnule Ursu, haideţi să lămurim un lucru. Cel puţin ministerul Economiei, şi din discuţiile cu Daniel Chiţoiu mi-a spus şi el acelaşi lucru. Noi ştim care sunt atribuţiil, aşadar dacă îi veţi întreba pe colegii mei delegaţi ce atribuţii au sau ce atribuţii le-am delegat eu până când se va emite hotărârea de Guvern, noi ştim şi eu m-am străduit să respect acest lucru, mai ales.. la mine se poate suspecta excesul de putere fiind ministru coordonator şi m-am străduit să le amenajez sensibilităţile. Aşadar, ideea că  noi nu ştim de ce nu ne ducem la serviciu nu e corectă. Miniştrii delegaţi au fost creaţi pentru că în clipa în care s-au terminat negocierile, cei care le-au finalizat şi-au dat seama că a multiplica numărul ministerelor este o chestiune complicată şi nu doar laborioasă,dar şi costisitoare, pentru că ar trebui să ai 24 de secretari generali, 24 de departamente de resurse umane, de investiţii, de juridic şi aşa mai departe. Şi atunci s-a găsit această formulă pentru ca structura ministerelor să fie aceeaşi, dar să fie miniştri cu atribuţii diferite. Această instituţie a mai existat, nu e o invenţie.

 

Oana Stancu: Dar dumneavoastră aţi mai..

 

Adrian Ursu: Bun, Hidroelectrica e la dumneavoastră sau e la domnul Niţă?

 

Varujan Vosganian: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, complexul energetic Oltenia, Romgaz sunt în delegarea domnului Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie.

 

Adrian Ursu: Are hotărâre de funcţionare?

 

Varujan Vosganian: Are din partea mea hotărâre de delegare  şi..

 

Adrian Ursu: Nu, hotărâre de funcţionare?

 

Varujan Vosganian: V-am spus, hotărâre încă nu avem din următorul motiv..

 

Adrian Ursu: Păi despre asta vorbeam şi eu mai devreme şi dumneavostră mi-aţi răspuns prin ricoşere.

 

Varujan Vosganian: Dumneavoastră aţi sugerat că făra hotărâre noi nu putem să lucrăm. Noi lucrăm. Deci hotărârea aceasta nu s-a dat din alt motiv.

 

Adrian Ursu: Păi şi pe ce bază se ocupă domnul Niţă de..

 

Varujan Vosganian: Prin hotărârea pe care i-am dat-o eu.

 

Adrian Ursu: Dar dumneavoastră aveţi?

 

Varujan Vosganian: Fireşte, eu am, ca ministru coordonator sunt plenipotenţiar cum se zice şi din discuţiile pe care le-am avut cu primul ministru a reieşit ca, până când Ordonanţa de Guvern va fi compatibilizată cu celelalte legi ale administraţiei centrale pentru a permite miniştrilor delegaţi să emită ordine, să fie coordonatori de proiecte bugetare, am găsit această formulă care este până la urmă şi o chestiune de relaţii personale şi de respect reciproc.

 

Oana Stancu: Domnule ministru, azi îmi spuneaţi că veniţi de la birou şi pe mine mă interesează foarte tare cam cu ce vă ocupaţi? dacă vreţi să întreb aşa colocvial. Care sunt priorităţile dumneavoastră? Eu presupun că nu vă băgaţi peste zona lui Niţă sau peste zona doamnei Grapini. Eu presupun aşa, ca să nu vă păruiţi în minister din primele săptămâni

 

Varujan Vosganian: Să folosim un alt termen, să spunem cooperăm pe domeniile noastre, nu că ne călcăm pe domeniile noastre, mai ales că este vorba şi o doamnă şi nu ştiu dacă termenul este cel mai adecvat.

 

Oana Stancu: Aici zice aşa în programul de guvernare, că trebuie să faceţi creştere economică 2%.

 

Varujan Vosganian: Am să vă spun eu ce zice..

 

Oana Stancu: Banca Mondială zice 1,6%. Ce faceţi dumneavoastră pe domeniul economiei?

 

Varujan Vosganian: Eu am cerut colegilor mei să îmi inventarieze temele critice şi temele critice au ca şi criteriu fie urgenţa lor, fie amploarea lor, fie consecinţelor lor şi câteva ditre acestea sunt următoarele: privatizarea Oltchim, reorganizarea Cupru Min, spun reorganizare, pentru că privatizarea este doar una dintre opţiuni, avem apoi zona zăcămintelor de resurse naturale şi unele cum este Remin Baia Mare sunt unităţi importante, avem apoi chestiunea Roşia Montană, avem apoi industria de apărăre, avem apoi o seamă de unităţi care ar trebui să le dăm o soluţie juridică,  cum ar fi de pildă Fortus sau Aversa, avem un uriaş patrimoniu al statului alcătuit din diverse participaţii la diverse companii şi trebuie să le valorificăm, avem apoi chestiuni sensibile dar care nu apar la prima vedere, cum ar fi protecţia consumatorului, cum ar fi standardizarea, cum ar fi omogenizarea la nivelul calităţii instalaţiilor care lucrează în industrie şi nu în ultimul rând, elaborarea unei noi politici industriale. 

 

Adrian Ursu: Putem să le luăm aşă pe rând, uşurel?

 

Varujan Vosganian: Da.

 

Adrian Ursu: Să începem cu Roşia Montană de pildă, pentru că este un subiect sensibil.

 

Oana Stancu: Putem să începem altfel Adrian? Pentru că vreau să începem cu un lucru emblematic pentru ce s-a întamplat în România şi aş vrea să începem cu momentul extrem de spectaculos, cu două personaje care s-au întrecut în spectaculos, iată la ce fac trimitere.

 

Înregistrare

„Dan Diaconescu: Mulţumesc mult! Să fie într-un ceas bun! Luni la ce oră?

Remus Vulpescu: Luni la ora 10:00.

Dan Diaconescu: Să nu întârziaţi!”

 

Oana Stancu: Bun! Momentul Dan Diaconescu câştigător la Oltchim, cu un personaj la fel de spectaculos din partea  statului, domnul Vulpescu care între timp este numit de ministerul Economiei, până să veniţi dumneavoastră, în Consiliul de Administraţie de la Rompetrol Rafinare, Fondul Proprietatea l-a trimis în fondul de supraveghere de la Hidroelectrica, spectacolul continuuă domnule Vosganian?

 

Varujan Vosganian: Doamna Stancu, am avut întâlniri cu mai mulţi reprezentanţi ai corpului diplomatic. Primul cu care m-am întâlnit a fost reprezentantul cu afacerea din Terim al Ambasadei Statelor Unite ale Americii. Dar am avut întâlniri şi cu alţi ambasadori importanţi. Tuturor le-am spus acelaşi lucru: că nu intenţionez să fac musical-uri cu procesele de privatizare şi aceste Broadway făcut la ministerul nostru cu privatizarea Oltchim  nu trebuie să se mai repete şi pentru asta, pentru fiecare pas, solicit mandat din partea Guvernului, iar dacă se va proceda la o lansare de ofertă, ea se va face pe baze serioase şi la Oltchim şi la Cupru Min şi veţi vedea că nici nu vom vorbi foarte mult despre asta, adică vom da opiniei publice informaţiile necesare fără să..

 

 Adrian Ursu: Eu sper că veţi vorbi, adică în măsura în care e bine să se ştie dinainte, că poate ne trezim iarăşi cu vreo acţiune Cupru Min aşa cum ne-am trezit cu …

 

Varujan Vosganian: Domnule Ursu, când am spus că nu vom vorbi foarte mult, am vrut să spun altceva. Şi anume, până când nu avem un mandat din partea Guvernului, nu vom dezvălui ceea ce facem. Chiar şi astăzi, eu am să vorbesc despre Oltchim, fără să avansez prea mult, pentru că miercuri intenţionez să solicit un mandat definitoriu pentru strategia viitoare a Oltchim, care să netezească calea unei soluţii şi care să nu fie în niciun caz vânzarea bucată cu bucată.

 

Oana Stancu: Viziunea dumneavoastră  asupra subiectului care este?

 

 Varujan Vosganian: Am prezentat Guvernului o situaţie, în primul rând o situaţie cu ce se poate întâmpla acum. Oltchim nu mai poate continua aşa, nu este o noutate, nu mai poate continua aşa pentru că are datorii foarte mari care se ridică cu dobânzi cu tot la aproape 800 de milioane de euro, peste care se adaugă necesarul de investiţii imediate şi îndeplinirea unor condiţii de mediu de încă peste 200 de milioane de euro. Cu un miliard de euro care apasă pe umerii acestei companii, care acum lucrează numai la a şasea parte din capacitate.

 

Oana Stancu: Datorii reale domnule Vosganian, pentru că noi am văzut din mandatul domnului Chiţoiu că a fost o mare căpuşă, să spun aşa, deasurpra Oltchimului, banii ăştia, datoriile astea sunt pentru că a fost furat Oltchimul sau pentru că într-adevăr el nu îşi mai are locul în piaţă?

 

Varujan Vosganian: Am să fiu în privinţa asta sincer cu dumneavoastră. Şi când am fost în alte dăţi ministru, eu am evitat să fac treaba altora, anume  a mass-media sau a organelor de anchetă. Nu eu trebuie să stabilesc vinovaţii, am atâtea lucruri de făcut încât..

 

Adrian Ursu: Atunci spuneţi-ne pentru viitor.

 

Varujan Vosganian: Dar, pot atât să vă spun că managementul, şi nu doar la Oltchim, în general managementul proprietăţii de stat a fost defectuos. Fie pentru că  nu a fost destul personal să apare în justiţie proprietatea de stat de eventualele litigii, fie pentru că birocraţia a năclăit diverse proceduri care puteau să ducă la relansare, fie pentru că au existat interese care au blocat dezvoltarea unor activităţi, fie pur şi simplu aşa cum s-a întâmplat în..

 

Adrian Ursu: Bun de acord, haideţi să vedem în perspectivă..

 

Varujan Vosganian: Nu mă întrerupeţi vă rog..

 

Adrian Ursu: Viziunea dumneavoastră despre Oltchim presupune închiderea că e prea păgubos, privatizarea în continuare, păstrarea la stat cu management privat, păstrarea la stat cu redeschidera Arpechim de pildă, la capacitate continuuă.

 

Varujan Vosganian: O să vă spun acum ceva care s-ar putea să nu mă facă foarte popular. Eu dacă rămân patru ani în mandat şi nu zâmbiţi că e una dintre variante, or fi şi altele, dar şi ideea de a rămâne patru ani în mandat este o variantă, eu vreau ca statul, ca actor în economie, să fie doar o amintire. Eu aş vrea ca în patru ani să facem curat, statul să rămână cu funcţia sa de reglementator şi garant al liberei competiţii şi al proprietăţii şi să nu mai fie actor economic decât, numai cu asumare politică clară, în câteva unităţi energetice, poate în transporturi la calea ferată şi în câteva componente ale industriei de apărare. În rest, totul trebuie privatizat. Statul..

 

Adrian Ursu: Inclusiv Romgaz? ca să dăm un exemplu sensibil

 

Varujan Vosganian: Câtă vreme..

 

Adrian Ursu: Este singura resursă de gaze naturale pe care o are statul român..

 

Varujan Vosganian: Am mai spus.. cu asta am început, câteva componente de energie. Nu se va privatiza probabil Transgaz, Transelectrica, majoritar nu se va privatiza Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz. Celelalte complexe energetice Oltenia, Termoelectrica şi altele trebuie privatizate. Eu nu cred ca statul trebuie să fie un actor economic. Tranziţia din România din punct de vedere economic nu se va încheia până când statul nu se va retrage din economie. De aceea eu cred că Oltchim nu trebuie să rămână în proprietatea statului. În acelaşi timp nu cred ca Oltchim se va închide sau că trebuie să se închidă şi am şi un argument. Dacă astăzi ar fi un investitor care să dea 40 de milioane de euro, Oltchim ar putea să-şi reiea producţia curentă să-şi ocupe aproape 60% din capacitate şi să reziste de la o zi la alta fără reorganizarea portofoliului de credite. Dar, doar cu 40 de milioane de euro şi voi face o notificare la ministerul de Finanţe în acest sens, cu 40 de milioane de euro el rămâne viu; nu pot să îl vândă dacă e pe catafalc.

 

Oana Stancu: În aceeaşi situaţie cred că era şi Cupru Min. Adrian Ursu, noi am prezentat ancheta legată de investiţiile minime necesare la Cupru Min, vorbeam de 100 de milioane de lei noi dacă nu mă înşel.

 

Varujan Vosganian: Lucrurile sunt puţin diferite la Cupru Min şi mai grave. Adică, Cupru Min dacă se închide, închiderea Cupru Min necesită sume de ordinul a 90 de milioane de euro.

 

Adrian Ursu: Conservarea de mediu.

 

Varujan Vosganian: Orice altă variantă este mai ieftină decât închiderea la Cupru Min.

 

Oana Stancu: Bun, dar eu vă întreb ceva acum. Nu sunt un specialist, dar statul român când are doar de plătit nişte facturi la curentul electric şi când Cupru Min stă să spun aşa, exploatează o zonă, spun specialiştii mai valoroasă decât Roşia Montana, pentru că odată e cuprul care e folosit acum în toate industriile astea moderne de la eoliană la celelalte, doi, stă pe o rezervă de aur care este la botul calului, adică acolo unde a ajuns platforma acolo este concentraţia cea mai bună de aur. Pe când la Roşia Montană trebuie să bagi cianuri, aici are statul român sub nasul lui. Nu poate statul român să facă el o afacere din Cupru Min?

Varujan Vosganian: Eu socotesc că statul poate printr-o formulă partenerială să lucreze cu mediul privat. Ştiţi de ce este bine să fie mediul privat într-o astfel de afacere? De pildă iată, dacă aveam totul în sectorul de stat, dacă nu aveam Fondul Proprietatea sau alte forme private în Consiliul de Administraţie  nu am fi întreţinut Oltchim într-o boală cronică care ar fi dus la moarte, adică am fi forţat complexul energetic Oltenia să-i dea curent gratis până la calendele greceşti, am fi forţat CET Govora de asemenea, am fi continuat o boală lungă. O structură privată te împiedică să faci paleative. De ce la Cupru Min este nevoie de o formulă privată?

 

Oana Stancu: Vă pot întrerupe eu un pic până să daţi răspunsul?

 

Varujan Vosganian: Vă rog.

 

Oana Stancu: Statul român face asta, a făcut asta domnule ministru Vosganian, în momenul în care Hidroelectrica a fost forţată de domnul Videanu să dea curent ieftin şi pe termen lung pentru ALRO Slatina deţiunt de ruşi, pentru că a fost declarată industria de aluminiu prioritate pentru economia naţională.

 

Varujan Vosganian: Cel puţin in ce priveşte complexul energetic Oltenia nu se mai poate, pentru că Fondul Proprietatea doreşte prin reprezentanţii săi în Consiliul de Administraţie argumente temeinice şi economice pentru aşa ceva. De aceea s-a cerut ca Hidroelectrica să vândă un portofoliu pe bursă, tocmai pentru a exista un câine de pază din partea interesului privat care să nu mai permită aşa ceva. Acum  în legătură cu Cupru Min. La Cupru Min e nevoie de investiţii de mediu, ar trebui numai în acest an să facem rost de vreo 18 milioane de euro pentru investiţiile de mediu, pentru decopertări şi aşa mai departe, pentru că dacă nu facem asta într-un an şi jumătate, Cupru Min se închide.

 

Oana Stancu: Ştiţi cât au fost pârtiile de la Braşov? 33 de milioane de euro. 18 milioane de euro pentru Cupru Min, iertaţi-mă, mie nu mi se pare deloc mult.

 

Varujan Vosganian: 18 milioane de euro ar trebui numai în acest an. După estimările mele, un investitor ar trebui să aducă cel puţin 50-60 de milioane de euro. Ştiţi cum văd eu lucrurile astea? Eu am să depun o notă în Guvern, de fapt un memorandum pentru un mandat, eu la Cupru Min văd două modalităţi: una este privatizarea pe care personal, deci fără să angajez acum poziţia oficială, personal nu o văd foarte bine pentru că după eşecul privatizării de anul trecut în care s-a lăsat sentimentul că resursele statului se dau pe nimic şi pe o perioadă de..

 

Adrian Ursu: Nu s-a lăsat sentimentul, chiar exista intenţia clară..

 

Varujan Vosganian: Am spus doar atât ca să nu reiau toată discuţia. Cred că nu aş putea să am o susţinere publică pentru asta.

 

Adrian Ursu: Tocmai de aceea vreau să vă întreb care este poziţia dumneavoastră ca important participant la actul de guvernare şi cam om politic în acelaşi timp. Veţi fi apărătorul resurselor României cu orice preţ sau o să aveţi aceeaşi gândire liberală pe care o aveţi în privinţa implicării statului în economie?

 

 Varujan Vosganian: Uite cum văd lucrul ăsta. Noi am avut o experienţă la Petrom. Petrom în principiu a fost o opţiune corectă din punct de vedere economic pentru că dacă vom compara Petromul cu extracţia de gaze şi Romgaz cu extracţia de gaze, e limpede că Petromul a fost mai performant. În acelaşi timp însă a fost o eroare să se angajeze resursele ţării pe o perioadă îndelungată cu anumite criterii de stabilitate. Statul român a pierdut prin faptul că şi-a vândut resursa prea ieftin. Niciodată nu ştii ce se întâmplă. Dacă noi angajăm resursa de cupru pe o perioadă îndelungată şi cupru la bursă înregistrează o evoluţie spectaculoasă, cum vom explica românilor că nu am protejat această avuţie?

 

Oana Stancu: Ceea de s-a întâmplat deja de-a lungul anilor trecuţi.

 

Varujan Vosganian: De aceea, formula pe care o văd eu pentru acest tip de activitate este o formulă partenrială, în care statul are componenta sa alcătuită din resurse şi eventual infrastructura pe care o posedă, iar investitorul vine cu partea sa de investiţie şi cu o preluare a producţiei pe o anumită perioadă care este perioada contractuală. Şi cred că la Cupru Min am putea să încercăm o astfel de formulă, care ar fi şi aglutinabilă politic şi care ar fi şi rezonabilă economic.

 

Adrian Ursu: Majorare de redevenţe pe exploatările existente în clipa de faţă?

 

Varujan Vosganian: Majorare de redevenţe cu siguranţă se va face, fie se închide perioada în care s-a angajat aceeaşi redevenţă pentru Petrom. Dar să ştiţi că redevenţe nu sunt numai la Petrom. Trebuie să listăm redevenţe la gaze, la pietriş, redevenţe la marmură.

 

Oana Stancu: În 2014 este termenul..

 

Adrian Ursu: Redevenţă la apă minerală.

 

Varujan Vosganian: La apă minerală. Şi ştiţi, să vă spun un lucru, nu e corect ca apa care este o resursă a solului românesc să se cumpere gratis. De pildă, dacă cineva îşi face o fosă septică el foloseşte apa în curte fără să plătească nimănui nimic în clipa de faţă. Deci valorificarea mai bună a resurselor solului este o prioritate.

 

Adrian Ursi: Deci staţi un pic, tocmai aţi dat de veste celor cu puţ şi fosă că s-ar putea să le apară o taxă nouă?

 

Varujan Vosganian: Nu, eu am dat un exemplu.

 

Adrian Ursu: Nu, vă întreb aşa dacă intră în viziunea guvernamentală.

 

Varujan Vosganian: Apa, petrolul, cărbunele, după opinia mea sunt resurse naturale. Dacă apa este consumată de un cetăţean de la bloc, de un cetăţean de la casă sau de o fabrică, mi se pare că este acelaşi mod de a consuma, nu credeţi?

 

Adrian Ursu: Corect!

 

Varujan Vosganian: Bine.

 

Oana Stancu: 2014 este termenul în care se pot renegocia redevenţele pentru Petrom? Pentru petrol, nu Petrom.

 

Varujan Vosganian: 2014 este termenul aşa cum aţi spus dumneavoastră în care se pot renegocia redevenţele, dar multe alte lucruri se pot renegocia până atunci.

 

Oana Stancu: Respectiv?

 

Varujan Vosganian: Respectiv se pot  calcula sumele pe care le preia Petrom din creşterea preţului la carburanţi şi din menţinerea redevenţelor şi se poate crea aşa cum am făcut eu în 2008, un fond de solidaritate, pe care Petrom-ul să îl verse bugetului pentru  întrajutorarea persoanelor defavorizate de aceste evoluţii. Eu cred, sincer, că dacă se declanşează o astfel de discuţie cu conducerea Petrom, conducerea Petrom va accepta.

 

Adrian Ursu: Adică un fel de taxă Robin Hood la bănci mutată către cei care exploatează resursele petroliere.

 

Varujan Vosganian: Nu i-aş spune taxă Robin Hood, fonn de solidaritate sună mult mai bine şi este apropiat de scop.

 

Adrian Ursu: Să îi zicem fond de solidaritate. Pe scurt, nu vom mai plăti degeaba majorările de preţ de la pompă, s-ar putea să se întoarcă într-un fel banii aceia suplimentari pe care îi plătim la un plin.

 

Varujan Vosganian: La persoanele predispuse. Da, aşa este. Aşa am făcut eu în 2008.

 

Oana Stancu: Staţi aşa că eu merg mai departe că aşa sunt..

 

Adrian Ursu: Sau poate îi va descuraja existenţa acestei taxe să mai majoreze cu aceeaşi hărnicie preţul săptămână de săptămână.

 

Oana Stancu: Asta vroiam să întreb domnule ministru. De fiecare dată când Petromul va umbla de fiecare dată, că ştiţi bine dacă măreşte unul, măreşte şi celălalt. În cazul de faţă, dumneavoastră aveţi pârghii asupra Petromului, dacă măreşte preţul la pompă săriţi şi dumneavoastră cu colectarea la fondul de solidaritate? Adică vor fi, vorba lui Adrian Ursu, descurajaţi?

 

Varujan Vosganian: Creşterea preţului la benzină se face într-un trend european. Nicio companie nu  îşi permite să majoreze de una singură preţul la benzină. Atunci când în România creşte preţul la benzină, creşte din trei prosibile motive. Unul este evoluţia de pe piaţa petrolului, care arată că de câte ori petrolul creşte, creşte benzina, de câte ori petrolul scade, benzina nu scade. Deci în privinţa asta, elasticitatea nu este foarte echitabilă pentru consumator, dar când creşte preţul petrolului, creşte şi preţul benzinei. Al doilea motiv este creşterea accizelor, cum s-a întâmplat acum la începutul anului. Şi, al treilea posibil motiv, poate să fie evoluţia cursului de schimb. Dacă în România cresc carburanţii în trend european, e greu să obiectezi pentru că suntem într-o piaţă deschisă, benzina este fungibilă şi dacă tu dacă ţii preţul scăzut, atunci benzina va pleca în străinătate şi va trebui să cumperi benzină scumpă e afară. Dar, Petrom are o diferenţă faţă de ceilalţi. Petrom are petrolul în pământ. Aşadar, pentru Petrom influenţele sunt mai mici decât pentru cei care aduc petrolul din Rusia. Acesta este motivul pentru care Petromul contribuie la casa de solidaritate şi celălate nu.  Dacă s-ar introduce o taxă cum spuneţi dumneavoastră, atunci ar trebui să plătească într-adevăr toate companiile. Dar aceasta este o chestiune europeană care nu  fost încă elucidată

 

Oana Stancu: Şi prin Marea Neagră, dar discutăm şi despre aceasta, dar lui Adrian trebuie să îi răspundeţi despre chestiunea legată de Roşia Montană, de asemenea şi oamenii pe Facebook vă întreabă; doamna Horbăniuc vă întreabă inclusiv despre petrolul din Marea Neagră. Andreea, solospot 20 de secunde  luăm acum şi răspundeţi lui Adrian Ursu şi telespectatorilor de pe Facebook după aceea.

 

Varujan Vosganian: Mulţumesc că mi-aţi dat puţin timp de gândire.

 

 Publicitate

 

Oana Stancu: Suntem din nou în direct, domnule ministru, vă rog. Roşia Montană  în primul rând.

 

Varujan Vosganian: În legătură cu Roşia Montană am o declaraţie de principiu. Sunt susţinătorul oricărei activităţi care duce la echilibrarea regiunilor ţării sau la ocuparea forţei de muncă. Aşadar, după această declaraţie, se poate spune că în principiu sunt susţinătorul dezvoltării unor proiecte de acest fel. A doua mea declaraţie de principiu este următoarea: pentru mine nu există eficienţă economică fără îndeplinirea criteriilor de mediu. În clipa de faţă, Roşia Montană nu are aviz de mediu. Câtă vreme nu are aviz de mediu nu intră în nicio proiecţie pe care o am eu pe termen scurt. Până când nu vor asigura că, şi asta trebuie să o facă autorităţile specializate, că sunt îndeplinite condiţiile de mediu, pentru mine Roşia Montană nu este un proiect viabil. În acelaşi timp însă, nu pot să stau cu mâinile încrucişate sau să fiu bucuros că treaba nu este la mine, ci la ministerul Mediului. Eu sunt obligat să asigur condiţii astfel încât dacă avizul de mediu va fi gata, Roşia Montană să fie un proiect convenabil şi din perspectivă economică.

 

Adrian Ursu: Şi cum asiguraţi condiţiile astea aşteptând avizul de mediu?

 

Varujan Vosganian: Pentru asta eu cred că trebuie lansată o nouă propunere de negociere cu partenerii străini.

 

Adrian Ursu: Adică cu preţul este o problemă?

 

Varujan Vosganian: Această propunere de negociere trebuie să aibă cel puţin două componente şi mai mult nu pot să vă spun acum pentru că aş fi nepoliticos faţă de partenerii străini, dar cel puţin două componente ar trebui rediscutate. În primul rând, proporţia în care este implicat statul român în această afacere, care este în jurul a 20%  în momentul de faţă, şi  în al doilea rând, perioada de extragere. Opinia personală, şi eu nu sunt un specialist în probleme de mediu, vă spun doar ceea ce colegii mei care au mai multă expertiză mi-au spus. Forţarea mediului înconjurător se datorează şi tentativei partenerilor străini de a exploata Roşia Montană într-un timp scurt. Dacă se lungeşte perioada de exploatare s-ar putea găsi o soluţie tehnologică ce să nu afecteze mediul înconjurător. Dar încheiând, ca şi concluzie, până când nu am garanţia că acest proiect este corespunzător din perspectiva mediului, el nu va intra ca atare în opţiunile ministerului Economiei.

 

Oana Stancu: Nu puteţi încheia, pentru că eu merg mai departe, şi vă întreb: negocierile astea cu partenerul străin, cum frumoss îi spuneţi, se poartă cu anularea contractului pe masă? Pentru că între timp au mai expirat nişte lucruri, inclusiv temele legate de autorizaţia de mediu. Şi se spune foarte clar, s-a vehiculat în ultimele luni în România, chiar ultimul an, că este în situaţia de a fi anulat contractul.

 

Varujan Vosganian: Doamna Stancu, nu am încă o expertiză jurdică suficient de clară în această privinţă.

 

Oana Stancu: Este foarte interesant că nu aveţi, înseamnă că ministerul de până în dumneavoastră domnule Vosganian are de dat nişte răspunsuri interesante în legătură cu această chestiune.

 

Varujan Vosganian: Doamna Stancu, de la bun început v-am spus că nu doresc să comentez ceea ce au făcut predecesorii mei, nu am făcut-o nici în alte dăţi, nu o fac nici de data aceasta, dar ca o concluzie exploratorie de tatonare, situaţia nu este foarte clară şi ne trebuie nişte jurişti foarte buni dacă dorim fără consecinţe financiare pentru statul român să reziliem acest contract.

 

Adrian Ursu: În momentul de faţă, opinia dumneavoastră este că acest proiect are beneficiu economic, dar nu este bine negociat beneficiul economic pentru statul român, dincolo de probleme de mediu, da?

 

Varujan Vosganian: Nu, el ar putea avea beneficiul economic..

 

Adrian Ursu: Din punct de vedere al investiţiilor, al plăţilor, al preţului plătit pentru redevenţe ş.a

 

Varujan Vosganian: Aşa cum este el în clipa de faţă, nu îmi permite să avansez o astfel de concluzie.

 

Adrian Ursu: Cred că sunt câteva ştiri foarte interesante pe care ni le-aţi dat în seara aceasta şi aş adăuga-o şi pe aceasta la seria celor de pâna acum.

 

Varujan Vosganian: Nu ştiu dacă am fost foarte clar, deci aşa cum a fost el negociat cu participarea statului român şi cu perioada de exploatare, nu aş putea să vă spun cu inima împăcată că este o negociere bună pentru statul român.

 

Adrian Ursu: Aş recapitula, ca să nu uităm. Dumneavoastră spuneţi: contractul de la Roşia Montană, dacă va obţine avizul de mediu oricum ar trebui renegociat în privinţa termenului de exploatare şi al beneficiilor pentru statul român. Privatizările trebuie să fie totale exceptând câteva domenii strategice cum ar fi energia şi transportul energiei.

 

Varujan Vosganian: Şi industria de apărare.

 

Adrian Ursu: Şi industria de apărare.

 

Varujan Vosganian: Nu, nu, nu. Am spus transportul în general pentru că s-ar putea să..

 

Adrian Ursu: Nu! La ministerul dumneavoastră, la ministerul dumneavoastră.

 

Varujan Vosganian: Aa, la ministerul meu..

 

Adrian Ursu: Da, la ministerul dumneavoastră că despre el vorbeam. Oltchim nu trebuie să moară, dar nici să rămână la stat. Ar putea fi negociată o taxă de solidaritate  cu Petrom, astfel  încât majorările de preţ să se întoarcă ca beneficiu social. Sunt doar câteva dintre ştirile pe care ni le-aţi dat în această seară. Chiar dacă ele nu sunt decise, mi se par perspective interesante care merită urmărite de aici încolo, măcar pentru faptul să vedem dacă reuşiţi să le duceţi la bun sfârşit.

 

Varujan Vosganian: Aţi înţeles foarte bine şi este în primul rând meritul dumneavoastră, pentru că nu vreau să spun că eu am fost foarte clar în expunere şi vreau să vă mulţumesc dumneavoastră.

 

Adrian Ursu: Am acest defect, înţeleg şi ceea ce nu se spune.

 

Oana Stancu: Aţi spus însă un lucru interesant şi vreau să mă întorc la el că l-am notat mai devreme. Ziceaţi de situaţia de la Oltchim şi că dumneavoastră nu sunteţi genul care să facă anchetă, anchetele sunt ale altor instituţii. Cu toate astea domnule ministru, vă aduc aminte că lucrurile interesante despre cheltuirea banilor la Oltchim au venit în urma unui raport al Corpului de Control. Ba al ministrului Economiei, domnul Chiţoiu, ba al primului ministru dacă nu mă înşel. Dumneavoastră să înţeleg că nu intenţionaţi să utilizaţi Corpul de Control ca să aflaţi ce se întâmplă în companiile statului?

 

Varujan Vosganian: Eu am deja câteva teme pentru Corpul de Control. Corpul de Control este una dintre instituţiile despre care vorbeam şi care sunt abilitate. Procedurile la noi sunt aşa: Corpul de Control se implică, Corpul de Control trage nişte concluzii care fie stabilesc nevinovăţia, fie vinovaţia contravenţională, fie vinovăţoa penală, caz în care raportul semnat de ministru se înaintează Parchetului. Eu personal nu am făcut acest lucru, nici nu am avut timp să fac eu sunt doar de două săptămâni, dar am câteva teme în lucru, dintre care şi Oltchimul este una. În acest moment însă cred că discuţia noastră este mai potrivită pentru ce am eu de făcut de aici înainte.

 

Adrian Ursu: Păi tocmai pentru ce aveţi de aici încolo, vreau să vă întreb următorul lucru: sigur, o fi la domnul Niţă Hidroelectrica, dar Corpul de Control bănuiesc că este la dumneavoastră, la ministerul Economiei care coordonează şi  pe cei doi miniştri delegaţi. De pildă gărurile de la Hidroelectrica aveţi de gând să le investigaţi de aici încolo? Fiindcă totuşi, situaţia de acolo cu administrator special acum, cu competenţe în zona asta, a fost rezultatul unor ani de devalizări ai acestei companii. Este rezultatul lipsei de dezvoltare al acestei companii. Vorbeam săptămâna trecută la secvenţial despre proiectele hidro neterminate în 23 de ani, deşi ele au fost puse pe hârtie, de fapt unele chiar începute în perioada comunistă. Am fi putut avea câteva sute, dacă nu chiar mii de MW putere instalată în sistem dacă duceam la bun sfârşit proiectele alea. Ori toate aceste lucruri trebuie puse pe hârtie? Trebuie puse în dreptul lor şi nişte nume de vinovaţi? Cine nu a făcut şi cine a devalizat?

 

Varujan Vosganian: În această privinţă eu îmi manifest surprinderea dacă Parchetul nu cercetează aceste lucruri după intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica. Din câte ştiu eu, există o cercetare pe această zonă. Dacă nu fost nimic făcut public, asta este altceva.

 

Adrian Ursu: Dar dumneavoastră aţi auzi? Că eu nu am auzit, sincer.

 

Varujan Vosganian: Pe reînnoirea contractelor de energie din 2010 şi pe consecinţele lor trebuie cu siguranţă făcută o astfel de cercetare.

 

Oana Stancu: La Transelectrica..

 

Adrian Ursu: L-aţi văzut pe domnul David la Parchet? L-aţi văzut pe domnul Videanu la Parchet? Îmi cer scuze, dar s-ar putea ca eu să nu fi văzut..

 

Oana Stancu: Pe domnul Pinalti pentru Transelectrica? Pe fii domnului Pinalti?

 

Varujan Vosganian: În privinţa asta, vă mărturisesc că în clipa de faţă atenţia mea este îndreptată pe aceste zone critice. Nu am discutat cu domnul Borza, cu domnul Borza discută domnul Niţă. Am înteles că domnul Borza ar fi raportat şi profitul record pentru 2013, eu nu o să însoţesc entuziasmul domniei sale decât atunci când o să văd că în această perioadă, investiţiile Hidroelectrica au continuat, dar dacă vă referiţi la găurile acestea, găurile acestea trebuie cu siguranţă cercetate şi dacă nimeni nu o va face, atunci cu siguranţă va trebui să o fac eu prin Corpul de Control, deşi în acest moment,

 

Adrian Ursu: Păi asta aşteptam, că atitudinea asta ecumenică – să fie bine, adică să ne iubim şi cu miniştrii delegaţi, dar chiar şi cu miniştrii care au fost înaintea noastră – mă enervează la culme, câtă vreme dumneavoastră aţi venit la putere nu pentru că vă iubea lumea, ci pentru că nu mai putea cu ăia care făcuseră  găurile. Era simplu!

 

Varujan Vosganian: Domnule Ursu, vreau să vă spun ceva. Eu sunt un om ambiţios şi am o părere relativ bună despre mine, de aceea convieţuiesc cu mine de mai bine de jumătate de secol.

 

Adrian Ursu: Vă doresc convieţuire plăcută!

 

Varujan Vosganian: Pentru că dacă nu mi-ar fi plăcut de mine m-aş fi părăsit ca pe o haină uitată la vestiar. Dar nu mă forţaţi pe mine să fac declaraţii legat de ce aş face eu în domeniul Hidroelectricii, câtă vreme am promis primului ministru în şedinţa de Guvern că voi respecta atribuţiile lui Constantin Niţă. De aceea, vă rog eu invitaţi-l şi nu uitaţi să îi spuneţi că eu v-am rugat să îl invitaţi ca să-i respectăm atribuţiile.

 

Adrian Ursu: Ăsta este trafic de influenţă domnule ministru şi nu acceptăm aşa ceva. Ca urmare o să luăm o pauză de publicitate.

 

Oana Stancu: Iar eu, când aud de Constantin Niţă iau publicitate, zic să îmi treacă nervii.

 

Varujan Vosganian: Să spun ceva doamna Stancu.. nu că nu am propriile opinii, dar eu am învăţat o lecţie: când eşti ministru toate declaraţiile tale sunt oficiale şi de aceea trebuie să te referi numai la domeniul pe care îl conduci.

 

Oana Stancu: Domnule ministru, eu aştept ca cei care au furat şi în domeniul ăsta, pe care iată îl conduceţi dumneavoastră pe deplin acum, s-a furat mult, mult, mult şi noi am plătit kilowatt-ul cât nu au plătit alţii, am plătit gazele cât nu au plătit alţii ca să se..

 

Varujan Vosganian: Împărtăşesc cu totul punctul acesta de vedere. Eu atât vă spun, dacă nu vor face alţii, o voi face eu.

 

Oana Stancu: Aceasta este o declaraţie interesantă. Publicitate şi ne întoarcem cu ce se întâmplă cu banii dumneavoastră, cu din ce o să-i facă domnul ministru Vosganian cu economia naţională în mână, bani în anul ăsta că aşa s-a lăudat premierului Ponta, cum ne-a spus.

 

Publicitate

 

Oana Stancu: A făcut deja foarte multe ştiri Varujan Vosganian, ministrul Economiei, până acum în emisiune doamnelor şi domnilor. Aş vrea să vă întreb o chestiune plecând de la o ştire care a făcut multă senzaţie zilele acestea domnule ministru şi aş vrea să întreb despre resursele naturale ale României, plecând de la faptul că nişte chinezi cu niste ruşi au făcut un ditamai atacul cibernetic asupra unor instituţii din statul român, iar ţinta a fost resursele României, minerale în primul rând. Şi vreau să vă întreb despre cele din Marea Neagră, să vă întreb şi despre zăcămintele astea din aur.

 

Înregistrare ştire:

„De 5 ani o reţea de hackeri vorbitori de limbă rusă au spart site-uri şi baze de date ale instituţiilor internaţionale care lucrează cu informaţii secrete. Până acum, 350 de insituţii din 69 de ţări au fost atacate, inclusiv România. Pe listă mai figurează Rusia, Kazakhstan, Azerbaijan, Belgia, India şi Afghanistan. Această ameninţare cibernetică reprezintă una dintre cele mai dinamice ameninţări la adresa securităţii naţionale a României, şi nu numai a României, ci şi a aliaţilor săi. O companie producătoare de antiviruşi a descoperit întreaga operaţiune. Specialiştii spun că atacurile cibernetice s-au făcut prin intermediul unor viruşi trimişi prin e-mail. La o simplă deschidere a corespondenţei electronice întreaga reţea a instituţiei vizate era afectată, iar programul trimis de hackeri copia toată baza de date. În ultimii 5 ani au furat suficiente informaţii cât să rivalizeze cu biblioteca Congresului Statelor Unite, iar dacă calculele sunt făcute în format de filme HD, atunci este vorba despre 30.000 de ore de film în format HD. Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică din România a informat deja instituţiile atacate că securitatea sistemelor trebuie refăcută.”

 

Oana Stancu: Au furat cât biblioteca Statelor Unite domnule ministru, probabil că ştiu în momentul ăsta şi unii şi ceilalţi cam ce este prin Marea Neagră, care sunt rezervele. De altfel chiar americanii cred că au făcut analiza pe cât putem scoate de acolo. Ştiu cam ce-i cu gazele de şist din România şi probabil ce gândiţi şi dumneavoastră în acest moment despre ele, dar poate ne spuneţi şi nouă, că noi nu putem cu atacul informatic. De asemenea, ştiu cam ce e ca rezervă, ca valoare şi la Cupru Min şi la Roşia Montană. Ce faceţi dumneavoastră cu ele?

 

Varujan Vosganian: Mi-aţi pus o întrebare complicată. Gazul metan, petrolul şi aurul m-aţi întrebat.

 

Oana Stancu: Cam aşa, toate la grămadă, că practic e poezia cu „munţii noştri aur poartă”. Deci noi suntem ţara săracă care stăm pe ditamai resursele energetice şi nu numai.

 

Varujan Vosganian: În legătură cu petrolulul din Marea Neagră, datele pe care le avem până acum nu sunt entuziasmante. Mă refer la nivelul resurselor. În legătură cu gazul metan..

 

Adrian Ursu: Nu sunt entuziasmante pentru noi ca stat sau pentru cei care urmează să le exploateze?

 

Varujan Vosganian: Pentru statul român.

 

Oana Stancu: Era destul de vesel Petrom-ul în legătură cu..

 

Adrian Ursu: Păi asta zic, că ei aplaudau..

 

Varujan Vosganian: Domnule Ursu, dacă îmi permiteţi i-aş include pe cei care exploatează în conceptul statul român, câtă vreme au firme înscrise în România sau înţelegeri cu statul român şi le onorează. Aş merge pe ideea că cei care vin sunt duşmani ai statului român.

 

Oana Stancu: Păi şi atunci de ce ne spionează ăştia dacă nu e aşa interesant?

 

Varujan Vosganian: În primul rând că nu ştim exact cine ne spionează şi în al doilea rând, toată lumea spionează pe toată lumea pentru că servicii de informaţii s-au făcut din vremea lui Asterix şi a Cleopatrei. Aşadar, ca să acuzi un stat că are serviciu de spionaj sau că are serviciul de informaţii externe, nu cred că este o cale pe care să o urmăm noi în emisiunea asta şi să mai producem şi o ştire. Acum în legătură cu gazul metan. Cu gazul metan, lucrurile sunt ceva mai încurajatoare la nivelul resurselor, nu avem însă elemente convingătoare în legătură cu eficienţa extregerii. Adică dacă din perspectiva costurilor se justifică, asta urmează să se mai stabilească. În legătură cu aurul, zăcămintele..

 

Adrian Ursu: Valabil pentru exploatarea din şisturi, da? A gazelor de şist?

 

Varujan Vosganian: Nu.. am vorbit doar de Marea Neagră.

 

Adrian Ursu: Nu, vă întrebam şi dacă este valabil şi pentru exploatarea gazelor de şist.

 

Varujan Vosganian: În legătură cu gazul de şist vă răspund ca la Roşia Montană, până când nu am garanţia condiţiilor de mediu, nu discut despre eficienţa lor economică.

 

Adrian Ursu: S-o fi terminat expertiza acelei comisii mixte că înţeleg de la ministrul Chiţoiu, predecesorul dumneavoastră, am înţeles că s-a constituit o comisie mixtă aşa de specialişti româno-americani care să ne spună dacă este bine sau  nu cu exploatarea. Aţi găsit aşa ceva în minister când aţi venit?

 

Varujan Vosganian: Nu, nu am găsit aşa ceva, poate bunul meu coleg, domnul Niţă are noutăţi în această privinţă, dânsul fiind responsabiliul gazelor de şist, dar eu..

Oana Stancu: Ştiţi ce spun oamenii? Iertaţi-mă! Ne-au şi scris pe Facebook şi sună şi o telespectatoare înţeleg la ştirile noastre în acest moment, să ne întrebe dacă au ieşit oamenii în stradă, rar s-a întâmplat în România, anul trecut de două ori: o dată pentru Raed Arfat, o dată pentru..

 

Varujan Vosganian: Da, la Vaslui.

 

Adrian Ursu: La Bârlad şi la Constanţa.

 

Oana Stancu: Şi la Costineşti.

 

Varujan Vosganian: Da, şi la Vaslui şi la Costineşti.

 

Oana Stancu: Bun, împotriva acestui contract, întrebarea telespectatoarei este de ce mai există contractul cu Chevron dacă s-a probat că atâta rău poate să facă această…

 

Varujan Vosganian: Contractul cu Chevron  este suspendat doamna. Spuneţi-i doamnei respective, contractul Chevron este suspendat în primul rând din partea Chevron.

 

Adrian Ursu:  Suspendat, nu anulat.

 

Varujan Vosganian: Este suspendat de către Chevron. În urma acestor reacţii, Chevron a decis să amâne. Nu extracţia, că extracţia este o opţiune pentru termen întârziat..

 

Adrian Ursu: Prospect.

 

Varujan Vosganian: Prospectarea. Noi nici măcar nu ştim acolo ce gaze de şist avem. Dezbaterea a început mult mai înainte, astfel încât ea este doar o dezbatere teoretică.

 

Adrian Ursu: Dar de ce nu putea fi anulat contractul?

 

Varujan Vosganian: Nici măcar nu ştim dacă avem de ce să dezbatem. Acest contract era în primul rând pentru prospectare. Însă campania a fost intensă în legătură cu posibilele consecinţe dacă se vor găsi gaze de şist, astfel încât Chevron a decis să amâne. După opinia mea, până când nu există un semnal internaţional convingător, adică până când la nivelul Uniunii Europene nu se evaluează tehnologiile şi nu se dă un semnal şi până când tehnologiile nu evoluează, noi nu putem risca. Şi aici avem în vedere Vaslui, pentru că în legătură cu Costineşti am foarte mari rezerve că ar fi bine ca pe litoralul Mării Negre să amestecăm delfinii din apă cu gazele de şist. Şi aşa litoralul nostru este într-o mare suferinţă ca percepţie publică faţă de Bulgaria, faţă de Coasta Dalmaţiei sau faţă de Grecia.

 

Adrian Ursu: Dar să ştiţi că şi oamenii ăia din Bârlad au dreptul, deşi nu sunt delfini, chiar şi oamenii din Bârlad au nişte drepturi.

 

Varujan Vosganian: Nu, altceva vroaim să spun. La nivelule expunerii, dacă extracţia este perfect sănătoasă din punct de vedere al mediului, la Costineşti, spre deosebire de Bârlad şi Vaslui mai apare şi această temă suplimentară, asta am vrut să spun.

 

Oana Stancu: Domnule ministru, Adrian Ursu mai avem două minute până la un material pe care îl voi difuza, V-aţi lăudat premierului că „nu aveţi nevoie de bani, că o să faceţi bani în economie”. Din ce domnule Vosganian?

 

Varujan Vosganian: Banii în economie, la nivelul ministerului Economiei, se pot face din valorificarea portofoliului, din vânzarea de participaţii, din vânzarea de active, din reorganizarea unor companii şi parteneriate. Uite vă dau un exemplu: la Iaşi, există compania Fortus.

 

Adrian Ursu: O fi existat.

 

 

Varujan Vosganian: Există şi acum, sunt salariaţi, sute de salariaţi, există în acelaşi timp un patrimoniu. Ei bine, am discutat cu preşedintele Consiliului Judeţean, Cristian Adomniţei, cu forurile locale, am discutat cu colegii mei de la AVAS, acolo se poate face un parc industrial pe o parte din terenul pe care îl deţine Fortus, care este o formulă de valorificare interesantă. Vă dau un alt exemplu: avem în proprietatea statului, prin ANAF, o seamă de creanţe, datorii ale unor companii. Dacă decidem şi discuţiile sunt avansate cu ministerul Finanţelor, să transformăm creanţele în acţiuni, statul redevine acţionar majoritar la aceste companii care sunt aproape moarte şi statul poate să încerce o formă de reorganizare şi valorificare a acestora.

 

Adrian Ursu: Aa, deci nu veţi fi doar ministrul „vinde tot”? Mai şi luaţi ceva înapoi prin formula asta a preschimbării în acţiuni.

 

Varujan Vosganian: Păi există..

 

Adrian Ursu: Că din ce spuneaţi până acum credeam că ăsta va fi mandatul dumneavoastră

 

Varujan Vosganian: Domnule Ursu staţi să..

 

Adrian Ursu: Ministrul „vinde tot” – ce prinde vinde!

 

Varujan Vosganian: Oltchim dacă nu face o operaţiune atentă şi competentă de reorganizare e ca şi mort, pentru că şi dacă îi dai cuiva jumătate de miliard de euro, el nu îl cumpără. Nu că-l vinzi, dai şi bani ca să-l ia. Dacă nu faci o reorganizare la nivelul datoriei Oltchim, dacă nu negociezi cu companiile cărora ale să le dea bani, cu sistemul bancar, Oltchim nu poate fi salvat. Ca să-l scoţi din groapă trebuie să îi arunci acolo o frânghie.

 

Oana Stancu: Aţi folosit nişte cuvinte care mă ajută pentru materialul următor, pentru că este vorba de salvat o viaţă de data asta şi e vorba de făcut bani, 15.000 de euro – un SMS vă costă 2 euro. Doamnelor şi domnilor este vorba despre o fetiţă de 1 an, cu malformaţii extreme de grave la inimă. Are nevoie de o operaţie. Ana-Maria este numele fetiţei; o puteţi vedea în materialul următor.

 

Înregistrare

 

Oana Stancu: 7500 dintre dumneavoastră trebuie să dea un SMS, l-am văzut deja pe Varujan Vosganian făcând asta. Vă mulţumesc domnule ministru că aţi fost la „Exces de Putere” în această seară. Şi dumneavoastră doamnelor şi domnilor, ne vedem săptămâna viitoare cu subiecte proaspăte să spun aşa. Vă aştept pe Facebook cu comentarii pentru ce aţi văzut în această seară şi poate cu întrebări să le ţinem minte şi le folosim altă dată.

Seară bună!

 

Antena3 19.01.13 ora 20:00 Emisiunea „Exces de Putere”

 

Moderatori: Oana Stancu şi Adrian Ursu

 

Invitat: ministrul Economiei Varujan Vosganian

 

 

 

 

 

433 Responses to “Varujan Vosganian, invitat al emisiunii “Exces de putere”, Antena 3(transcript)”

  1. Bibliotecaru spune:

    @ Varujan Vosganian

    Domnule Vosganian,

    În discuţia mea cu mai mulţi colegi de blogging, mi-a venit o idee pe care aş vrea să o supun atenţiei domniei voastre în calitate de ministru al economiei. De fapt nu ştiu dacă ţine chiar de ministerul domniei voastre, dar cu siguranţă că are legătură.

    România doreşte proiectul Nabucco pentru a obţine gaz mai ieftin. Investiţia presupune un miliard jumătate de euro.

    Haideţi să spunem că avem un preţ mediu de import de 400 dolari pe mia de metri cubi (şi ar putea totuşi să scadă în măsura în care se va negocia un preţ unic european, ar putea totuşi şi să crească odată cu criza). România importă, să spunem (cantitatea variază) 4 miliarde de metri cubi, adică 400 dolari înmulţit cu patru miliarde per o mie metrii cubi… 400 milioane dolari, respectiv 300 milioane de euro.

    Deci cam cât câştigă România anual din diferenţa de preţ a gazului care vine pe linia Nabucco pentru a amortiza investiţia de un miliard jumătate euro?… Cred că în mai mult de 5 ani (că sunt şi cheltuieli de exploatare) s-ar amortiza investiţia dacă gazul pe Nabucco ar fi GRATIS. Cum el costă totuşi pe la 150-200 de dolari, adică cam jumătate din ce ne vine astăzi de la ruşi şi din alte părţi, având în vedere cheltuielile de transport… ar însemna că amortizarea se va face în 10 ani. S-ar putea deci ca resursa de gaz să se epuizeze (doar din ea consumă atâtea ţări) înainte de a se amortiza investiţia.

    Sigur, nu am pretenţia că vorbim despre calcule corecte, dar sunt convins că la dumneavoastră la minister există cineva care poate să le facă absolut corect şi cu date efective exacte.

    Am plecat de la…

    STUDIU DE FEZABILITATE
    Denumire: INSTALATIE PRODUCTIE BIOGAZ
    Amplasament: Comuna Condeesti, judeţul Ialomiţa
    Consultant: SC TRINERGI GRUP SRL Bucureşti
    Faza de proiectare: S.F.
    -pentru proiecte care prevad lucrari de constructii şi/sau montaj-

    http://www.ener-supply.eu/en/results/ES_BIOMASS_FS_ERDF5_ENERO_Ialomita.pdf

    Studiul este făcut în mai 2012, deci destul de actual.

    O instalaţie de biogaz are un termen de amortizare cel puţin la fel de bun precum Nabucco (din ce observ eu cu ochiul liber).

    Pe de altă parte, având în vedere că nici nu prea are ce să se strice în mod serios, nu văd de ce o astfel de instalaţie nu ar lucra şi 100 de ani… :D Plus că este forte probabil ca şi gazul să se scumpească foarte mult în deceniile care urmează… fie că vine pe Nabucco, fie că vine de la ruşi…

    Instalaţia pe biogaz devine mai atractivă pe zi ce trece… Ca stat român aş învesti mai repede un miliard jumătate de euro în instalaţii de biogaz în toată ţara decât în Nabucco. Astfel s-ar încuraja şi creşterea vacilor, porcilor (şi aşa mai departe) şi folosirea pe scară largă a îngrăşământului natural şi energia verde… şi independenţa energetică… şi creşterea economică “pe orizontală” (cei de la Nabucco vor veni cu ţevile lor, cu oamenii lor)… scăderea importurilor la lapte şi carne… mărirea cererii pentru cultura agricolă (creşte nevoia de nutreţuri) respectiv preţuri constante pe tot timpul anului (astăzi fermierul este silit să vând ieftin pentru că nu poate stoca producţia)… toată lumea ar avea de câştigat din asta. Încerc să gândesc la nivel macro-economic.

    Ce spuneţi, domnule Vosganian?

  2. Pacala spune:

    @un liberal optimist,
    @all,
    Citez:
    ” Premierul Victor Ponta l-a mandatat pe ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu (PNL), sa se ocupe de proiectul autostrazii Iasi – Targu Mures, chiar daca autostrazile sunt in portofoliul Ministerului Marilor Proiecte unde minsitru este Dan Sova (PSD), a declarat miercuri, la Iasi, presedintele PNL, Crin Antonescu. In prezent, proiectarea autostrazii inca nu este finalizata, iar potrivit CNADNR costurile estimate pentru constructia autostrazii de 289 km sunt foarte ridicate: intre 11 milioane de euro si 60 de milioane de euro pe kilometru. ”
    Da, deci impact financiar mare, brambureala totala.

    Alta, dadeam exemplele cu microintreprinderile. Continui ideea sa priceapa iapa… Banii rulati de un imm circula prin banci, prin conturi. Asa anaf ii vede… ANAf a mai dat si restrictii la folosirea numerarului de catre firme, ca era evaziune. Ce va face acel comerciant, oricare. Nu declara nimic, se rebreduieste la firma in categorie inferioara, nu mai ruleaza bani prin banci, la banci scad disponibilitatile cu care ar cumpara titluri de stat si ar da credite agentilor economici samd, Da, se masoara totul in bani…

  3. un liberal optimist spune:

    @VV,
    Maestre,
    Vicele Dragnea a declarat ca vrea sa doteze primariile, in special cele rurale cu autovehicole. Sunt de acord deoarece cunosc destul de bine problemele ruralului. Poate ii sugerati sa aiba in vedere achizitionarea doar a masinilor produse de Dacia si Ford( ma rog, sa sune astfel incat sa nu intram in conflict cu mUE!) Sigur e o masura de stimulare a economiei. La fel sa-i sugerati fenechiului, ca daca tot a anuntat niste masuri de dezvoltare a transportului aerian, naval, feroviar si maritim sa stimuleze comenzi fabricilor de profil(respectiv santierelor navale) din Ro. Si eu mi-as dori o barca din fibra , dar nu prea am unde s-o comand. Pentru ca imi aduc aminte, in 2008, cand Tariceanu a emis Programul energiilor verzi pentru gospodarii, brusc, au aparut o sumedenie de oferte pentru acest domeniu(era o subventie guvernamentala de 50%). La fel cu programul de calculatoare ieftine pentru fiecare elev. Se mai poate incerca.. Sigur, e cam greu cu atatia comunistoizi si pui de socialisti in guvern!
    Poate se mai incearca ceva si cu utilajele si microutilajele din agricultura( ca avem producatori). Daca tot nu e posibil sa stimulezi consumul individual, macar sa stimulezi cumva consumul gospodariilor, firmelor de profil si al institutiilor de stat. Daca nu un milion, poate jumatatate din locurile de munca sa fie create-cu efecte benefice peste tot. Astfel, si majorarile de taxe si tarife ar putea absorbite mai usor! Ce parere aveti?

  4. Marius Bacau spune:

    @Pacala
    Daca a intrat nea Relu Fenechiu pe felie, e tare de tot. Autostrada se va constri singura,doar la auzul vestii ca Relu a fost mandatat de Ponta. Ce naiba ? Chiar crede cineva ca Fenechiu asta e in stare de altceva decat sa-si umple buzunarele? Se face de ras in orice ocazie.
    Apropos,stie cineva ce se mai aude cu dosarele lui? Ca in Bacau deja au inceput sa apara cateva dosare penale si se anunta vremuri grele si pentru primar si pentru lacheii lui.

  5. Filip G spune:

    @Un liberal optimist,intre taran si subventie au aparut zeci de intermediari.Ori taranul doreste o linie de creditare max 10 000 lei cu dobanda rezonabila.Ori tot ce se acceseaza pe Fonduri Europene e la pret dublu.Profitul nu ajunge la producator.Spre ex,anul trecut statul a subventionat SIROP DIN GERMANIA pentru albine.In piata era la 5 lei ,prin program 7,5 lei.Ori cetateanul a primit inapoi 1,5 lei.Din cauza unflarii facturilor la decontare.Ori 6 lei e mai mare decat 5 lei.Ori exista apicultori care se respecta si nu dau sirop albinelor ,ei nu primesc nimic.Daca USL pierde sprijinul cetateanului simplu e pierdut.

  6. Marius Bacau spune:

    @all
    Au inceput sa apara primele huiduieli. Nu vor fi singurele. Ponta&co. ar face bine sa se obisnuiasca. La ce prestatie jalnica au la guvernare……..vor urma multe huiduieli. Eu nu-i huidui,doar ii injur. Pentru ca au mintit si pentru ca vor sa ne pacaleasca.

    http://pesurse.ro/#!/2013/01/24/lideri-usl—huiduii-de-ziua-unirii/

  7. un liberal optimist spune:

    @Bibliotecaru,
    Proiectul tau e bun, dar stiu ca s-a mai incercat si pe timpul lui Ceausescu. Nu prea a mers atunci ca nu era ciment disponibil, presupunea multa forta de munca rudimentara si oricum instalatia era fezabila doar la nivel gospodariei(colectiva, evident). Astazi iar nu este fezabila, din aceleasi motive. In paranteza fie spus, fiind o tara bogata in resurse energetice se pot exploata mai eficient si puse in valoare de mari complexe energetice. Parca asta era si ratiunea comunistilor. In schimb, eu am vazut alt proiect, dezvoltat de niste comune nemtesti, care transformau energia eoliana, termica si fotovoltaica in hidrogen si oxigen. Hidrogenul il foloseau drept combustibil in gospodarii, firme si transport( se pot modifica motoarele foarte usor) iar oxigenul in industrie(exista extrem de multe aplicatii in acest domeniu). Ei bine, Herr Merckel, sub presiunea marilor producatori de ergie ineficienti, a luat subventiile de la comune si le-a dat marilor producatori de energie(intre care si Eon, care e prezent si la noi).Chestia asta ar merge si la noi, dar ar trebui sa avem vointa guvernamentala, Guvernatorului obiedent la mUE sa-i dam un sut in dos, in ciuda protestelor bolsevicilor si fascistilor din mUE, premierul sa aiba calitati de lider, iar bietul Crin sa nu mai aiba motive sa-si pazeasca spatele din cauza cailor troieni bagati in PNL de Baselungi!

  8. un liberal optimist spune:

    @Marius Bacau,
    Nu te mai lua si tu dupa Buble! Aia credeau ca a venit base si, stii, puterea obisnuintei!
    Ca oricum Buble asta e sclavul Varanului, care e pe copca! Nu-l mai spala nici Constantin si nici apele Bahluiului!

  9. un liberal optimist spune:

    @Filip G,
    Eu stiu de la bunicul meu apicultor ca daca te lacomesti la miere si inlocuiesti mierea cu sirop anul urmator mai culegi ciuciu, deoarece familiile de albine se imputineaza si nu mai au forta de ati mai aduce miere. Era acum vreo juma’ de secol!

  10. Filip G spune:

    “@Un liberal optimist,Statul nu subventioneaza mierea predata la procesator.Ci subventioneaza siropuri,fam de albine ,matci,etc.Nu conteaza ca mor peste iarna,conteaza spagutele si comisioanele.Acum daca sunt 3 persoane se asociaza si formeaza o asociatie pentru sifonat bani,iar statul e complice.Deja cetatenii se retrag din asociatii si nu mai declara efectivele ori impart terenurile la copii,rude etc.Ori marea realizare de a impozita agricultura va fi un fiasco total.Atat timp cat nu se vad vapoarele care pleaca cu graul iar statul returneaza TVA-ul inapoi.Apoi acelasi grau intra in tara la alt tarif.

  11. Filip G spune:

    Mesajde cucubau » Astăzi, , 11:34
    Nu am de gand sa fac politica nici sa-i indemn pe alti , vreau doar sa fac o paralela intre evolutia apiculturii si legile care s-au dat spre sau impotriva apiculturii .
    As incepe cu legea apiculturii nr. 89/1998 lege in favoarea apiculturi lege elaborata si promulgata de guvernul CDR. Urmeaza apoi guvernarea PSD care in perioada urmatoare anuleaza toate prevedeile favorabile apiculturii in Romania.
    Aceeasi lege este repusa in drepturi prin legea 131/2010 in timpul guvernarii PDL. Programul national apicol este tot rezultatul PDL.
    Acum urmeaza USL si apicultura primeste bobarnace in cap prin impozitare .

  12. Pacala spune:

    @all,
    Eu ma retrag. Prea multa energie consumata de mine pentru a atrage atentia. O consum in interes propriu. Prea multa politica in tara. Cu efecte negative. “Urlam” pe acest forum cumva ca in pestera, raspunde ecoul…
    Bancile deja au propria viziune a ceea ce se va intampla anul acesta. Si la anul… Care difera de ce zic Voinea si Chitoiu. Crestere economica de 1,1% zice b.c.r. Adica fiscal se va esua. Ceea ce suna al naibii de rau. Sper sa ma insel. Asa ca ma retrag, cel putin temporar… Sper sa aveti voi, care mai postati, mai mult succes.

  13. Marius Bacau spune:

    @Filip G
    Incet-incet ne vom convinge toti de gogosile USL si vom constata ca totul a fost doar un balon de sapun. Eu nu mai am pic de incredere in ei. Gata,s-a terminat. Dupa ce am vazut mostrele gandirii lor si am constatat ca baronii locali sunt mult mai puternici decat inainte, m-am lamurit.
    Nu sunt decat niste demagogi,niste minciunosi si pe alocuri niste incompetenti. Populatia se va lamuri repede ca nu va trai mai bine. Personal,sunt extrem de dezgustat de politica,in special de politica PNL,partid de la care ma asteptam la altceva.
    Prietene,cu Nicolaescu si Fenechiu nu poate functiona bine guvernul. Maestrul e ca o pasare rara in acest guvern si nu cred ca va fi lasat sa faca ceva.

  14. un liberal optimist spune:

    @Pacala,
    Te-as sfatui sa te calmezi! Eu nu cred ca va fi atat de rau. Si chiar daca ar fi, in loc sa-ti cheltui banii pe beutura si femei, mai bine intra aici unde este un loc de dat cu capul. Chestia nasoala ca tu iei informatii nemestecate, indiferent de sursa si te enervezi.
    De ex, bancile straine( evident venite din tarile mai vechi mUE, n-au interes sa dezvolte economia, ci sa-si marcheze niste profituri). In 2009 le-a mai scos din rahat Isarescu+basescu, pe spinarea fraerilor de romani care au facut coada la credite crezind ca banca e unchiul Sam. Acum mai incearca si ele un fel de santaj, in speranta ca actualul guvern sa puna botul. Poate ca-l pune, deoarece Ponta sta slab pe pietele internationale(si din cauza plagiatului!), Crin ca are deja stigmatul pus de Baselungi ca e antieuroean si anti NATO, dar si din cauza pregatirii sale intelectuale( n-are pregatire manageriala, economica si lingvistica internationala). Bine ca nici base n-are, dar avea niste smenuri de facut, iar Ponta, in ciuda vulnerabilitatii sale incearca si el. Nu vreau sa-i fac rau Maestrului, dar eu as zice ca Domnia Sa e solutia. Dar ma rog, orgoliile sunt prea mari!
    Asa incat, ai aici un loc de dat cu capul! Nu ti-l ia nimeni daca-l folosesti!

  15. un liberal optimist spune:

    @Marius Bacau,
    @Pacala,
    Totusi blogul asta nu trebuie sa devida Zidu Plangerii!

  16. Marius Bacau spune:

    @un liberal optimist
    De acord,dar nici nu trebuie sa ne transformam in aplaudacii USL care aproba orice masura luata de guvern. Inceputul e prost,al naibii de prost. Ce sa facem? Sa spunem ca e extraordinar?

    @Pacala
    Prietene,politicul a distrus economicul in Romania. In Bacau toate companiile infiintate de municipalitate au probleme datorita deciziilor stupide ale politicienilor locali. Despre asta vorbim. Oltchim,Hidroelectrica,etc.,au fost distruse tot de politicieni.
    Deciziile politice nu s-au luat cu consultarea tehnocratilor, ci aiurea,de-a valma si de multe ori populist. Asta e realitatea.
    Am votat niste politicieni care fac ce stiu mai bine. Politica,suete pe la televiziuni,declaratii belicoase si …..cam atat.

  17. Filip G spune:

    E mult mai groasa treaba cititi ordonanta 8 din 23 ian 2013.Din 3 vaci a coborat la 2.Din 100 fam albine a coborat la 50……..

  18. Scrisoare deschisă poporului român
    Mesajul tăbliţelor de la Tărtăria

    http://www.scribd.com/doc/121946246/Scrisoare-deschis%C4%83-poporului-roman-Mesajul-t%C4%83bli%C5%A3elor-de-la-T%C4%83rt%C4%83ria

    Îţi scriu pentru că sper ca măcar acum, de Crăciun, odată pe an, să îţi aminteşti cine ai fost, cine eşti şi poate aşa vezi încotro te îndrepţi.
    Eşti singurul popor european care trăieşte încă acolo unde s-a născut. Nu o spun eu, o spune istoria popoarelor. O fi mult, o fi puţin, nu ştiu dar ştiu că eşti unic în Europa, această Europă care te loveşte, te jigneşte şi te umileşte.
    De ce o laşi să facă asta, când tu eşti singurul popor născut, crescut şi educat în graniţele sale ?
    Eşti primul popor din lume care a folosit scrierea. Nu o spun eu, o spun tăbliţele de la Tărtăria, şi o recunosc toţi cei care le-au studiat. Acum 7000 de ani, când alţii nici nu existau ca popor, pe aceste meleaguri locuitorii scriau, pentru a ne lăsa nouă mândria de a fi prima civilizaţie care se semnează pe acest pământ.
    Scrierea sumeriană a apărut 1000 de ani mai târziu şi totuşi mulţi se fac că nu văd şi nu recunosc adevărul. Cât timp o să te laşi neglijat ?
    Ai fost singurul popor pe care nici o putere din lume nu l-a cucerit chiar dacă ai fost împărţit, despărţit şi asuprit de mai multe imperii. Nici unul nu a putut să te cucerească cât ai fost unit, nici romanii care au stăpânit doar o parte din vechea Dacie, cealaltă fiind stăpânită de Dacii liberi, nici turcii care nu au reuşit niciodată să îţi transforme teritoriul în paşalâc.
    Toate marile înfrângeri s-au bazat pe trădare.
    Nimeni nu a reuşit să te supună cât ai fost unit.
    De ce te laşi dezbinat ?
    Ai fost scut creştinătăţii, când întreaga Europă tremura de teama islamului. Sângele tău a salvat Europa iar românul Iancu de Hunedoara a salvat Viena şi întreaga Europa de furia semilunii.
    Acum tu popor de salvatori ai creştinismului, eşti tratat ca un paria. Când îţi vei revendica drepturile ?
    Din tine au apărut Eminescu, Enescu, Brâncuşi, Gogu Constantinescu, Vuia, Vlaicu, Coandă, Petrache Poenaru, Nicolae Teclu, Spiru Haret, Herman Oberth, Conrad Haas.
    Dar ce păcat, cei mai mulţi şi-au pus minţile sclipitoare în slujba altor ţări pentru că acasă nu i-a ascultat nimeni.
    De ce ai lăsat să se întâmple asta ?
    Astăzi, popor român, pentru tine se rescrie istoria.
    Cum vrei să se facă asta ? Cum vrei să te vadă cei ce îţi vor urma ?
    - Astăzi, ca şi pe vremea fanarioţilor, domnitorul şi divăniţii nu au nici o legătură cu tine. Sunt străini de interesele şi dorinţele tale tot ce doresc este să stea cât mai mult în funcţie şi să câştige cât mai mult.
    Tu taci;
    - Astăzi ,ca şi pe vremea cuceririi romane, bogăţiile tării, aceleaşi mine de aur , argint sare, mierea acestui pământ sunt exploatate de alţii cu braţele tale şi se duc pentru a umple visteriile străinilor de neam.
    Tu taci;
    - Astăzi, ca şi pe vremea asupririi austro – ungare, drepturile românilor sunt călcate în picioare, iar cei puţini fac legea pentru cei mulţi.
    Tu taci;
    - Astăzi, ca şi în vremuri de restrişte, românii pleacă din ţară, să muncească, sau să îşi vândă inteligenţa pentru că ţara lor nu are nevoie de ei.
    Câţi dintre ei sunt viitorii Brâncuşi, Coandă, Conrad Haas, te-ai gândit la asta ?
    Conducătorii acestei ţări au nevoie de slujbaşi proşti, lipsiţi de educaţie, lipsiţi de caracter, lipsiţi de voinţă, lipsiţi de coloană vertebrală, ca să îi poată îndoi şi face figurine de plastilină din ei.
    Tu taci;
    - Astăzi, ca şi pe vremea bolşevismului, la mare preţ sunt trădătorii, linguşitorii, vânzătorii de neam şi conştiinţă, traseiştii politici, gata să calce pe cadavre pentru a parveni şi a îşi păstra privilegiile.
    Tu taci;
    - Astăzi, parlamentul şi guvernul ţării, divăniţii de azi, arendează pământurile şi întreprinderile “nerentabile “ la indicaţiile unor străini de neam cărora le cântă osanale, unor arendaşi străini, spunând că asta se numeşte privatizare.
    Pentru aceste arende, ei primesc peşcheşul iar ţara rămâne pe butuci.
    Tu taci;
    - Astăzi, urmele civilizaţiei străbunilor voştri sunt şterse pentru ca fii tăi să nu mai ştie niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoşii, şi care le sunt meritele:

    1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc şosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiştea, Munţii Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privaţi care habar nu au că în pământul pe care îl calcă zace istoria ta încă nedescoperită.
    Tu taci;
    2. Elemente din tezaurul ţării sunt trimise “ la expoziţie“ în afara ţării şi uită să se mai întoarcă, iar cei ce le-au scos nu dau nici un răspuns, se fac că au uitat de ele.
    Tu taci;
    3. Arhivele tării sunt cedate printr-o lege a arhivelor străină de interesele naţionale, celor ce vor să scoată din mintea românilor ideea şi dovezile de unitate naţională.
    Tu taci ;
    - Slujbaşii tării, căftăniţii vând la preţ de piatră seacă şi fier vechi bunurile realizate de tine, sub oblăduirea şefilor lor, împart banii, apoi sunt “judecaţi” de ochii lumii şi primesc pedepse cu suspendare, adică “mulţumesc, la revedere, te mai chemăm noi când avem nevoie de serviciile tale”.
    Tu taci ;
    - Oştirea ţării este batjocorită, decimată, dezarmată, pusă în slujba altora, copii tăi mor pe pământuri străine iar Hatmanul Suprem vine în faţa ta şi spune că suntem într-o mare încurcătură, vom fi nevoiţi să împrumutăm avioane străine pentru a ne asigura siguranţa aeriană, de parcă asta s-a întâmplat peste noapte şi nu este urmarea politici sale dezastruoase , de parcă nimic din ceea ce se întâmpla românului azi nu i se datorează lui.
    Tu taci;
    - Dispar din instituţii ale statului arhive cu invenţii şi inovaţii de interes strategic privind cercetarea nucleară. Cei puşi să le păzească nu păţesc nimic, iar cei ce trebuie să investigheze spun că nu e nimic deosebit.

    Tu taci;
    - Ţi se fură voturile iar comisia care trebuia să investigheze pe cei care au fost prinşi cu vot dublu, nu dă nici un răspuns deşi există dovezi că ai fost furat şi voinţa ta răsturnată.
    Tu taci;

    - În divan, se fură la 2-3 mâini, unii chiulesc alţii se fac că lucrează, iar alţii mânuiesc legile după bunul plac, în văzul tuturor şi nu li se întâmplă nimic.
    Tu taci;
    - Sistemul educaţional se reduce la bani, bani la înscriere, bani la examene, bani la absenţe, bani la promovare, bani la angajare, bani la reexaminare. Copii tăi nu mai ştiu nici cum îi cheamă dacă nu se uită pe internet sau nu primesc un SMS.
    Tu taci;
    - Dacă te îmbolnăveşti , nu ai unde să te duci, s-au închis spitalele , s-au scumpit medicamentele, trebuie să mergi dacă eşti operat cu faşele şi anestezicul de acasă, altfel mori neoperat sau deschis şi neînchis. Intri în spital pentru o unghie lovită şi ieşi cu 10 boli pe care nu le aveai la intrare.
    Tu taci;
    - Un copil de 15 ani, român sportiv, este bătut de colegii de echipă maghiari, pentru că e român , chiar de Ziua Naţională a României.
    Nu se întâmplă nimic. Ceva mai târziu, Hocheiştii Naţionalei României,
    ( de naţionalitate maghiară) la un meci cu selecţionata Ungariei tac când se intonează imnul României dar cântă cu foc imnul Ungariei şi pe cel al ŢINUTULUI SECUIESC, imn care nu avea ce căuta la o manifestare oficială.
    Toţi tac.
    Tu taci;
    - Guvernanţii nu fac altceva decât să te jupoaie, îţi bagă mâna în buzunar şi îţi iau banii pentru că eşti prea bogat în viziunea lor, sau nu meriţi ce ai câştigat , iar ţara nu are bani.
    Se împrumută lăsându-te dator pe sute de ani fără să le pese ce vor face şi de unde vor plăti datoriile cei ce le vor urma.
    Tu taci;
    - Duşmanii tăi, cei ce vor să te vadă dispărut pentru a îţi lua locul, îţi impun ce să mănânci, ce să bei, ce medicamente să iei, fac experimente cu tine, te folosesc drept cobai cu avizul şi ajutorul trădătorilor din fruntea ţării, care le aplică legile într-un Codex Alimentarius care te duce la pieire.
    Tu taci;

    - Parlamentarii îşi votează legi speciale, se protejează împotriva judecăţii pentru hoţiile şi prostiile pe care le fac, se acoperă cu legi făcute numai pentru ei, şi fură acoperindu-se unul pe altul.
    Tu taci;
    - Preşedintele ţării îşi exprimă oficial acordul de modificare a Constituţiei ţării, la cererea unor străini, care îşi urmăresc propriile interese, fără a consulta măcar parlamentul dar să mai te consulte pe tine .
    Tu taci ;
    - Un român plecat de acasă, descoperă peste hotare că ţara lui are de recuperat o sumă mare de bani de la alt stat. Ce fac parlamentarii români? Refuză să investigheze cazul pentru că nu vor să îi supere pe cei ce îi ţin pe jilţuri fără să le pese de interesul naţiunii trădând jurământul făcut la investire.
    Tu taci;
    Asta se întâmplă astăzi, popor român, şi tu taci. Dacă ar fi ca tot ceea ce se întâmplă să se răsfrângă numai asupra ta, românul de azi, nu ţi-aş scrie un cuvânt. Te-aş lăsa să lâncezeşti, să dormi până se aşterne praful peste tine şi mătura istoriei te va scoate afară din mintea celor ce vor urma, ca pe o întâmplare neplăcută.
    Dar tu popor român de azi, eşti legat de cel de ieri şi de cel de mâine şi odată cu tine piere nu numai trecutul, dar şi viitorul acestui neam.
    -Cât o să mai taci ?
    Trezeşte-te popor român, trezeşte-te român adormit şi nu lăsa să se şteargă dintr-o trăsătură de condei tot ce ti-au lăsat părinţii, nu îţi lăsa copii pe drumuri, sclavi ai celor ce nici nu existau pe când tu ştiai să scrii.

    Acesta este mesajul nedescifrat până acum, al tăbliţelor de la Tărtăria!

  19. un liberal optimist spune:

    @Marius Bacau,
    Eu nu sunt aplaudac.Eu incerc sa inteleg. Tin minte ca in 2005 cand Macovei si cu smecherul ala de la Suceava(pierdere de memorie!) au scos pe furis L247/2005 am prezis ca va fi o mare catastrofa, dar m-am calmat:am avut incredere in guvernarea Tariceanu si nu am gresit. Efetele acelei legi iresponsabile si-au produs efectele pe justitie imedia(mai tragem si acum de ele), iar cele financiare incep sa-si arate coltii abia acum. Maestrul a gasit solutia cu Fondul Proprietatea, care intretimp a inceput sa-si faca de cap si iata zaiavera. Chit ca pe legea aia mai puteam sa mai ciugulesc si eu vreo 18 ha, dar n-am gasit actele doveditoare. Insa masurile economice luate de Tariceanu+Vosganian mi-au adus mult mai multi bani in conturi decat echivalentul celor 18 ha pierdute. De aceea sunt aplaudacul unui anumit PNL(cu oamenii care isi merita calificativul de liberal).

  20. Marius Bacau spune:

    @Filip G
    Ce-ti spuneam eu? Si asta nu e totul. Vor mai fi si alte surprize-surprize ….. . Baietii au inceput prost,cu noi biruri. Crestere economica,stimularea producatorilor? Ce sunt astea?

  21. Marius Bacau spune:

    @un liberal optimist
    Nici n-am spus ca esti un aplaudac. Am spus doar ca eu nu pot fi. Epoca Tariceanu-Vosganian e …..istorie. Si pentru mine a fost o perioada extrem de fasta. Acum e epoca Chitoiu-Voinea, Sova-Fenechiu, Dragnea-Oprea,etc. Ce sa faca astia prietene?
    Cresterea impozitelor si taxelor,precum si introducerea de noi taxe ti se par a fi masuri liberale? Mie,nu.

  22. Mihail spune:

    ROMÂNIA AR PUTEA INTERZICE MINERITUL CU CIANURI PRINTR-UN NOU PROIECT DE LEGE: „SE AŞTEAPTĂ SUSŢINERE DE LA TOATE PARTIDELE”

    La sfârşitul săptămânii trecute, la Palatul Parlamentului, a avut loc un eveniment foarte uşor trecut cu vederea. Cele două partide verzi din România, Partidul Verde şi Mişcarea Verzilor-Democraţi Agrarieni au fuzionat, iar deputaţii noii formaţiuni, Remus Cernea şi Ovidiu Iane, au anunţat că vor depunde un proiect de lege prin care ţara noastră să interzică mineritul pe bază de cianuri.

    Grupul unificat al verzilor, Partidul Verde, îşi asumă valorile prevăzute de Carta Verzilor Europeni şi a fost creat pentru a dezvolta un partid verde puternic în ţara noastră care să militeze energic şi să îşi asume eforturile necesare pentru protecţia mediului şi pentru apărarea valorilor societăţii deschise şi a drepturilor omului. Prima masură iniţiată de cei doi deputaţi va fi depunerea în Parlament a unui proiect de lege prin care tehnologiile de minerit pe bază de cianuri vor fi interzise în ţara noastră.

    Potrivit formei încă nefinalizate a proiectului, Partidul Verde mai propune ca toate companiile care desfăşoară activităţi de minerit în tara noastră să îşi încheie activitatea în maxim 6 luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial, cu posibilitatea reluării doar în anumite condiţii speciale şi o amendă de 5.000.000 RON pentru fiecare zi de exploatare peste termenul stabilit de încetare a activităţii.

    „Articolul 1.

    Utilizarea tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri este strict interzisă.

    Articolul 2.

    (1) În maximum 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial a acestei legi, orice companie derulează o exploatare minieră pe bază de cianuri este obligată să îi înceteze activitatea.

    (2) O exploatare minieră astfel închisă nu va putea fi redeschisă decât dacă, în maximum 24 de luni de la publicarea acestei legi în Monitorul Oficial, compania va propune o altă tehnologie de exploatare care să nu utilizeze cianuri şi care să se conformeze cerinţelor legale de protecţie a mediului, şi dacă ulterior se vor obţine toate avizele pentru implementarea acestei tehnologii.

    (3) Dacă în intervalul de 24 de luni nu va fi propusă spre avizare o nouă tehnologie, exploatarea minieră va fi definitiv închisă iar compania obligată să suporte costurile de reabilitare ecologică a zonei afectate.

    Articolul 3.

    Încălcarea Art. 1 se sancţionează cu amendă contravenţională în valoare de 5.000.000 RON pentru fiecare zi în plus de întârziere faţă de termenul limită prevăzut de Art. 2 alin. 1 şi cu retragerea licenţei de exploatare.”

    „Noi, cei doi deputaţi verzi din Parlament, am venit cu un draft, cu o prima propunere legislativă care vizează interzicerea mineritului pe bază de cianuri în România. Aşteptăm până la sfârşitul acestei săptămâni observaţii şi sugestii din partea ONG-urilor şi a celor interesaţi de temă, astfel încât până săptămâna viitoare să putem să centralizăm aceste informaţii şi ne dorim ca săptămâna viitoare să obţinem o susţinere cât mai largă în Parlament, astfel încât proiectul de lege să fie semnat şi susţinut de un număr semnificativ de deputaţi şi senatori de la mai multe partide”, a declarat deputatul Remus Cernea, pentru Ghimpele.

    Totodată, întrebat dacă se aşteaptă susţinere şi din partea parlamentarilor din opoziţie, liderul verzilor a afirmat că există discuţii în acest sens cu toate partidele prezente în cele două Camere.

    „Am fost contactat de mai mulţi colegi care mi-au spus că vor să susţină un astfel de proiect, dar mă aştept să existe semnaturi de susţinere şi din partea unor parlamentari de la alte partide decât cele din USL. Au existat discuţii în acest sens şi mă aştept la susţinere şi din partea celorlalte partide.”, a încheiat liderul Partidului Verde, pentru Ghimpele.

  23. un liberal optimist spune:

    @Marius Bacau,
    Nici mie! Doar regret ca nu-i Maestrul macar ce-a fost in perioada 2007-2008! Si de Tariceanu, evident. Macar ii mai avem pe Maestrul si pe Nicolaescu!

  24. Marius Bacau spune:

    @un liberal optimist
    Tariceanu-premier si maestrul-ministrul economiei si finantelor ! Asta era echipa ideala. Nu toti nechematii gen Sova,Chitoiu,etc.

  25. un liberal optimist spune:

    @Marius Bacau,
    Asta-i legea democratiei:cine ia cele mai multe voturi conduce coalitia. Daca liberalii nostri ar fi dat mai multa atentie dezvoltarii filialelor teritoriale acum aveau ei singuri un cel putin 60%. Dormind pe ei atatia ani(cand Ro a devenit liberala 70%) acum trebuie sa suporte umilinta de partid balama. Si spun treaba asta de ani de zile. Ca pana la urma si cele 27% le-au luat tot sub palariile psd( ca au activisti mai buni decat ai nostri, desi baza lor electorala e de rahat).

  26. Marius Bacau spune:

    @un liberal optimist
    Asa este.

  27. Emil Mihai spune:

    NU trebuie sa fim nici aplaudaci nici mioritici; solutii inca mai sunt
    pentru PNL daca trece rapid la reorganizare , revenirea la vechiul statut (alegerile uninominale in partid) si aplicarea intocmai a statutului si regulamentelor interioare;
    Pai ce pretentie sa mai am eu de la Crin cind el a facut 27 derogari de la Statut numai la nominalizarea deputatilor in Colegii?
    Cind l-a lasat pe un individ ca Chitoiu inlocuitor la comanda si apoi
    l-a lasat negociator principal cu PC-ul si PSD-ul? Cine este dom-le
    Chitoiu asta si ce a facut el la viata lui altceva decit ca este finul
    lui Rusanu? Acum l-a pus l-a sect 1 ;pai il maninca Chiliman cu Moisescu la micul dejun! N-am vazut om mai atipatic ca asta!
    Cu fiecare aparitie tv a cestui individ PNL mai pierde 0,5 % procente!

  28. Marius Bacau spune:

    @un liberal optimist
    Prietene,uite o proba de dementa a la PSD.
    http://www.gandul.info/news/statul-roman-a-cheltuit-pana-acum-14-milioane-de-euro-pentru-organizarea-clasei-pregatitoare-la-scoala-victor-ponta-o-vrea-acum-la-gradinita-10518769

    @Emil Mihai
    Chitoiu e un neica nimeni, un papagal ca multi altii care intr-adevar enerveaza la fiecare aparitie. In cazul unor alegeri nominale in partid,asta e pe nicaieri. Crin,daca ar fi barbat,nu s-ar ascunde in spatele unei liste si ar accepta vot uninominal in partid. Multi mufloni n-ar avea ce cauta in conducerea PNL.
    Asa e si in teritoriu. Niste no-name sunt in conducerea filialelor teritoriale pe criterii de obedienta fata de liderul local. Asta ma ingretoseaza teribil,macar de ar fi niste competenti. Dar sunt niste nulitati cu aere.

  29. Emil Mihai spune:

    Iar despre FEnechiu ce sa mai spun ? Vine la campania pentru
    prezidentiale , ca finanteaza el ; dupa ce s-a pierdut a venit cu factura ca trebuie achitata! In mai a fost lasat paznic la partid; cine era propus pe un post trebuia sa treaca pe la Fenechiu sa dea mina cu ‘mnealui! Ma intreaba prin iunie deputatul meu : ai vorbit cu Fnechiu?
    L-am expediat pe musiu F. direct la origini! Nici eu n-am dat mina cu
    F. nici nu m-a mai cautat nimeni!
    Pe de alta parte nu am nimic cu scoaterea posturilor la licitatie! Sa revenim in epoca fanariota!

  30. Marius Bacau spune:

    @Emil Mihai
    Eu ii vad pe Fenechiu si pe idiotul ala de Sapunaru ca fiind niste indivizi de duzina,niste gainari de doi lei. Eu pentru spusele lui Fenechiu nu ma ridic nici de pe buda!

  31. Marius Bacau spune:

    @un liberal optimist
    Frunzaverde afita iar securea razboiului cu Basescu. Incep si eu sa cred ca a devenit o obsesie pentru PNL tovarasul presedinte. Sunt departe de a fi fanul dimnealui,dar oare de asta guverneaza Ponta&co. prost? Din cauza lui TB? Sau atragem atentia de la problemele guvernarii prin introducerea unei teme cu larga aderenta la popor?

    http://www.cotidianul.ro/sorin-frunzaverde-basescu-trebuie-suspendat-din-nou-205119/

  32. Filip G spune:

    @marius Bacau.E gresita abordarea suspendarii dupa idea impozitarii agriculturii.Cetateanul nu va mai merge la vot

  33. un liberal optimist spune:

    @all,
    Exact ce va spun de atata vreme:liderii nostri liberali se dau elitisti dar ei nu-si gasescu fundul nici cu ambele maini. Noroc ca si-au gasit cealalta mana la psd Asa incat nu va mai enervati! Duceti-va politicile voastre liberale in familia voastra si in activitatile voastre de zi cu zi. Doar asa vom deveni partid dominant in Ro. Eu cel putin asa am facut, chiar si pe timpul comunismului(care, culmea, cand era la ananghie, chiar mai promova ceva politici liberale, daca va vine sa credeti).

  34. Marius Bacau spune:

    @Filip G
    Asa este. In opinia mea,e o tema falsa ca si cea legata de comasarea alegerilor europarlamentare cu cele prezidentiale. Basescu trebuie lasat sa-si termine mandatul. In timpul asta guvernul trebuie sa faca ce trebuie pentru a confirma increderea cetatenilor. Restul,inseamna speculatii de doi lei, suete si declaratii bombastice.
    Nu poate guverna USL din cauza marinarului? Sa fim seriosi. Au majoritate confortabila in Parlament,si-au pus ministrii pe care i-au dorit,care e problema? Sa faca treaba si sa lase rahaturile astea.

  35. Mihail spune:

    @ un liberal optimist,

    Chestia cu “stenogramele” asa este preluata de pe DC News.
    Eu am respectat titlul original. Este adevarat ca m-am dezumflat si eu atunci cand am vazut cat de mica este “stenograma” . :(

  36. Filip G spune:

    Cititi in Revista ferma** Revista presei** Cum un fermier care a accesat Masura 141 a incasat 4500 Euro si a platit statului 3800 Euro.Si ne intrebam de ce renunta romanii si nu suntem in stare sa accesam fonduri UE ?Renunta si cei care au accesat

  37. Corneliu spune:

    JOI, 24 IANUARIE 2013

    Ganduri despre … REFRENE PE ACEEASI SCENA
    ” Cand ajungi sa crezi ca viata-i o povara
    Si dureri de neinteles te apasa greu
    Cand afara-i ciripit de primavara
    Iar in sufletul tau toamna e mereu
    Infrateste-te cu fumul din tigare
    Si te avanta pe aripa-i de mister
    In regatul fara nume si hotare
    Si colinde prin oceanul de…

    Aprinde o tigare!
    Si-n fumul care zboara-n nori albastri ca un vis
    Cufunda-te-n uitare
    Si lasa gandului carare de abis

    In fumul de tigare
    Durerilor gaseste tainicul liman
    Gaseste o noua stare si dorului alean
    In fumul de tigare
    Ce se pierde ïn val ”

    Versurile cantecului fredonat de multi dintre parintii nostri, si chiar de noi, mi-au amintit astazi ce mici suntem, in comparatie cu marile idealuri pentru care multi si-au dat viata, in secolul Unirii si cel urmator. Si suntem mici pentru ca nu reusim sa ne depasim conditia de “imbroboditi” si, mai rau, nu avem acei “oameni minunati si verti-calitatea lor morala”, care sa ne impulsioneze.

    Iar versurile de mai sus m-au facut sa ma gandesc la niste refrene de stricta actua-litate, care ne urmaresc, cotidian, destinul pe care ni-l derulam in acest mirific spatiu Carpato-Danubiano-Pontic.

    “Ne mintim K la meteo”, ne spune slagarul cel mai difuzat.
    Ascultam, mai ieri-alaltaieri, pe un post tv un citat dintr-un articol al unei persona-litati din Diaspora care, liberal pur-sange fiind, critica ultimele “aspiratii” ale presedin-telui partidului sus-mentionat care, dupa cum spunea stirea, isi doreste o REPUBLICA PRE-ZI-DEN-TI-A-LA, in perspectiva obtinerii fotoliului de la Cotroceni. Fara alte comentarii, pot spune doar CURAT VERTICALITATE.
    Pe un blog pe care-l urmaresc, un distins analist politic pune o intrebare cheie: “Ponta – presedinte, Basescu – prim ministru ?” antamand, de fapt, o tema care poate fi cat se poate de pertinenta, in contextul verticalitatii sus-mentionate. Caci, daca-i “K LA METEO”, se practica…

    “C-asa-i romanul”, suna refrenul unei melodii vehiculate in spatiul folcloric si nu numai.
    Un medic arab, care isi avea cabinetul langa locul unde-mi petrec, la rece, cele 24 ore de tura, si-a luat calabalacul si s-a mutat. Intrebandu-l de ce pleaca (ieri a fost mai cald afara si am “profitat” de lucrul acesta, incalzindu-ma natural) mi-a replicat: “dom’le, sunt de treizeci si doi de ani in Romania si nu s-a schimbat nimic din atitudinea voastra. De patru luni mi se promite ceva, am batut palma cu proprietarul spatiului si cu seful constructorilor si nu pot incepe treaba. La noi, cand ai batut palma, orice intelegere se si concretizeaza. Nu se poate asa ceva. Ma duc in alt loc, unde totul e gata.”
    Prietenul meu, care a avut curajul sa spuna lucrurilor pe nume, intr-un sistem pe care l-a crezut MAI democratic, s-a vazut disponibilizat cu toate ca, anterior primise asigurari ca impotriva lui nu se vor lua masuri disciplinare. Probabil noul ministru se considera MAI aproape de conducere decat de aflarea ADEVARULUI despre institutia pe care o conduce. C-asa-i romanul, nu ?

    “Iubire, bibelou de portelan”, spun versurile unei “Romante fara ecou”, atat de autentice si de “mortale” pentru pactul social facut cu USL-ul de catre sindicate.
    Un presedinte al unui astfel de sindicat ne spune cat de contestat este si ce mult a luptat pentru “transpunerea in viata” a promisiunilor din “lunga vara fierbinte romaneasca” si din campania electorala. Ca nu s-a intamplat, inca, nimic era si normal. Asa cum scriam si anterior, avem “podul plin de promisiuni si multumiri”, iar alesii si numitii nostri stiu ca suntem pregatiti sa primim gogosi, in loc de OUG-uri si reabilitari.
    Problema este ca zbaterea lui, ca si a altor reprezentanti sindicale este nula, atata timp cat nu se merge la esenta: ABROGAREA LEGII VOTATA ILEGAL sub “admirabila coordonare si gestionare” a IMPOTENTEI IN MATEMATICA, sustinuta atat de MEDIATORUL de la Cotroceni cat si de IMPARTIALA justitie.
    Iar aceasta zbatere, este asemanatoare cu cea din invatamant, sanatate ETC., atata timp cat nu se merge la esenta: ORICE REPARATIE NU SE POATE FACE FARA INLATURAREA TUMORII CARE A CAUZAT DEFECTUL.
    Altfel, ramane acea incheiere: “ramai acolo unde esti … asteapta-ne la fel inca un an … IUBIRE, BIBELOU DE PORTELAN”.

    Cat despre gandurile mele daca voi mai ajunge sa ma bucur de pensia furata de promulgarea legii ilegale, prin eliminarea unui articol dintr-o Lege perfect europeana nu se pot inscrie, pentru cei alesi si numiti in functii care sa ne reprezinte, decat in acelasi registru al refrenelor de stricta actualitate: sunt si raman doar niste ACTORI GRABITI, care si-au spus replica (adica ne-au mintit) si-apoi au PLECAT ZAMBIND.

    Concluzionand, la aceste refrene pe aceeasi scena, nu stiu daca sa ma apuc de fumat profesionist, asa cum sugereaza refrenul de inceput. Ar putea fi o solutie, pentru aleanul de care am nevoie.

    Caci, de sperat, spun si eu, ca poetul:

    “… Alte masti, aceeasi piesa,
    Alte guri, aceeasi gama,
    Amagit atât de-adese
    Nu spera si nu ai teama.”

    Va multumesc pentru atentie.

  38. Mihail spune:

    Katrina: pentru ca am stat in frig, fara curent electric, pt. ca nu era de mancare si trebuia sa stai la cozi, pt. ca nu era libertate, pt. ca erau numai doua ore de program tv. pt. ca era Cantarea Romaniei, Congresele, si se circula cu numar par si imapar, benzina fiind si ea cu portia.
    Pentru cultul personalitatii, pt. industrializarea tarii fara masura, pt. raportarile false, pt. planurile cincinale realizate inainte de termen, pt. ca femeile nu aveau dreptul al avort, fiind niste fabrici de facut copii, pt. existenta militiei si a securitatii, pt. existenta nomenclaturii Partidului Comunist.
    Pentru minciuna.
    Mai vrei ?

  39. Adam Mares spune:

    @corneliu
    Ce m-a amuzat cantecul asta cu fumul de tigara! Pt ca eu sunt fumator inrait, dar n-am deloc impresia ca plutesc in uitare. Cred ca acolo e vorba despre niste tigari mai speciale, narcotice. :-)

  40. liberalism spune:

    @Katrina
    Pentru toti disidentii torturati si ucisi.

  41. liberalism spune:

    @all
    Eu inca am speranta. Nu pot sa ma impacientez si sa nu pot lasa acest Guvern sa lucreze. Nu spun ca au luat masurile foarte potrivite, nu vreau sa le gasesc scuze ca lucreaza conditionati de FMI, de platile datoriilor etc. Eu inca am rabdare cel putin un an.

  42. un liberal optimist spune:

    @liberalism.
    Oi fi un pesedist, daca te legi doar de FMI!?

  43. liberalism spune:

    @ un liberal optimist
    Te rog sa iei in calcul acel etc. N-am vrut sa ocup spatiu .

  44. Bibliotecaru spune:

    @ un liberal optimist

    Mergea biogazul şi atunci, mergea atât de bine încât toate autobuzele aveau biogaz.

  45. un liberal optimist spune:

    @Bibliotecaru,
    Iti dau scris ca nu era biogaz:era butan gaz, ca si in zilele noastre!

  46. Mihail spune:

    Cacialmaua demisiei lui Băsescu nu a prins. Vezi ce i-a răspuns Ponta

    Jocul lui Traian Băsescu cu renunțarea la mandat în condiuțiile în care și cei 588 de parlamentarii vor demisiona se pare că nu a ținut. Victor Ponta a declarat, joi, la Iași, de Ziua Unirii, că atât el, cât și Crin Antonescu vor demisiona din Parlament dacă Traian Băsescu îi va convinge pe parlamentarii PDL, care au intrat de pe locul doi, să recurgă la acelaşi gest.

    ”E o idee frumoasă. Înseamnă că nu demisionează. Eu demisionez, şi domnul Antonescu demisionează. Să văd cum demisionează cei de la PDL şi PP-DD. Eu chiar vreau alegeri parlamentare ca să nu mai intre nimeni de la PDL, care a intrat în Parlament de pe locul doi. E o poveste (…) Sigur că preşedintele a jucat tenis: hai să refuz, că nu-mi dau demisia, dar să zic şi eu ceva care nu se poate. Eu sunt convins în continuare că discutând mai puţin inflamat şi mai raţional o să vedem dacă e bine pentru România să stea anul viitor şase luni în campanie sau dacă e bine să stăm mai puţin în campanii electorale, lucru pe care o să-l decidem împreună imediat după ce ne gândim puţin. În rest, eu mizez totuşi pe raţiune, chiar dacă aceasta vine un pic mai târziu”.

    ”Au sărit toţi de la PDL că nu e bine. Dar când e bine? Să ne spună ei când să facem alegeri şi aşa vom face”, a mai declarat premierul.

    Varianta demisiei tuturor parlamentarilor nu are rezolva “tehnic” problema, iar Ponta a și lăsat să se înțeleagă asta. Răspunsul lui Ponta este unul politic, o replică la cacealmaua lui Băsescu.

    Premierul a explicat joi și de ce ar fi binevenite alegerile prezidențiale anticipate. “Am cel puţin trei motive pentru care am propus eu, nu domnul Crin Antonescu, această comasare. Preşedintele Traian Băsescu nu va candida la alegerile prezidenţiale, pentru că nu mai are voie. Anul viitor, alegerile europarlamentare nu pot fi schimbate ca dată şi pentru mine şi miniştrii care avem zi de zi treburile ţării, să nu ai şase luni de campanie electorală este un lucru bun pentru ţară în acest context. Mai este un al treilea lucru, pentru că eu gândesc pe termen lung în perioada 2014 – 2019. În anul 2019 vom avea preşedinţia Uniunii Europene. Dacă nu facem decalaj de ciclu electoral, vom avea preşedinţia Uniunii Europene în campanie electorală. Aşadar, să nu ne facem de râs. Nu a impus nimeni nimic. Am discutat raţional şi cred că raţiunea va învinge”, a explicat, într-o conferinţă de presă, premierul Victor Ponta.

  47. un liberal optimist spune:

    @all,
    Imi cer scuze celor care mai depindeti de stat( sigur, ca specialisti ai acestui patron ciudat). Dar nu va mai puneti speranta intr-o cariera la stat ca va sinucideti! Cautati-va alte mijloace de existenta pe masura potentialului vostru! Ca sunt destule. Ro nu-i nici desert, nici o calota polara!

  48. Mihail spune:

    Katrina,

    Spui cretinatati ca deobicei.
    Ceea ce am scris eu sunt suferinte, reprezinta viata de zi de zi pe vremea lui ala dupa care plangi tu atat.
    Sa-ti mai spun si eu cat esti de slab mobilata intelectual ?

  49. Mihail spune:

    @Bibliotecarul,

    Nu era bio-gaz, ci butan gaz, GPL auto. La Iasi se mai folosea un rezidiu de la CFS Iasi, metanol.
    Bio-gaz, este cu totul altceva, nici nu are putere calorica grozava.