Varujan Vosganian:

Bine v-am găsit! Această conferință de presă la care particip împreună cu domnul Daniel Chițoiu, președintele Comisiei de Buget-Finanțe a Partidului Național Liberal, este menită să prezinte câteva dintre concluziile întâlnirii pe care am avut-o cu comisiile reunite din cadrul comisiilor de specialitate ale Partidului Național Liberal. Este prima dintr-o serie care va continua cu o ritmicitate săptămânală și care se va referi la temele de dezbatere din agenda publică.

Motivul pentru care facem acest lucru este legat în mare măsură de constatarea noastră că dezbaterea publică din România riscă să se îndepărteze de temele de actualitate și riscă să devină mai degrabă o dezbatere în sine și fără să răspundă la provocările realității. Statele europene sunt cu toate preocupate de criza economică. În România noi suntem mai preocupați de alegerile de anul viitor. Noi, partidele din opoziție, firește, acum vorbesc numai în numele Partidului Național Liberal, însă am comunicat colegilor de la PSD care este tema noastră și pot să spun acest lucru și din partea USL, noi refuzăm să jucăm la exerciții impuse. Noi refuzăm să participăm tot timpul la dezbateri în care avem o ținută reactivă. Noi dorim să discutăm pe cifre și pe date reale situația României. România nu-și poate permite luxul ca în toamna anului 2011 să aibă ca temă exclusivă anul 2012.

Noi considerăm, Comisiile de specialitate ale PNL, că cel mai mare rol pe care îl poate avea USL ar fi acela de a produce o mutație în stilul politicii românești. Noi trebuie să devenim din politicieni, oameni politici. Din politician poți să devii animal politic sau om politic. Animalul politic e cel care câștigă sfâșiind pe alții și avem exemple de animale politice cu prisosință în România. Omul politic e cel care câștigă prin negociere și prin dialog dar, mai important este că trebuie să transformăm politica în politici.

Profesionalizarea clasei politice presupune ca obiectivul clasei politice să nu fie ajungerea la guvernare, ci guvernarea însăși. Noi discutăm numai despre cine ar putea să câștige alegerile, discutăm mai puțin de prima zi de după. Noi propunem românilor să începem să discutăm și de România de după litera ”B”. Tot timpul discutăm de ”BB” parcă am fi în țara lui Brigitte Bardot. Eu vă propun să discutăm și despre România de după litera ”B”.

În acest context prima noastră constatare, eliberată de toată demagogia guvernamentală, este că anul 2011 va fi un an al stagnării. Nu poți invoca anul agricol în susținerea creșterii economice. Anul agricol, în proporție de 80% nu produce locuri de muncă, nu produce salarii, nu produce impozite la buget, nu produce resurse investiționale. Anul 2011, fără contrbuția lui ”Răpciune” și a lui ”Brumărel”, adică lunile septembrie și octombrie în terminologie populară, este un an al stagnării, un an al stagnării în care resursele creșterii economice sunt de fapt în recesiune. Și aici aș vrea să demascăm această demagogie a partidului de guvernământ care dorește să se poziționeze ca un partid de dreapta, un partid al investițiilor.

Chiar astăzi am trimis câteva interpelări la primul-ministru în care îi solicităm explicit să comenteze cifrele pe care noi le avem și care aparțin Comisiei Naționale de Prognoză, Băncii Naționale a României și Institutului Național de Statistică. Aceste cifre spun așa: că în primele șase luni ale lui 2011, investițiile nete din economie au scăzut cu 7% față de 2010. Dacă socotim că rata investițiilor, adică totalul investițiilor în PIB, în 2008 au fost de 32%, în 2009 de 26%, în 2010 de 22%, anul acesta vor fi probabil în jur de 20% ceea ce ne împinge cu zece ani în urmă. Deci rata investițiilor din România anului record, așa cu spun președintele și primul-ministru, ne împing în urmă cu zece ani. Suntem în 2001 cu rata investițiilor în PIB.

A doua temă este legată de investițiile străine. Orice cuvânt am găsi aici pentru a descrie prăbușirea investițiilor străine este eufemistic. Investițiile străine au avut o reducere dramatică. Față de 9,5 miliarde de euro în 2008, în 2009 am avut 3,5 miliarde, în 2010 – 2,6 miliarde și situația primelor șase luni arată că anul acesta vom fi sub 2 miliarde. La investițiile străine guvernul Boc ne-a împins în 2011 cu 12 ani în urmă. Suntem la investițiile străine în anul 1999, când România risca să intre în incapacitate de plată. Dacă în ceea ce privește nivelul PIB guvernarea Boc ne-a împins în urmă cu șase ani, adică abia în 2014 vom ajunge la nivelul lui 2008, în legătură cu investițiile străine și cu investițiile din economie ne-a împins cu un deceniu în urmă.

În ceea ce privește fondurile europene, guvernul riscă să nu ne ducă înapoi în timp, ci să ne ducă înapoi în spațiu, adică să ne scoată în afara Uniunii Europene. Datele pe care le avem, și pe care vi le punem la dispoziție, arată că nivelul real al absorbției este de 680 de milioane de euro, ceea ce înseamnă 3,5% și, atenție, acestea sunt cifre înainte auditurilor finale. E posibil ca ele să fie reduse în urma auditului.

În aceste condiții, socotim că este doar un gest de demagogie sugestia că un ministru fără minister ar putea să rezolve problema fondurilor europene. A numi o persoană care nu are poziție politică importantă în partidul său, care nu are o experiență politică suficientă, care nu va avea minister, de fapt, și care nu va avea atribuții pentru că atribuțiile de derulare vor rămâne tot la ministerele unde clientelele au deja drumul bătătorit, este o soluție iluzorie.

Noi cerem primului-ministru să dea el socoteală pentru faptul că absorbția este numai de 3,5%, să dea el socoteală pentru faptul că Uniunea Europeană ne pune clar în vedere că dacă nu modificăm procedurile vom pierde și ce mai avem, și să dea el socoteală pentru faptul că, în clipa în care vom negocia bugetul 2013-2020, România riscă să primească mult mai puțin din 2007-2013, din cauza prestației dezastruoase a acestei guvernări.

De ce suntem exterm de fermi în această privință? Pentru că noi deja discutăm în termenii unui posibil transfer de putere. Suntem într-un moment în care există șanse de cel puțin 50% să avem un alt guvern. Spun 50% ca să nu intru în dezbateri sterile legate de procentele din sondaje și de siguranța câștigului. De aceea, cu modestie spun că sunt șanse de cel puțin 50%. În aceste condiții suntem deosebit de preocupați de ce se va întâmpla în acest an și cerem categoric guvernului să demareze consultări cu opoziția pentru acțiunile care urmează. Un program anticriză nu se va putea încheia în 2012 și nu vrem să ne trezim în situația să trebuiască să anulăm tot ce au făcut dânșii. O actualizare a strategiei energetice nu va dura numai până în 2012 . De aceea, noi considerăm că dezbaterea publică în ceea ce privește economia românească trebuie să fie demarată, bazată pe cifre, situată în realitate și în urma unui dialog politic.

Eu vreau să dau cuvântul acum lui Daniel Chițoiu care vă va spune câteva lucruri care țin de consolidarea fiscal-bugetară și care, veți vedea, întregesc din păcate spectacolul îngrijorător pe care-l ocupă investițiile și, ca să închei, preocuparea noastră majoră este legată de faptul că anul 2012 va continua stagnarea economică și că el nu va însemna ieșirea din criză, ci cronicizarea crizei.

Daniel Chițoiu:

Mulțumesc domnule ministru. Vreau să vin în completare la ce a spus mai devreme domnul ministru Vosganian legat de consolidarea fiscală. După cum bine știți, în luna august, guvernul a adoptat Strategia fiscal-bugetară pe anii 2012-2014, dar această strategie fiscal-bugetară nu a fost elaborată în sensul să vină, comparativ cu strategia fiscal-bugetară elaborată anul trecut pe perioada 2011-2013. De asemnea, această strategie fiscal-bugetară nu asigură datele și informațiile necesare pentru o politică fiscală coerentă și predictibilă pe termen mediu.

Ce vreau să spun, în acest sens, legat de indicatorii macroeconomici sunt prevăzute niște cifre în strategia fiscal-bugetară pe 2012-2014 în sensul reducerii deficitului bugetar de la 4,4 puncte procentuale în 2011, trei puncte procentuale în 2012 până la 2,2 puncte procentuale în 2014, neexistând o diferențiere între deficitul pe cash și deficitul calculat conform ESA (Sistemul european de conturi naționale și regionale din Comunitate- ESA) decât în anul 2012. Deci în anul 2012 există un deficit atât pe cash cât și pe ESA de 3%, ceea ce ne duce la concluzia că cifrele care au fost puse în Strategia fiscal-bugetară pe 2012-2014 sunt cifre care au fost ajustate din burtă și nu pe baza calculelor și prognozelor făcute de Comisia Națională de Prognoză și de Institutul Național de Statistică.

De asemenea, în ce privește partea de venituri bugetare, la partea de venituri bugetare, deși s-a prevăzut o creștere a acestora ca pondere în Produsul Intern Brut până la 33,9%, această creștere la partea de venituri bugetare este pusă numai pe seama atragerii de fonduri europene, fonduri structurale.

În ce privește veniturile fiscale, acestea își mențin ponderea pe următorii trei ani de zile, respectiv la un nivel de 19,1 puncte procentuale în PIB. Ce înseamnă acest lucru? Acest lucru înseamnă că nu s-au prevăzut și nu au de gând să ia nici o măsură în sensul reducerii evaziunii fiscale și, mai ales, nu au luat nici o măsură și nu au prevăzut nici o măsură de creștere a colectării veniturilor fiscale ca pondere în PIB.

Știm foarte bine că, în prezent, România are un decalaj față de media Uniunii Europene de peste 12 puncte procentuale la partea de venituri ca pondere în PIB. România are în prezent 32,8% venituri bugetare colectate ca pondere în PIB, în timp ce media Uniunii Europene e undeva la 44,5 puncte procentuale. Deci interesul României e de a ajunge la nivelul mediei Uniunii Europene cu veniturile colectate în PIB, mai ales ținând cont de faptul că în ultimii trei ani de zile evaziunea fiscală s-a dublat în România. Deci n-am văzut nici o măsură concretă, în cifre, în această strategie fiscal-bugetară din care să rezulte o creștere a acestor venituri, venituri fiscale. Deci, creșterea, așa cum v-am spus, e pusă pe seama numai a atragerii suplimentare de fonduri structurale.

În ce privește capitolul de cheltuieli bugetare, aici am observat că deși Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede alocările de sume ca procente în PIB pe sectoare de activitate, pe domenii, respectiv sănătate, educație, transporturi, în Strategia fiscal-bugetară, contrar Legii responsabilității fiscal-bugetare nu sunt menționate aceste procente. De aceea și noi o să facem o interpelare Guvernului, așa cum spunea și domnul ministru Vosganian, să ne spună care sunt procentele alocate din Produsul Intern Brut pe sectoarele de activitate în ultimii 20 de ani de zile, să vedem cât s-a alocat până acum și cât au de gând dânșii să aducă în anii următori.

Toate aceste elemente, pe care noi vi le-am spus și cu care nu suntem de acord și criticile aduse de către noi la această strategie fiscal bugetară, ne fac să credem că și proiectul legii bugetului de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pe 2012 să nu aibă la bază date și cifre concrete. Și mai ales, mai mult decât atât, ținând cont că anul 2012 este un an electoral, indiferent când se țin alegerile sau modul cum se țin, comasate sau separat, alegeri locale, alegeri generale, știm foarte bine că sumele alocate, mai ales pentru cheltuielile de investiții în anul 2012, vor fi cu preponderență alocate pe clientela politică, respectiv la unitățile administrativ-teritoriale care sunt conduse de către primari sau președinți de consiliu județean ale coaliției guvernamentale la putere.

De aceea, noi solicităm, în momentul când vine guvernul cu proiectul de buget pe anul 2012, să ne dea, ca și anexă la adoptarea legii bugetului de stat și legii bugetului asigurărilor sociale de stat, lista cu obiectivele de investiții nominale pentru care sunt alocate fondurile în anul 2012.

Eu atât am avut de spus legat de această strategie fiscal-bugetară și aștept întrebările dumneavoastră.

Varujan Vosganian:

O seamă din hotărârile noastre de ieri vor fi date publicității pe măsură ce se vor realiza. Aș vrea doar un lucru să adaug și asta pentru că cei care suntem aici suntem poate cel mai în măsură să evocăm acest lucru. Vorbim despre evaziunea fiscală. Despre evaziunea fiscală se discută mai ales anecdotic, se discută mai ales în termeni de răfuieli de clanuri și de tot felul de descinderi televizate.

Noi ne manifestăm regretul că proiectul pe care l-am demarat în 2007 cu administrația fiscală spaniolă și care ar fi trebuit să se încheie în 2009 a fost abandonat. Proiectul nostru de combatere a evaziunii fiscale este un proiect instituțional și-l vom da publicității în octombrie, atunci când vom avea din nou comisiile reunite. El are câteva principii clare și care reduc drastic evaziunea fiscală din România și se bazează pe următoarele lucruri:

1. Informatizarea completă a sistemelor fiscale. Ceea ce presupune cunoașterea de către administrația fiscală în timp real a tuturor fluxurilor financiare ale unităților economice. Interoperabilitatea între instituții, toate acestea. Ăsta e primul lucru și cu asta nici nu mai trebuie să întârzii cu returnări de TVA pentru că le face în timp real.

2. Toate informațiile prin interoperabilitate sunt comunicate în timp real. De exemplu: toate tranzacțiile notariale se comunică în timp real unui server central. Nu ne mai trezim în situația că la administrația fiscală un proprietar de acum 20 de ani rămâne în continuare titular de impozite, numai pentru că nu s-a făcut schimbarea. Deci, în timp real, tot regimul proprietății din România este cunoscut.
3. Fiecare cetățean va avea un cod de identificare fiscală, așa cum este codul numeric personal, un fel de CNP fiscal.
4. Toate salariile se plătesc numai pe card, cu excepția celor care se plătesc unor persoane care locuiesc în zone în care nu există rețea bancară. Toate celelalte drepturi – dividende, drepturi de autor, colaborări, absolut toate se plătesc numai prin card bancar.
5. Toate bunurile de folosință medie și îndelungată, însoțite de certificat de garanție, se comunică într-un server central. Nu obligăm pe nimeni să plătească cu cardul, dar în clipa în care cumperi un frigider, un prăjitor de pâine, o mașină, ele sunt însoțite de certificat de garanție. Certificatele de garanție se trimit în timp real la administrația fiscală. În acest fel, administrația fiscală are în timp real o situație clară a tuturor fluxurilor financiare ale firmelor și persoanelor. În acest fel, zonele de risc se identifică în secunde. Nu mai trebuie să faci descinderi în en-gros-uri, nu mai ești tentat să faci abuzuri cu controale la firme pentru că zonele de risc sunt identificate. Asta presupune însă, închei, un mare nivel de onestitate și pregătire profesională din partea administrațiilor fiscale.
6. Într-o astfel de situație, declarația de venituri n-o mai face persoana. O face Fiscul. Fiscul îți trimite acasă declarația de venituri pentru că Fiscul cunoaște toate veniturile tale.

Aceasta este o mare revoluție în domeniul administrației fiscale pe care noi intenționăm s-o facem. O începusem. Din păcate, lumea uită că noi am fost la cârma guvernului doar un an și jumătate, și într-un guvern minoritar, lucru pentru care multe teme au rămas neterminate, inclusiv programul de combatere a evaziunii fiscale.

Eu vă mulțumesc, împreună cu Daniel, și așteptăm întrebările dumneavoastră.

Întrebări mass-media

Jurnalist: Pentru dumneavoastră domnule Vosganian, pentru că PNL până acum nu și-a anunțat clar poziția, veți vota în privința înființării noului minister de afaceri europene împotrivă?

Varujan Vosganian: În legătură cu această chestiune, noi socotim că tema de fond e legată de asumarea de către întregul guvern a responsabilităților care îi revin. În situația în care guvernul nu oferă, într-o dezbatere cu cele două Camere ale Parlamentului, o explicație și o asumare de responsabilitate – nu mă refer la asumare de răspundere ca procedură constituțională, pentru dezastrul de până acum, nu avem niciun fel de speranță că înființarea unui astfel de minister ar putea să aducă ceva util, pentru că cei care vor derula în continuare programele operaționale vor fi tot miniștrii de până acum.

În al doilea rând, nu discutăm despre niciun fel de numire până când nu ni se prezintă organigrama ministerului și relațiile sale funcționale cu celelalte ministere. Pe noi ne interesează mai puțin persoana, ne interesează instituția.

PD s-a obișnuit să lanseze tot felul de dezbateri publice, fără să ofere suficiente elemente pentru discuții. Vă amintiți regionalizarea, fără un act normativ. Vă amintiți chestiunea ajutoarelor sociale, aruncându-ne în ochi cifre, fără să ne explice care sunt aceste ajutoare, dacă beneficiarii ajutoarelor sociale sunt și copiii, care au drepturi consacrate de Organizația Națiunilor Unite – și sunt peste patru milioane care au aceste drepturi, și dacă ai opt milioane (de persoane), sunt și copiii – Așa și acum. Noi nu putem discuta despre un nminister al absorbției fondurilor europene fără să știm ce fel de minister e acela.

Și a treia temă, nu poți să adaugi ministere fără să treci, prin parlament, întregul guvern. Să fie limpede! Păi dacă ar fi așa, ne-am trezi mâine cu un guvern care nu mai are numărul actual de miniștri, are jumătate din miniștri, are dublul miniștrilor și noi votăm numai persoane. Ca să nu mai vorbim de faptul că persoana în cauză, altminteri onorabilă, nu se încadrează în peisajul general, va fi probabil folosită ca o cauțiune morală – personal, l-aș fi sfătuit pe domnul Leonard Orban să se gândească de două ori înainte de a accepta. Va fi un ministru practic fără minister. Va fi, de fapt, un alibi pentru același mod oneros de a derula fondurile europene. Va fi folosit și e păcat de experiența de până acum a domnului Orban să se lase folosit în acest fel de un guvern care nu îl merită. Nu-l merită până acum. S-ar putea ca domnul Orban să se dovedească foarte potrivit acolo, eu îi doresc să nu se întâmple acest lucru, să nu avem un nou teoretician al politicii, cum avem la Ministerul Muncii.

Jurnalist: Cum vedeți situația de la Iași. PC a decis să meargă cu…

Varujan Vosganian: Eu văd situația de la Iași de la circa 500 de metri, pentru că situația de la Iași se discută 500 de metri mai încolo, la USL și poate că eu nu sunt cel mai bun, eu sunt înlăuntrul lucrurilor și poate că, așa cum sunt și operele de artă care trebuie privite din afară, poate că eu n-am cea mai bună percepție despre asta. Eu cred însă că dacă faci o alianță, o faci până la capăt.

This entry was posted on vineri, septembrie 16th, 2011 at 6:03 pm and is filed under Politica. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Both comments and pings are currently closed.